Ultima noapte de dragoste inataia noapte de razboi

Camil Petrescu pledeaza pentru o estetica a autenticitatii, in studiile

teoretice (De ce nu avem roamn?, 1927; Noua structura si opera lui Marecl
Prosut, 1935) si in operele sale (Ultima noapte de dragoste intaia noapte de
razboi, 1930; Patul lui Procust, 1933). Roman interbelic de tip proustian
promovat de Camil Petrescu impune un nou univers epic, o alta perspectiva
narativa si un nou tip de personaj, o constiinta lucida, analitica, intelectualul,
inadaptatul superios. Innoirea romanului romanesc interbelic se produce prin
sincronizare cu filozofia si stiinta, dar si cu literatura universala, potrivit
conceptiei lui Eugen Lovinescu. Printre mutatiile aduse de modernism se
numara si intelectualizarea presei, schimbarea mediului rural cu cel citadin si
dezvoltarea romanului de analiza.
Romanul interbelic de analiza, cultivat de Camil Petrescu, Anton Holban,
Mirecea Eliade, Mihail Sebastian, pune accent, prin utilizarea unor tehnici ale
analizei pshiologice si, adesea, a unei perspective narative subiective, pe
descrierea starilor sufletesti, a problemelor de constiinta sau chiar a zonelor
obscure ale inconstientului, in pshiologia abisala. Roman modern de analiza
psihologica, redactat la persoana I, din prespectiva subiectiva a
protagonistului , Ultima noapte de dragoste inataia noapte de razboi [este]
o scriere in care arta analizei castiga unul dintre succesele ei cele mai mari.
(Tudor Vianu, Arta prozatorilor romani)
Roman psihologic prin tema,
conflict(interior) , protagonist (o constiinta problematizata) si prin utilizarea
unor tehnici moderne ale analizei psihologice (introspectie, monolog interior,
fluxul constiintei), romanul lui Camil Petrescu este apreciat de critica vremii
drept o monografie a unui element psihic,gelozi (George Calinescu).
Textul narativ se compune din doua parti precizate in titlul , care indica
temele romanului si, in acelasi timp, cele doua experiente fundamentale de
cunoastere traite de protagonist: dragostea si razboiul. Daca prima parte
reprezinta rememoararea iubirii matrimoniale esuate dintre Stefan
Gheorghidiu si Ela, partea a doua, construita sub forma jurnalului de
campanie a lu Gheorghidiu, urmareste experienta de pe front, in timpul
Primul Razboi Mondial. Prima parte este in intregime fictionala, in timp ce a
doua valorifica jurnalul de campanie al autorului, articole si documente din
epoca, ceea ce confera autencitate textului.
Titlul roamnului indica temele acetuia si poate fi consideat o metafora a
timpului psihologic, a modului in care timpul obiectiv si evenimentele
exterioare sunt asimilate in prezentul constiintei. Substantivul noapte
exprima trairea in constiintei si abolirea principiului cronologic, doarece

noaptea retrairii presupune dilatari si comprimari temporale, redand

transformarea constiintei personajului narator care prezinta lumea si p esine
in doua momente esentiale ale extistentei sale:iubirea si razboiul. Cuvintele
ultima si prima sunt frontierele temporale ale unor epoci diferite
fundamental prin vizune si traire, marcand momentele de accenta ale
transformarii sale.
Romanul este alcatuit din doua parti si din treisprezece capitole si cu doua
titluri sugestive. Actiunea romanului se petrece atat in mediul citadin
(Bucuresti, Campulung), cat si pe front, si cuprinde evenimente traite de
protagosnist cu aproximativ doi ani si jumatate inainte de 1916, anul intrarii
Romaniei in razboi, cat si din timpul desfasurarii acetuia. Insa timpul si
saptilu sunt reunite intr-un prezent al trairilor si framantarilor interioare, in
confesiunea personajului-narator.
Spre deosebire de romanele traditionale in care conflictul se desfasura la
nivel exterior intre diverse personaje (romanul Ion), in romanul lui Camil
Petrescu, conflictul este interior si se produce in constiinta personajuluinarator Stefan Gheorghidiu, care traieste stari si sentimente contradictorii in
ceea ce o priveste pe sotia sa, Ela. Acest conflict interior este generat de
raporturile pe care protagonistul le are cu realitatea inconjuratoare. Asa cum
a remarcat si critica literara, Gheorghidiu traieste iluzia ca s-a izolat de
realitatea inconjuratoare, insa tocmai aceasta realitate in care nu vrea sa
implice va produce destramarea cuplului. Implicarea Elei in lumea moderna
pe care erolu o dispretuieste si fata de care tine sa se detaseze reprezinta
principalul motiv al ruperii dintre Stefan si sotia sa. Asadar conflictul interior
trait de protagonist se produce se produce din cauza discrepantei dintre
dintre aspiratiile lui Gheorghidiu si realitatea lumii inconjuratoare. Conflictul
exterior pune in evidenta relatia personajului cu societatea, accetuand
acelasi orgoliu al respingerii si plasandu-l in categoria inadaptatilor social.
Romanul debuteaza printr-un artificiu compozitional: actiunea primului
capitol, La poarta Craiului in munte, este posterioara intamplarilor relatate
in restul Cartii I. Chiar daca este vorba despre un roman modern, in incipit
sunt fixate cu precizie realista coordonatele spatio-temporale: In primavara
anului 1916, ca sublocotenent proaspat, intaia data concentat, luasem parte
cu un regiment in infanterie din capitala, la fortificarea vaii Prahovei, intre
Busteni si Predeal. Protagonistul si, in acelasi timp, naratorul intamplarilor
din roman, Stefan Ghiorghidiu, este concentat in Valea Prahovei si aflat in
astepatarea intrarii Romaniei in Primul Razboi Mondial. La popota ofiterilor el
asista la o dicutie despre dragoste si fidelitate, pronind de la un fapt divers
citit in presa: un barbat care si-a ucis sotia infidela fusese achiat la tribunal.
Aceasta discutie declanseaza memoria afectiva a protagonistului, trezindu-i
amintiri legate de cei doi ani si jumatate de casnicie cu Ela.

In opinia mea, prin forumula narativa abordata in Ultima noapte de

dragoste, intaia noapte de razboi, Camil Petrescu schimba viziunea
romaneasca asupra unor teme, precum iubirea si razboiul, supralicitate in
literatura traditionala. Astfel, sustin ca evolutia cuplui Stefan-Ela este
reactualizata pe parcursul capitolelor 2-5 din cartea intai, pentru a afirma o
anumita conceptie despre iubire, ce se regaseste pe parcursul intregului
discurs narativ. Personajul-narator ractualizeaza aceste aspecte, le
analizeaza si le scrie nu din dorinta de a le retrai, ci pentru a se elibera de
ele, anamneza avand o functie cathartica(purificatorare).
In romanul interbelic de anlaiza, Ultima noapte de dragoste, inaia
noapte de razboi, Camil Petrescu pledeaza pentru o estetica a autencitatii,
impune un nou univers epic, o alta perspectiva narativa, un nou personaj,
protagonistul trecand prin mai multe etape ale vietii sale, in care casatoria
cu Ela este experienta de viata.