I.

ATHANASIU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN
BUCURESTI
MEMBRU IN SENATUL UNIVERSITAR

$T11NTA PURA
SI

STIINTA APLICATA
UNITATEA INVATA-

MANTULUI LOR
1

web

BUCURESTI

MINERVA
1913
I. 19,9113.

www.dacoromanica.ro

STIINTA PURA SI
STIINTA APLICATA

www.dacoromanica.ro

TIINTA PURA
$1

TIINTA APLICATA
UNITATEA INVATAMANTULUI LOR
DE

I. ATHANASIU
PROFESOR LA IINIVERSITATEA DIN BUCURESTI, MEMBRIT
IN SENATIIL IINIVERSITAR

BUCURETI

4MINERNA). Institut de Arte

Grafice i Editurg.B-dul Academiei, 3 Str. Edgar Quinet, 4
1913

www.dacoromanica.ro

Discutiunea asupra chestiumlor, can pn-

Inudri

ne st oldenectert

p
i
vesc invtiimntul de- once grad, este tot- lut1;ute t;aincepIdeauna bine vemt Mai ales in imprejue;rile in tam noastra

de fatg, datonte in cea mai mare parte evenimentelor din Balcani, o astfel de discutie
este de actualitate si trebue s aib preadere

fat de multe altele can greuatile pe can

le-am intMnit in trecut, s. scoatem InvAta.minte pentru vntor*, zice proverbul, i acelea
cu can tara noastrA a avut de luptat, au fost
in deajuns de senoase, pentru ca s fan

obligati a examinh mai de aproape programul activitAn noastre vntoare Unul din
numenle acestui program trebue s fie ocupat de stnnta pura si de aphcatiunile ei
llAmnnd in domeniul staintelor pozitive,

fArl a intra in discutiunea difentelor definitli ce s'au dat, sA admitem cA ftzinta

inseamnd cunoafterea lumei din Puna de
vedere al materzez i al energiez, mai bine
zis a fenomenelor astronomice, geologice,
Nice, chimwe, biologice, sociologice, etc
www.dacoromanica.ro

eupr tnzdnd dect ci cumagerea ontulut pe

sine insuft.
Popoarele din occidentul Europei au simtit

de mult nevoia acestoi cunostinte, cgrora

le-au dat apoi cea mat intins aplicatiune

la trebuintele vieii lor Toate progresele

realizate in Industrie, agriculturg, medicing,
artg, etc , intr'un cuvhnt in once ramurg de

activitate omeneascg, sunt openle stiintei

De aceia aceste popoare ocupg locul de frunte
din punctul de vedere al civilizatiei Altele,

din difente impremrn n'au putut ei, cleat

mat trziu, din starea primitiv in care dginuiau de secole Ele au fost nevoite sg-si
apropie stnnta, dela cele care o posedau deja,
s1 care trebue sg. recunoastem, le-au pus-o
la dispozitie cu o bunvoint mat presus le
once laudg
Franta este cu sigurantg, dintre toate It-

rile bogate in stimtg, cea mat darnicA, cea

mat desinteresath i cea mat dontoare de a

vedeh bunele efecte ale luminei, pe care o

rgspAndeste de secole si pe toate chile in
lumea intreagg Recunostintg eterng II dato-resc et 1 celorlalte On, can au pi ocedat la
fel, toate popoarele ajunse mai tar= pe arena
civilizatiel moderne

Tara noastrg n'a putut O. se ocupe cu

stnnta decal foarte tarziu i aceasta se explicg pe de-o parte prin faptul eh nu este
complect stpang pe destmele et dead dela
.1878 incoace, tar pe de alth parte prin me
dml in care se ggseste Nici until din po-

www.dacoromanica.ro

poarele vecine

nou, n'a cultivat stilt*

inamtea noasti a Cu uuele putem zice ca.

suntem camarazi de clasa, iar aliele au ramas in urma noastra Pana la infimtarea universitatilor noastre (cea dela Iasi in 1860 si

cea dela Bucuresti in 1864), numatul romnilor, cart puteau sa-si apropie luminele

stuntei in universitatile strame eta foarte

redus, intructtt trebuiau sa mearga la Pans,

Viena si mai thrziu la Berlin. Se intelege,

ca numal cei can dispuneau de avere insemnata puteau sa-si trimeata copiii acolo.
Cu perfectionarea cailor de comumcatie, nu-

mgrul studentilor romani in strainatate a

crescut din ce in ce mai mult si ei sunt
can au adus in tara mare parte din stunta
de care ea s'a folosit in pnmele timpun ale
dezvoltarei sale Aceast stunt importata
a ramas ins aproape numat in, stratul superior al societatit romane intocmai cum ramane untdelemnul la suprafata apei Ea n'a
patruns decat prea putin in masa poporulut
romnesc si aceasta din mai multe cauze
Mat intAl a stiinta adusa din occident a fost
[Ana acum in cantitate foarte mica, judecand
dupa numAzul celor can o poseda Apot multi
din acesti fenciti pi oprietan, facand un mi.].
loc de tram din stiinta lor, nu sunt totdeauna

dispusi O. o comunice si celor can n'au de

loc E lupta pentru existenta si se stie ca
victoria va fi totdeauna de partea celor instruiti, caci stunta este arma cea mai puternica in aceasta lupth, sau cum zice poporul

www.dacoromanica.ro

az carte, az parte* Dar este i o alt6 cauzg,

fcarte importantA, care a ingretuat patrunderea tnntei in toate clasele poporulm romtmesc i anume forma el. Tiebue ca tunta,
F mai ales cea aphcatA, si imbrace hame
foarte simple, la fel cu cele ce se poart6 in
clasa socialk in care ele vor s pltrund5.

Altfel asimilarea lor nu se face de loc sau

este numai aparentg De acwa fiecare tar
simte nevom s cultive tunta, cu proprule
sale puteii intelectuale i s5.-1 dek aphcatiuni

in raport cu cenntele mediului 1 a felulm

ssau de viaVi.

