Sunteți pe pagina 1din 55

Cap 2.

Energia eoliana
2.1 Istoric
Vntul este rezultatul activitii energetice a Soarelui i se formeaz datorit nclzirii
neuniforme a suprafeei Pmntului. Micarea maselor de aer se formeaz datorit
temperaturilor diferite a dou puncte de pe glob, avnd direcia de la punctul cald spre cel
rece.
Fiecare or Pmntul primete 1014 kWh de energie solar. Circa 1-2% din energia
solar se transform n energie eolian. Acest indiciu ntrece de 5-10 ori cantitatea energiei
transformat n biomas de ctre toate plantele Pmntului.
Omenirea utilizeaz energia eolian pe parcursul a ctorva milenii. Vntul aciona
morile de vnt, mica corbiile cu pnze. Energia cinetic a vntului a fost i este accesibil
practic n toate prile pmntului. nc la orizontul civilizaiei energia vntului se utiliza n
navigaia maritim. Se presupune c egiptenii strvechi mergeau sub pnze nc 5.000 ani n
urm. n jurul anului 700 pe teritoriul Afganistanului maini eoliene cu ax vertical de
rotaie se utilizau pentru mcinarea gruntelor. Cunoscutele instalaii eoliene (mori cu elicele
conectate la turn) asigurau funcionarea unor sisteme de irigare pe insula Creta din Marea
Mediteran. Morile pentru mcinarea boabelor, care funcionau pe baza vntului, sunt una din
cele mai mari performane a secolelor medii. n sec. XIV olandezii au mbuntit modelul
morilor de vnt, rspndite n Orientul Mijlociu, i au nceput utilizarea larg a instalaiilor
eoliene la mcinarea boabelor.

Fig. 1. Moara de vant (Germania de Nord)


n 1854 n SUA apare o pomp de ap, care funciona pe baza energiei vntului. Ca
construcie, aceast pomp semna cu modelul morilor de vnt, dar avea mai multe pale
(brae) i un fluger pentru determinarea direciei vntului.
Ctre anul 1940 n SUA peste 6 milioane de instalaii de acest tip se utilizau pentru
pomparea apei i producerea energiei electrice. Este socotit o premiz a cuceririi Vestului
slbatic, datorit posibilitii de asigurare cu ap a fermelor zootehnice. ns la mijlocul
secolului XX vine sfritul utilizrii largi a energiei vntului, venind n schimbul ei o surs
energetic modern - petrolul.
Interesul ctre energetica vntului reapare dup cteva crize petroliere trite de
omenire timp de cteva decenii. Acest lucru se petrece la nceputul anilor '70, datorit
creterii rapide a preurilor la petrol cnd SUA a adoptat mai multe programe destinate s
ncurajeze valorificarea ei. n California, la sfrsitul anului 1984, functionau deja 8469 de

turbine eoliene. Capacitatea total a acestor unitti este de aproximativ 550 MW. Ele erau
construite n locuri cu vnt puternic, grupate n asa-numitele wind farms"
Turbinele de vnt pot fi folosite pentru producerea electricittii individual sau n
grupuri, denumite ferme de vnt. Fermele de vnt, care n prezent sunt complet automatizate,
asigur, spre exemplu, 1% din necesarul de energie electric al Californiei, adic 280 de mii
locuinte.
Turbinele eoliene aveau ns si cteva probleme: modificrile mari al vitezei vntului
provocau variatii ale intensittii curentului electric, defectnd uneori sisteme de transmisie;
palele rotorului colectau n timp substante strine, particule de praf etc. care reduceau
randamentul.
2.2. Stadiul actual in domeniul energiei eoliene
a. Evolutia sectorului eolian la nivel mondial, european si national
Capacitatea totala instalata la nivel mondial pana in 2010 era de 190.000 MW

In ultimii 10 ani evolutia puterii nou instalate la nivel mondial a crescut exponential
de la 2178MW in 1998 la aproape 38000MW in finele anului 2007

Capacitatea globala cumulata de energie eoliana la nivel european este redata in


imaginea de mai jos.

Spre sfritul anului 2003, UE-15 a instalat o capacitate de mai mult de 28.000 de
megawai (MW) n turbine eoliene.
Spre sfritul lui 2007, Europa extinsa la 27 a avut o capacitate de peste 56.000 MW.
Aceti 56.000 MW acoper 3.7 % din cererea totala de energie electrica din UE,
Capaciatatea de energie furnizata , corespunde n medie necesitailor a 30 de milioane de
familii, evitnd totodata emiterea unei cantitai de 91 de milioane de tone de dioxid de
carbon. Mai mult, miliarde de Euro au fost economisite din costurile combustibilului importat
n 2007, iar peste 11 miliarde de Euro a fost investite n instalarea turbinelor eoliene n
Europa.
Distributia pe tari a capacitatilor instalate este redata in figura de mai jos

Capacitatea anuala instalata in UE


Dupa cum reiese din imaginea S2 aproximativ 60 % din capacitatea mondiala a fost instalata
n Europa la sfritul lui 2007, iar companiile europene au avut o cot din piaa global de 66
% n 2007. Rata de integrare n sectorul electroenergetic a nregistrat un procent de 21 % n
Danemarca, n jur de 7 % n Germania i respectiv 12 % n Spania.

Tendinta crescatoare de noi capacitati instalate a continuat si-n anul 2008. Ponderea noilor
capacitati instalate fata de celelate tipuri de energii in anul 2008 este redata in figura de mai
jos.

2.3 Perspective pana in 2020 a Energiei Eoliane(Statistici EWEA):


Din ponderea diferitelor surse regenerabile de energie la nivelul anului 2020 energia
eoliana va avea 34%

n conformitate cu Planul de aciune privind energia din surse regenerabile, productia de


energie eoliana va reprezenta 14% din consumul UE fata de 2,3% n 2005;

Repartizarea pe fiecare stat UE a cresterii procentuale a energiei eoliene

Romania va ocupa locul 10 in randul statelor UE in privinta ponderii energiei eoliene


cu un procent de 11.4%
Irlanda va fi statul membru cu cel mai mare nivel de penetrare a energiei eoliene n
2020 la 36,4% din cererea de energie electric total, urmat de Danemarca la 31%.
Slovenia este tara UE cu cea mai mic penetrare prognozata de energie eolian, cu
doar 1,3% din consumul de energie electric

Distributia procentuala a energiei eoliene din total cerere de electricitate pe tari este

capacitatile net anuale de turbine eoliene ce vor fi instalate vor crestere in medie de 3,1%;

- Capacitii eoliene onshore va avea o o scdere medie de 1,5% pe an de la 10 GW


n 2011 la 8.9 GW n 2020,
- Cretere anual net a capacitii de energie eolian offshore va creste constant de la
1,1 GW n 2011 la 6.5 GW n 2020, o cretere medie net de 21,5% pe an
Anual piaa de energie eolian ar crete, de la 11,6 GW n 2011 la 19.6 GW n 2020
Cumulativ puterea instalata
Capacitatea instalata de la 84.5 GW la sfritul anului 2010 va ajunge la 213.4 GW n 2020,
- Capacitate cumulativ onshore va creste constant, de la 92 GW n 2011 la 170 GW
n 2020
- Capacitate cumulativ offshore va crete constant, de la 3,7 GW n 2011 la 43.3 GW
n 2020

2.4 Oportunitati de finantare in domeniul energiei pentru atingerea obiectivelor


1. 7th Framework Programme -FP7 este cel mai important program al UE de
sprijinire a C & D aciuni i este mprit n patru sub-programe: Cooperare,
Capaciti, Oameni i Idei. Are un buget total de 50,521 miliarde de euro.
FP7 ofer sprijin prin intermediul unor subvenii n numerar. Cu toate acestea,
aproape niciodat nu acoper toate costurile de proiect: ratele variaz de la 50% la 100%, n
funcie de tipul de activiti, aa cum sa subliniat de ctre tabelul de mai jos:

FP7: Cooperarea ; Energie


- Topic ENERGY.2012.2.3.1: sisteme inovatoare de conversie eoliene (10-20MW) pentru
aplicaii offshore.
- Topic: NMP.2012.2.2-4: cost-eficienta materiale pentru pale mai mari pentru off-shore
aplicaii energiei eoliene.
FP7 Capacitati
Programul Capaciti asigur finanarea n urmtoarele domenii:
infrastructurile de cercetare, care are scopul de a optimiza utilizarea celor mai bune faciliti
de R & D n Europa, prin crearea de sinergii ntre acestea, stabilirea ci comune de dezvoltare
i de ncurajare a activitilor de reele;
Cercetare n beneficiul IMM-urilor, care vizeaz consolidarea capacitii de inovare a
ntreprinderilor mici i mijlocii, prin ncurajarea contribuia lor la dezvoltarea de noi
tehnologii, produse i servicii;
Regiuni ale cunoaterii, care are scopul de a dezvolta grupuri de cercetare in UE compuse
din universiti, centre de cercetare, companii i autoritile locale n vederea consolidrii
potenialului Regiunilor Europene;
Potenialul de cercetare al Regiunilor de Convergen, care vizeaz valorificarea
potenialului R & D din regiunile de convergen, i anume cele cu un PIB pe cap de locuitor
la mai puin de 75% din media comunitar (care este o condiie caracterizeaz 84 de regiuni
din 17 state membre i care afecteaz o totalul populaiei of154 milioane de euro);
Bugetul de "Capaciti" sub-programului este de 4,097 miliarde de euro

