8 Violenta rasistaé (Conform frumoasei formuliiri a lui Serge Mascovici!, daci exista un ,nucteu dur* al rasismului, o ,substanya palpabila Care rezistl, tn jurul cdreia ne putem roti precum electronii in jurul nucleului, dar in care nu putem pitrunde", acesta nu se afl oure in violenya Pe care rasismul o genereazi sau pe care o autorizeazi: masacre masive, lingiri, pogromuri, asasinate, atentate — fri a mai vorbi de. persecutiile minore: ameninfiri, scrisori anonime, agresiuni li- “mitate? S-a incercat uncori si se elaboreze 0 reprezentare unificatd & procesului care duce Ja violenja rasistl. Astfel, Gordon W. Allport afirmi ci este ,aproape sigur* ci, atunei cind violenja iz. bucneste, au fost deja strabitute o serie de etape care i-au deschis drumul. Tot el ne da si lista in nou puncte a acestor etape: o lung Perioadi in care grupul-victima este obiectul unor idei preconce- Pulte care-1 caracterizeazi rasial; o alta, in care prinde ridacini obi- ceiul de a se plinge de acest grup, de a-l blama, de a-l binui; o discriminare crescinda; cresterea nemuljumirilor; puterea din ce in ce mai mare a irationalului, exasperarea vecini cu starea de explo- zie; atractia operat de migcarile care se organizeazi, sau de ma. nifestiri mai puyin structurate, de masa; curajul si sprijinul pe care-1 gisese indivizii care constati ci aparjin unui grup ale carui stan darde justificd actiunea; aparitia unui eveniment sau inventarea lui, in spefl prin intermediul zvonului; facilititile sociale pe care le determin’ primele inijiative?, Astfel formulat, procesul prin care se deblocheavi frinele ce separ agresiunea verbali de violenja deschisi postuleazi 0 conti. nuitate care meritf si fie discutatl. El sugereazi, de exempla, cl VIOLENTA RASISTA 103 ne sau armene, dintre cele mai radicale, chiar daca era prezent in germene sau fnu-un plan secundar tn ideologia lor iniyiald, era mai mult produsul final al unei aluneciri ctre un terorism exacerbat, decit punctul de pornire al acjiunii lor. De aceea, in loc si afir. mm unitatea profundK sau continuitatea care duce la violenya ra- sisti, ni se pare preferabil si meninem principiul timui demers ana- litic, care, in acest caz, se bazeazi pe tei elemeate principale. Primul trimite la ideea ci violenja rasisti nu decurge in mod ne- cesar dintr-un mecanism unic gi cli ea nu determin un singur mod de a rations, ci mai multe, chiar dac va trebui si le combine pen- tru 4 explica manifestirile sale cele mai complexe. Cel de-al doilea © legat de diferenja’care trebuie neaparat stabiliti intre Politice si institugionale ale violenjei rasiste si manifestirile care ‘Bu au, Sau nu au inci, acest statut, In sfirgit, cel de-al treilea ele- ment e legat de caracterul limitat sau nelimitat al violenjei, aga cum © putem observa in experientele istorice cele mai dure, ca nazismul 1. Modurile de abordare a violentei Citeva mari paradigme jaloneazi sociologia general a violenjei si sint susceptibile de a fi aplicate cazului, mai special, al rasismuluis, (Cea mai obismuith dintre ele vede in compoctamentele violente semnul sau consecinja crizei (sau dezorganizirii) sociale sau poli- tice, Mai multe variante tin de aceasta perspectivé. Unele insist supra pierderii sau slabisii controlului, fapt care di friu liber unor afecte, impulsuri, tendinje mai mult sau mai. ‘Putin instinctuale citre agresivitate, mai ales in rindul muljimilor. Emotivi, influenyabila, de o credulitate fara limite, intransigent& si radicali, confundind ideea cu actiunea, muljimea, tnur-o traditie care merge, cu tot felul de nuanje, de la Gustave Le Bon la Sigmund Freud, trecind prin Gabriel Tarde say Scipio Sighele, sensibili la chemirile cave-i arati un tap ispisitor, ,Ea crede ci descoperii, explic Serge Mos- covici, c& un grup sau altul, evreii sau negrii, conspiri, o amenin,s. Ea inventeazd crime fictive ale acestora (omoruri rituale, violuri ctc.), aff zvonurile gi se dezlantuie tn final fntr-un pogrom sau un Jinsaj."S © variant destul de diferiti este preocupata de mase mai degrabi decit de multimi si, mai exact, de masificarea societitilor