Dad, tainta pur n'are nationahtate, cea

aphcata ins6 are, ca'ci mtehgenta tta. difente
aptitudim nu sunt aceleaWa toate popoarele

Este dem o foarte maie grealA din partea

acelora, din fencire putim la num6r, earl
vAztlnd abundenta de cart] i reviste ce ne
yin din strAmtate, considei ca lux samificule pe can le face taia noastr5, cu putinele sale institutn tiintifice

II
*thrift) pure el Orinfe aplicate, le-

Istona tnntelor ne arat c ele au eW

practice difentelor arte pe can societatea omeneasa le-a cremt pentru exiStenta
sa i de care s'a folosit in evolutia ei Cu
timpul ins, i pe msurA ce prmcipiul diviziunei muncu s'a mtrodus in aceast so-

gatnra diutre ele din

cietate, tuntele, mai ales cele expenmentale

www.dacoromanica.ro

au cApAtat autonomie atat unele fatA de altele cat si fatA de diferitele lor aplicatium
folositoare omului Astfel cl astAzi putem
face douA grupe de still* si anume aceia a

stuntelor pure si aceia a stnntelor aplicate

tiinte pure sunt acelea can pe diferite
cAu cautl sA cunoascA felul alcAtuirn umver sului si mecanismul fenomenelor can se
petrec in el, Intl 'un cuvant legile dup can
el se conduce, Mr A sA se preocupe de aphcatiunea practicA a cunostintelor obtinute.
Asa Astronomia, Fizica, Mecanica, Clumia,
Geologia, etc , sunt stunte pure ale lumer
nevietuitoare , Anatomia (vegetalA si animalA),

Fiziologia (vegetalA sr animalA), Paleontologia, Sociologia, Istoria, Archeologia, etc , sunt

stiinte pure ale lumel vietuitoare , de aceea

se numesc si OlInte biologIce Fiecare din

aceste stimte, poate aduce servicn omului
inlesnindu-i peifectionarea mijloacelor sale
de tam si de apArare contra diferitelor cauze
de distrugere Cea mai importantA stuntA
aplicatA este cu sigurantA Matematica, la alcAtuirea cAreia au contribuit in primul rand
Astronomia, Fizica, Mecamca, Geometria etc
Den oltarea ce aceastA stnntA a luat si autonomia pe care a castigat o fatA de cele din cai e
tierivA au ridicat-o in randul stuntelor pure
Din aplicatiunile ei, ale Fizicei, ale Mecanicei,
etc , rezultA nurneroasele stunte techruce can
for meazA baza invAtAmantului mgmerier Din
aphcatiumle Fizicei, Mecanicei, Chimiei, Ana,
tomieu Fiziologiei, etc , rezultA stuntele me-

www.dacoromanica.ro

10

dicale, agtonomice, zootechnice, etc Tot asa

stnntele jundice, filosofice, hterare, etc sunt
a plicattunt ale Somologiet st altor stnntt biologice

Aceste cateva exemple aunt de ajuns cred,

pentru a argta ce trebue A intelegem pnn

stunte aphcate si cat e de strans relattunea
dintre ele st stnntele pure Dezvoltarea lor
depinde in prtmul rand de pi ogresele stnntelor pure st once incercare de separattune
nu poate ft decal dauntoare Nu tot asa se
petrec lucrunle cu stnntele pure , cultivarea
lor trebue facuta in afarA de once preocupare pi actia Aruncand o privire in trecutul

acestor stnnte, vedem in adevr a aceasta

a fost calea pe care ele au urmat-o Cateva
exemple
1 Extraordmara intindere pe care au luat-o

aplicatiumle electncit4u n'a putut ft met

racar intrevAzuta de care fiziciam ca Galyam, Volta, Ousted, Ampere, Arago, Ohm
Faraday, Thomson, etc , ale c6ror Incritt in
acest domeniu sunt fundamentale

2 Ctne ar pute'a pretinde c fizicianul

raptn a descopent forta aburulut penti u ca
s'o aplice la tractmne 2 Ilasma cu abuti s'a
inventat mat tarztu
3 Nu pentru foloasele patologiet animals
st vegetale a intrepnns marele Pasteur studnle sale asupra fermentatturnlor, et pentru
a tezolva, o chestiune de chimie pura Gemulut sau st acestor prime cercetAn datonm
descopenrea microbilor st a rolulut ce et au

www.dacoromanica.ro

11

la difente boale ale animalelor i ale plantelor Din lucrarea lui de chimie purA au
rezultat stnnte noi, can formeazA baza meclicinei moderne astfel a. fgra a fi medic,
Pasteur este cel mai mare reformator al mechcinei

4 Nu pentru a face aplicatium la

chi-

rurgie a descopent Rontgen razele X, can

poai tA i numele lui

5 Nu pentru Jnstalarea telegiafiei fr

stirmA a descopent Hertz undele electnce,
Can poart6 numele lui , aceste aplicatium au
\ enit in uimA
6 Tot aa i cu cinematografm, aceast
admirabill metodA de instructm i in acela
timp de distractie a omemni Nu aceste aphcatium au preocupat pe marele fiziologist
Marey and a descopent principiul cinematografiei, ci trebuinta unei metode precise
pentru studiul locomotiunei la om a la cele-

lalte animale, sborul la pas.ln si la insecte,

inotul la peh, etc
7 Nici Wohler, mci Berthelot n'au putut
intreveda, toate aphcatiunile industriale ale
sintezelor in domeniul chimiei organice, ce
el au putut s realizeze cei dmtAi
Exemple de felul acesta se pot aduce foarte
multe , toate minunile realizate in difentele

i amun ale industriei modeine, in agi icnltuiA, in medicing, etc sunt du ect sau indiiect plecate dela tnnta purA
Nu tot aa se poate zice despre descopern ile de tiintl ping, can stfi fost provocate

www.dacoromanica.ro

12

de cermtele practicel. Cazunle sunt cu inuit

mai rail tiintele medicale au contnbmt cu
sigurantg la numeroase descopenri in domenml fiziologiel ammale. lin exempla intre
altele 1-a dat Cl. Bernard, care a descopent
functiunea ghcogenicg a ficatului, studimd
mecanismul diabetului la om Ca lea rationalli
este insg Stnnfei pentru tuntei, aphcatiumle sg ving in urmg Inveisul ar fi chiar
dgungtor, cAci un expenmentator stg.panit prea

mult de ideia aplicatiunn descopenrei ce urmgreste, sau de once altg idee preconceputg,
poate da interpretgri gresite rezultatelor sale

si poate trece Mil A vadg, pe langg fenomene noi si neprevgzute, ceeace in ambele
cazmi este o mare gresath El trebue sa aibg,

cum zice Cl Bernard, toatg libertatea cugetaiii sale, in observarea fenomenelor, can
se desthsui A sub ochn hu

m
Bolul universit&tilor fp scoalelor
speciale In cultura si InvAtamftntul stnntelor pure
si *plicate

