CUNOSCINTE

1FOLOSITORE'
TRADUCTIUNI SI PRELUCRART
DE

I. M. BUJOREN1J.

PARTEA II.

BIICURESCI
TIPOGRAFIA LUCRATORILORII ASSOCIATI
12. PASF3AGIULO RODIANtJ 12.

1866
fat

www.dacoromanica.ro

CUNOSCINTE

FOLOSITOARE.
TRADUCTIIINI I PRELUCRARI
DE

I. 31. BITJORENU.

PARTEA II

BUCURESCI
TIPOGRAFIA LUCRATORILORO ASSOCIATI
12, PASSAGIMIXT 11011iNt, 12,

1866.

www.dacoromanica.ro

INSTRUCTIUNEA. UNIVERSALA

Bacon a 4isti ch : putina filosofia dephrt# pe om

de religiune , iar multa filosfi I1 rechema lit dinsa.
Asemenea, Mina instructiune depart* pe mai de moderatiune i 'Ate si de virtutile sociale, iar multa ins-

tructiune ila conduce de sigurq la dinsele. Prin mstructiune se fund soeietatile libere i policeele, investite
de tOte meritele ea si de tote splendorile civilisatiunei.
Tata, pentru ce, in statele unde suut sclavi, i aeum
chiar in Statele-Unite , nu se gasesce a fi build instruetiunea universala : <<Na se p6te instrui acela pe care voesci a 'hi the in stare de sclavia..Alfabetulti este mortal:IA puteriloril absolute , i omulti ii cere drepturile

indata dupa ce le-a cetitil.

Suferintele fisice nu multi] ,ele mai marl nenoroeiri
ale sclaviloril. Cea mai ingroqitOre din t6te este degradatia morala, stare in care Mei unu omit nu are dreptulti de a the pe semkulil sati. pe apr6pele sti. Divinitatea a ase4atil in inima fia-caruia o derinta secreta, ,
dar continua , de a se rildica prin intelligin. de-asupra conditiunel in care este ae4atti , indeplinindu'i
ins6 datoriile ca o necessitate terrestra, i nirneaea nu

www.dacoromanica.ro

arNosciNTE

are dreptulA a'l 4ice, c cutarii sunth limitele preste caril spiritulti sn'i nu trehue s trca.
Sclavulti este p'in t6te pOrtile ignorantti, indolental ,
viciost i nemernicO ; adsta este gre61a sclavagiului
iar nu a lui. Omulii liberti este activti, virtuosti i intre-

prinptoril.
Ignoranta in massa (grOmada) unei natil este tail
de odatI i ocrotirea abusurilorti i causa generatrice a
miseriei.
Morala , mai cu sOrnO, are trebuintl de instructiune.

Malitia este nedrpt/

ignoranta este i mai multi.

Ori-ce viciti este trasii din mdgetrid, a 4isA Montaigne

cand a tradusti massima fundamentalA a stoicismului.
Este dar de mare trebuintO instructiunea universaltt
a poporului, educatiunea pentru toti. Prin educatiune

i prin instructiune se apropia omulti de Divinitate ,

adeca de perfectiune.
(Nu vomti ei din starea de slabiciune i de atarnare
in carea ne-a pusti natura, a 4isti D. Carol Dunoyer (in

escelenta sa carte intitulata : Industria i moral a, con-

siderate in rapporturile lorii cu libertatea; Paris ,

1825) , de catii biruindti totulti i pe noi ini-ne; nu devenimA liberi de CAM devenindti industrioi i morali;

prin urmare instruiti.

Civilisatiunea nu este altii-ceva de dal imbuntatirea
omului , atOtti individualrnente catti i in famillia i societate. Ea se intelege dar (16 ori-ce omti , consideratti
In acestti totalti de facte i de rapporturi ce se numescti
moravuri , stare civila i stare politicO. Prin .urmare ,
cu &VI mai multil civilisatiunea va fi innaintata la until
poporA, cu eau mai putinti omulti, individualmente, va
fi viciost sati rti, adeca va comitte de acele fapte canT
Ski vatm i cuff se numescu vici, sat carii vatama

www.dacoromanica.ro

FOLOSITOARE

pe altii i se numesett crime sail delicte , dupd, cum ele

affectd, societatea cu mai multd san cu mai putinti gravitate; asemenea , cu atat omulti va fi mai virtuosh,
adecd va comitte fapte de acelea caril send pe altii, In
particularti sail in generalti, i caril se numesch virtup.
TocmaY acsta nu se imvath destulti , ceea ce ar trebui s constitue una din principalele ramure ale instructiunei universale.
Sciinta , morala , artele, industria , suntti strnsh legate. Istoria progresselorti lorti in tote intelesurile an
fi istoria progresselorti bunei-stdri in bite classele societhtei.
Unit poetti din eel mai .distini, 4icea, in 1832 (1) :
e s6 inmultimu drumurile caril ducti la intelligiu, la
sciintd, la aptitudine. Camera, am qisii chiar tronuld,
trebue s fid,' cea din urmd trOpth a unel schri a dreia
"ant6ia trOpth este o scad.
iTapoi, a instrui poporulti, vrea s'e Oct ell imbundttiti; a lumina pe poporh , este alit moralisa , i prin
littere a'la civilisa. Ori-ce brutalitate se topesce in dulcele foch alit lecturelorti bune de t6te qilele , humaniores litteroe. Trebue a face pe poporti s fid umanti cu
semeniI s'61.

Cu aceste idei i pe aceste base trebue organisath

travaliulh, fundamenth nal liberthtei civile 1 politice.

(1) Litteratura i filosofid.

www.dacoromanica.ro

CUNOSCINTE

Despre stabilirea une linibT universale.

PROPUNEREA D-LUI H. PEUT LA CONGRESSULO DE STATISTIC): ,

PROIECTUIt D-Luf SOTOS OCHANDO.