FP7 People
Bugetul de "People" sub-programului este de 4,750 miliarde de euro
Programul are scopul de a consolida potenialul uman n cercetare i tehnologie n Europa,
prin stimularea oamenilor de a intra n profesia de cercettor, ncurajnd cercettorii UE s
rmn n Europa i atragerea de cercettori n Europa.
"Oameni" este, prin urmare, mostenitorul "Marie Curie" din cadrul Programului Cadru 6,
care au fost regrupate n cadrul acestui sistem nou de PC7
Programul asigur finanare pentru urmtoarele activiti:
Formarea iniial a cercettorilor, pentru a mbunti n majoritatea lor tineri cercettori
perspectivelor de carier, att n sectorul public i privat.
De lung durat i dezvoltarea carierei pentru a sprijini cercettorii cu experien n
completarea sau dobndirea de competene noi i de competene, la reluarea carierei de
cercetare dup o pauz i n (re) integrarea ntr-o poziie de cercetare pe termen lung n
Europa, dup o experien de mobilitate trans-naionale
Industrie-nvmnt superior i de parteneriate pentru a stimula mobilitatea intersectorial i
s ncurajeze schimbul de bune practici i cunotine.
Aciuni specifice pentru a sprijini eliminarea obstacolelor din calea mobilitii i
mbuntirea perspectivelor de carier ale cercettorilor n Europa
FP7 Idei
Bugetul este de 7,510 miliarde de euro
Programul are scopul de finanare a cercetrii de frontier, adic aciuni care merg dincolo de
obiectivele de R & D al Comisiei Europene astfel cum acestea sunt prevzute n cererile de
propuneri din FP7
Idei, prin urmare, este deschis la orice propunere poteniala, n scopul de a aduce descoperiri
imprevizibile tiinifice i tehnologice
2. Fondurile Structurale

Fondurile structurale sunt compuse din FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regional) ,
FSE (Fondul Social European) i Fondul de Coeziune
In engleza aceste fonduri sunt :
ERDF (European Regional Development Fund),
ESF (European Social Fund)
Cohesion Fund.
FEDR ofer finanare pentru:
ajutoare directe pentru investiiile n ntreprinderi (n special IMM-uri) pentru a crea locuri
de munc durabile;
infrastructuri legate, n special pentru C & D, telecomunicaii, mediu, energie i transport;
Instrumente financiare (fondurile de risc pentru capital , fondurile de dezvoltare local, etc)
pentru a sprijini dezvoltarea regional i local i s favorizeze cooperarea ntre orae i
regiuni;
Msurile de asisten tehnic
FSE sprijin aciuni n urmtoarele domenii:
sistemele de nvare pe tot parcursul vieii i rspndirea organizaiilor de lucru
inovatoare;
Accesul la ncadrarea n munc pentru solicitanii de locuri de munc, a omerilor,
femeilor i a emigranilor;
Integrarea social a persoanelor dezavantajate i combaterea discriminrii pe piaa
muncii;
10

Consolidarea capitalului uman prin reforma sistemelor de educaie i crearea unei


reele de instituii de nvmnt
Fondul de coeziune sprijin statele membre cu un venit naional brut (PIB) pe cap de locuitor
mai mic de 90% din media UE. Pentru perioada 2007 - 2013, Fondul de coeziune se refer la
Bulgaria, Cipru, Republica Ceh, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,
Portugalia, Romnia, Slovacia i Slovenia.
Fondul de Coeziune finaneaz activiti n urmtoarele categorii:
Reele transeuropene de transport, n special proiectele prioritare de interes european,
identificate de ctre Uniunea European;
Mediu i energie, i anume eficiena energetic, utilizarea energiei regenerabile, dezvoltarea
transportului feroviar, de sprijin de transport intermodal, consolidarea de transport public, etc
Fondurile structurale includ trei tipuri de instrumente, care servesc ca prioriti in diferite
zone geografice (identificate ca fiind "Obiective"), aa cum se arat n tabelul de mai jos:

n ceea ce privete domeniile vizate de Fondurile Structurale


regiunile de convergen sunt cele cu un PIB (produs intern brut) pe capde locuitor
mai mic de 75% din media comunitar.
Toate regiunile care nu sunt acoperite de obiectivul de convergen sunt eligibile
pentru finanare n cadrul obiectivului Competitivitate i ocuparea forei de munc sau
n cadrul de cooperare teritorial european
Harta de mai jos prezinta regiunile UE incluse n "obiectivul de convergen" (adic cele n
rou) i n "Obiectivul Competitivitate regional " (adic cele n albastru):

11

ntre 2007 - 2013, alocaiile UE vor fi de aproximativ 10,7 miliarde au fost fcute pentru
proiecte n domeniul energiei:
4,8 miliarde pentru energiile regenerabile (eolian, solar, biomas, hidro i
geotermal),
4, 2 miliarde pentru eficiena energetic, co-generrii i gestionrii de energie
1,7 miliarde pentru investiii n sursele tradiionale de energie, din care 674 m,
este alocat pentru investiiile n reelele transeuropene de energie (electricitate i
gaz).
Urmtorul tabel furnizeaz o defalcare a distribuiei fondurilor structurale ale UE pentru
perioada 2007 - 2013 i subliniaz alocarea a fiecrui stat membru pentru proiecte de energie
Romania din 19 miliarde euro are 603 milioane euro pentru energie adica 3,1% din care RES
1% , eficienta energetica 1,3% si 0,5% surse traditionale (traditional energy sources TEN)
modernizari?

12

13

2.5 Potenialul eolian


2.5.1 Evaluarea resurselor eoliene
Evaluarea resurselor eoliene pentru zone vaste, se face pentru stabilirea att a
resurselor regionale disponibile ct i n depistarea celor mai bune teritorii din regiunea
respectiva. Evaluarea include totodata i estimarea produciei de energie pentru
amplasamentele specifice.
Energia eolian, sau energia vntului, poate fi considerat o form de energie solar,
deoarece vntul este produs n principal de nclzirea neuniform a atmosferei terestre, de
ctre Soare. Ali factori care contribuie la producerea vntului sunt neregularitile scoarei
terestre i micarea de rotaie a Pmntului n jurul axei proprii
Infrared
radiation
Reflected
to space
50 000

80 000

40 000
From
Sun

Solar
radiation

120 000
Absorbed on
Earth

300

100

From
Earth

From
Planetary
motion

30
Geothermal

Gravitation,
orbital motion

Sensible
heating

Solar water heaters


Solar buildings
Solar dryers
Ocean thermal energy

Latent heat
and potential
energy

Hydropower

Kinetic energy

Wind and wave turbines

Photon
processes

Heat

3
Tidal motion

Biomass and biofuels


Photovoltaics

Geothermal heat
Geothermal power

Tidal range power


Tidal current power

Figura Natural energy currents on Earth, showing a renewable energy system.Units terawatts
(1012)
Vantul este descris prin viteza lui care este un vector . Ca orice vector are un modul si
o directie. Cauza principal a formrii vntului este diferena presiunii atmosferice ntre dou
regiuni. Aerul cald fiind mai uor se nal producndu-se un minim de presiune, locul lui va
fi preluat de masele de aer din zona rece (maxim de presiune atmosferic), pn cnd se va
egala diferenta de presiune dintre cele dou regiuni. Aceast circulatie a maselor de aer st la
baza aerodinamicii. Intensitatea vntului depinde direct proporional de diferena de presiune
dintre cele dou zone geografice. Directia vntului este influenat de fora Coriolis care ia
natere prin rotaia pmntului, deviind, de exemplu, vnturile spre vest n emisfera nordic.
Un alt factor care schimb direcia i eventual temperatura vntului sunt obstacolele
topografice ca: muni, vi etc " Roza vanturilor "este termenul dat de modul n care viteza
vntului se distribuie ca intensitate , directie si durata

14

Roza vntul poate fi gndita ca o roat cu spie, distanate, , la 30 de grade. Pentru fiecare
sector, vntul este considerat separat. Durata pentru care vntul vine de la acest sector este
indicat de lungimea spitei si viteza este demonstrata de grosimea spitei.
Descrierea de mai sus s-a concentrat pe viteza vntului i rozei vantului. Alt parametru
important care determin producia unui parc eolian este distributia vitezei vntului ca
intensitate. Aceast distribuie descrie durata de timp cand viteza vntului este ntre diferite
niveluri.

a. Buna

b. Slaba

15

Aceast distribuie este importanta, deoarece aceasta este o combinaie de distribuie


viteza vntului i de curba de putere a turbinei propuse, care determina impreuna de producie
de energie.
Pentru masurarea vitezei vantului si a temperaturii se poate utiliza Data Logger care
este un instrument electronic ce inregistreaza datele, in timp si in coreletie cu locatia
sensorilor si a traductorilor dintr-o locatie data , prelucreaza cu microprocesor pe baza logicii
programabile si afiseaza pe display sau transmite intr-un PC aceste date. Data Logger este
utilizata in achizitia datelor in cazul marimilor lent variabile, avand fecventa maxima de
achizitie de 1Hz motiv pentru care nu-i considerata o achizitie de date in timp real. Datele
prelucrate de Data Logger sunt stocate pe o memorie flash sau EEPROM Principalele
aplicatii ale acestui sistem sunt pentru inregistrarea vitezei vantului, a temperaturii si
umiditatii. Blocurile principale si logica sistemului Data Logger, pentru masurarea si
prelucrarea datelor privind viteza vantului cu utilizarea soft-ului de programare HyperWare
sunt indicate in figura

Figura Masurarea vitezei


Implementarea hardware a sistemului de masura a vitezei vantului si temperaturii
include conectarea intrarilor de la senzorii in microprocesorul PIC18F452 ce poate prelucra
10MIPS , are 8 canale de intrare pentru conversia analog-numerica. Informatia prelucrata de
procesor este vizualizata la un display unde pot fi selectate marimile ce se vizualizeaza.
Datele prelucrate de procesor pot fi stocate pe un card de memorie sau printr-o conexiune cu
RS 232 transferate intr-un calculator
Variabilitatea anual a rozei vnturilor i distributia vitezei vntului este, de asemenea,
importanta n evaluarea incertitudinii n producia de energie anual a unei ferme eoliene.