*bintele pure si aplicate se invatg in universitgti in scoale si in laboratoare speciale

si in bibliotecg Acestia sunt depozitani tuturor cunostintelor omenesti pe care generatille le transmit de la una la alta aducnd
fiecare contributia sa de munca pentru inmultirea si perfectionarea acestor cunostinti
De aceea in universitAtile din rranta, Germania, Engliteia, Italia, Belgia, Olanda, etc
amfiteati ul, laboiatorul sau seminal ul si bi.

www.dacoromanica.ro

13

blioteca sunt nedespartite Prin ele trebuesa treaca studentul, care doreste sa se ins-

truiasca in on ce stiinta purl De cele auzite la curs el se convinge in laboratoare

bine organizate, prm demonstrathle ce vedesi pnn exercitule ce face , tar in bibhoteca
1st corn plecteaza cunostintele, atat in stun-

tele pe care le studiaza cat si in cele ajutatoare El dobandeste apol atractiune direrevistele stnntlfice totdeauna bogate in lucran not st se familianzeaza cu regulele cotrebuesc urmate pentru a se folosi de bibhoteca.

De laborator st de bibhoteca ale absoluta

nevoe ii savantul, Care face cercetan penhit deslegarea difentelor probleme stiintifice El trebue sa cunoasca prealabil tbate
lucranle, care s'au facut inamtea lui, asupra
onaret chestaum ceii propune sa studieze
altfel risca sa descopere lucrun cunoscute
deja tie mult De aceea bibliotecile universitare straine, sunt pe cat cu putinta mai
corn plecte, posedand colectnle tntregi ale tuturor revistelor stuntifice

Dat nu numai umversitattle sunt inzestrate cu bibliotec i laboratoare, ci t institutille de stunte aplicate la technologic,.
la agneultui silvicultura, la medicina yeterinara, la comert, la manna etc
Asa sunt pohtecluncele dela Zurich, dela
Charlottenburg, Glaskow si altele, Institutnl
agronomic si coala Superwara de Mine delat
Pans, Academnle de Agncultura dela Berlin,.

www.dacoromanica.ro

14

Bonn etc InvtAmantul superior al stunteloi aphcate, castiga din ce in ce impor-

tank gi institutule speciale, creiate de cu-,

rand in acest scop sunt incorporate in Umversinti Asa institutul Agricol si Institutul
Comercial dela universitatea din Nancy, Institntul electrotechnic dela universitatea din
Grenoble si altele Aceasta dovedeste odata

mai mult cA stantele aplicate nu trebue sa

piai dA un singur moment contactul cu cele
pui e De la aceste din urma vin descoperm
noi, metoade si aparate perfectionate, de care
se folosesc nu numai ele dar si cele aphcate.

Despie acest adev5r isi dau socoteal diferite scoale speciale, care separate cu totul

de universitate n'au putut face mar] progrese Ele reclam acum, in multe pNiti, or-

ganizatie umversitgra asa cum s'au organizat medicina si dreptul, care sunt tot Oi1,* a plicate

Uni versitatea tiebue dem A fie farul,

care a lummeze continit natiunea in evolutia ei Acest rol il indeplinesc cu pnsosintA universittile din occident , de aceea
ele sunt respectate si ajutate in actiunea lor
bineracAtoare de catra natiunea intreag aci
ele sunt mfindria unei tar] Gradul ei de millzatie se ma'soar,i, in adovr dup5, impoitanta
pe cai e o da stuntei, dem dupltnurnArul si desvoltarea universitAtilor LAsand la o paite statele plan ca Franta, Germania, Enghtera, Italia
Austro-Ungaria etc , care fac sacrificu colosale
cu numeroasele loi universithti, vedem c',1 91

www.dacoromanica.ro

15

ri mici din vecinAtatea lor nu se dau in-

1tuii dela astfel de sacrthcn. Aa Ek etia are 7 universitAti, Belgia 4, Olanda 4

AdAugand la acestea i coalele speciale de
diferite grade pentru invAtAmantul tnntelor
aplicate, lesne ne vom exphch dece in aceste
ri toate ramurile de activitate omeneascA
progreseazA Contra probA ne-o dau tArile
inapoiate in care astfel de institutil sau psew cu totul sau dacA existA pe ici pe colo
sunt in stare cu totul rudimental-A ca or-

ganizatie

IV
aDacl ne vom indrepta privirile acum la scurt"
supraPrvare
univeleita-

universitAtile i coalele noastre speciale, vedem cu pArere de rAu cA ele nu sunt la inAl-

timea la care ar trebm sA fie, de aceea dau

rezultate mediocre cDouci unzversitcift sunt

prea mutt pentru tam noastreto zic unn.

FatA insA cu populatia ei i dacl ne raporturn la tArile mici din occident, c& Elvetia,

Belgia, Olanda, vedem din contra a este"

loc i la noi pentru cel putin 4 universitfiti
$1 va trebui sA se &lung acolo dac . vrem
ca poporul- nostru sA se ridice la inaltimea
celoi din occident.
Dar cluai aceste douA universitati ar puteh
sA adua foloase imense tArei dacA ar avea
organizatia i ideIu1 celor Arline SA examniAm mai de apioape pi incipalele cauze,-

www.dacoromanica.ro

War si.

ki.a

tioastre specials

16

care s'au opus si se opun inca la bunul lor

mers

Una din aceste cauze trebue cautat chiar

la origina i anume fn alcatuirea prnnului
coi p didactic universitar Ar ft fost CU siguranta un mare castig pentru tam noastra
dad se aduceau atunci profeson straini,
care s ne indrumeze pe calea stnntelor pure
si a phcate. Odata cu aceasta sa se fi trimes .

cati mai multi tmen in strainatate spre a

se speciahza in difente sturite i dmtre caresa. se recruteze apoi atat profesorn cat si personalul necesar diferitelor sei vicu ale statului Din nenorocire nu s'a procedat astfel.