Ceitre redactoril
Domnule , in momentuM cand micarea irresistibila
care impinge t6te popOrele la unire, se manifesta prin
semnele cele mai. pronunciate i cele mai diverse , precum : drumuri de fail, telegrafia electrica , navigatiune cu aburii, congresse internatiunale, unitate de greutati, mesuri i monete, micorarea tarifeloril duanaril,
libertatea commerciald, espositiuni universale, etc., am
cre4utii de datorie'mi a reproduce Congressuia internapunatit de statistied, propunerea ce ma filcusemil in
anulil 1849 , la Paris, i in 1851, la Londra, Congressului, amicilorti pdeei , pentru stabilirea unei lirnb universale care , imvatandil pe 6menii din tOte terrile a
se cun6sce, iii imvete totil de-odata a se aprecia, a se
iubi i a se stima , carea se inmultesca relatiile lora ,
inlesnindu-le , i carea se faca s dispara cele din urma

remsite sail urme a aceloril rivalitati umbr6se priu

caril ei sunta Ann osebiti cu marea vatamare a progresselorq civilisatiunei i fericirel omenesci. Fiindn-cn

multi s'arq putea inela asupra gandirei rnele i aril

trata de nerealisabila utopia unui proiectil care , din
contra, este fOrte practicil, permitteti-mi de a espune in

www.dacoromanica.ro

FOLOSITOARE

putine cuvinte , cum intelega solutiunea uneia din cele

mai importante probleme ce s'ara fi pututa propune

ver'odata pentru viitora.
Amli convictia cea mai mare, ca dupa co se vorti fi
cetith aceste cate-va renduri , flu va femanea uuti necreptora asupra simplicitatei ideei , asupra inlesnirel
aplicatiunei , a iutelei si a efficacitatei effectelora sale.
De ad pan6 la realisare nu este de cata una pasa, 1 acesta pasta' se va face mai currnd p6th de catii gandesca
multi 6meni; athttt necessitatea devine in tote qUele din
ce in ce mai sentibila , din ee in ce mai imperi6sa.
Nu cera ca
poporti se renuncie la limba sa particulara pentru a adopta o limba cu totula nuoa , ca,ci
aa cere printeacsta impossibilulli. Cera numai ca
tate natiunile civilisate s6 hotarasca, intro dinsele, formarea unui Congressa care se alba de missiune speciala
solutiunea problemei, luanda mai din 'nainte angagiamentula solemna 1 irrevocabila de a priimi pentru limbd

universalti internapunala limba ce se va prefora i alege de delegati in senuld Congressului, 1 ca dupa unit

essamena rigurosil i completa a limbei vietuitre (o

limba mOrta nu ar attinge scopula) care se unosca la
cela mai 'naltil gradd conditiunile cenite i care se'fia,
prin urmare , cea mai folosithre de adoptatii , deputatii
0 hotarasca prin votare depunenda intr'o urna bulletine pe mit sa fia inscrise- numirile celora duoa limbi
ce li se va parea ca merith preferinta.
Pupa acstit procedore , limba care va fi priimitti nunferulii cela mai inseimiata de sufrage, va fi proclamata
lhnba universala i adoptata indata pe linga limba natiunala prin ajutorulu uvragelora classice publicate in
amanduoa limbile , cu tecstele in fata , in tate universiUtile , in t6te facultatile , in We liceele , in t6te colle-

www.dacoromanica.ro

moscirp

giile , in tete institutiunile , in t6te scolile , intfuna cuyenta , in t6te stabilimentele de instructiune publica i
particulara a batiunilort represintate la Congressii.
Prin mijlocula acestui sistemil a carui simplicitate
nu credema ca se p6ta radica o singura obiectiune seriesa , nu ar trece anca o generatia c acest generatil
va fi insa1 in stare de a ceti , de a scrie 1 de a vorbi o
limba communa. Fia-care poporil ar couserva limba sa
propria : Englesula, limba engles; Germanulii, limba
germana ; Francesula, limba francesa; Italianulti, limba
italiana; Romanulii, limba romana; Spaniolula , limba
spaniola; Russult , limba russa, etc. dar toti arti avea
tota de odata la serviciula lora o a, duoa limba pe carea
arti intelege-o i din carea toti de-o-potriva aril face usa.
Nu creda de trebuinta a me intinde mai multa asupra unui asemenea facta ; tete,' lumea va cunesce lesne
consecintele necalculabile din punctula de vedere scientifica , sociala , politica , industriala i economica.
Popolii sunta osebiti intre dinii pentru-ca nu se intelega, pentra-ca confusia multimel limbelora IT opresce
de a 'i communica in reciprocitate ideele i aspiratiunile lora , trebuintele i interesele lora. Faceti ca se se
pen' intelege , 1 frontierele dispara , rivalitatile se inblintiesca , urele se stingii , preventiunile espira , prejuditiile se stirpesca , neincrederile se imprascie ; emulatiunea fecunda inlocuiesce antagonismula tota-de-una
sterpii ; resbelula , acesta flageld sangerosa , restulil deplorabila ala barbariel primilora tempi, devine impossibilti, i tete natiunile civilisate ale globului, reunite
intr'o gandire communa , insufletite de acelai principiti
de viata intellectuala i morala, mergil impreuna cu unit
pasil sigura i neintrerumpta spre aceste destine marl

www.dacoromanica.ro

FOLOSITOARE

si misteriOse pe cavil civilisatiunea crescini le deschide

lame" moderne.
Prilmitl etc.

HIPPOLYTE PEUT.

Pari,:, 17 Septemvrie 1855.

Unil aka membru alti Congressului de statistica, domnulii Abbate Sotos Ochando, vechit deputatil la Cortes,
membru au instructiunei publice din Spania , a distribuitil Adun6rei espimerea summarRi a unui proiectii de
o limbA universalg, format6 din tOte piesele, dupg, o metod'a i principiti pe carii le-a coordonatil. Dup'a" acestii
proiectil, t6te cuvintele carii incept]. prin A , voril fi an-

tht6re de lucrurile materiale fret sO aibii rapportil en

viata; cuvintele cavil incepti prin E, corpurile vietuitOre ;
cele prin I , ceea ce se rapporta., la corpulti omului ; cele

prin 0 , la iutelliginta sa; cele prin IT, ceea ce are rapport6 la vointa sa. SO se facti conventiuni analOge pentru consOnnele cu cavil Incepti cuvintele i pentru vocalele
i consOnnele ce occuprt unti anti gradil in cuvinte. 0 ase-

menea limb ii ar avea marele avantagiii, cii M-care cuvenal va purta in sine definitinnea obiectului semnificatil i cii ar esclude intelesurile induoite i ecuivOcele ,
cavil suntil causele mai tuturoril errorilortl.
D. Sotos Ochando a espusil sistemult sOti in-tenni"
voluma intitulatti Proiectulit une limbT universale,

care a fostii tradusti din spaniolesce de D. Abbate

Tuze (1).

tiitr'uiiti congressii linguisticu care s'a tenutil la Paris,

s'aa produsti mai multe alte proiecte de limbrt i de alfabetil universale. Mai suntii asemenea in mare numOril
diferite proiecte anteriOre.
JOSEPH GARNIER.