16

Spre exemplu inregistrarile pe 20 de ani in Malin Head- Ireland

Din grafic rezulta o valoarea minima medie si maxima a vitezei vantului .Ferma se
proiecteaza la valoarea medie a vitezei vantului (in cazul prezentat 8,3 m/s) .Rezulta ca
pentru o ferma de 10MW proiectata la viteza medie a vantului productia acesteia a fost
scazuta in 1987 la 89% si ridicata la 113% in 1986

In general masuratorile se fac pe o perioada de 1 an sau maxim 3 ani La masuratorile


pe un an abaterile vitezei vantului in estimarea productiei sunt de 10-14% pe cand daca se
monitorizeaza pe 3 ani aceste abateri sunt de numai 3-4%..
2.5.2 Resurselor regionale disponibile
Potenialul eolian major este observat pe litoralurile marine, pe ridicturi i n muni.
Dar exist multe alte teritorii cu un potenial eolian necesar pentru utilizare. Ca surs
energetic vntul poate fi mai greu de calculat spre deosebire de soare, dar n anumite
perioade prezena vntului se observ pe parcursul ntregii zile. Asupra resurselor eoliene
influeneaz relieful pmntului i prezena barierelor (obstacolelor) plasate la nlimi de
pn la 100 metri. De aceea vntul, ntr-o mai mare msur, depinde de condiiile locale
(relief) dect de soare. n localitile montane, spre exemplu, dou suprafee pot avea
potenial solar egal, ns potenialul vntului poate fi diferit datorit diferenei n relief i
direciile curenilor maselor de aer.
La nivelul Europei vestice o harta a potentialului eolian este redata in figura de mai
jos

17

Energia vntului de asemenea este supus schimbrilor sezoniere a timpului. Lucrul


unei asemenea instalaii este mai efectiv iarna i mai putin efectiv n lunile de var (n cazul
sistemelor solare situaia este invers). n condiiile climaterice din Danemarca sistemele
fotoelectrice sunt efective la 18% n ianuarie i la 100% n iulie. Eficacitatea lucrului staiei
eoliene este de 55% n iulie i 100% n ianuarie. Astfel, varianta optim este combinarea ntrun sistem a instalaiilor eoliene i solare. Asemenea sisteme simbiotice asigur o
productivitate a energiei electrice mai nalt n comparaie cu instalaiile eoliene sau
fotoelectrice, luate n parte.
O harta a potentialului eolian a fost publicata de ICEMENERG in anul 1993, din care
se pot trage unele concluzii privind eventualele amplasamente ale turbinelor eoliene:
In zonele muntoase inalte viteza medie a vantului este de peste 8,5 m/s;
In zona Marii Negre cat si a litoralului viteza medie a vantului este de peste 78 m/s.

18

Potentialul eolian in Romania


O harta a intensitatii si directiei vantului la nivelul Romaniei este redata mai jos

Fig. Potentialul eolian in Romania


Foarte importanta este estimarea resurselor eoliene site-ul in care se instaleaza ferma
eoliana
Pentru dezvoltatorul parcului eolian, harti regionale eoliene sunt instrumente valoroase
pentru a gsi site-ul, dar nu sunt suficient de precise pentru a justifica finanarea dezvoltrii.
Aici va fi indicat faptul c cea mai important caracteristic unic a unui site este viteza
19

vntului, i c performana a unei ferme eoliene este foarte sensibila la incertitudini i erori
n estimarea de baz viteza vntului.
Pentru majoritatea fermelor eoliene prospectiv, dezvoltatorul trebuie s efectueze o
msurare a resurselor eoliene i un program de analiz. Aceasta trebuie s ofere o predicie
robust a produciei de energie preconizate a lungul vieii fermei eoliene.
La nceputul procesului de dezvoltare a proiectului, pe termen lung, viteza vntului medie
la site-ul este necunoscuta. Pentru a ilustra importana vitezei vntului pe termen lung medie,
tabelul I.2.2 prezinta producia de energie a unui proiect de 10 MW pentru o serie de variatii
cu durat anual a viteze medii a vntului

Se poate observa c, atunci cnd pe termen lung viteza medie a vntului a crescut de la 6
la 10 m / s, adica cu aproximativ 67 % iar productia de energiei crete cu 134 % .
Viteza vntului la locul ales, nalimea stlpului turbinei i eficacitatea produciei
determina producia de energie. Astfel, simpla cretere a nalimii turbinelor a permis o
producie de energie electrica mai ridicata . De asemenea, metodele de masura i de evaluare
a vitezei vntului ntr-un loc dat s-au ameliorat n mod semnificativ n ultimii ani, i astfel s-a
ameliorat amplasarea i factorii economici ai noilor turbine.
In figura se reprezinta procesul schematic de analiza pentru amplasarea unei ferme
eoliene
Pas 1 Prognoza vitezei vantului pe termen lung
In stanga se prezinta actiunile dezvoltatorului precum
-se alege locatia de amplasare a punctelor de masura
-se instaleaza piloni de masura i instrumentele
-se fac masuratori ale vitezei vantului
Datele culese se compara pentru prognoza cu cele oferite de statiile meteo din zona prin
cumpararea masuratorilor acestora
Datele astfel obtinute se compara si se ia prima decizie referitoare la prognoza pe termen
lung a vitezei vantului
Pas 2 Modelul topografic al fermei-amplasarea turbinelor distante dintre ele, impact
mediu ca- Se estimeaza in final Producia brut a parcului eolian
Pas 3 se stabileste Producia net a fermei eoliene

20

2.5.2 Costuri
Cheltuielile financiare ale proiectelor eoliene terestre, sunt dominate de costul turbinei
eoliene. Costul specific total al investiiei pentru o turbina medie instalata n Europa este n
jur de 1,23 milioane de /MW, cuprinznd toate costurile suplimentare pentru fundaii,
instalaie electrica i consiliere (preurile n 2006). Costurile principale se mpart dupa cum
urmeaza
(niveluri aproximative) :
turbina - 76 la suta,
conectarea la reea - 9 la suta si
fundaiile - 7 la suta.
Alte componente de pre, cum ar fi sistemele de control si terenul, reprezinta o mica parte din
costurile totale. Costul total pe kW la o capacitate generatoare din energie eoliana difera n
mod
semnificativ de la o ara la alta, ntre 1000 /kW pna la 1350 /kW.

21

n ultimii ani, trei tendine importante au dominat dezvoltarea turbinelor eoliene racordate la
reea :
1. Turbinele au devenit mai mari i mai nalte ;
2. Eficacitatea produciei turbinelor a crescut serios ;
3. n general, costurile investiiei pe kW au scazut, cu toate ca a existat o inversare a
acestei tendine n ultimii trei sau patru ani.
n 2007, turbinele de clasa MW (de peste 1 MW) au reprezentat o parte de piaa de
mai mult de 95 la suta,lasnd mai puin de 5 la suta pentru instalaiile mai mici n gama MW,
turbinele de capacitate de 2,5 MW sau superioare, devin din ce n ce mai importante, chiar i
n cazul aplicaiilor terestre.
Actualmente, costul de producie al energiei pentru o turbina eoliana din gama de 2
MW este de 5,3 pna la 6,1 Euroceni/kWh n funcie de resursele eoliene i de amplasarea
aleasa . si se ateapta ca gama costurilor sa se diminueze ntre 4,3 si 5,5 eurocenti/kW/ora
pna n 2015.
Eolienele din larg (offshore) reprezint doar n jur de unu la sut din capacitatea
eolian total instalat n lume, iar implantarea s-a facut n principal n jurul Mrii Nordului
i a Mrii Baltice. La sfritul lui 2007, exista o capacitate de mai mult de 1000 MW situat
n largul a cinci ri : Danemarca, Irlanda, Olanda, Suedia i Marea Britanie. Majoritatea
instalaiilor au fost efectuate n ape nu prea adnci (n jur de 20 m) i nu mai departe de 20 de
km de arm, pentru a reduce la minimum costurile fundaiilor i ale cablurilor submarine.
Costurile unei uniti eoliene maritime, ca i cel al turbinelor terestre, a crescut n ultimii ani.
Costul investiiei pentru o nou central eolian n larg este estimat n medie la 2,0 pn la 2,2
milioane de /MW pentru o unitate nu prea ndepartata de arm i n ap nu prea adnc. n
comparaie cu turbinele terestre, principalele diferene n structura costurilor sunt legate de
fundaiile mai scumpe, transformatoarele i cablurile submarine. Costul energiei electrice
generate n larg se situeaz ntre aproximativ ase i opt ceni/kWh i se datoreaz n principal
diferenelor de adncime a mrii, distanei de la arm i
costului investiiei.