Dar chiar acel prim personal didactic, improvizat in mare parte, ar ft putut aduce
servicn cu mult mai marl daca era lsat la
locul 1w i i-se da mijloacele necesare Alta
a fost insa situatiunea acestui corp didactic.
Profesorn de stnnte pure erau chemati si
la alte scoale sau li-se incredinta difente
servicn in afar a. de universitate, din cauza

a lipseau oamenn pregatiti de rare tara

ave nevoe Profesorn de la Facultatea de
medicing erau chemati la spitale, chemati
de paiticulan, caci et erau cei mai bum medici din tara, numiti in fel de fel de comisii
ccmsilii samtare etc Profesorn de la Facultatea de drept erau chemati sa pledeze
inaintea instantelor judecatoresti, caei ei erau
cei mai bunt avocati. Aceste ocupatium

strame de catedra, erau pana la un oarecare

punct, indreptatite i pnn insuficienta sa-

www.dacoromanica.ro

17

larului profesonlor universitan In astfel de

conditii, puteau aceti profeson, cu toata.
pregatirea si bunavomta ce ar fi avut, A
dea studentiloi instructia tuntifica necesara
1. sa lucreze in acela timp pentru progresul
tuntelor ce profesau? Dar sa presupunem

ca aceste multiple ocupatn, le-ar fi lasat totusi un oarecare tunp kii pentru catedra.
Aveau ei putinta sa-1 intrebuinteze in folosul invatamantului si al tuntei ? Nu, i
aceata din lipsa de bibhoteca i de laboratoare Cateva dulapun cu carti cele mai
multe vechi, la fiecare facultate alcatulau

toata biblioteca Laboratoarele s'au improvizat prin case particulare, unde nu puteau
avea instalatule i. aparatele cerute de tehnica fiecarei timti expnmentale Apoi, prm
mutanle la care au fost obligate, s'a distrus
mpe parte dm matenal si s'a pierdut enorm

de mult timp, toate acestea in dauna instructiel studentilor i progresului tnntei

Prin urmare corpul didactic al universi-

tatilor noastre s'a gasit chiar de la inceput

inteo situatie falsa, cci nu putea sa se
aclute in mod constuncios de inalta misiune
ce-i era inci ediritata
La aceste cauze, care toate au contribuit

sl indepkteze pe multi profeson de la datom ce le impunea catedra, s'a mai adaogat

cn vremea alta, menita, sa desavareasca opera

funest a celorlalte. Este politica, in ale carel curse au fost prini numeroi profeson
universitan Partidele noastre pohtice au cre2

www.dacoromanica.ro

18

zut ca aceti ceth.teni luminati ar puteA O.

le deh concursul in conducerea trebilor statulip, motivand cit servicule aduse patnei pe
aceast 5. cale compensau i cbiar intreceau pe
cele date prin catedd 0 atare justificare

este cu sigurant6 fal6, dci nu poate exista

pentru o natiune un serviciu mai mare deceit
acela de a cultiN a k?,i dspAndi tunta absolut

necesar propnei sale existente Totui um-

versitatea nu s'ar ft resimtit prea milk de

aceasa actiune a politicei, dad ea sA inn.gineh acl Din nenorocire Ind, pro fesorn umversitan au fost amestecati, cu sau fara.' vota
lor, in lupta du:are particle, i aceasta a fost

cea mai mare grepl Incetul cu incetul

corpul profesoral umversitar, in lope de a
fameineei absolut omogen, ca gtindire i ca
actiune, in tot ce privete bunul mars al

institutiei in serviciul drent se &eau, a

inceput din contra A se despice in grupun
cu tendmti difente dupA partidele politice
drora apartineau De acl lupte de preponderantg politid in umversitate i de care
clubunle pal tidelor n'au fost raciodatl staine
S'au modificat legile a regulamentele, s'au
viciat formele de numire ale pi ofesonlor la
urnversitate din cauza acestor lupte De

multe on s'a recurs la balantele partidelor

politica pentru a se apiecia valoai ea candidatilor, compromitnd prm aceasta i instructia i cultura tiintei
Dad aceasa stare de lucrun ar apartinek
numai trecutulw, universitAtile noastie, ar

www.dacoromanica.ro

19

trebui O. se considere Inca fencite Din nenorocire ea exista, si astazi si in unele privinti merge chiar spre mai rau
Universitatea din Bucuresti n'are biblio-

tec desi au trecut 49 de am de la infiintarea ei Gratie generoasei donatium a Ma-

Jestatei Sale Regelm, studentii gsesc la

Fundatia Carol tratatele ii revistele trebu-

incioase Pentru cercetan e nevoe Insa de

colectiumle complecte ale revisteloi si tratatelm speciale fiecarei stnnte Laboratoare,

care au peste 30 de am de existenta, se

gasese 'Inca prm case cu chine, lipsite prin
urmale de stnctul necesar, de instalatu cerute de tehnica moderna.
Chestiuni de ordm pur umversitar, ca alegerea rectorului si altele se hotarasc in clubunle partidelor politice Dotatia catedrelor
de stnnti expenmentale se face san mai bine
mis nu se face de loc, 'in laport cu nuanta
politica a profesonlor respectivi , lar cei, care

in donnta de a se consacra exclusiv instruc-

unel studentilor si stnnta si nu sunt inscrisi in mci un partid au de sufent multe

.neajunsuri, de unde descurajare
In 1906, doza de politica administrata urnversitatilor noastre ajunse pana la toxicitate