(1) Paris , la Leeoffre , unti vol, in 80 : 4 fraud.

www.dacoromanica.ro

10

CUNOSCINTE

PRODUCTIUNEA DE NETALE IN UTNE

FEnt CURATt I FONTA (1)

Dupa o lucrare insemnat6re a D-liff Whitney, , numai

Statele-Unite ale Americel att prodush, in 1850, marea
cuantitate de 564,755 tonne de 1,016 kilogramme fonta.
Cifra ferului mana-flipturatil a fostti de 278,044 tonne.
La 1810, productiunea ferului in acsta terra era numaY
de 54,000 tonne ; in 1854 a ajunsti la cifra de apr6pe 1
miliont tonne !
inteunti tabloii in care autorulti resuma productiunea
actual a ferului din Europa i din Statele-Unite , gasesce unti totalti generalti de 5,817,000 tonne. Englittera figurqa in acsta' cifra cu trei miliOne cu o fabricatiune de 51,6 la 100.
Francia figurgrt nmnai cu 600,000 tonne cu o fabricatiune ne 10,3 la 100. Astit-felitt ea occupa alti treilea
rendii dupa Statele-Unite.
La.1810, Heron de Villefosse arata ca totalitatea ferului fabricath era numai de 740,000 tonne.
Chat despre cele-alte metale , iata cate-va cifre imprumutate dinteunti altti tabloti pentru anultt 1854 :
AU

Pentru aurti Statele-Unite sunth in capulti tuturortt

(1) Cornpositia de inetale.

www.dacoromanica.ro

FOLOSITOARE

11

celorti-alte thri. Ele ati datti auril pentru 49,600,000

dolari (1) in productiunea totala a anului, care a fostii
de 119,523,000 dolari in cele 16 State mentiunate.
pentru 49,600,000 dolari

37,000,000

14,800,000
D
Asia mefid. i Indiile orien.
6,200,000
Ecuatorulti, Noua-Gren. etc.
3,720,000

Mexiculli
3,480,000
Bresilulil

1,480,000
Austria

1,413,600
Africa

992,000

Chili
744,000
Peru
471,200
Spania

10,416
Svetia

496
119,911,712
State le-Unite
Australia i Oceania
Russia

X.

ARGINTU

Mexiculii

Peru
Chili
Bolivia
Spania
Austria
Bretania-Mare
Russia
Francia

pentru 28,000,000 dolari

4,800,000
,,
4,000,000

2,080,000

2,000,000

1,440,000

1,120,000

928,000

80,000
44,448,000

(1) Moneta. americana. Unii dolar vaiorecla 5 francl i 15

centime.

www.dacoromanica.ro

12

CIINOSCINTE

MERCURIt

pentru

Spania
State le-Unite
Austria
Peru

1,250,000 dolari
500,000 3.
250,000 3.
100,000 3.
2,100,000

COS1TORtl

Productiunea total6 a cosito-

ruldi reprtitl intre Eng literra , Asia meridionall i

pentru 8,196,000 dolari
Indiile orientale , a fostil
ARAMA

Bretania-Mare

pentru

Chili
Russia
Statele-Unite

Australia i Oceania
Africa

3.
3.

9,070,000 dolari
8,000,000
3,900,000
2,400,000 )
2.400,000
360,000 )
26,130,000 A

PLUMB6

Bretania-Mare
Spania
Statele-Unite
Prussia
Austria
Harzu
Francia

pentru
3.
3.

)
)

7,962,500 dolari
3,450,006 3.
1,725,000 )
920,000 )
805,000 )
575,000 )
172,500 A
15,610,000 )

www.dacoromanica.ro

FOLOSITOARE

13

ziNct'T

Prussia
Belgia

pentru
a.

3,660,500 dolari
1,760,000 )
5,420,500 )

CONSONNATIUNEA BITMBACULUI IN LuntE

La inceputulti acestui secult , numrulii balurilorti

(coletelorg) de bumbacg importate in Engliterra , era
numai de 75,000 ; ast141 este in mai multil cu 2 milli6ne. Restulg Europa' 1 Statele-Unite, caril nu avg la
acea epoc a. nici o manakturg , consommg astg41 3 milhOne baler!. America singurg sc6te chid din 6se pgrti
ale acestorg trel milliOne. Val6rea industriei bumbacu-

lul pentru lumea intregg este pretuitg la 3 milliarde

franci; dacg, dupg, cum aratth. D. d'Omalius d'Halloy, populatiunea lumei intregi este de ung milliardti , atunci

, pentru fig-care individji, omil, femeg, , copilg , consommatiunea annualg a bumbacului este , in
resultg,

termiiA melig, de 3 franci.

RASELE DE OMNI
.21Thise admitte trei rase de 6meni , (dupg fiii MT Noe);

Ephore de Games patru , (dupg cele patru puncte

www.dacoromanica.ro

14

CIINOSCINTE

Linne patru rase , (dupa cele patru parti

cardinale);
ale lumel), divisiune mai multti geografica de cad zoologica ;
Gnzalin i Cant patru varietati , (dupa culoBaffon i Cavie
rile : alba, smeda, negra i aramia);
se variettiti; amanduoi lasti de o parte rasa americana
i. o considerti ca o sub-varietate a raselorti din lumea

Blumenbach. Herder, Hunt 'r, Lawrence ,

Duineril, Matte-Brun, admitta unu num6rti mai mare
de divisil fundate pe caractere naturali;
Virey dug
varietti;
Demal,n i Bory St. Vincent se-sprevechia ;

lece specii.

Majoritatea naturaliscilora s'aa unita in fine cu opinia illustrului Geoffroy St. Hiler elocuenta promotora
ala principiului unitatei raselorti. Asta i s'a adoptatti
generalmente, ca criteria, ea toti 6menii sunta de aceiai
speeia si cti ei cobora dintr'o vita c,immuna.
Asemenea este rectmoseuta, c omulti in stare de selbataciti este din natura negro si ca , cu cart este mai civilisata cu atata cul. ea 10 vste mai limpede.
Malesil (1 all pelea galbena ;
Hottentotii o ati
totti galbena ea fruntla de tOmna;
Polinesienii o all

La deosebitele rase de bineni, ibtele ii sunta cand

negre , cand inchise , ethic' incolore ea ia albinesi.