22

Evolutia costurilor de productie a diferitelor surse de energie pentru perioada 2015-2030 este
redata in figura urmatoare

Principalii producatori de turbine eoliene sunt redati mai jos

23

2.6 Conversia energiei vntului


Turbinele eoliene par a fi maini simple, dar n realitate trebuie sa satisfaca nite cerine
fundamentale, ceea ce confera acestei ramuri de inginerie un caracter cu totul special,
deosebind-o de toate celelalte.
Maina trebuie sa funcioneze ca o centrala electrica nesupravegheata i sa furnizeze
reelelor electrice mai mult dect simpla energie.
Vntul variaza pe scara timpului de la secunde la ani, ceeea ce introduce un factor de
incertitudine n orice aspect, de la sarcina mecanica la producia de energie ;
Aceasta tehnologie trebuie sa fie competititva in privina costurilor, n comparaie cu
celelelate energii regenerabile i cu modului de producie convenional.
Principalele elemente care determina n prezent designul sunt:
Compatibilitatea cu reelele electrice,
costul energiei (care include i fiabilitatea),
emisiile acustice,
impactul vizual i compatibilitatea cu condiiile amplasamentului.
Cu toate acestea, multe probleme tehnice ramn nca nerezolvate. De exemplu, turbinele
mari, aflate actualmente n producie, includ :
Concepte cu diametru rotoric mare, generatoare cu turaie joas
Concepte referitoare la generatoare de turaie mare i multiplicatoare de turaie i
Soluii intermediare cu generatoare de turaie medie i o treapta redusa de
multiplicare.
Designul centralei eoliene este o problema critica att n ceea ce privete reducerile de
costuri, ct i gradul de acceptare de catre public, indiferent ca este vorba de mare sau de
uscat, mai cu seama n cazul celor care depaesc prin dimensiunile lor marile centrale
electrice convenionale.
2.6.1 Bilanul transformrilor energetice n sistemele eoliene
Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vntului pentru a antrena arborele
rotorului sau, aceasta este transformata n energie mecanica, care la rndul ei este
transformata n energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina eoliana .

24

Un sistem eolian din punct de vedere energetic transform energia cinetic a vntului n
energie electric.

Figura 5 Componentele sistemului eolian


Pentru a realiza aceast conversie sistemul eolian conine urmtoarele componente(figura
5)
Elicea turbinei alctuit din :
o Pale ce sunt realizate dintr-un amestec de fibr de sticl si materiale compozite.
Ele au rolul de a capta energia vntului si de a o transfera rotorului turbinei..
o Butuc ce este prevzut cu un sistem pasiv (aerodinamic), activ (hidraulic) sau
mixt (active stall) care permite orientarea palelor pentru controlul vitezei de
rotaie a turbinei eoliene ;
Arborele primar este arborele rotorului turbinei eoliene. Se mai numete arborele lent,
deoarece el se rotete cu viteze de ordinul a 20 - 40 rot/min. Prin intermediul
multiplicatorului, el transmite micarea, arborelui secundar;

Multiplicatorul mecanic de vitez permite transformarea puterii mecanice, caracterizat


de cuplu mare si viteze mici specifice turbinei eoliene, n putere de vitez mai ridicat,
dar cuplu mai mic. Viteza turbinei eoliene este prea mic, iar cuplul prea mare, pentru a fi
aplicate direct generatorului electric. Multiplicatorul asigur conexiunea ntre arborele
primar (al turbinei eoliene) i arborele secundar (al generatorului);
Arborele generatorului sau arborele secundar antreneaz generatorul electric .El este
echipat cu o frn mecanic cu disc (dispozitiv de securitate), care limiteaz viteza de
rotaie n cazul unui vnt violent;

25

Generatorul electric asigur producerea energiei electrice. Generatoarele de curent


alternativ sincrone pot fi n construcie clasic sau cu magnei permaneni, funcionnd la
viteza fix sau variabil.
Sistemul energetic de transformare al puterilor pentru un sistem eolian este indicat in
figura 6 n care puterea vntului P w este aplicat turbinei iar la axul acesteia se obine puterea
mecanic Pm la vitez unghiular a turbinei m. Puterea de ieire la axul turbinei nu este n
mod normal utilizat direct, ci este cuplat ca sarcin printr-un mecanism de transmisie sau
cutie de viteze. Sarcina este generatorul electric.

Figura 6 Schema bloc de transformare a puterilor


Puterea de ieire din blocul de transmisie P t este dat de produsul dintre puterea de
ieire a turbinei Pm i randamentul transmisiei m :
Pt m Pm

Similar, puterea de ieire a generatorului Pe este dat de produsul dintre puterea de


ieire a transmisiei i randamentul generatorului g: Pe g Pt
Ecuaiile puterilor pot fi concentrate ntr-o singur ecuaie fcnd legtura ntre puterea
electric de la ieire i puterea vntului de la intrare:
Pe C p m g Pw

Rezulta, astfel ca sistemul energetic de transformare al energiilor pentru un sistem


eolian contine urmatoarele blocuri functionale:
Un bloc al turbinei n care puterea vntului Pw este aplicat turbinei iar la axul acesteia
se obine puterea mecanic Pm la vitez unghiular a turbinei m.
Un bloc al mecanismului de transmisie (cuplaj turbina-generator)in care puterea de
ieire la axul turbinei este transmisa generatorului electric.
Un generator electric
Un sistem de comanda ,monitorizare protectie,masura si control
Modelul general al unei configuratii eoliene[2] este redat in figura si poate fi descris
ca o serie de subsisteme ce trebuie controlate , monitorizate si protejate in procesul de
conversie.

26

Figura Modelul general al eolienei cu posibilitatile de control


2.6.2 . Energia si puterea turbinei
Elicea turbinei eoliene cuprinde energia curentului vntului, care se afl lng el. Energia
eolian provine din energia cinetic a vntului. Se consider c energia cinetic a unei mase
de aer m ce se deplaseaz cu o vitez v , este:
1
E c mv 2
2
Dac, ntr-o perioad de timp, aceast energie ar fi complet recuperat cu ajutorul unei elice
care face o suprafata A perpendicular pe direcia vntului, puterea eolian instantanee este:
dE 1 d ( Al ) 2 1
1
P

v ( Av )v 2 Av 3
dt 2
dt
2
2
unde este densitatea aerului ( 1,25 kg/m3)

27

Este evident c cu ct suprafaa este mai mare cu att cantitatea energiei electrice
poate fi mai mare. Astfel, suprafaa de contact a elicei se mrete proporional diametrului
elicei la puterea a doua - la instalaia eolian mai mare de dou ori se poate produce de patru
ori mai mult energie.
ns procesul de mrire a suprafeei nu poate fi redus la simpla lungire a aripelor. La
prima vedere se pare, c aceasta este o cale mai simpl de mrire a cantitii energiei. Dar,
mrind suprafaa cuprins la rotire, noi mrim greutatea asupra sistemului la aceeai vitez a
vntului. Pentru ca sistemul s reziste la greutate este necesar de a ntri toate componentele
mecanice ale lui, ceea ce duce la cheltuieli suplimentare.
Viteza vntului este cel mai important factor de influen asupra cantitii de energie.
Viteza mai mare a vntului mrete volumul maselor de aer - cu mrirea vitezei vntului
crete cantitatea energiei electrice produse. Energia vntului se schimb proporional cu
viteza vntului la puterea a treia. Astfel, dac viteza vntului se dubleaz, energia cinematic
produs crete de 8 ori.
Obs Cantitatea energiei produse pe baza vntului depinde de densitatea aerului, de suprafaa
de elicei i viteza vntului la puterea a treia.
Progresele tehnice rapide sunt mai vizibile la tehnologia turbinelor eoliene precum
dimensiunile turbinei, puterea i complexitatea acesteia s-au dezvoltat vertiginos, dezvoltare
ilustrata prin creterea mrimii turbinei comercializate cu un factor de 100 n ultimii
20 de ani (Figura S.4).

28

2.6.2.1 Relatii matematice privind aerodinamica


Pentru a studia aerodinamica turbinei eoliene sunt necesare cunotine de dinamica
fluidelor si anume
Ecuatia de conservare a energiei pentru un tub de curent

Variatia energiei potentiale plus lucrul mecanic al fortei de presiune este egal cu variatia
energiei cinetice plus pierderile(caldura generata prin frecare) pe tubul de curent

Daca se neglijeaza frecarea se obtine ecuatia Bernoulli

Sau cu masura in metri sub forma

Ecuatia de conservare a debitului

Forta exercitata de turbina

Unde debitul masic


29

Pierderi de presiune la deplasarea fluidelor prin conducte


Pierderile de presiune la deplasarea fluidelor prin conducte sunt proportionale cu lungimea
conductei si patratul vitezei fluidului si invers proportionale cu diametrul conductei
Unde,L-lungime conducta, D-diametru , f-coeficient de frecari dependent de nr Reynolds
(R=uD/ >2000 turbulenta miscarea) cu - vascozitatea fluidului

2.6.2.2 Randamentul maxim al turbinei (coeficientul de putere)


Din figura de mai sus rezulta ca prezenta unui corp in calea de curent modifica forma liniilor
de curent

Rezultat al acestei modificari o parte din energia curentului de aer se transmite corpului.