Ele au leactionat atunci, una prin inchiderea cuisunloi, cealalta prm demisia profesonlm, reactiuni, care au fost binefacatom e Efectul lor insa n'a durat mult timp
cam luptele politice au reinceput in umversitate si se continua spre nenolocirea el

www.dacoromanica.ro

20

Trebue ca universitatile noastre sail adune

toata energm de care dispun si sa aplice
tnncipml ca profesorzz sd se consacre exum) catedrez 0 ftizigez Pentru aceasta
e nevoe ca si partidele polince O. se convinga, ca cel mai mare servicm ce-1 pot
aduce tat el este de a lAQ& um versitatde sa

se ocupe numar de cultura stnntelor pure

si aphcate si de raspandirea lor in toate
stradele societatei
Universitatile noastre gasindu-se in sufe-

nnta scoalele speciale, a calor misiune este

cultura si raspandirea stnntelor aplicate, puteau ele sa se ndice singure acolo unde ar
trebui s fie ? Expenenta a dovedit cA nu.
Tara este lipsitg de oamem technici in dife-

rite ramun ca ingmen de mine, ingmen

electnciern, ingmen hidrologi, ingmen arhitecti etc , fundcg. $coala de Podun si $osele
a ramas inchisg altor specializan in afairt de

inginena cgilor de comunicatie Tara este

lipsitg de agronomi speciahzati in difente
ramun ale agnculturei Desi $coala Central&
de Agricultura. de la Herastrgu, functioneaz&
de 61 de am, nu avem mci pang astazt cu-

noscaton in selectionarea semintelor, cam

Societatea National de Agriculturk in prima

sedinta dupg, constituirea ei a opinat sa se

aduca un specialist strain si anume d. Nilson InvAtamantul in aceast scoala ca si in
cea de Silvicultura nu este ndicat la mvelul
celm din stramatate desi atat profesoru Oct
si studentn reclamg aceasta de ani de zile.

www.dacoromanica.ro

31

Tai a este lipsita de rnedici veteunan specializati in zootechnie fundca invatmantul

acestei stunt] in coala Supermai de Medicint Vetermara sufera din cauza ca nu
exista. un Institut zootechnic inzestrat cu
toate cele necesare Tara este hpsita de medici igienisti fundca. nu exista un Institut de
higiena unde invataramtul acestei stnnte sa
se fac in mod cat mai complect Tara este

hpsita de scoale industnale supenoare de

aceea maestrn si chiar lucratorn din fabricele strame ajung la noi conducaton de industru, care fac progrese
Toate aceste bpsun i multe altele asupia
carora nu pot insista, dovedesc necesitatea
organizthei cat mai repede i cat mai cornplecta a invatamantului stnntelor aplicate
V

Din universittti si din scoalele speciale

stnnta pui i cea aplicata trebue sa se raspandeasca in difente sti ate ale societatei s

fiecare din ele Ii apropie cunostmtele de

eare are nevoe Invatamantul superior, secundar i primar au tocmai acest scop Intre
aceste rarnuri de invtamant exista cea ram
stiansa legatura, cam ele formeaza prm profeson i elevi un mel inchis dupa cum se
poate vedea in urmatmul tablou

www.dacoromanica.ro

titntele pure 1

aplicate trebue sa
strabata in toate
etratele soma e
DJ, rnele grade

de 1rivaamnt
legiitura
ele

dint te

22

Invit umversitar 1.--110- Invitimfint uraversitar

al stunt pure ..or___AK al stimtelor aplicate
0

..0,
i

DU

.9,

449

P21 *

..0

cn

ii

liw secundar

/i

a) tunte technologice

b)

#
0

d)

e)

0g)

medicale
farmaceutice
juridic,. i adm
agronom si silv.

veter i zootech.
comerciale, etc

(Lime a e norm )
...
i..

a;

''-' 16.

110

o
0

0)

Invfit primar

Inviitmnt media al
stantelor apheate.
a) c samtare
b)
c)

.4

d)

\\\

e)

\
"X

f)
g)

*
0

administrative
agricole si sdvice

zootechnice
industriale
comerciale

de arte i mes , etc.

Invittimitnt inferior al
stuntelor aplicate.
a) Agricultur
b) Meserii

Examenul acestui tablou 4ie arata a profesorn din invatamantul secundar sunt pregat* de umversitate i anume de Facultatile
tiinte i Litere Se intelege ell de aceasta,
pregatire are s depinda nivelul invtamantului in been 1. scoale normale i indirect
de

in universitate. 17n curs universitar nu se

va putea ridica de eat cu conditia ea auditorul s. fie in masura de al intelege Cum
acest auditor este reprezentat prin studentn
vemti de la licee, se vede lamurit cercul
inchis intre universitate i invAtmantul se-

www.dacoromanica.ro

,.)3

cundar Un alt cerc asernanator cu acesta

exista intre invatamantul secundar (hcee i
coale normale) i cel pnmar Este deci o
grepla ca universitatea nu se intereseaza

indeajuns de mersul invatamantului secundar

i acesta de al celui pnmar

Dar universittile se ocupa ka cu inamtarea tuntelor pure, 1 din nouile cunotinti
castigate aci se ahmenteaza invatamantul superior, cel secundar i cel pnmar. De aceea

cake trele aceste ramun de invatamant trebue 0, se bucure de aceeai solicitudine din

partea statului Ar fi o greeall daca, s'ar

da toat atentiunea universitatilor i coalelor

secundare 1. prea putin celor primare, precum iftrai ar fi greala sa ne ounparn numal
de invatamantul pnmar i sa neglijam pe
cel superior

Nu numai pentru tuntele pure e nevoe

de aceste grade de invatamant ci i pentru
cele aplicate Cultivarea lor se face tot in
institutn cu organizatie umversitara In fiecare profesiune rezult, se intelege, progrese

dm expenenta zilnica, dale nut insa sunt

deschise prin cunotinti can vin de la institutule speciale Aci se pregatete apoi personalul necesar atat invatamantului 5tnnte1or
aplicate, cat n pentru difente servicn ale

statului, sau pentru conducerea intreprindenlor particulare

Invatamantul mediu al tunteloi aplicate
formeaz pPrsonalul ajutator sau de supraveghere kii in unele ramun chiar pe cel care

www.dacoromanica.ro

24

executk iar invatainhntul aplicat inferior, bpimeaza pe lucrAton

Aceiai stransa legatura exista intre ramurile de invatamant al tuntelor aphcate ca i
intre cele ale invatamantutui tuntelor pure
Tot acest tablou ne arata cum invatamntul