Sistemula Orosti presinta varietati canT ne puna in

mirare ; cand peril acoperti corpula intrega , cand pelea este cu des6virsire golasa i sclivisitti ea la Americaul; numal capia este acoperial de prt.i.
Perula

este netedti la Europel; cretti i lanosa la negrii; rara

la popolii de la Nora , prea dest la natiunile meridionale , cum , de essemplu, la Japonesi.
(1) Locaitoril din ostrvele Indliloril rndrituld.

www.dacoromanica.ro

FOLOSMARE

15

La Europei si la Americani , pgrulti p6te s cap pang

la genuchi si cte odatg pang la pamentil; la negrii rare
ori se lungesce la ung decimetru.

Influenta tempuld asupra faeulfiltilorg oniuld

Domnulil Quetelet , in mersulg lucrgrilorg sale statistice , a constatat c pe tmpulli celoril d'antig 9

sail 10 luni canT urm6la, dupg nascere , mortalitatea

bgetilorg este multil mai mare de catg aceea a fetelora ;
in cursulg celei d'Inteig luni ce urmp dupa nascere ,
rapportult mortiloril pentru copiii de ambele secse este
de I t 100 la 134 in orase , si de la 100 la 142 in Comminele rurale.
l'autanda in urma , care este influenta tmpiloril asupm onnului , D. Quetelet observa mai anta , cg nume"rula mortilorg, in orase ca i pe la sate, este multi,' mai
mare irna de dila vara : rapportula este aprOpe de 3
la 2 ; tot asemenea este si cu nascerea ; pentru duoi
copii caril se nasal in Iulie , se num'Ora aprOpe trel in
Ianuarie sail Fevruarie.
Influenta tempi:fora este multg mai pronunciatg in
sate de catil in crap. Macsimula nasceriloril in Ferruarie inchipuiesce macsimula prnisliriloril in luna lui Maig

cand puterea vitala ii reia activitatea dupa asprimile

iernei.

Influenta tmpilorg este prea pronunciata la diferitele

verste. Morto-nascutii in Ianuarie i In Julie suntg in

rapportulli de la 5 la 4; dar tocmai in momuntulil cand

www.dacoromanica.ro

16

CUNOSCINTE

copilult incepe a vedea lumina, influenta tempiloril incepe a se face senti cu putere; asta felli pentru 2 copii
carii moril in Ianuarie , nu mOre de can' unul singuril
in Julie. Acsta mortalitate in tempulti iernei se imputin* astil febl c devine cam nula spre versta de 10
sail de 12 ani ; dupa acesta epoca caldura vitala se desvolta cu atata imbelpgare ca devine mai multil de temutil actiunea iernei.
Spre epoca maritagiului 1 a. duratei reproductiunel ,
influenta tempilor6 este cam nula.
Tema incepe a face se se senta funesta sa actiune dupa
versta de 40 ani, i effectele 'I suntfl atata de sentibile ,
cii dupa versta de 65 ani frigulil este asemenea de temutt pentru betrani ca 1 pentru copii nascuti de currend ; frigulii este de temutt i mai multil dupa 90 ani,

fiindti-ca irna moil 2-3 betrani i. in Iulie unultt

singurii.
Domnulil Quetelet face se se observe Mica, c tempii

ai o mare influenta asupra numerului crimelora. Epoca

macsimului crimeloril in contra persOnelora se cam potrivesce cu epoca minimului pentru numerult crimelorti
in contra proprietatiloril , i. se presinta vara ; pe cand,
din contra, minimula crimelorti in contra perskeloril i
macsimulti crimeloril in contra proprietatiloril se internpla ierna. In luna lui Ianuarie'se comittti apr6pe 4 crime in contra proprietatiloril pentru 1 in contra pers6nelorii, i in luna lui Iunie numal 2. Aplecarea la crima
in contra personelora , in tail cursulti anului , presinta
cam ace141 grade de intensitate (taria) ca aplecarea spre
nebunia (1).

(1) Quetelet , Corresp. mathem.

www.dacoromanica.ro

17

FOLOSITOARE

logiiIe biblioteeelora din Europa

Tata bogatiile imprimate ce posseda bibliotecele principale ale continentultil europeana :Thblioteca imperiala a
Franciel are 800,000 uvrage imprimate ; Mugula Britanica, 560,000; Biblioteca publica imperiala de la St.

Biblioteca rigala din Berlin ,

Petersburg, 520,000 ;
Biblioteca rigala din Munich, 480,000 ;
520,000;
BiBiblioteca rigalrt din Copenhaga, 410,500;
Biblioteca
blioteca imperiala din Vienna, 365,000;
Biblioteca riuniversitatei din Gottingen , 360,000;
Biblioteca
publica rigala din Breslau , 350,000;
Biblioteca publica a Rogala din Dresda, 305,000;
In duoa-qeci si tre ani biblioteca
maniel, 50,000.
Mugului Britanica a ajunsa de la alit sptelea loci la
alti duoilea.

Durata proprietittei litterare In diferitele prT

In Engliterra , proprietatea litterara, este conservata
de una autora inteunii tempt. de 42 an al vietel sale i
se stinge preste 7 ani dupa m6rtea sa.
Xii Grecia i in Sardinia , durata este numal de 15
ani cu incepere de la data publicatiel.
In Russia , dreptult persista 25 anl dupa m6rte i
10 anl mal multa, daca o editia nuoa se va fi publicata
in cel din urma cind ani al antiuluI termini!.
In Belgia i in Svetia, una uvragia cade In dominiula publica preste 20 ani dupa m6rtea autorulul.
2

www.dacoromanica.ro

18

CIINOSCINTE

In Francia, dreptulti persistg in beneficiulg copiilorti

sag a vaivei , sub regimulg communitgtei , pe tempt"

de 30 ani; iar in favorulg anat.' motenitofi nu durg

de chat 10 ant
In Spania , durg 50 mil dupg mrte.
in Austria, in Bavaria, in Portugalia, in Prussia,
, in Wurtemberg i in
in Sacsonia, In
stately Confederatiund germanice , se stinge peste 30
ani dupg mgrte.

In Romania, dreptulg durg in tag cursulti vietei ,

iar dupg mgrtea autorului se bucurti de acesti" dreptti
moitenitorii liii in terming de 10 ant
In Danemarca , este tag asemenea , a-0,th numai cl
reeditiile trebue sse tng celg puling cind ani; altti felti
uvragiult cade In dominiulti publicg.
In Statele-Unite, dreptulil durg 14 ani; acestg dreptil
se prelungesce alti 14 ani in favorulg autorului in viatg
sag a vgduvel sale, a copiilorg i in fine a nepotilorti sa
Congressult proprietgtet litterare care s'a reunitti la
Brucsella , a emisg dorinta ca durata s6 fig de 50 ani
dupg mOrtea autorului i a feduvei sale.