30

Daca se considera ca la distanta mare de disc viteza U a vantului si presiunea p , in


fata discului rezultat al scaderii vitezei la valoarea Ud are loc in baza relatiei Bernoulli o
crestere a presiunii pe disc p+d. Aceasta presiune in spatele discului tinde catre p iar viteza
se modifica la valoarea Uw.
Putem defini astfel trei zone de la infinit ,disc si-n spatele discului.
Aplicand relatia Bernoulli

intre
-zona de la infinit si disc

-zona de disc si imediata vecinatate a discului

Rezulta diferenta de presiune

rel 1
Se considera ca discul induce o viteza suprapusa vitezei curentului de aer . Aceasta viteza
are valoarea -aU. Unde a este factor axial de inducere al curgerii Viteza discului devine
astfel prin superpozitie
conform ecuatiei de conservare a debitului masic putem scrie :

31

Intrucat forta de presiune este F pAd , si din ecuatia de conservare a momentului avem
(U U w ) Ad U d (U U w )
F m

Cu U d U (1 a) rezulta
rel 2
Din egalitatea ecuatiilor diferentei de presiune ( rel 1 si rel 2 )

Rezulta
Ceea ce indica ca jumatate din viteza curentului de aer se pierde in fata discului si
jumatate in spatele discului
Forta asupra discului devine
si ne permite determinarea puterii extrase din energia vantului
Respectiv a coeficientului de putere

Sau

Valoarea maxima a coeficientului de putere se numeste limita Betz

Din care rezulta a =1/3 iar

Se poate defini si un coeficient de cuplu

Daca se introduce viteza relativa tip speed ratio

32

P
definit ca ca raport intre puterea disponibila
0.5 R 2 vw3
la axul elicei si puterea aerodinamica , depinde de performantele aerodinamice ale elicei si se
reprezinta in functie de pentru fiecare tip de elice prin polinoame de tipul
coeficientul de putere C p

Valoarea maxima a coeficientului de peformanta este cunoscuta ca limita Betz avand


valoarea de 59,3% iar valorile practice sunt cuprinse intre 25-45% dependente de nr de pale
( soliditatea elicei) .

Figura Coeficientul de performan al elicelor


Soliditatea unei elice exprima raportul dintre aria palelor si aria cercului de rotatie al
acestora . Coeficientul de performanta al elicei este dependent de aceasta soliditate

33

Similar se poate defini coeficientul fortei de ridicare(rotire) C F 0.5 R 2v 2 ce


poate fi reprezentat in functie de
Din cele prezentate rezulta ca puterea de la axul eolienei este dependenta de viteza
vntului si coeficientul de performanta conform relatiei
P

1
R 2v3C p ( )
2

si a caror reprezentare grafica [ ]este redata in figura a si b

Figura Puterea in funcie de viteza vntului


2.6.3 Forta de Lift si Drag (ridicare si impingere/tractiune)
Asupra oricarui corp aflat intr-un flux de curent se exercita doua forte :una de ridicare si
una de impingere caz a. Cazul b prezinta liniile de curent in miscarea laminara pentru
reducerea fortei de impingere(Drag) cazul c indica cresterea fortei de impingere iar d
cresterea fortei de ridicare si reducerea fortei de impingere

34

Asupra elicei
actioneza doua forte una de tractiune si una de ridicare, forte
asemanatoare cu cele ce actioneaza asupra unei ambacatiuni cu panze

Figura. Forta de ridicare si tractiune


Orice obiect in calea unui curent de aer prezinta o rezistenta la inaintare , dependenta
de forma si aria obiectului. Forta care se opune curentului de aer are expresia

Iar puterea

Unde Cd este coeficientul de drag

n cazul n care un obiect se misca cu u viteza de influena a vntului n aceeai


direcie ca i vntul, fora de tractare este
35

Iar puterea necesara este


In cazul eolinelor putem defini o forta de impingere si o forta de ridicare cu
urmatoarele relatii de calcul

Si un raport al fortelor

Aerodinamica elicei joaca un rol hotarator in conversia energiei vantului in energie


mecanica
In figura doua forte principale actioneaza asupra unei elice,forta de ridicare FL
ortogonala fata de viteza vantului v care actioneaza asupra elicei si forta de tragere FD, ce are
aceeasi directie cu viteza vantului

Aceste forte reprezinta functii patratice ale vitezei vantului, iar amplitudinea
acestora este puternic influentata de forma barierei de aer, precum si de unghiul de atac ,
unghiul sub care elicea este afectata de actiunea vantului, v.unde:
vl viteza libera a vantului
v viteza vantului ce actioneaza asupra elicei
FL forta de ridicare
FD forta de tragere
unghiul de atac
In cazul in care forma barierei de aer este data, viteza vantului si unghiul de atac
vor determina amplitudinea celor doua forte mai sus mentionate.
La unghiuri mici de atac forta de ridicare este mare iar cea de tragere mica .
Cresterea unghiului de atac conduce la cresterea fortei de tragere Daca se introduce
coeficientul de ridicare CL si cel de tragere CD, ca functii ale unghiului de atac pentru
profilul ales al elicei dependenta acestora de unghiul de atac este redata in figura

36

Figura Coeficientii de ridicare si de tragere ca functii ale unghiului de atac.


Se presupune ca-n jurul elicei curentul de aer este, in cazul profilului ales, in miscare
laminara. Pentru unghiuri de atac pana in aproximativ 15 grade coeficientul fortei de tragere
CD este foarte scazut iar coeficientul fortei de ridicare creste liniar. Cand unghiul de atac
atinge valoarea de aproximativ 15 grade, curentul de aer de pe portiunea inferioara a elicei
devine mai puternic, si in consecinta, valoarea coeficientului de ridicare scade; acest fenomen
poarta numele de stagnare sau pierdere de viteza Peste valoare unghiul de atac de
aproximativ 15 grade, coeficientul de tragere creste aproximativ liniar.
Cresterea fortei de tragere si de ridicare are efecte puternice asupra elicei in sensul
tensionarii ei , tensionare cauzata de forta de ridicare si-n sensul presiunii exercitate
asupra elicei cauzata de forta de tragere. In acest sens trebuie cunoscute fortele limita la
care rezista elicea , forte dependente de soliditate elicei.

37

2.7 Designul turbinelor


Turbinele eoliene se pot mpri dup poziia axului pe care se rotete turbina n dou
mari clase:
- turbine cu axul vertical;
- turbine cu axul orizontal.
Turbinele cu axul vertical au rotorul n poziie vertical, iar principalele avantaje
al acestora sunt:
- generatorul i/sau cutia de viteze pot fi poziionate dedesubtul turbinei, lng sol,
astfel nct turnul nu trebuie s le susin i pe acestea;
- turbina nu trebuie orientat dup direcia vntului

Turbine cu axul orizontal


Spre deosebire de turbinele cu ax vertical, cele cu axul orizontal au generatorul i
axul principal montate n vrful unui turn, i trebuie poziionate n direcia vntului prin
diferite mijloace
Sunt turbinele folosite la ora actual n ntreaga lume pentru generarea curentului
electric. Dezvoltarea lor este n continu cretere att n ceea ce privete capacitile
turbinelor (cele mai mari ajungnd la 5MW), ct i n ceea ce privete echipamentele
componente.
Turbinele eoliene moderne se mai pot diferenia i dup alte criterii cum ar fi dup
puterea eolienei ct i dup posibilitatea conectrii sau nu la reea:
a)

dup puterea turbinelor:


Tip
Diametrul rotoric

Puterea

Micro

< 3m

50W 2KW

Mici

3m -12 m

2KW-40KW

Medii

12m 45 m

40KW-999KW

Mari

> 45m

>1MW

38

b)

dup posibilitatea conectrii la reea:


1. cu posibilitate de conectare la reea (grid connect) n
general turbine de capacitate mare;
2. izolate - fr posibilitatea de conectare la reea (no grid
connect) turbinele mici folosite la ncrcarea
acumulatorilor sau pentru consumatorii mici.

Doua tipuri de retele pot fi utilizate:


Retele izolate in care puterea generatoarelor eoliene este cuprinsa intre 10KW si
200KW
Retele izolate se regasesc in zonele in care costul este ridicat pentru transportul
combustibilului diesel. Aceste tipuri de retele sunt hibride utilizand cuplajul eoliana-diesel.
Energia vantului este utilizata ca sursa primara avand rolul de reducere a consumului de
combustilil diesel. Un astfel de sistem este redat in figura 15 a si b

Fig. 15. a)-Reatea izolata de 6x65 KW;

b)-Retea izolata de 50KW

Retele nationale in care puterea generatoarelor eoliene este cuprinsa intre 200KW si
2MW. Cele mai multe aplicatii ale eolienelor le regasim conectate in reteaua nationala in care
turbinele sunt conectate in ferme de vant. O astfel de ferma este alctuita dintr-un numar de
turbine plasate perpendicular pe directia vantului, interconectate in substatii

Fig. 16. Turbine conectate la retea nationala (39.6 MW- Spania)


Parametrii ce caracterizeaz design-ul unei turbine eoliene sunt:

39

- randamentul turbinei;
- numrul de pale;
- diametrul palelor [m];
- pasul elicei;
- suprafaa acoperit [m];
- nclinarea palelor;
- nlimea pilonului [m];
- viteza nominal a vntului [m/s];
- viteza de pornire
-viteza de oprire

Puterea aerodinamica vs. Puterea turbinei


2.7 Multiplicatorul mecanic-randamentul transmisiei
Pierderile n transmisie sunt n principal datorate frecrilor vscoase a mecanismelor i
a lagrelor n ulei. La o vitez de rotaie fix, pierderile nu variaz n mod considerabil cu
cuplul transmis. n consecin este rezonabil de admis c pierderile n blocul de transmisie
reprezint un procentaj fix din puterea nominal la ax procentaj de aproximativ 2% din
puterea nominal pentru fiecare treapt de vitez a mecanismului.
Raportul practic pe fiecare treapt este aproximativ 6:1, iar dou sau trei trepte de
vitez sunt de obicei cerute. Dou trepte de vitez au n mod obinuit un maxim permis al
raportului de (6)2:1=36:1, deci orice main care necesit un raport mai mare de att va avea
nevoie de trei trepte.
Notm cu q numrul de trepte de vitez. Randamentul transmisiei este n acest caz :

Pt
P (0,002) q PmN
m
Pm
Pm

unde PmN este puterea nominal a turbinei la ax. Reprezentarea grafic a randamentului n
funcie de raportul putere mecanic pe putere nominala (grad de ncrcare) este redat n
figura pentru una , dou sau trei trepte de vitez .

40

Figura a Randamentul transmisiei b amplasarea in nacela


Se poate observa c randamentul transmisiei nu este foarte bun pentru o putere de intrare
mic. n consecin este de preferat s se aleag transmisia astfel nct s se situeze, pe ct
este posibil, mai sus de cotul curbei din figura.
Ecuatiile de legatura intre cele doua axe sunt:
-miscare J

d
Ma Mr
dt

-conservare a energiei J 1

12
2
J 21 22
2
2

2
- raportul de transmisie i
1
M 2 2
-randamentul
M 1 1

41

2.8 Generatore electrice


Doua mari tipuri de generatoare sunt utilizate sincrone si asincrone.La randul lor
generatoarele sincrone pot fi :
cu excitatie electromagnetica
cu magneti permanenti
Generatoarele asincrone pot fi:
Cu rotor in scurtcircuit
Cu rotor bobinat
I. Generatoarele sincrone
Generatoarele sincrone sunt utilizate n sistemele eoliene pentru obinerea de tensiune
i frecven constant. Combinaiile dintre modul de acionare a turbinei eoliene a cuplrii la
axul generatorului sincron i a modurilor de excitaie conduc la sapte metode de folosire a
generatoarelor sincrone n sistemele eoliene.
Aceste metode sunt redate n tabelul urmtor:
Nr.crt
Rotorul turbinei
Transmisia
Grupul electric folosit
1
Unghi variabil
Raport fix de
Generator sincron
vitez constant
transmisie
2
Unghi variabil
Doua rapoarte de
Generator sincron
vitez constant
transmisie
3
Unghi fix
Raport fix de
Generator sincron
vitez constant
transmisie
4
Unghi fix
Raport fix de
Generator sincron antrenat de
vitez variabila
transmisie
grupul generator-motor de cc
5
Unghi fix
Raport fix de
Generator sincron redresorvitez variabila
transmisie
motor de cc- generator
sincron
6
Unghi fix
Raport fix de
Generator sincron redresorvitez variabila
transmisie
invertor
7
Unghi fix
Raport variabil
Generator sincron
Primele trei sisteme au viteza constant i difer numai modul de reglaj al unghiului
elicei i detaliile cutiei de vitez. Sistemele cu unghi variabil sunt capabile s lucreze la un
bun coeficient de performan peste o valoare a vitezei vntului la viteza unghiular fix a
turbinei . n acest mod densitatea de putere la ieire este mai mare dect n sistemele cu unghi
fix. Extinderea intervalului de vitez ,la sistemele cu unghi variabil se realizeaz prin
utilizarea a dou rapoarte de transmisie.
Sistemele de la patru la sapte funcioneaz la vitez variabil i sunt completate
pentru obinerea frecvenei constante de una din metodele redate n coloana a patra a
tabelului. Astfel n sistemul al patrulea axul turbinei antreneaz un generator de curent
continuu care la rndul su alimenteaz un motor de curent continuu cuplat mecanic cu
generatorul sincron ,reglajul turaiei a generatorului sincron se face prin reglajul curentului
rotoric al motorului de curent continuu.. Dezavantajul sistemului patru fa de trei este c
necesit dou maini electrice adiionale, ceea ce duce la costuri mai ridicate i totodat mai
puin performante din punct de vedere al mentenanei.
Sistemul cinci este similar sistemului patru i const n cuplarea la axul turbinei a unui
generator sincron . Tensiunea de frecven variabil este redresat i aplicat motorului de
curent continuu ce antreneaz al doilea generator sincron. Sistemul generator sincron
redresor se amplaseaz n turnul eolienei, iar grupul motorul de curent continuu generator
sincron la baza acestuia.

42

Al aselea sistem presupune redresarea tensiunii de frecven variabil a generatorului


i obinerea tensiunii de frecven industrial cu ajutorul invertorului.
Ultimul sistem conine o cutie de vitez automat ce poate menine turaia constant a
mainii sincrone.
II. Generatoarele asincrone
Generatoarele asincrone utilizate sunt cu rotor in scurtcircuit sau cu rotor bobinat.
Generatorul asincron cu rotor in scurtcircuit prezinta avantajul conectarii directe in retea si
functioneaza aproximativ la viteaza constanta. Din cauza caracteristicii cuplu-alunecare
(cuplu-turatie ) variatia turatiei pentru a functiona economic (alunecare mica) variatiile de
viteza sunt acceptate intr-o gama foarte redusa.
Acest tip de generator se poate utiliza la eolienele de mare putere deoarece momentul
de inertie al masinii atenueaza variatiile vitezei vantului. Sistemul nu se preteaza la eolinele
cu inertie mica . Totodata prezinta dezavantajul consumului de putere reactiva din retea si
imposibilitatea reglajului curentului rotoric pentru a regla cuplul masinii.
Generatorul asincron cu rotor bobinat permite reglajul curentului rotoric prin acesta
implicit controlul cuplului . Acest tip de motor este utilizat de turbinele Vestas V47 si V80
in care prin controlul curentului rotoric largeste gama de operare a vitezei turbinei . Sistemul
de reglaj se numeste Vestas Rotor Current Controller, (VRCC) si este unul de tip scalar.
Pentru turbinele cu puteri de 750KW si mai mari se practica controlul vectorial.
2.9. Sistemul de monitorizare, comanda, protectie, masura (SMCPM)
A Sistemul mecanic si de control
Modelul general al unei configuratii eoliene este redat in figura 18 si poate fi descris
ca o serie de subsisteme ce trebuie controlate in procesul de conversie.
Cuplul mecanic creat de forta aerodinamica de rotatie ce actioneaza asupra palelor
este aplicat arborelui primar, ce la rndul sau dup demultiplicare este aplicat axului
generatorului electric In regim permanent de fuctionare cuplul electromagnetic al
generatorului este egal cu cel de la ax si la viteza constanta se injecteaza putere(produsul
cuplu viteza unghiulara) in retea. Daca viteza vantului nu este constanta o mare varietate de
mecanisme de control pot fi utilizate in procesul de conversie si protectie a sistemului eolian.
Mecanic turbina trebuie protejata la valori ridicate ale vitezei , valori ce pot distruge
mecanic piesele aflate in micare. Acest lucru se poate realiza cu o frna ce lucreaz numai la
viteze ce depasesc o anumita limita .
Controlul puterii extrase din micarea elicei constituie pasul primar de protecie a
turbinei la viteze aflate sub limita maxima admisa

43

Figura Modelul general de control


Puterea aerodinamica la axul turbinei are expresia P

1
R 2v3C p ( ) . Viteza
2

vantului , densitatea aerului la o elice cu pale fixe nu pot fi controlate iar din expresia puterii
rezulta ca singura modalitate de control este a coeficientului de performanta C p. Acest
coeficient este dependent de raportul viteza pala viteza vant raport definit prin ca viteza
relativa . Ajustarea unghiului de atac modifica viteza periferica a palei implicit a cuplului. .In
acest sens distingem urmatoarele modalitati de control:
Controlul aerodinamic pasiv, numit si "stall control".
Controlul aerodinamic pasiv este numit controlul stagnarii si se bazeaza pe
dependenta coeficientilor de tragere si ridicare ca functii ale unghiului de atac

Coeficientii de ridicare si de tragere ca functii ale unghiului de atac.


Palele eolienei sunt fixe n raport cu butucul turbinei,unghiul de inclinare este
constant Palele sunt concepute special pentru a permite deblocarea n cazul unui vnt
puternic. Deblocarea este progresiva, pna cnd vntul atinge viteza critica Deoarece unghiul
de inclinare este constant, numai efectul de stagnare ,va controla puterea. Printr-o astfel de
configurare se va obtine puterea nominala numai aproape de viteza nominala a vantului, ca in
figura 12.

44

Figura12 Puterea in functie de viteza vantului pentru unghiuri de inclinare diferite


Cu toate acestea, presiunea creste o data cu viteza vantului, asa cum reiese din figura 13.

Figura 13: Presiunea in functie de viteza vantului pentru unghiuri de inclinare diferite
Totusi, atunci cand nu se obtine puterea dorita cu referire la intreg domeniul
operational al vitezei vantului, ne confruntam cu un real neajuns. Turbina nu produce puterea
nominala chiar daca puterea vantului este suficienta. O astfel de situatie poate aparea atunci
cand functionarea se realizeaza la o valoare a vitezei vantului mai mare decat cea nominala.
Un alt exemplu ar fi cazul in care performanta de aerodinamica a elicelor scade din cauza
prezentei prafului pe suprafata acestora sau urmare a modificarii valorilor referitoare la
densitatea aerului, determinate de variatiile presiunii aerului sau ale temperaturii, influenteaza
si puterea utilizabila din vant, dar turbina nu poate raspunde la aceste modificari.
Acest tip de control este utilizat de cea mai mare parte a eolienelor, deoarece are avantajul ca
nu necesita piese mobile si sisteme de comanda n rotorul turbinei.

Controlul activ, prin motoare hidraulice, numit si "pitch control".Controlul


activ al nclinrii palelor asigura modificarea unghiului de incidenta a palelor pentru a
valorifica la maximum vntul instantaneu si pentru a limita puterea n cazul n care vntul
depaseste viteza nominala. In acest caz, se urmareste mentinerea miscarii laminare a
curentului de aer in jurul elicelor pentru intregul domeniu operational al vitezei vantului, si
astfel, se vor micsora presiunile nedorite asupra sistemului.
n general, sistemul rotete palele n jurul propriilor axe (miscare de pivotare), cu
cteva grade, n functie de viteza vntului, astfel nct palele sa fie pozitionate n permanenta
sub un unghi optim n raport cu viteza vntului, astfel nct sa se obtina n orice moment
puterea maxima. Unghiul de inclinare variaza acum in cadrul unui domeniu mai larg, intre 0
si 35 de grade.
Avantajul este din nou o mai buna utilizare a sistemului de turbine la valori ridicate
ale vitezei vantului. Un alt avantaj il reprezinta scaderea presiunii asupra turbinei la o treime
din forta de presiune ce actioneaza asupra unei turbine ale carei pierderi de viteza sunt
controlate, aproape de valoarea maxima a vitezei vantului. Sistemul permite limitarea puterii
n cazul unui vnt puternic (la limita, n caz de furtuna , trecerea palelor n "drapel").
45

Dezavantajul metodei il reprezinta nevoia unui mecanism de inclinare care trebuie sa fie
suficient de rapid pentru a evita aceste fluctuatii de putere.
Modalitati de reglaj pot fi hidrauluice sau electrice

control activ cu deblocare aerodinamica, sau "active stall , vizeaz utilizarea


avantajelor controlului pasiv si al celui activ, pentru a controla mai precis conversia n energie
electrica.. El este utilizat pentru eolienele de foarte mare putere.
.

46

B. Sistemul de control electric - Schemele de control ale generatoarelor:


Schema de control scalar - aplicata generatoarelor sincrone si asincrone cu rotor
bobinat

Figura IV.2.14 Schema de control scalar a masinii sincrone


Schemele de comanda si control ale generatorului sincron presupun reglajul curentului
de excitatie din circuitul rotoric in functie de curentul de sarcina Aceasta dependenta este
numita caracteristica de reglaj, atunci cnd tensiunea la borne i turaia rotorului se menin
constante U2=const., 1=const., caracterul sarcinii meninndu-se de asemenea constant cos
=const. Caracteristica de reglaj ne arat cum s reglm curentul de excitaie n aa fel nct la
orice curent debitat tensiunea la bornele generatorului s nu se modifice.
In cazul masinii asincrone schema cu control scalar permite modificarea rezistentei
rotorice prin punerea in paralel a acesteia cu un circuit electronic de putere, circuit ce prin
comanda face ca aceasta rezistenta sa devina variabila.

Figura IV.2.15 Schema de control scalar a masinii asincrone [2]

Schema de control vectorial - aplicata generatoarelor sincrone si asincrone cu rotor


bobinat
ntruct in schema de reglaj se impune ipoteza vitezei constante la axul masinii sincrone, iar
in cazul sistemelor eoliene acest lucru nu este indeplinit din cauza variatiei vitezei vantului,
47

schema de control scalar se inlocuieste cu schema de control vectorial prin care sa se tina
cont de variaiile de viteza de la axul mainii

Figura IV.2.17 Schema de control vectorial a masinii asincrone [2]

Schema de control a interfetei cu reteaua - aplicata generatoarelor asincrone cu


rotor in scurtcircuit si generatoarelor sincrone cu magneti permanenti ce lucreaza la
viteza variabila

Figura IV.2.18 Schema de control a interfetei


In sistemele cu viteza variabila punctul de functionare trebui sa se gaseasca in punctul
de maximizare a puterii generate. Introducand viteza ca variabila opertionala este posibil sa se
adapteze in mod continuu viteza de rotatie la viteza instantanee a vantului astfel ca in mod

48

ideal , puterea maxima care poate fi obtinuta este produsa in mod continuu de generator.
Interdependenta intre aceste sisteme de control este redata in figura urmatoare .

2.10 Integrarea in retea Calitatea energiei


Turbina are rolul de a alimenta reteaua cu putere activa. Schimbul de putere reactiva
dintre turbina si retea depinde de tipul de generator existent; aceasta poate fi consumata,
produsa sau este posibil sa nu se realizeze nici un schimb de putere reactiva cu reteaua. In

49

consecinta, tensiunea va fi afectata in punctul de comun de conectare UPCC. Acest lucru reiese
din figurile4a si 4b precum si din ecuatia
U PCC U N Rg I jX g I

cu I I p jI q
unde Ip curent generator, componenta corespunzatoare de putere activa,Iq curent
generator, componenta corespunzatoare de putere reactiva

a.Conectarea unei turbine la retea

b. Diagrama vectoriala

unde: UN tensiunea nominala a retelei


UPCC tensiunea in punctul de conectare comuna (PCC)
P; p puterea activa produsa
Q; q puterea reactiva consumata
Rg rezistenta retelei
Xg reactanta retelei
URg reducerea tensiunii cu influenta asupra rezistentei retelei
UXg reducerea tensiunii cu influenta asupra reactantei retelei
I curent generator
-unghi intre tensiune si curent
Producerea la un nivel superior de putere activa la aceeasi putere reactiva consumata
implica crestera componeneti active Ip a curentului ce va fi urmata de o crestere a caderii
de tensiune rezistive URg cu influenta asupra cresterii tensiunii UPCC conform figurii a

Figura Diagrame

50

In schimb, mai multa putere reactiva consumata la aceeasi putere activa debitata ,
implica un curent reactiv Iq mai mare ce va determina o crestere a caderii tensiunii reactive,
precum si o scadere a tensiunii UPCC.
Deoarece liniile de distributie (transmisie) vor fi mereu caracterizate prin impedanta,
tensiunea din acestea va trebui sa scada (creasca) pentru a asigura transmiterea energiei.
Cderea de tensiune in functie de puteri are expresia U (

PR XQ
XP RQ

) j(

) ceea
U
U
U
U

ce indica o cdere de tensiune longitudinal Ul i una transversal Ut. .


Exceptnd reelele n cablu i cele de joas tensiune n reelele de transport rezistenta
liniei este mult mai mica dect reactana R<X caz in care
U l

X g Q
U

U t

Xg P
U

Singura cdere de tensiune luata in calcul este cea longitudinala Ul=XQ/U sau in
uniti relative Ul/U=XQ/U2.
Meninerea cderii de tensiune intre anumite limite se face prin reglajul puterii
reactive si al tensiunii la ploturi. Daca se definete raportul dintre puterea de scurtcircuit a
retelei si puterea debitata de generatorul eolian atunci dependenta caderii relative de tensiune
in functie de acest raport pentru diferite valori ale X/R este redata in figura urmatoare. Valori
reduse ale X/R determina cresteri ale tensiuni comparativ cu valorile ridicate ce conduc la
variatii reduse ale tensiunii.

Figura 6 Variatiile de tensiune


Deoarece tensiunea din sistem va fi mentinuta in limitele stabilite, modificarea
acesteia in reteaua cu impedanta ,nu trebuie sa depaseasca valoarea standardizata. Mentinerea
tensiunii in PCC in limitele date, fara nevoia de a consolida reteaua, se se poate realiza printrU PCC U N X g I q
un control adecvat al puterii reactive.
A. Impactul puterii vntului asupra calitatii energiei in sistemul cu viteza fixa
Sistemul de turbine cu viteza fixa a vantului este o modalitate mai simpla de a
introduce puterea vantului in reteaua electrica. In prezent, un astfel de sistem utilizeaza
aproape in exclusivitate o masina de inductie pentru transformarea puterii mecanice provenite
din vant in energie electrica. Caracteristicile de functionare a masinii de inductie, precum si
costul scazut al acesteia, motiveaza aceasta alegere.
In figura 15 se prezinta configurarea generala a sistemului cu viteza fixa.

51

Figura 15: Turbina cu viteza fixa a vantului prezentare principala


Sistemul de conversie in afara turbinei si a masinii de inductie, include
cutie de viteze deoarece viteza de rotatie a turbinei este intotdeauna mai mica decat
viteza generatorului. Inca nu s-a realizat o masina de inductie economica adecvata in
utilizarea puterii vantului .
Bateria de condensatoare pentru a compensa lipsa consumului de putere reactiva din
generatorul de inductie nealimentat.
dispozitivul de pornire care este o portiune standard din sistem. Este folosit numai la
pornirea turbinei si reduce cuentul cand turbina este conectata la retea. O turbina fara
un astfel de dispozitiv, ar determina aparitia unui curent foarte puternic la pornire, iar
scaderea tensiunii corespunzatoare din retea ar depasi limitele stabilite. In plus, cutia
de viteze ar fi afectata de transmiterea cuplurilor tranzitorii.
Turbinele cu viteza redusa sunt conectate la axul generatorului printr-o cutie de viteza.
Viteza de rotatie tipica a axului generatorului este de 1500 rot/min iar viteza de rotatie a
axului elicei este cuprinsa intre 20-50 rot/min. La viteze mici ale vantului puterea generata
este mult prea mica pentru a fi utilizata. Daca viteza vantului depaseste o valoare de intrare se
pune in functiune generatorul asincron.

Figura 14 Curba ideala a puterii aerodinamice


Puterea generata este variabila pana cand puterea vatului atinge valoarea puterii
nominale a generatorului. Pentru puteri ale vantului mai mari decat puterea nominala a
generatorului , puterea generata este puterea nominala a generatorului. Daca viteza vantului
depaseste o valoare limita (25m/s) din considerente mecanice , generatorul trebuie oprit
deoarece apare riscul desprinderii mecanice a pieselor aflate in miscare. Limitarea puterii
aerodinamice se realizeaza in doua metode:
-prima consta in inclinarea palelor
-a doua presupune rotirea palelor in drapel.
Controlul activ al inclinarii palelor in functie de viteza instantanee a vantului constituie
alternativa viabila pentru a creste energia captata. Din nefericire, latimea benzii sistemului de

52

control activ este prea mica pentru a utiliza acest avantaj. O alternativa o constituie
configurarea sistemului cu doua viteze ceea ce presupune generatoare cu schimbarea
numarului de poli sau utilizarea a doua generatoare , unul la viteza redusa iar al doilea la
viteze ridicate.
Toate sistemele pe baza de viteza fixa prezinta cateva probleme comune legate de
calitatea puterii. Acestea se refera la influenta asupra abaterii tensiunii, asupra dinamicii
variatiilor de tensiune, precum si asupra tensiunilor tranzitorii legate de conectarea turbinei,
cum ar fi magnetizarea generatorului si conectarea bateriei de condensatoare [12].
Problema cu privire la abaterile tensiunii provine din faptul ca sistemul cu viteza fixa nu
permite controlul consumului de putere reactiva. Impactul asupra nivelului tensiunii este, in
consecinta, predeterminat/prestabilit si depinde de puterea obtinuta [19].
Impactul asupra variatiilor de tensiune depinde de controlul aerodinamicitatii asa cum
este utilizat .
O turbina cu control pasiv (la pierderea vitezei) cu un sistem pe baza de viteza fixa este
frecvent intalnita, datorita pretului relativ scazut si simplitatii in utilizare. Avantajele
principale sunt: impactul slab asupra fluctuatiilor de tensiune, care de altfel, nu a cauzat
probleme in majoritatea instalatiilor si scaderea tensiunii tranzitorii datorita utilizarii unui
dispozitiv de pornire usoara; cu toate acestea, tensiunea tranzitorie nu este inlaturata complet.
Utilizarea controlului activ la pierderea de viteza a devenit din ce in ce mai frecventa si
exista toate sansele ca aceasta sa devanseze turbina controlata pasiv in special in cazul
unitatilor cu nivel ridicat la puterii nominale rezultate, aproximativ peste 1 MW. Aceasta
configurare pastreaza, in pricipal, toate caracteristicile referitoare la calitatea puterii pentru
sistemul controlat pasiv dar datorita controlului activ permite incetarea functionarii in caz de
urgenta si la pornire
Controlul la inclinare combinat cu sistemul pe baza de viteza fixa are dezavantajul principal
al variatiilor de tensiune ridicate datorat curbei descendente a puterii Cu toate acestea,
sistemul prezinta multe avantaje si este utilizat mai ales in combinatie cu sistemele pe baza de
viteza variabila Avantajele principale ale controlului la inclinare sunt: faciliteaza pornirea
turbinei si incetarea functionarii acesteia in caz de urgenta, si reduce sarcinile de natura
mecanica din intregul sistem.
In sfarsit, nivelul armonicelor poluante din retea este nesemnificativ, deoarece nu se
utilizeaza nici un convertor electric de putere.
B Impactul puterii vntului asupra calitatii energiei in sistemele cu viteza variabila
Deoarece viteza vantului se schimba, puterea mecanica din generator nu va ramane
constanta cand viteza rotorului este fixa. In plus, efecte precum, distributia
inegala/neuniforma a vitezei vantului asupra discului elicei, oscilatiile de natura mecanica
determina variatii ale puterii mecanice. Daca, in principiu, generatorul functioneaza la o
viteza constanta, asa cum se intampla in cazul unei masini de inductie, majoritatea
fluctuatiilor puterii mecanice vor fi transformate in fluctuatii ale energiei rezultate.
Sistemul cu viteza variabila mentine cuplul de transmisie al generatorului la valori
constante, si in consecinta, viteza turbinei se va modifica. Acest sistem cu viteza variabila
trebuie sa includa un sistem de control pe baza de generator functionabil la viteze variabile.
Tipurile de generatoare folosite in prezent, sunt masinile de inductie si cele sincrone.
Modalitatea de control aerodinamic al puterii utilizata aproape in exclusivitate in
combinatie cu sistemele pe baza de viteza variabila, este controlul inclinarii .
In sistemele cu viteza variabila punctul de functionare trebui sa se gaseasca in punctul
de maximizare a puterii generate.Introducand viteza ca variabila opertionala este posibil sa se
adapteze in mod continuu viteza de rotatie la viteza instantanee a vantului astfel ca in mod
53

ideal , puterea maxima care poate fi obtinuta este produsa in mod continuu de generator.
Pentru aceste sisteme cu viteza variabila sunt posibile mai multe variante de echipare pentru
generarea puterii electrice.Un sistem electric pe langa generator contine si un grup redresorinvertor conform figurii 16

Figura 16.Sistemul electric


Sistemul elctric poate fi descompus in doua subsisteme invertor-retea si generator-redresor ,
subsisteme ce ne ajuta in analiza privind calitatea energiei .
Fiecare subsistem are cel putin doua alternative.Din punct de vedere al generatoarelor
se poate utiliza ata masina sincrona (SG) cat si cea asincrona (IM). Generatoarele sincrone
utilizate pot fi cu excitatie clasica sau cu magneti permanenti . Un concept nou il constituie
generatoarul cu reluctanta variabila ce are un cost redus dar prezinta o mare variatie a
cuplului. Generatorul sincron clasic are avantajul reglarii tensiunii iar daca nivelul este impus
permite reglajul puterii reactive. In ultimii anii costul si performantele magnetilor permanenti
au impus utilizarea masinii sincrone cu magneti permanenti deoarece se reduc pierderile din
circuitul de excitatie. Nivelul tensiunii este in schimb proportional cu viteza.Pentru
producerea de putere reactiva generatoarele pot fi cuplate cu redresoare sau convertoare
sursa de tensiune. In acest ultim caz tensiunea in circuitul intermediar de curent continuu
poate fi mentinuta la un nivel minim in special la viteze ridicate ale vantului.Utilizarea
masinii asincrone impune numai utilizarea convertoarelor sursa de tensiune pentru a asigura
circulatia spre masina a puterii reactive

Figura 17.Diagama cu alternativele de echipare a sistemelor cu viteza variabila


Subsistemul invertor- retea poate fi cu tiristoare sau convertoare . Daca redresarea a
fost facuta cu un convertor cu tensiune de iesire redusa , invertorul trebuie sa fie cu tensiune
de iesire ridicata pentru a obtine nivelul de tensiune cerut de retea.

54

In tabelul urmator este prezentat pe scurt impactul calitatii puterii pentru diferite sisteme in
care s-au folosit urmatoarele abrevieri:
U impactul asupra abaterii de tensiune
Pst impactul variatiilor de tensiune
HD deformarea armonicelor in retea
Perturbari ale tensiunii la pornire
SR turbina controlata pasiv
ASR turbina controlata activ la pierderea de viteza
PR turbina controlata la inclinare
FSS sistem cu viteza fixa
VSS-I sistem cu viteza variabila, cu masina de inductie si control al rezistentei rotorului
VSS-II alte sisteme cu viteza variabila
SR-FSS
ASR-FSS
PR-FSS
VSS-I
VSS-II

U
necontrolat
necontrolat
necontrolat
necontrolat
controlat

Pst
scazut
scazut
ridicat
scazut
scazut

THD
Slab/ridicat

Pornire
ridicat
scazut
scazut
scazut
foarte scazut

55