tintelor pure pregatete pe cei care invata

tunte aplicate de once grad DIA atan cunotinte fundamentale, obtinute in universitate, liceu i coala primal a, tuntele aplicate
nu pot fi intelese Nu poate cmeva pncepe
ingmena de maini daca nu are cunotinti
indestulatoare de Matematick Mecanica, Fimeg, Chinue etc , precum nu poate cmeva
sa invete Patologie daca nu tie Anatomic.,
Finologie, sau Agronomie daca na tie Botamca, Fizica, Ohimie, Fiziologie vegetalh
etc Once incercare de separatie pnn urmare
intre aceste doua. felun de invatamnt nu
poate fi decal daunatoare lor i este dem fundamental greita parerea eh tara noastra ar

puteh sa nu faa. cleat tunta aplicata De

aceea e nevoe ca invAtamantal lor sa foi meze o umtate a carei conducere sa apartma
unui singur minister.
La noi in tar o atare unificare este necesara i din cauza c numarul de oameni
bine pregatiti, care s se ocupe cu invatamntul i cultivarea tuntelor pure i aphcate este inch restrans Apoi matenalul didactic i expenmental de care laboratoarele
i semmarule au nevoe, fund foarte costisitor

en greu se pot bine inzestr mai multe ins-

www.dacoromanica.ro

25

titute de acela fel Pe laugh' acestea, intr'un

invatamant public urutar universitatea va

putek s se intereseze mai de aproape de
toate celelalte ramun de invtamant i sa ia
parte activ la alcatuirea programelor de

studn in raport cu progresele difentelor

tiinti

VI
Din cele aratate pang aci se poate cu in- urinciovaeiresiietiveeci 1
au aevoe de spur
lesnire conchide ca. universitatile noastre de- jinni
Statultu pt

parte de a fi un lux, sunt din contra instatutu fundamentale, cu menirea de a lumina

drumul pe care trebue sa-1 urmeze poporul

romanesc in evolutia lui Pentru a putea

sa.-i indeplineasca acest mare rol, ele au
'Ms nevoe de sprijin atat din partea statului cat i a particularilor
Despre partea care revine statului nu cred

a mai trebuesc aduse alte argumente pe

langa cele expuse mai sus Universitatea
fund baza invatamantului timtelor pure i
aplicate, trebuie sa, ia rand in bugetul statului pnntre institutille de primul ordm
ln ambele universitati i in difente coale
speciale se gsesc astazi numeroi profeson
cunoscuti i apreciati in lumea tiintifica to.
can cu man sacrificn continua s lucreze.
Ei au nevoe insa de laboratoare i material.
pentru a intrebuinta cu foMs tunta Mr
ln ce privete sprijmul din partea parti-

www.dacoromanica.ro

al partaculanlor.

26

cularilor, el trebue srt fie atat moral cat 1

material
Datoresc spripn moral universitatei kn coa-

lelor speciale top cart au dobandit invatatura in aceste mstitutu Ele fund depozitaru
titimtelor pure si aphcate, invatmantul pe
cate-1 dau se poate asemana cu o operape
de bancA Precum debitorul cauta sa fructifice capitalul imprumutat pentru a putea
plati procentele i face fata cheltuehlor lui,
tot asa posesorul unei diplome tuntifice
trebue sa fructifice prm lucrarile sale personale, capitalul de cunotinp, obpnut in
ocoala unde a invatat Acest procent, oricat
de modest ai fi, conti ibue la cie5terea bo-

Opel timptice a institutlei,

constitue

pentru dansa cel mai putei me sprijin care-i

vine de la elevu sai 0 condipe esentiala se
--cere insa pentru Indeplinirea acestut ideal
i anume ca elevul, odata in posesiunea diplomei, sa mentina pe cat e cu putinta contactul -cu coala care l'a format Inginerul
medicul, agrouomul, farmacistul, medicul ye-

termar etc nu pot decal sa catige

clacit

din timp in timp mai trec prim laboratoarele unde au obpnut primele cunotinti in
specialittile loi *tiinta face progrese foarte
dinteun an in altul lucrari nom

repezi -i

se adauga pe care vazandu-le cmeva in laboratoare le va rePne mai bine decal numai prm cetirea revistelor, presupunand ca-

zul cel mai feticit ca fiecare din

specialiti se tine

aceti

in curent cu literatura

www.dacoromanica.ro

27

*iintifica respectiva. Tot in capg vor fi

Trofesorii secundan, daca' vor pi oceda la fel

,caci avnd misiunea de a raspandi tiintele
ce au obtinut in universitate ei trebue se
fac i adausunle impuse de lucrarile no!
vi nicaen
vor da mai bine seama de
aceste lucran ca in laboratoare i seminare
Datoresc spilun material universitatei
qcoalelor speciale, industriau, agricultorn,
comerciantu, bancheni, etc intr'un cuvnt
toti can se folosesc de tiinta i de pi ogresele ei
ttinta face pe capital, el trebuie
deet s'o ajute in mersul ei conti a necunoscutului Din once descopenre noua capitalul
trage foloase De acest adevar sunt convint
eapitalif to straini, de aceia in Wile din oc-

-cident se fac donatu de zeci de milioane,

templelor tuntei, umversitati i institute
speciale de tot felul Cateva exemple
Carnegie a donat 50 de mihoane de franc!

in 1902, cu cue s'a fundat la Washington,

o institutie de inalta cu1tur tiinific.,
Rockefeller a donat 30 de mihoane in 1901,

-au care s'au infuntat la New-York, numeToase laboratoare de cercettin medicale

Osiris, a lsat Institutulm Pasteur dela

Pans, 35 de mihoane de franci
Solvay a fundat institutele de Fiziologie
-de Sociologie i de Comert dela univenatatea din Bruxelles i a flout in ultimul an
donatii de aproape 2 mihoane difentelor institutn tiintifice din Belgia i din Franta.
.Nobel in afara de dotatia universitate!

www.dacoromanica.ro

28

din Christiania a instituit premn in valoare

de jum milton, pentru incurajarea lucrarilor
stuntifice si sociologice

Zeiss a infuntat institutul de microscope

dela Jena, Casa poporului din acel oras etc.
Niceri nu se vede mat bine colaborarea
stuntet si a Industriet ca in marea fabricA
de instrumente optice a lui Zeiss Nume
roase laboratoare de cerceari sunt instalate
in intetiorul fabricet sit conduse de savanti
de primul ordin
Societattle industuale, agricole, comerciale

etc Infiinteaz i intretm pe propria lor so

coteall scoale speciale pentru invitAmantul

diferitelor stunti aplicate In acest caz se

gAsesc Scoala Central de Electricitate dela

Paris, Institute le de Agricultur si de Cornell dela universitatea din Nancy, etc

E timpul ca si la noi, astfel de institutu
pi

umversitAtile sA fie ajutate de particulari.