Folosuld de a uda araniqile ce trebue se serve

la constructiuni
Suntg prea putinl constructori de cliidiri cariT se cunsca avantagiuni ce este din udarea ckgmicjilorg inainte de a le aela. Unit 4idig construitg cu yard i nisipti de ajunsti i cu cgramiqi pgtrunse bine de apg, este
mai solidi', sub tote privintele , de cgtg unti 4idg prea
desg construitg cu cgrgmiii uscate. Diferinta vine din

www.dacoromanica.ro

FOLOSITOARE

19

aceea ca daca caramidile arg fi satule de umiditate ,

Ward imprumuta de la varil apa lui de cristalisatia ; din

contra, s'ar uni en varulti prin puterea affinialei chimice i ar dobendi soliditatea unel stinci. De alta parte,
daca se ada caramidile uscate , ele absorbd indata tart
umiditatea varului , i 'hi last se se usuce i se se dntaresca ; resulta dintr'acesta ca (-Lica o casa construita in
aceste conditii se darama de voe sag din intemplare, varuld ce provine din sfaramaturi nu offera de catd gramedi de nisipd.

Despre turbarea animalelorfi i higrigirile ee

trebue s ht omull muSeatti de unit animalti
turbattt
Und jurnald englesd (Southeastern-Gazette) a publicatti faptuld urmatord : Und numerd insemnatord de
oi ale unord arendai din Romney-Marsh ad muritil de
catd-va tempii de idrofebirt (frica de apa). Trecuse apr6pe trei septemani de eand se veduse und cane ca na7
valise asupra oilorti, care cane fusese urmaritti i omoritii
fara se fi banuitil cine-va ca eld se fi fostli turbatii. Gr6snica bola se declarase dupt cate-va dile in mentiunatele
turine , i rapise cea mai mare parte dintr'insele.
In epoca caldurOst a anului , turbarea face victime
numerOse; cu ate acestea s'ar putea intempina prin ingrigiri lesniciOse cea mai mare parte din accidentele occasiunate de dinsa.
La inceputult et turbarea este fOrte anevoiil de a se
cun6sce ; prea adesea nu se manifesU prin simptomele

www.dacoromanica.ro

20

CITNOSCINTE

carii 11 suntil proprii de cart ntirna Ca Ild cftiiii vorit fi

occasiunatil nenorociri nereparabile.
Grqa apex care a data turbarei numirea de idrofobia,
nu este statomica; se vede cte odata chili turbati ca
mimca in intervalultt acceselorti.
Anima lele lovite de turbare , mai cu ging cele carnivore, aratil dorinta de a muca, si ori-ce ingrigiri arti
Ii forte tftrcjii dupii manifestarea acestrii semnil ; in fine,
adesea s'a observatil c canii parasescil locuinta lorii de
la inceputulii bold Mit a crtuta se musce pe persOnele
cu canT au fosii obicinuiti se traiescii.
Unit sunetil particularil alti vocel , gura cascata , ochiulti speriosii i turbure , Oda lasata, capult5. plecatil
aprOpe de pamentil i aerulit tristti , suntil semnele canT
potii servi pentru a se recunOsce turbarea ; dar pentru a
apretui aceste semne ,tiebue se alba cine-va obicinuinta

de a vedea animalele bolnave : la inceputulil Mei se

potti insela eel mai dibaci cunoscatori.
Se scirt ct turbarea nu se desvolta de sine de chat in
carnivore : dingo , pisica, lupuiti, vulpea , etc., o corn-

municrt cu o inlesnire mare la t6te cele-alte animale.

Munn tempil s'a creijutit c1 turbarea transpusit erbivoreloril (mancatOreloril de ierba) nu putea se se propage;
dar esperiente fOrte positive dovedescit ca, din nenorocire,
acOsta opinia nu este intemeiatrt.
Turbarea se communica prin bale si se introduce p'in
grturile muscaturelorii. Ea se mai p0th communica prin
bale si pe partite corpului unde pelea este prea suptire ,
asemenea si pe ranile vechi : s'a ve4util communicandu-se de cane stapenului sett lingtmdu'i m'anele.
Dupl muscritura unui anirnalti turbatii , trebue se se
stirpOsca numai de dal partea muscata , sat taindii or-

www.dacoromanica.ro

FOLOS1TOARE

21

ganulti In totalil , sa1 radicanda numai rana , carnurile

mucate i contusiate.
Daca acesta operatil nu se p6te face , atunci trebue se

se coterise rana cu unti feril aa de arsti in chat se firt

rou-albd, i asth-feliti coterisatia (arderea) este mai pu-

pal durer6sa i mai sigura. La intmplare de a nu se

putea intrebuinta foculli , se va face coterisatia cu unit
licuidti corosifit (roptorti) , cu until de antimoniti (sarea-pisicel) , acidti nitricti , iperigtt, etc.
In t6te casurile trebue se se fad,' operatia chtti se p6te

ma in pripa ingrigindti de a arde cu ferulti pana in fun-

dulti ranei sail a ranilorti tante de diatii animalelorh

turbate. La trebuinta se va largi rana taind'o p'in pregiurti sati scotend'o cu unit instrumenth bine ascutitti.

Pe tempulit calla se fact" pregatirile pentru coterisatia , trebue se se spele rana cu putere, i se se apese
pentru a inlesni curgerea sangelui i eirea reului balelorti otrrtvite remase pe carnuri.

Nu scimil mai cut sema cum se recomandamti mai

multti essecutarea tutorh acestora cu cea mai mare grabnicia , cad reulti trece cu repeliciune de la rana in torrentulit circulatiunei.
Daca nu se p6te face in grabit coterisatia , atunci este
de trebuinta a se lega fOrte strensh madularulti ranith

de-asupra ranei, pentru-ca cu chipulit acesta se inputinNa circulatia i intLriti pittrunderea sag intrarea
reului.

Mucaturele caril vorti fi fostti facute p'intre haine

sunth mai putinti primejdiOse ; stofele tergh dintil i
sugh balele ; cu tote acestea i clnar in casulti acesta
nu ne putemil inlatura de neaparata trebuinta de a intrebuinta mijlOcele artitate de coterisatia.
Pe linga mesurile Mate de autoritati pentru a omori

www.dacoromanica.ro

mosemr,

22

pe canii vagabon41, proprietarii animalelorti trebuiescii,

mai 'nainte de ori-cine, a fi en cea mai de aprpe priveghiare si ingrigire. Chad ung cane ineete(ja de a manca,
de a bea i incepe a fi tristg , atunci trebue s te feresci
pui la ung locti singuratecg de unde
de dinsula , s6

s6 nu pota esi , gi se pue botnita i sg se consulte yeterinarulfi.

Prin aceste ingrigiri lesnicise s1arti evita mai tote ne-

norocirile ce produce turbarea , caci canil pug a fi banal/ cata-va tOmpti inainte de a data s musee , dar
adesea nefiindfi nici o pricing, de a banui acesta bOlg ,
nimenea nu se teme i flU prevede Thai.
Se cunOsce de toti trebuinta de a omori indata canil
caril vorg fi fosth mucati de animale turbate, sati, edit
putinh, a'i coterisa i a'i teue la locti retrash mitt temph
fOrte indelmigatti.

11lijlocultt celh mai sigurti pentru inputMarea casurilorti de turbare ar fi numai stabilirea unui impositit
asupra chnilorh. Una asemenea imposith ar micora in-

tr'o proportia fOrte mare munkulti acestorti animale

caci elh ar angagia pe multe persOne ca sO se desfaca de
coil ce nu li sunth folositori; generalmente flu s'arti con-

serva do cath numai acei calif carii sunth trebuincioi

sail myth prea multh iubiti i cult, prin urmare, suntti
ingrigiT , priveghiati i retnuti. Prin modulti acesta
s'arti intOmpina sah, cela putinh, s'arit micora perderile
insemnatUre cc occasiuncla turbarea, acosta bOlt nereparabila care a pusii i Dune atatea nenorocite faniulhi
in dolig!

www.dacoromanica.ro

FOLOSITOARE

23

Primejdiile inotitrei pe apit intiusX, ;;;IL mijkleele

de sdpare din yOltre, de efireee i de plautele

aeuatiee
Cele mai mail primejdii de acestil fela suntiti in numerit de trei : viltorile , carceele i plantele acuatice.
Vatrea este o miscare circulatOre i repede care se

produce pe unit puncta alit suprafetei unui currenta.

Centrula unel viltori se sapa tota-d'auna in forma pilniei , i actiunea sa circulat6re se intinde pe will cerca
de diferite lurigirni, dupa puterea vilt6rei; in vana vei
resista unei viltori, in vana vei cerca s scapi dintfinsa
fara voea el. Te vei lupta stranica; ea se va int6rce mereti impreun cu tine, luptele i silintele nu te vora ajuta
la nimicil; din contra, ele 'ti ar sfarama puterile fara nici
nal folosa i nu vet' putea in nici una chipit ei din viltOre.
Aa dar e trebuinta Se te abandonni in voea el caci ea singura te p6te scapa. Observa numai ce se intempla cand
arunca cine-va in gaura unei viltori, o frunla sait o bucata
de lemail : obiectula se invirtesce de sine, pe urma dispare..
Sub apa, chit se invirtesce iar1i, dar cerculil ce formecla
se largesce din ce in ce ; in fine obiectulil ajunge la punctulti unde actiunea vilt6rel inceteqa de a se produce i
intra in partea liniscita a currentului , reurca pe suprafat i i1 urmla in linisce cursa. T6te acestea se intmpla intfunti minuta. UrniOla dar ca acesta obiecta ,
abandonna-te, lasiti-te se fii inghitita de viltOre caci ea te
scOte singura din primejdia. Pentru unit omit ce scie se
iuiOte, cate-va secunde e lucru de nimica.
Cdrceiulii este contractiunea nervOsiti a midi muchia.

Acesta contractiune este totil-d'auna insotita de o du-

www.dacoromanica.ro

24

CIINOSCINTE

rere prea mare. Muchiula care este mai supusa carcee-

lorti este acela de la piare, adeca pulpa. Pe linga, durerea ce cans*, carceiulti , ela paralisa de odath t6te
miscarile inottitorului. in asemenea cast , trebue se te
lasi pe spate si se te mantel cu mni1e. Dupa acesta
vei contracta putinti elite putinti piciorulti ea snit radici
in susa , cum ar face cine-va care voiesce s umble pe
verfulti degetelora. Multumita acestui mijlocti , pulpa
sg'arcita de efirceiti va fi siitit se se intiqa i durerea
va disparea.
CAA despre plantele acuatice, acestea sunta lungi ,
subtiri, moi i en tete acestea prea anevoia de sfaramatti.
Ele suntti nisce adeverate sfori earii se radicti din fundulti apei si se Oka tete in acelasi sensti supunenduse la
cea mai mica miscare a currentului. Arunca o petra in
mijloculti lora , lovesce apa en main", si vei vedea aceste
erburi canT mai 'nainte erati atatti de drepte , c incepti
se se mice , se faca uncle, se se sueesca i se se rostogolesca ca nisce serpi. Intratti in tesetura lora , inotiltorula fara esperienta II cauta scapare prin fuga , dar
in locti de scapare, gasesce mOrtea. La cea d'anteia micare ce face , ela se sente de odata apucata de brate ,

de picire si de gait Primejdia este mare, desperarea

incepe. Ela isi reinduoiesce puterile , dar alte lanturi se
agata de dinsula. Se svircolesce in veea intemplarei
isi perde mintea ; silintele sale mai anteiti regulate , devinti in urma convulsive. Atunci numai este unit omit
care inetit ci unit inecatti care se bate; cade la funda, i
adesea , dupa ce apa ii redobendesce liniscea , erburile
sunta asa de intesate impregiurula .eadavrului ca para
Arica a'i retene prada.

Contactula acestora erburi lungi , cleiese i en vine

multe , este eu osebire neplacutti , si prima impressiune

www.dacoromanica.ro

FOLOSITOARE

25

contribue multti ca s6 faca pe inotatorti ai perde curagiulti. Acesta este unil effectti mai multtt moralti de
catti fisicti pe care multi trebue s fia stapnti. Dupa
aceea trebue s te silesci a rema'nea nemieatti i s6 te
mantel pe catti este possibilti pe suprafata, eaci cu 6E1
te vei afunda cu atfitti erburile vorfi deveni mai abundante. A se tnea cine-va atunci ea o schndura, este procederea cea maT minunata , pentru-ca corpulti flindti en
totulti orisontalti , e de ajunsti o mica micare din maul
ea s6 se sustena, daca constitutia inotatorului nu'i permite de a pluti frt micari. Unit alai mijlocti este de
a sta pe burta , de a lua o respiratia lunga i de a baga
capulA in apa. In acsta positia, ori-ce anti grosit sa
suptire, este sigurfi cti va pluti ea o c6ja de stejarti. Este
de ajunsti a radica capulti din tmpti in Umpti pentru a
relua eesuflarea. Pe tCmpulti acesta currentulti te mama
putinti cate putinti i in fine to seapa, mai cu snia, dna,

prin cate-va missari u6re, faci a fi condusti spre centrulti Odd.

In t6te imprejurarile, essentialulti este de a fi cu dmge rece.

Evaluaihmea eommereinhii iuteruatiunahl din

tote prrile
Commerciulti generalti esteriorti din lumea intrOga, ,
adeca multimea nemarginita a marfurilorit ce se trans-.
porta i se schimbil de la unit eapetil alti globului pii
la
, nenunferatele flote de corabii , multimea
drumurilorti pe pamCntti i pe apa, i repelile locomotive , pOte fi pretuita la o val6re totala de 30 miliarde

www.dacoromanica.ro

26

curloscnITE

franc!. Tata o cifra officiall fate mare pe care inst contrabanda ar fi marit'o de signal intfund chipu insemnatorti daca bine-voia s1 dea ostenela de a face conturile sale cu ingrigirea consciintisa ce pune administratia vamilort francese , de essemplu , de a'i face pe
ale sale. Dar,, pe de alta' parte , fiindti ca importatiunea cutarei ttri se compune fara induoiala de esportatiunea celor-dte State , este de trebuinta , pentru a constata adevOrulti, ca st' se reduca la jumOtate acestt totalt
imposantti adeca la 15 miliarde aprOpe. Nu este de folost a arata c acOsta este o curata aprocsimatia : t6te
terile nu publica conturile lorti commerciale i nu le com-

bina la unitatea valOrei monetare ; apoi , in acesta intinsa ducere-i-aducere a esportatiilort , este unti numtra 6re-care de operatiuni de portt , de intrepositti ,
de transitti, carii facti Cate odata s figureqe in .induoitti
i intreitt conttt cutarei feluri de ma'rfuri aparate de porturile diferitelorti State.
Ori-cum ar fi , iata , prin cifre rotunde , cum se repartesce acesta totalt generalti alti transactiunilort omenesci :

Engliterra
Francia i possesiunile sale
Porturile hanscate

Z ollverinultt
011anda

Belgia
Austria
Russia
Svedia , Norvegia i Danemarca
Elvetia

Statele-Sarde

cu t6te terile.
8,000 miliOne.
3,500
1,800
1,500
1,262
1,194
800
794
217
600
260

www.dacoromanica.ro

27

FOLOSITOARE

State le Ita liei

Spania i Portugalia
Turcia , Egiptulti , Itomania , Grecia
i Insulele
Statele-Ilnite
Bresilulh

cu t6te terile.
350
400
510
2,300
360

140
100
Confederatiunea argentina .
Antillele straine
315
India englesa
500
lava i dependintele
300
China , Filipinele , Australia . . . 1,000
Acestii ansamblu (totulti la unit locti) de teri ne duce
mimai la o cifriti collectiva de ceva mai multi" de 26 milliarde ; dar daca, se ia in consideratia multimea lipsurilorti din acOsta cifra in care nu intra nici Statele secundare ale Americei de Sud, lid Capule, lid COstele africane, nici commerciula ce se face prin intinsele parti ale
Asiei interiOre, nici Persia, Arabia, Tartaria, Thibetule,
Siamule, Cochinchina , etc.; nici in fine imensele operatiuni de pescaria pe spatiulii Oceanelore, se esplica lesne
ca am insemnatil ansamblulli transactiunilore internatiunale la unit minimumfi de 30 milliarde.
Chili

Acum, asupra acestorti 30 milliarde in marfuri de

totil felulti importate i esportate, vine intrebarea:pentru chat se socotesce fructulit lucrului industrialti adeca
produsele mana-fapturate i fabricate produse carii, mai
pre suse de ori-ce , dovedesce caracterulii specialii alti
geniului natiuniloril?
Acesta este o cuestiune la care
anevoia am putea respuude cu 6re-care certitudine ; credemil inse ca ne ar fi permise a (lice, ca cerealele 1 primele materii figurOla in acestii totalii commercialil pen-

www.dacoromanica.ro

28

CIINOSCINTE

tru duol treimi apr6pe , lasandil astil-felt procluselorg

fabricelorti i atelierelorti, o val6re de 5 milliarde.

Osebitele Wei earn' art coucuratit la formarea telegrafului electricit

Anteia idea.

Mai multi fisici din secolulh din lir-

mti emisese opiniunea , c effeetele mecanice ale electri-

citatei caril se propaga in firuri, anti putea s6 serve de

corespondinta la 6re-carii departari : idea era nascuta ,
dar lid unulti dinteinii n'ae aratath principiulli unui
a p arath.

A duoa idea.
Celli d'Antiti care a intrath prin sciinta pe calea ce trebuia s conduce la scope, a fosth Saemering care, la 1811, a facutil inchipuirea de a intrebuinta unh telegrafh fundath pe decompunerea apei prin
currentele electrice. Acesth sistemh nu a priimith lid
o aplicatiune.
A treea idea.
Esperienta 1111 Arsted a date lui
Amper idea unui sistemh diferith (1). Fisiculti voia s6

se fad incercarea pe unti piano care s'e aiba 25 clape

correspumptre celorh 25 littere alfabetice, cu alte atatea
firuri conduc6t6re caril s'6 communice la net ach mag-

netisath. Cand se attingea o clapa , currentuld tragea

firulh marginah, carmea aculh correspundentil i arata
asttifehi o littera a alfabetului. Dar acesth sisteme a
essistath numai in idea..
(1) Ante,ia esperientii care a legatil magnetismulti de electrieitate consista in aceea de a trece uith currentii de-asupra until acii
magnetisatli ; i se sea c acestil acii este chrmitil i tinde a lua
in currentil o positiune perpendicularg, daca' s'a atieclatti ma 'nainte firul ii. conduceloril in meridianulii rnagneticii.

www.dacoromanica.ro

FOLOSITOARE

29

A patra idea. D. Wheatstone, la Londra, este cela

d'antilia care a gasita , la 1837 , unit sistemil ce s'a puturd pune In 6re-care aplicatiune. Aparatulti se/ se cornpima de unit acti magnetisata mantanuta verticalit prin
mijloculti unui lest/ ; (balastgreutate) ; duoa fire metalice carii '10 Ina/ inceputula de la statiune sosa in fiacare parte a acului; cand currentulti trecea intfuna firti,
acula era carmita in sensula contraria. D aca se intrerumpea currentula, se producea atatea oscilatiuni (cletenaturi) ale acului ale 1 interumptii. Cu asemenea oscilatirmi bine combinate , D-nu Wheatstone a formatti
unit alfabeta.
D. Masson professor/ la c61a cenA eincea iclni.
trala i la liceula (1) imperial/ Ludovica-cela-mare , a
fostti cela d'antaifi care a avuta idea de a intrebuinta
electro-magnetele. D. Wheatstone a urmata pe acOsta
cale , i la 1849 a inventata celti d'antifi sistemil care
a avuta o aplicatiune important/.
De atunci telegrafula electric/ intranda in manile agere ale fisicilorti nostri i ale constructorilora de instrimente de precisiune , a Mut/ marele progresil in
care'la vedema ajunsa asta41.

Lista de planetele mid ennosellte pauit astaiy,

eu data deseoperird i Cu numele astrouomilorh
earn le ail deseoperita
Iata lista tuturorti planetelorti mid descoperite in acsta regiune a spatiului cand falmosula Kepler banuise
essistenta uneea saa mai multorti planete , ceea ce des(2) Appnintii in care se imvatg, litteratura i sciintele,

www.dacoromanica.ro

30

CIINOSCINTE

coperirile confifnA pe M-care cli. Astil-felti , afafa' de

planetele Mercur, , Venus, Terra , Martiti , Jupiter,, Uranus , Saturn si Nepturn , carii compunil sistema nstra solarit, suntil pang acum , patru-4eci i patru pla-

nete mid situate intre orbitele lul Mars si Jupiter. Iatti

epocele si locurile descoperirel lorti, numirile brit i numele diferitilorit astronomi earn' le ati constatatti essistenta.
LISTA DE MICELE PLANETE CIINOSCUTE PANA ACIIM, 1 4EDATE
DUPI ORDINA VECHIMEI
NO.
CURENT

1 . . .

Ceres

Palas
Junon
Vesta
Astrea
Hebea
Iris
Flora

Motis

. .
.

4.
5
6

.
.

8
9 .
10 .
11 ..
12
13 .
14 .
15 .
16
17
18 .

. .
.

EPOCA, DATA F LOCULt DESCOPERIREI

PLANETELE

. .
.

1801 , Sicilia
1802 , Germania

1804 ,

1807 ,

. 1847 ,

1847 , Engliterra .
1847 ,

Hygia . .
Partenopa
Victoria . .
Egeria . .
Irena
Eumonia

. .

20

. . .

Massilia .

21

Lutetia

. .

Calliopa .
Talia

. .

. .
.

>>

Hind.
De Gaspai is.
Hind.
De Gasparis.

1852 , Germania
.

. 1852 , Engliterra
. 1852.,
*
. 1852 , Italia
. 1852 , Francia
. 1852 , Engliterra

152 ,

Hind.
Graham.
De Gasparis.

1851 , Engliterra .
1851 , Italia
1852 ,

Piazzi.
Others.
Harding.
Others.
Henske

. 1850 , Italia

. .

22 .
23 .

. . . .

1848 , Irlanda
1849, Italia
1850,
1850 , Englitcrrt

. .

Fortuna .

19 .

. . . .

. . . .

NOMILORO

. .

Psyea . .
Tetis
Melpomena

1845 ,

NUMELE ASTRO-

5)

. .
. .

Luter.
. Hind.
x.

De Gasparis.

Goldsmit.
Hind.
.

www.dacoromanica.ro

31

FOLOSITOARE
NO.
CURENT.

24
25
26

.
.
.

Focea
Temis
Proserpina

27

Euterpa

28

Bellona .
Amfitrita
Urani
Eufrosina

29,

30 .
31

32
33
34
35
36
37
38
39
40

Pomona .
Polimnia
.

.
.

1853 , Franeia
1853 , Italia
. 1853 , Germania .
. 1853 , Engliterra
. 1854 , Germania .
. 1854 , Engliterra

.
.
.

1854 ,
.
.
.

.
.

Circea
Leucotea

Atalanta

. .

Laetitia .

Harmonia
Dafnea .
Isis
Ariadna .
.

1856

.
.

.
.

1857

Later.
Marth.
Hind.

Ferguson.
Goldsmit.

.acornac.

Luter.
Goldsmit.
Luter.
acornac.
Goldsgmit.

. 1856 ,
1856 , Engliterra
.

acornac.
De Gasparis.
Luter.
Hind.

. 1855 , Germania .
. 1855 , Francia
1855 , Germania .
1856 , Francia
. 1856 ,
.

NOMILORtir

. 1854 , America
. 1854 , Francia
. 1854 ,
1855

Fides
Leda

41

42
43
44

NUM= ASTRO-

EPOCA, DATA F LOCULt DESCOPiIRIRET

PLANETELE

x
.

Pogson.

. 1857 , Francia

Goldspit.

De la aparitia akestui tabloh fkuth de a M. Bulard

care a publicath charte interessante ale lunei in Illustrapunea , s'ah mai descoperith alte patru planete : una de
D. Luter de Bilk unulh din descendintil autorelui Reformei ; cele-alte tiei de neobositulh D. Goldsmit artisth pictorti care , de odatl , prin ajutorulti micului sea
ochianti aeblatil pe fersta unui atelierti modestil, a devenial celti mai neostenith i celt mai fecundil dintre
astronomi.

Se va cun6sce dar acum patru-leci i opth planate

mici , din carii cinci nu smith fincl denumite.
F I N E.

www.dacoromanica.ro

CONTENUTUa
1. Instructiunea universalg.
2. Despre stabilirea mid limbi universale.
3. Productiunea de metale in lame.
4. Consommatiunea bumbaculusi in lume.
5. Rase le de Omeni.
6. Influenta tempului asupra facultgtilorg ornuldi.
7. Bogittiile bib1iotece1oril din Europa.

8. Durata proprietittei littcrarie In diferitele terri.

9. Folosulg de a uda dirgrnipe ce trebue se serve la constr actiuni.

10. Despre turbarea animalelorli i ingrigirile ce trebue se ia
ornulit mulcatii de unii animald turbatii.
11. Primejthile inotgrei pe apg intinsg, i mijlcele de scgpare
de veltOre , de ciircee i de plantele acuatice.
12. Evaluatiunea commerciului internatiunalii din tote terrile.
13. Osebitele Mei earn' a concuratil la formarea telegrafului

14. Listg de planetele mid cunoscute piing astli, cu data descoperirel i cu numele astronomilorti caril le ail descoperitil.

www.dacoromanica.ro

Pretulti mini essemplaril este de

1 sfautil.

www.dacoromanica.ro