Ce poate ft mat necesar pentru agricultura

rei noastre, in timpul de fat ca un Ins

titut Agronomic si unul Zootechmc ? Cu acestea ar ft trebuit sli inceapg, lucrgrile
Societatea National de Agriculturg, dacA
voieste sA dea o indrumare rational stun
telor agronomice in tara noastra In aceste
institute, s'a se aduca, speciahsti stritim, dacA
va ft nevoe, care s5, se stabileasc in tark

pentru a studia de aproape toate conditule

problemelor, ce au de rezol vat Chemarea

pentru o lunA sau dou, a celm mat mare

inv6tat, cum s'a propus pentru selectiona

www.dacoromanica.ro

-29

Tea semintelor, nu poate da rezultatul dont

In astfel de conditii a vont in targ zootechmstul Freytag i escursiunea sa n'a servit
-decat prea putin Inceputul lucrgrilor de
imbungtgtire a animalelor noastre domestice
se datorete zootechnitilor notri.

Main proprietari, ar putea singuri, fr

mterventia statului, s infunteze aceste doug.
institute Sacrifici Ile ce vor face cu ele, %or

fi cu prisosintg compensate prin servicnle

ce le vor aduce, mai ales ca pe zi ce trece
se simte din ce in c mai mult nevae de
-culturg intensiva, din cauza micorgrei numrulm i intinderei domemilor
Datz pentru Istiznrci diet nzalz sunt binefacerile et
VII
impeTwo, noastrg trebue sa dea o deosebita a- Trelnunta
masa pentru taia
noastrit
de a
tentie desvoltgrei tiintelor pure i aphcate, da cea mai mare
deevoltare
@tuni aceasta obligati-tine se motiveazg prin nu- telor pure tu aplimeroase interese, unele de ordm individual cate

altele de ordin national. Este in afarg de

-once incloiala a rspandirea tiintelor in
toate stratele sociale va imbungtati mult
traml lor, cam ele le pun la indemang mu1oace perfectionate pentru a se folosi cat
mai bine de toate elementele de viata. cal e
se gasesc la noi Ape le, campule, muntii
notri sunt izvoai e nesecate de boggtie, dar

n'avem destul tiintg pentru a le pune In

www.dacoromanica.ro

30

valoare

Una din aceste boggtii si anume

petrolul, este in cea mai mare parte exploatat de stunta si capitalurile straine Cate
industru n'ar ft putut sg, se ridice cu ajutorul petrolului, dacg exploatarea lui o fg-

ceara numai noi si dacg posedam la tunp

cunostmtele necesare I Child le vom poseda

si vom fi nevoiti a da mdustriei toat g. desvoltarea necesarg, pentru castigarea independentei noastre economice, nu stiu dacg
petrolul va continua sg ms g. din pNmant ea
aceeasi putere ea astgzi
Avem apoi o obligatiune moralg fatg de
tgrile care ne-au imprumutat
contribui si not la desvoltarea

still* de a

el si a nu

cguta numai sg. ne folosim de munca altora.

Pe aceastg contributie se va sprijim de altfel si consideratia pe care ele ne vor da-o

Cultura si rgspandirea stuntelor pure si
aplicate vor servi si la pgstrarea nationahtgtei noastre Desi risipiti politiceste, romanil alcgtuesc totusi un nueleu latin in deajuns de omogen, pe care popoarele slave
tmd sg-1 in% glmascg. Pentru apgrarea nea-

mului nostru in mijlocul lor, e nevoe de

arme, si nu ounose alta mai puternicg decal

stunta Not trebue sd ne astgurdru o preponderenfd Ottntifica p dem fi eronomtcd

fafd de ?Amu noftrt Atunci si forta armatei va fi cu mult mai mare, intru cat ea
va izvor dintr o natiune bogatg si instruitg.
dem constient de locul ei prmtre celelalte
Pentru realizarea acestui ideal scoalele noa-

www.dacoromanica.ro

31

stre de tot felul trebue s impratie cat mai

multa tnnt.a in toate stratele sociale Ele n'au
sa se preocupe de locurile disponibile in functiunile statului, cum, din nenorocire, au proce-

dat uncle, pan acum S'a strigat a este pletoil de intelectuali fundca s'au gsit cativa posesori de diplome umversitare sau dela coale

speciale fr functu Acetia dau asalt mimsterelor pentru a ii se creia posturi noi, i
contribuesc direct la intinderea functionarismului. Daca insa ministerele vor rezista, top
aceti postulanti vor fi nevoiti sa caute alte
mijloace pentru a pune in valoare tiinta ce
poseda

Inginern de diferite specialitati vor studia

lucrari i intreprinderi industriale noi potri-

vit cunotintelor de care dispun i vor gag

cu siguranta capitalurile necesare Nu Upset

acestor capitalun se datorefte pufznul avant pe care l'au luat andustrzzle la noz ct
lzpsei de oamenz pregatzli, care sa le conduca Au fost romani L poate din nenorocire O. se mai &easel i astrtzi, care s5, tnmeatI bann lor la blInci straine, i aceasta
din cauz a. ca nu se gaseau in tail speciahti, care s le arate intrebuintArile ce puteau s le dea cu mai mult folos i pentru
el m pentru patrie
Medicn de oameni cand nu vor mai gsiL
loc in functule statului i in chentela oraelor, vor trebul salm creeze clientele in populatia rurala cum aceasta arP. loc in tarile

www.dacoromanica.ro

32

-din occident, 51 numai atunci asistenta medicalk la sate va deveni realk.

Medicu vetennan trebue O. mearg la tall
pentru a fi de folos crescktonlor de vite prin
cuno5tintele lor medicale, igienice 51 zootechnice

Agronomu trebue sk arate propnetanlor

kii sktemlor toate binefacenle 5tnnte1oi agn-

cole, 51 nu putinil la numar can se gAsesc

astkzi in functule statului pot face aceasta
Sk se pi imeasc in difente functii cat mai
putini absolventi ai 5coale1or de arte 51 meseri] pentru ai obligh sk exercite frumoasa
profesiune pe care au invktat-o
Toate acestea nu se vor putea realiza de
cat pun inmultirea numai ului celor invatati
in fiecare specialitate Din lupta inevitabil
-ce se va deschide intre ei vor rezulta progrese 51 la noi cum au rezultat in Wile din
occident Un exemplu ni'l d'a profesiunea farInaceutick Cat timp numkrul farimaci5ti1or

nottn era foarte restrans nu s'a ndicat nimem dmtre ei contra monopolului farmaciei
pe care statul, cu bunk 5ti1ntk, II concedeazk
unui mic grup de farmaci5ti 51 'in dauna tkrei
intregi Astkzi insk existk o mirare foarte
serioask 51 care face onoare corpulm farmaceutic pentru abolirea acestm monopol Prin
pretul extraordinar de ndicat al medicamentelor, el face ca populatiunea cai e dispune
de mijloace de train modeste, sk, nu se poatk
folosl de binefacerile 5tuntei Comertul far-

www.dacoromanica.ro

33

maceutic tiebue sa devin liber, rgmanancT

statului obhgatiunea de a-I supraveghea.
Din lupta intre specialistii de acelas fel
rezultg foloase i pentru profesiunea cgreia
ei apartin cci pnn forta lucrunlor aceastg
lupta duce la lucrgn i descopenn noi Dect
pletora de intelectuala In loc de a fi un pericol este din contra un mare bine pentru
o (are& Afultannt acestei pletore tgrile civi-

hzate fac progrese in toate ramurile de activitate socialg

Partidelor pohtice le incumbg insg datona

de a nu incuraja tendintele cgtre functionansm a tuturor celor cu diplome obtinute in

universitgti si in scoalele speciale
Statul sg facg deci numeroase institutii
speciale pentru a rgspandi cat mai multg tiin in masa popolulm i sg lase imtiativelor
particulare gnja de a intrebuinth cu maximum de folos aceasta stunta "Usile scoalelor sa fie cleschise tuturor care doresc sg se

instruiasa iar statul O. nu interving cleat

ca regulator in ce pnveste indreptarea tineretului catre ramunle de specializare, in deosebi cgtre cele productive cum sunt mgineria cu difentele sale ramun, agronomia,
zootechma, etc. IngrAmdirea studentilor in-

teo singurg directie, cum se observg de

cativa am la facultatea de drept este dgungtoare

www.dacoromanica.ro

34

VIII
Prmeipalele maCele spuse pAnA aci au avut de scop sA
*inn can trebnese
maate pentra or- arate in mod foarte sumar, rolul tiintelor
ganizarea cat mat
repade a Invata- pure i aplicate in viata unei tAri, invAtgmantalui qtunte/or pure qi aph- mfintul acestor tunte, starea putm inflorinate

toare a acestui invAtAmant la noi i trebubuinth urgentA de a'i da cea mai mare desvoltare Admitnd cazul fericit, cA cititorul
s'a convins despre toate acestea are dreptul
sA intrebe Ce e de fAcut ? Pentru a inlesal
rezolvirea acestei probleme atfit de importantA, cred a primele mAsuri care se impun
sunt urmAtoarele
1 SA se treacA la Mimsterul de Instructie

toate coalele speciale dela celelalte ministere

2 SA se creeze in Mmisterul Instructiel
o direct% a invAtAmantulm superior pur i
aplicat atutatA de un consihu de specialiti.
3 SA se organizeze invAtAmntul superior

aa fel incat el s cuprinda de o parte timtele pure tp anume :

z) Facultatea de Ounte.
b) Facultatea de litere i filozofie i de
altA pat te .tiin_tele aplicate i anume .
a) tiinte teclinologice Poduri i osele,
Mine, Electricttate, Maini, Hydrologie, ArhftecturA, etc
b) tiinte medicale
c) tunte farmaceutice
d) tiinte agronomice i silvice

www.dacoromanica.ro

35

e)

tiinte vetermare i zootechrnce

1) $tunte juridice
g) $tinate comerciale etc
4 SA se creeze bibhoteci universitare complecte

5 S. se clAdeascA localuri proprn pent u

mstitutele facultAtei de stimte i sA se doteze cu materialul strict necesar Acest material sA fie scutit de vamA panA cand se va
puteh fabrica si in tara noastrA

6 SA se infiinteze institute umversitare

-de aplicatie printre care cele mai urgente
cred cA sunt urmAtoarele
a) Institut Agronomic
b) Institut Zootechnic

c) Institut Electrotechnic
d) Institut de IgienA
e) Institut de MecanicA aplicatA (Masmi
mdustriale, agricole, etc )

7 SA se trimeatA numerosi studenti in

'strainAtate pentru a se specializa in diferite
stiinte aplicate Peutru cele mai importante
dmtre aceste stnnte i pan g. la forrnarea personalului necesar sA, se aducA specialist
str;lini
8 SA, se mAreascA personalul didactic al

liceelor pentru ca o clasg, sA nu aibA mai

mult de 40 de scolari SA se infiinteze licee
nom unde populatia scolarilor este prea mare

9 S. se infunteze i alte scoale normale

pe langA cele existente pentru a se pregAti
cat mai repede numArul de invAtAtori de
care tara are nevoe

www.dacoromanica.ro

36

10 SA se orgamzeze un InvAtAmiAnt me-

diu al tiintelor aphcate fi anume

a) $ co ale samtare.
b) coale administrative
c) coale agricole sli silvice
cl) *coale zootechnice
e)

coa1e comerciale

f)

coalele de arta i mesern, etc

11 S. se dea mai mare desvoltare InvItImantului inferior al tnntelor aphcate la

agriculturl i la mesern prin infiintare de

coli noi i inzestrarea lor cu materialul necesar

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro