TESUTURI ANIMALE

1)

TESUTURI EPITELIALE-nevascularizate
a)DE ACOPERIRE-

invelesc suprafete,
-celule unite prin desmozomi si cement
-este hranit prin difuzie de catre tesutul conjunctiv din membrane bazala
UNISTRATIFICAT- pavimentos-peritoneu, pericard, pleura, endoteliu vascular(celule
poligonale)
-cubic-bronhiole, canale de secretie ale glandelor mici,
-cilindric-mucoasa tubului digestiv margine in perie,tubul excretor al
nefronului.
PSEUDOSTRATIFICAT- epiteliul traheal si bronsic
PLURISTRATIFICAT-pavimentos-cheratinizat(epiderma) si necheratinizant(mucoasa bucala,
esofagiana),uroteliu(vezica urnara+uretere)

b)SECRETOARE-produc si elimina substante ( in glande)

glande

-exocrine
-endocrine
-mixte
Glandele exocrine
-au canal excretor
-produsul de secretie se varsa la exteriorul pielii sau in organelle cavitare
-pot fi tubuloase simple sau ramificate, acinoase simple sau tubule-acinoase
Ex: sebacee, sudoripare,mamare, prostate, ficat,glandele salivare, gastrice,
intestinale, uropigee(la pasari)
GLANDE MEROCRINE-elimina secretiile prin vezicule de exocitoza(pancreasul)
GLANDE APOCRINE-secretii sub forma de picaturi fine emise la suprafata
apicala(glandele mamare si ceruminoase)
GLANDE HOLOCRINE-acumuleaza produsul de secretie si-l elimina la moartea celulei
(glandele sebacee)
Glandele endocrine
-nu au canal excretor
-produsul de secretie(hormonul) eliberat direct in sange
-celulele epiteliale sunt organizate in cordoane (adenohipofiza), foliculi(tiroida) si
insule(pancreas)
Ex: tiroida, hipofiza, suprarenalele(2) ,epifiza, paratiroide(4), timus

Glandele mixe

-au si secretie endocrina si exocrine

Ex: pancreasul-endocrin-secreta insulina+glucagon
-exocrin-suc pancreatic
Gonade-testiculul- exocrin-spermatozoizi
-endocrin-testosteron
-ovarul- exocrin-ovule
-endocrin-estrogen

c)SENZORIALE-au celule senzoriale si celule de sustinere

-se gasesc in organe de simt( in afara de nas neuroni bipolari si ochi-neuroni
unipolari)

CELULELE SENZORIALE- receptioneaza stimuli si genereaza impulsuri nervoase

-forma oval-rotunjita, au cili pe suprafata apicala
-au terminatii nervoase sensitive
CELULE DE SUSTINERE -in vecinatatea celulelor senzoriale
-rol de protectie

2)TESUTUL CONJUNCTIV
-au celule, fibre (colagen, elastina, reticulina) si subtanta fundamentala (moale,
semidura, dura)
-origine in mezoderm
-fibrele de colagen sunt puternice, iar cele de reticulina sunt lungi si dispuse in retea
a) MOALE- LAX- celule, fibre si subst fundamental in proportii egale
Celule slab conectate intre ele fibroblaste
- prezent in toate organelle, insoteste epiteliile

ADIPOS-localizat in hipoderm, in jurul rinichilor si globilor ocular

-rol de termoizolare, rezerva nutritive, protective mecanica
RETICULAT -in maduva hematogena, ganglioni limfatici,splina, timus
-are rol in hematopoeza
ELASTIC-celule rare, putina subst fundamental, multe fibre de elastic
-in peretii arteriali si venosi
FIBROS-multe fibre de colagen, putine celule si subst fundamental
-slab vascularizat, lipsit de plasticitate
-capsule de organe, fasciile muschilor, tendoane,
ligament,aponevroze,derma
-ofera rezistenta mecanica
b) SEMIDUR(cartilaginous, nevascularizat)
-celule numite CONDROCITE-care ocupa cavitati numite CONDROPLASTE si
sunt asezate cate 2-3
-celule tinere CONDROBLASTE secreta condrina( Ca+Na)
-cartilajul matur este nevascularizat,nutritie prin difuzie prin membrana
conjunctiva(pericondru)
HIALIN- aspect neted la microscop
-structura omogena ,fibre fine si uniform distriuite
-cartilaje nazale, costale,traheale, bronsice, laringeale, de crestere, articulare,
tesutul
cartilaginos al embrionului
-majoritatea oaselor corpului sunt alcatuite initial din cartilaj hialin care,prin
osificare( de tip endocondrala) se transforma in tesut osos
ELASTIC-abundenta de fibre de elastina-culoare galbuie
-epiglota ,pavilionul urechii
FIBROS-mare rezistenta la comprimari si tensiuni
-multe fibre de collagen
-discuri intervertebrale si meniscuri articulare
C) DUR( osos) -foarte bine vascularizat

-intr-un os lung exista diafiza, epifiza,cartilaje articulare,cartilaje de crestere si

maduva hematogena in canalul medular (rosie la fat,galbena la adult si cenusie la
batran)
OSTEOBLASTE- celule tinere care secreta oseina (impregnate cu saruri
de Ca si P)
OSTEOCITE-celule adulte stelate-numeroase prelungiri fine,asezate
cate 1 in osteoplast
OSTEOCLASTE-celule gigantice multinucleate, multi lizozomi

OSUL COMPACT (HAVERSIAN)

-se afla in diafiza oaselor lungi si in epifiza oaselor late si scurte
-unitatea morfologica este OSTEONUL( canal Havers +lamele de oseina
vascularizate concentrice)
-osteoanele sunt unite intre ele prin arcuri de lamele(sisteme
interhaversiene)
-in canalul Havers se afla vase +nervi
OSUL SPONGIOS (aspect de burete)
-se gaseste in epifiza oaselor lungi si-n diafiza oaselor late si scurte
-are lamele osoase dispuse haotic(TRABECULE)
-trabeculele delimiteaza mici cavitati numite AREOLE inca care se afla
maduva hematogena

3)TESUTUL MUSCULAR
-celule se numesc fibre musculare si au proprietatea de a se contracta
MUSCHII STRIATI
somatici (scheletici) -ocupa 40% din masa corpului- controlati de Sistemu nervos somatic

-de tip cardiac

controlati de
sistemul nervos
vegetativ
MUSCHII NETEZI
(Simpatic+
Parasimpatic)
-viscerali- in peretii organelor interne
-multiunitari (in iris)

-celulele au organite specifice (miofibrile) cu proteine contractile (actina,miozina)

-proteine reglatoare( tropomiozina si troponina)
Muschii netezi -fibre musculare in forma de fus, uninucleate, ating rareori lungimea de 0,5
mm
-contractii LENTE, SLABE INVOLUNTARE
-celule cu sarcoplasma si sarcolemma care formeaza cu sincitiu
Muschii striati -nuclei multi periferici, striati transversal
-1500 filamente de MIOZINA (discuri clare si intunecate)
-3000 filamente de ACTINA( discuri clare)
-orice miozina e inconjurata de 6 actine si orice actina este inconjurata d 3 miozine

-sarcoplasma are foarte multe mitocondrii pt metabolismul energetic

-contractii RAPIDE, PUTERNICE; VOLUNTARE

MIOZINA (100 )
ACTINA (50)
SARCOMERUL- formatiunea cuprinsa intre 2 membrane Z

MUSCHIUL STRIAT DE TIP CARDIAC-fibre mai scurte decat cele striate

-miofibrile mai groase, sarcolemma mai subtire
- mai multe mitocondrii
-are capete ramificate cu dicuri intercalare in zig-zag (striile scalariforme)
-intre fibre se afla tesut conjunctiv moale(bine vascularizat) care asigura necesarul de O2 si nutrimente
ARE a) tesut miocardic contractil
b)Tesut nodal autoexcitabil -format din noduli si retele care dau contractia ritmica
-nodulii SINOATRIAL si ATRIOVENTRICULAR
-fasciculul His continuat cu reteaua Purkinje
4) TESUTUL NERVOS (neuroni +celule gliale)
CELULE GLIALE (nevrogli)+mai numeroase decat neuronii
A)ASTROGLIA forma de stea, asigura HRANIREA si SUSTINEREA
- faciliteaza schimburile capilare+neuron (preia glucoza din sange si o transfera
neuronilor ca acid lactic)
- colecteaza ioni din mediul interstitial (K)
-recicleaza mediatori chimici
-fagociteaza resturile neuronilor distrusi
B) MICROGLIA-digera resturi de neuroni
C) CELULELE SATELIT sustin fizic neuronii din afara nevraxului
D) OLIGODENDROGLIILE- asigura izolarea cu mielina a neuronilor DIN NEVRAX
E) CELULE SCHWANN- asigura izolarea cu mielina a neuronilor DIN AFARA NEVRAXULUI
NEURONII peste 100 de miliarde, metabolism intens
-se divid doar unii neuroni din mucoasa olfactiva si din hipocamp
-are organite specifice (corpusculii Nissl =corpii tigroizi si neurofibrilele)
Corpusculii Nissl- au R.E.R si rol de sinteza proteica
Neurofibrilele+ rol de sustinere si de transmitere a impulsului nervos
Structura corp celular (PERICARION) si prelungiri (axon+ dendrite)
-corpii celulari formeaza in NEVRAX - substanta cenusie+ nuclei bazali
- in afara NEVRAXULUI ganglionii nervosi

Dupa felul prelungirilor, neuronii se clasifica in :

UNIPOLARI o singura prelungire (axonul)

-ex. Celulele cu con si bastonas din retina

BIPOLARI- o dendrita+un axon

+ex. Neuronii din ganglionul spinal Corti

PSEUDOUNIPOLARI -o prelungire care se divide in dendrita si axon

-ex. Neuronii din ganglionii spinali

MULTIPOLARI- un axon, mai multe dendrite

-neuronii din cortex, coarnele anterioare ale maduvei

Dupa forma corpului, neuronii se clasifica in :

STELATI (scoarta cerebeloasa)

PIRAMIDALI(scoarta cerebrala)

FUSIFORMI(ganglionul Scarpa)

PIRIFORMI (celule Purkinje din scoarta cerebeloasa)

-roluri : neuroni senzitivi, motori si intercalari ( de asociatie)
DENDRITELE :

Au neurofibrile+neuroplasma

Conduc impulsul nervos CENTRIPET (AFERENT) spre corpul celular

AXONUL:

Prelungire unica, indispensabila

Are axoplasma delimitate de axolema

Emite COLATERALE AXONICE perpendicular pe directia sa

Are butoni terminali cu vezicule cu mediatori chimici (acetilcolina+noradrenalina)

Are neurofibrile si multe mitocondrii

Prezinta 3 teci teaca de mielina, Teaca Schwann si teaca Henle

Axonii mielinizati formeaza substanta ALBA a nevraxului

TEACA

de MIELINA :
Produsa de celule Schwann si oligodendroglia
Are straturi concentrice sub forma de mansoane
Strangulatia Ranvier= intervalul dintre 2 mansoane de mielina
Mielina are rol izolator, nutritive si de protectie

Teaca Schwann :

Constituita din nevroglii care acopera mielian secretata

Teaca Henle:

De natura conjunctiva

Are substanta fundamental amorfa+ fibre conjunctive dispuse in retea

Rol de aparare si nutritie a neuronului

SINAPSELE

Sunt legaturi dintre 2 neuroni

Clasificare
A) CHIMICE
(necesita mediatori chimici)

axo+dendritice
-axo-somatice
-axo+axonice

B) ELECTRICE-dendro-dendritice
COMPONENTE :

Componenta PRESINAPTICA

Componenta POSTSINAPTICA

Fanta sinaptica (250 )

SINASPA NEURO-NEURONALA

Are rol in S.N.C

Se elibereaza mediatorul chimic in fanta sinaptica, acesta interactioneaza cu receptorii

(proteinele neuro-receptoare de pe membrana postsinaptica)

Apare depolarizarea membranei care se numeste POTENTIAL POSTSINAPTIC EXCITATOR

Se deschis canalele voltaj dependente de Na

SINAPSA NEURO-MUSCULARA (placa motorie sau jonctiune neuro-musculara)

Mediatorul este eliberat in fanta sinaptica

Are loc depolarizarea membrane care se numeste POTENTIAL TERMINAL DE PLACA

Se deschid canalele pt Ca din membrane musculara

Ca atrage veziculele de acetilcolina care sunt electro-negative si veziculele ajung astfel pe

membrane postsinaptica

Se produc modificari ale permeabilitatii pt Na

In final, fermentul COLINESTERAZA scindaya mediatorul si sinapsa intra in repaos

Inactivarea mediatorului se face in prezenta enzimei ACETILCOLINESTERAZA

FUNCTIILE PRINCIPALE ALE ORGANISMULUI

A) DE RELATIE-asigurate de

Sistemul locomotor

Sistemul nervos

Sistemul endocrine

Organele de simt
B) DE NUTRITIE

Sistemul digestive

Sistemul respirator

Sistemul excretor

Sistemul circulator
C) DE REPRODUCERE Sistemul reproducator

APARATUL DIGESTIV

La animalele inferioare doar DIGESTIE INTRACELULARA

La animalele superioare- DIGESTIE INTRACELULARA si EXTRACELULARA

DIGESTIA= totalitatea transformarilor mecanice, fizice si chimice pe care pe suporta

alimentele de-a lungul tubului
digestive
DIGESTIA intracelulara- la protozoare,spongieri si celenterate
-in organismul uman pentru remanieri structurale si pentru imunitate
Aparatul DIGESTIV:
Tub digestiv-cavitatea bucala, faringe, esofag, stomac, intestine
Glande anexe- glande salivare(3 perechi- parotide, submaxilare si sublinguale), ficat
si pancreas
INTESTINUL SUBTIRE
Duoden
Jejun
Ileon
INTESTINUL GROS
Cecum-are apendicele vermiform
Colonul ascendent, transvers,descendent si sigmoid
Rect se termina cu canalul anal +orificiul anal cu 2 sfinctere( unul neted si unul
striat)

DIGESTIA BUCALA:
Transformari mecanice-masticatie, deglutitie
Transformari fizice+dizolvarea in saliva
Transformari chimice -hidroliza amidonului preparat pana la dextrine si maltoza de
catre amilaza salivara
SALIVA- are apa, mucus, ioni minerali, amilaza +lizozim(rol bactericid) pH=6-7
DINTII

la mamifere sunt fixate in alveole, iar la celelalte vertebrate sunt sudati cu maxilarul
INCISIVII= taie hrana, prin forfecare,dezvoltati la rozatoare
CANINII= sfasie hrana, mari la carnivore
PREMOLARII+MOLARII= maruntesc hrana
La adult 32 de dinti , iar al copil 20( dinti de lapte fara premolari si cu 2 molari)
Pe jumatate de maxilar -2 incisivi, 1 canin 2 premolari si 3 molari

LIMBA:
Structura musculoasa complexa, organ de simt
Impinge bolul alimentar spre faringe, rol in deglutitie si masticatie
Rol in perceperea gusutului si in vorbire
Are receptori termici ,durerosi,gustativisi si tactili.
AMIDONUL:
Crud are un strat de celuloza, amilaza actioneaza putin
Trebuie fiert 10-15 min si decantat 24 h
AMIDON+ KI
solutie albastra
AMIDON+ KI+ saliva (scurta durata)
Solutia ramane albastra
AMIDON+KI+saliva (30 min)
Solutie violacee,
roscata,galbena (dextrinele)
AMIDON+saliva fiarta
AMIDON+ saliva rece

NU HIDROLIZEAZA ( ireversibil)
NU HIDROLIZEAZA (reversibil)

AMIDON+saliva active+ licoare Fehling

AMIDON+ saliva inactivate de HCl + licoare Fehling
precipitare

precipitat rosu
fara

Activitatea amilazei - 37-40 grade in mediu alcalin

FARINGELE:
Locul de intretaiere a caii digestive cu calea respiratory
Are muschi striati pentru deglutitie
In timpul trecerii bolului alimentar spre esofag, glota este acoperita cu un capacel
numit epiglota
ESOFAGUL:
Strabate cavitatea toracica si diafragmul si ajunge prin orificiul cardia in stomac
20 cm lungime
DIGESTIA GASTRICA:

Sucul gastric transforma hrana intr-o pasta (chim gastric)

Sucul gastric contine apa, mucus, ioni, HCl, enyime si are pH=1,5-2
Stomacul este cel mai dilatat segment al tubului digestive, in forma de J sau
potcoava
Stomacul are 2 orificii- cardia si pilor, 2 margini-mica si marea curbura si 2 portiuniorizontala si verticala
Portiunea orizontala este formata din antrum si din canalul piloric
Portiunea verticala este formata din fornix (camera cu aer) si corpul stomacului
Muculatura stomacala este oblica, longitudinala si cirulara
HCl-rol bactericid, activeaza pepsin, stimuleaza hidroliza proteica

ENZIMELE:
PROTEOLITICE pepsina, labfermentul si gelatinaza
LIPOLITICE- lipaza gastrica (actioneaza in mediu apos)
PEPSINA:
Se gaseste in stare inactiva de pepsinogen,care , activat de HCl, devine pepsina
Transforma proteinele in albumoze si peptone (lanturi surte de aminoacizi)
GELATINAZA:
Lichefiaza gelatin
LABFERMENTUL:
Incheaga laptele (la sugari mai mult)
Transforma cazeina(proteina solubila) in paracaseinat de Ca (proteina insolubila)
Actineaza in prezenta calciului

LIPAZA GASTRICA:
Hidrolizeaza grasimile deja emulsionate din lapte, frisca si ou
Le transforma in acizi grasi, glicerol si monogriceride
INTESTINUL SUBTIRE :
Are duoden +anse (jejun +ileon)
In duoden se varsa sucul pancreatic , bila si se secreta sucul intestinal
Mucoasa are pliuri mari( valvule conivente ) cu vilozitati intestinale de 0,5-1 mm
Vilozitatile au la polul apical microvilli
INTESTINUL GROS:
Format din cecum, colon, rect
Rectul are 2 sfinctere (cel intern neted sic el extern striat)
Aici ajung resturile nedigerate din ileon prin valvula ileo-cecala
Resturile sunt degradate cu ajutorul bacteriilor fermentative si de putrefactiecare
formeaza flora intestinala
Nu se mai absorb nutrimente, dar se absoarb apa, electroliti si vitaminele B si K de
catre bacteriile de fermentatie
Are 1,7 m lungime

Prezinta tenii ingrosari ale musculaturii netede longitudinale si haustre-dialtatii in

forma de sac

FICATUL:
In dreapta cavitatii abdominale, sub diafragm
Hilul sau este pe partea opusa diafragmului
2 lobi su segmente care au lobuli
Are circulatie NUTRITIVA-prin artera hepatica primeste O2 de la inima si circulatie
FUNCTIONALA- prin vena porta primeste nutrimente de la pancreas, splina si
intestine
Sangele din cele 2 sure se amesteca la nivelul lobulilor
Vezica biliara (COLECIST) depoziteaza suc biliar in perioadele interdigestive
Dupa mesele bogate in grasimi, bila este aliminata in canalul coledoc
Sucul biliar produs de hepatocyte ajunge in canalele hepatic stang si hepatic stang si
apoi se varsa in canalul hepatic comun . Canalul cystic +canalul comun formeaza
coledocul care ajunge in intestin
Ph sucului biliar =6-7 si contine bicarbonate de Na pt a neutraliza chimul gastric acid
Sucul biliar contine saruri biliare, pigmenti biliari,acizi biliari, colesterol+lecitina
SARURILE BILIARE :
Emulsioneaza grasimile, reducND TENSIUNEA SUPERFICIALA
ACTIVEAZA LIPAZA
Ajuta la absorbtia acizilor grasi
PIGMENTII BILIARI :
Rezulta din degradarea hemoglobinei
Dau culoare fecalelor si urinei

COLESTEROLUL+LECITINA:
Asigura absorbtia acizilor grasi
PANCREASUL :
Are capul in potcoava duodenala
Mai este numit si glanda salivara abdominala datorita structurii tubulo-acinoase
tipice glandelor salivare
Partea endocrina este reprezentata de insulele Langerhans care au celule beta care
secreta insulin si celule alfa care secreta glucagon
Partea exocrina este reprezentata de sucul pancreatic plin de enzime
ENZIMELE PROTEOLITICE ALE PANCREASULUI :
TRIPSINA, CHEMOTRIPSINA, CARBOXIPEPTIDAZA,ELASTAZA SI COLAGENZA
Transforma albumozele si peptonele in oligopeptide
ENZIMELE LIPOLITICE ALE PANCREASULUI:
LIPAZA PANCRETICA
Transforma lipidele emulsionate de bila in glicerol ,acizi grasi si monogliceride
ENZIMELE AMILOLITICE ALE PANCREASULUI

AMlAZA PANCREATICA
Transforma amidonul rud si dextrinele in maltoza

SUCUL INTESTINAL:
Are OLIGOPEPTIDAZE care transforma oligopeptidele in aminoazici(produsi finali)
LIPAZA INTESTINALA transforma lipidele emulsionate in glicerol si acizi grasi (produsi finali)
Are DIZAHARIDAZA(maltaza, zaharaza si lactaza) care transforma dizaharidele in
monozaharide

1. MALTOZA prin MALTAZA-rezulta 2 moli GLUCOZA

2. ZAHAROZA-prin ZAHARAZA- rezulta 1 mol glucoza+ 1 mol de fructoza
3. LACTOZA-prin LACTAZA- rezulta 1 mol glucoza+ 1 mol galactoza

AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV

GASTRITA:
Cauze : alcoolul, tutunul, subst caustic, alimentele alterate , fierbinti sau in exces
Manifestari :indispozitii, greata, regurgitari varsaturi, dureri gastrice si cefalee
ULCERUL GASTRO-DUODENAL:
Cauze : actiunea HCl, Helycobacter pylori
Manifestari: leziune simpla sau multipla in stomac sau duoden
HEPATITA:
Cauze: virusurile hepatice
Manifestari:icter, materii fecale decolorate, urina inchisa, oboseala, marirea
volumului ficatului
APENDICITA:
Cauze: inflamarea apendicelui vermiform
Manifestari: dureri in partea dreapta a abdomenului, greata, varsaturi, febra
TOXIINFECTII ALIMENTARE:
Cauze: toxine prin consum de ciuperci neavizate, oua de rata nefierte 10 min , lapte
nefiert, alimente alterate
SISTEMUL RESPIRATOR
RESPIRATIA= procesul prin care organismele mobilizeaza energia stocata in substantele
organice in vedere utilizarii
acesteia
SISTEMUL RESPIRATOR
-cai respiratorii extrapulmonare-cav.nazala, faringe, laringe,
traheea si bronhiile
-plamani
CAVITATILE NAZALE:
Captusite cu mucoasa nazala (bine vascularizata)-incalzeste aerul, il umezeste si
reine particulele straine
FARINGELE:
Intretaie calea digestive cu cea respiratory
LARINGELE:
organul fonator
Are 2 perechi de liuri musculare(corzi vocale)
Are epiglota( cartilaj in forma de frunza)
In inspiratie vibreaza si formeaza sunetele (cele inferioare)
Cel mai mare cartilaj-cartiajul TIROID-secretat pe baza de testosterone
TRAHEEA

 Are inele cartilaginoase suprapuse care o tin mereu deschisa

BRONHIILE
Mari au tesul cartilaginous si o mucoasa cu cili si mucus care retin particulele straine
Cele mici(bronhiolele) au tesut muscular neted si fac BRONHOCONSTRICTIE
(parasimpatic) si BRONHODILATATIE(simpatic)
Arborele bronsic reprezinta ramificarea bronhiilor principale care patrund in plaman
prin hil
PLAMANII :
Unitatile de structura : lobi
segmente
lobuli
acini
pulmonary
Au membrane pleurala dubla (la exterior foita parietala, la interior foita viscerala si
lichid pleural intre )
Lichidul pleural are rolul de a lubrefia foitele pleurale, de a scadea forta de frecare si
de a creste tensiunea superficiala prin urmare de a reduce consumul de energie
Unitatea morfologica este acinul pulmonar
ACINUL PULMONAR :
Forma de ciorchine
Format dintr-o bronhiola respiratori+toate formatiunile adiacente(canale
alveolare,saci alveolari, alveole )
Membrana alveolei este epiteliu pavimentos simplu, iar impreuna cu endoteliul
vascular formeaza membrane alveo-capilara ( 02 spre sange , CO2 spre alveola)
INSPIRATIA:
Proces ACTIV
Se contracta muschii intercostali extern si diafragmul
Cele 3 diametre ale cutiei toracice se maresc
Volumul plamanilor creste, dar presiunea scade cu 1,2 mmHg
EXPIRATIA:
Proces PASIV
Relaxarea muschilor intercostali si a diafragmului
La expiratia fortata se contracta si muschii abdomniali, iar procesul devine activ
Volumul plamanilor scade, dar presiunea creste

VOLUME SI CAPACITATI PULMONARE:

Se masoara cu spirometrul (in afara de V.R si de capacitati)
Se masoara cu aparatul Donders pentru punerea in valoare a rolului diafragmului
V.C (volumul current) =500 ml
V.I.R( volumul inspirator de rezerva)= 1300-1500 ml
V.E.R (volumul expirator de rezerva)= 1300-1500 ml
V.R(volumul rezidual)=1000-1500 ml- aerul care nu iese niciodata in plamani
C.V( capacitatea vitala)= V.C+ V.I.R+ V.E.R (maxim 3500 ml)
C.P.T (capacitate pulmonara totala)= C.V+ V.R (maxim 5000 ml)
Debitul pulmonar= C.V *frecventa ( 16/min la barbati si 18/ min la femei)
AFECTIUNI ALE SISEMULUI RESPIRATOR:
BRONSITA- Cauza:inflamarea mucoasei arborelui bronsic
-Manifestari :tuse uscata, chinuitoare,dureri de cap, febra, tuse umeda cu
expectoratii

LARINGITA- Cauza: inflamarea mucoasei laringelui datorita unei raceli, unor boli
infectioase sau rinitei, sinuzitei,amigdalitei
-Manifestari:vorbire ragusita pana la disparitia vocii, senzatia de arsura in
gat. Tuse seaca, nu prezinta dureri la inghitire

ASTMUL BRONSIC- Cauza :spasmul bronhiilor sub influenta particulelor de praf, de

peri, de lana
Manifestari :senzatii de sufocare care survin in special noaptea

PNEUMONIA- Cauze: microbi (pneumococ, stafilococ, streptococ), favorizata de frig,

umezeala
-Manifestari: temperature ridicata, tuse seaca, chinuitoare, modificari ale
respiratiei,junghi toracic

TBC(tuberculoza)- Cauza: bacilul Koch foate rezistent

-Manifestari: stare generala proasta, lipsa poftei de mancare, scade
capacitatea de muna. Organismal slabeste

SISTEMUL CIRCULATOR
LICHIDUL INTERSTITIAL:
Circula lent, are contact direct cu celulele
Provine din plasma sangvina si se varsa in limfa
LIMFA:
Circula lent, se varsa in sange
Circula in vene si capilare limfatice
Nu are organ propulsor
Porneste din tesuturi si se varsa in sistemul venos al marii circulatii( unghiul venos
stang si drept)
Limfa din canalul toracic( jumatatea inferioara+patrimea superioara stanga)se varsa
in unghiul venos stang (format prin unirea jugularei cu subclaviculara stanga)
Limfa din vena limfatica dreapta( patrimea superioara dreapta ) se varsa in unghiul
venos drept(format prin unirea jugularei cu subclaviculara dreapta)
Spre deosebire de capilarele sangvine, cele limfatice sunt inchise doar la un
capat_fund de sac sau deget de manusa
Vasele limfatice au pe traiectul lor ganglioni limfatici
Compozitia limfei : plasma +elemente figurate(limfocite, monocite)
Cel mai mare organ limfoid este SPLINA
Ganglionii limfatici sunt : latero-cervicali, axilari, mediastinali si inghinali
Limfa dreneaza lichidul interstitial
Limfa are compozitie electrolitica asemanatoare cu cea a sangelui
SANGELE
Circula repede prin artere,vene si capilare
Transporta gaze respiratorii, substante nutritive, substante rezultate din activitatea
celulelor, mesageri chimici si caldura
Are rol in imunitate si in homeostazie
Ocupa 7-8% din masa corpului

In sange se gaseste 55-60% plasma din care 90 % H2O si 10% reziduu uscat. Rezidul
uscat are 9% substante organice (protein in principal) si 1 % substante anorganice
Pe langa plasma, se disting si 40-45% elemente figurate( hematii, leucocite si
trombocite)
HEMATIILE
Forma de disc biconcav
4,5 milioane /mm3 la femei si 5 milioane/mm3 la barbati
La mamiferele adulte nu au nucleu
Au hemoglobina care preia O2 de la plamani si-l cedeaza tesuturilor si preia o parte
din CO2 de la tesuturi si-l cedeaza plamanilor
CO2 circula mai mult sub forma de ioni bicarbonat, doar o mica parte prin dizolvare
LEUCOCITELE :
Au nucleu, forme diferite
Recunosc si distrug antigenele
6000-8000/mm3
Peste 10.000 la o infectie si peste 100.000 la leucemie
Emit pseudopode
Au granulatii care se coloreaza
Fac diapedeza
2 tipuri: GRANULOCITE(polinucleare) - neutrofile, eozinofile, bazofile
AGRANULOCITE(mononucleare) - monocite, limfocite
60% neutrofile
3% eozinofile
0,5% bazofile
5% monocite
30% limfocite LIMFOCITELE T- imunitatea mediata celular
-LIMFOCITELE B- imunitatea mediata umoral
-limfocitele produc anticorpi (proteine care neutralizeaza antigene), iar antigenul este apoi
distrus de fagocite
- in hematii-antigenele aglutinogenele A si B
-in plasma anticorpii -aglutininele

si

TROMBOCITELE:
Fragmente de citoplasma cu membrane, fara nucleu
Rol in coagulare
300.000/mm3
Provin din MEGACARIOCITE
Au serotonina+ factori ai coagularii
In contact cu fibrele de colagen aglutineaza formand trombosul plachetarcare
elibereaza activator PROTOMBINEI si astfel apare TROMBINA
TROMBINA formeaza FIBRINOGENUL plasmatic solubil in fibrina insolubila ce
formeaza o retea in ochiurile careia se fixeaza elementele figurate si se formeaza
CHEAGUL
FRECVENTA GRUPELOR DE SANGE:
Grupa AII- 45%
Grupa BII 9%
Grupa OI- 43%

Grupa ABIV-3%

SERURILE PENTRU DEPISTAREA GRUPEI :

Serul hemotest OI- are si
Serul hemotest AII- are
Serul hemotest BIII- are

Serul anti-A- are

Serul anti-B- are

Serul anti-AB are si

REGULA GENERALA A TRANSFUZIEI :

-aglutinogenul donatorului nu trebuie sa se intalneasca cu aglutinina primitorului
APARATUL CARDIOVASCULAR
INIMA:
Organ cavitar tetracameral : 2 atrii(auricule) si 2 ventricule
300g, de mariema pumnului, se afla in zona mediastinului
ENDOCARDUL- epiteliu pavimentos simplu care se continua si la nivelul tunicii interne
cu endoteliul vaselor mari
MIOCARDUL stratul mijlociu, alcatuit din tesut muscular striat de tip cardiac
EPICARDUL- stratul extern al inimii dar foita interna a pericardului
PERICARDUL- are 2 foite cu lichid intre ele (favorizeaza alunecarea, reducand
frecarea)
TESUTUL NODAL(EXCITOCONDUCTOR)

Are fibre musculare care genereaza si conduc impulsuri de contractie

Singura legatura dintre atrii si ventricule
Se mai numste miocardul embrionar
Alcatuit din nodulii sinoatrial si atrio-ventricular, faciculul His si reteaua Purkinje
Frecventa nodul-sinoatrial 70-80/ min , atrio-ventricular 30-40/min
Freceventa fasciculul His 25/min
Miocardul atrial este separate de cel ventricular prin inelul fibros al inimii

MIOCARDUL:

ATRIAL- neted la interior

VENTRICULAR are muschi papilari+ trabecule carnoase de care sunt prinse prin
cordaje tendinoase, valvulele atrio-ventriculare

SISTEMUL VASCULAR:

Are valvule ATRIO-VENTRICULARE- bicuspida (stanga) si tricuspida (dreapta)- permit

sangelui sa treaca din atrii in ventricule si nu invers
Are valvule semilunare(sigmoide) la baza arterelor mari permit sangelui sa treaca
din ventricule spre artere
Vascularizatia inimii este data de cele 2 artere coronare (dreapta si stanga) care
deriva din aorta descendenta si de venele coronare

ACTIVITATEA MECANICA A INIMII

Inima se contracta toata viata
Blocarea unei artere coronare provoaca infarctul miocardic din cauza necrozei
muschiului inimii
Capilarele desprinse din arterele coronare nu se anastomozeaza, iar blocarea
crculatiei in aceste vase determina moartea tesutul neirigat
SISTOLA(contractia)+ DIASTOLA(relaxarea)= REVOLUTIA CARDIACA(0,8s) la o
frecventa de 70-80 batai/min
S.A= 0,1 s D.A= 0,7 s S.V= 0,3 s D.V=0,5 s rezulta D.G (diastola generala) =0,4 s
Impulsul intarzie 0,1 s din atrii in ventricule
Inima se odihneste jumtate din timp si nu face datorie de O2
ZGOMOTUL SISTOLIC-inchiderea valvulelor atrio-ventriculare
ZGOMOTUL DIASTOLIC- inchiderea valvulelor semilunare
Debitul cardiac= frecventa*debitul systolic (5 L in repaus si 30 L in efort)
Circulatia la mamifere DUBLA, INCHISA, COMPLETA

CIRCULATIILE :
CIRCULATIA MARE :

V.S

artera aorta

CORP

vena cava

O2

CIRCULATIA MICA:

V.D

artera pulmonara
CO2

A.D

CO2

PLAMANI

vene pulmonare (4)

A.S

O2

ARTERELE+VENELE endoteliu (intern)

-tesut muscular +elastic(mediu)
- testu conjunctiv (extern)
CAPILARELE doar endoteliu

Fibrele elastice -predomina la arterele mari favorizand circulatia continua a sangelui

si scaderea tensiunii arteriale
Fibrele musculare-sunt cisterne de presiune, predomina la arteriole si reprezinta
locul in care se poate modifica vascularizatia unui tesut
-cresterea tensiunii se poate datora VASOCONSTRICTIEI arteriolare
-scaderea tensiunii se poate datora VASODILATATIEI arteriolare
- La desprindere capilarelor din META-ARTERIOLA e un sphincter precapilar care se
inchide si se deschide in fuctie de necesarul de O2

VENELE au de 3 ori mai mult sange decat arterele

-cele de sub nivelul inimii au valvule semilunare care favorizeaza intoarcerea sangelui
venos la inima
- defectarea sistemului valvular- VARICE
FACTORII CARE INFLUENTEAZA CIRCULATIA SANGELUI
VOLEMIA
Depinde de schimburile dintr sange si celelalte lichide din mediul intern
Sarea in exces creste preiunea osmotica a sangelui care absoarbe apa din tesuturi---sporirea volumului sangvin(volemia) det cresterea tensiunii arteriale

VASCOZITATEA
Datorita frecarii de peretii vaselor, tensiunea scade de la inima spre periferie
DIAMETRUL VASELOR
Suprafata totala de sectiune creste de la artere spre capilare, de aceea vteza si
presiunea sangelui (tensiunea arteriala) sunt mai mici
Acest lucru favorizeaza schimbul de gaze
Viteza sangelui SCADE in artere si CRESTE in vene
ELASTICITATEA
Influenteaza tensiunea arteriala si circulatia continua a sangelui prin vase
Desi inima pompeaza discontinuu sange, circulatia prin vase e continua. Peretii
vasculari inmagazineaza E fluxului si o redau in diastole
Elasticitatea mare- tensiune mica
Tensiunea arteriala maxima- in sistola 120 mm Hg
Tensiunea arteriala minima in diastole 80 mmHg (12 cu 8)
DEBITUL CARDIAC:
Volumul de sange pompat de inima pe minut
= frecventa*volumul sistolic
Daca debitul creste, cresc si tensiunea arteriala si pulsul
FACTORII CARE ASIGURA INTOARCEREA SANGELUI LA INIMA
Activitatea de pompa a inimii mentine permanent o siferenta de presiune 100 mmHg
intre aorta si A.D
FACTORII SUNT :
Contractia musculaturii de la nivelul membrelor
Pulsatia arterelor care comprima venele din apropiere
Sistola ventriculara COBOARA planseul atrio-ventricular si aspira sangele din atrii
Inspiratia scade presiunea in torace, favorizand intoarcerea sangelui
Presa abdominala CRESTE presiunea in abdomen si SCADE presiunea in torace
Structura venelor( mai elastice decat arterele)
Valvulele sigmoide ale venelor de sub divelul inimii
Gravitatia favorizeaza intoarcere sangelui venos pt venelele de deasupra nivelului
inimii
BOLI ALE SISTEMULUI CIRCULATOR LA OM
VARICELE :Cauze-ortostationarismul indelungat
Manifestari:dilatarea INEGALA si NEREGULATA a venelor superficiale ale membrelor
inferioare
: atrofii musculare, ulceratii ale gambelor
: edeme cornice masive, picioare de elefant
ATEROSCLEROZA: Cauze :infiltrarea peretilor arterelor mari cu lipide, colesterol si uneori cu
sarurie de Ca
:excesul alimentelor cu grasimi animale
: sedentarismul,fumatul
Manifestari: SCADEREA elasticitatii vaselor
:MICSORAREA calibrului vaselor
: CRESTEREA tensiunii arteriale
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA : Cauza : factori glandulari, vasculari, renali, nervosi
: manifestari : ameteli, dureri puternice de cap, insomnia, oboseala,
palpitatii

Dureri in dreptul pieptului, tulburari de vedere

Paralizari ale membrelor, hemoragie cerebrala
ACCIDENT VASCULAR : cauza:1) ateroscleroza 2) hipertensiuena dupa infarct miocardic
: manifestari: paralizii, pareze
Tulburari SENZORIALE, DE VORBIRE ,MEMORIE,VEDERE, COMA

EXCRETIA

Functia organismului prin care se elimina substante toxice, nefolositoare sau in exces
Ajuta la mentinerea homeostaziei
Sistemul excretor este format din rinichi+ cai urinare

RINICHII :
Se afla in zona lombara, in spatele peritoneului (retroperitoneal)
Au culoare brun-roscata
Prezinta 2 zone zona CORTICALA- aspect granular- are corpusculii renali Malpighi
-zona MEDULARA - aspect striat - are piramidele renale Malpighi
In piramidele renale se afla ansele Henle+ tubii colectori (Benini)
Nefronul-unitatea structurala si functionala a rinichiului ( 1 milion de nefroni intr-un
rinichi)
Nefronul are capsula Bowman ce contine glomerulul , si 3 parti tubulare :tubul
contort proximal, ansa Henle si tubul contor distal
Glomerulul e format din arteriole aferente si eferente conectat cu capilarele
peritubulare
Hiul rinichiului are arterea ci vena renala
Rinichii sunt protejati de o capsula renala fibroasa
Capsula Bowman are pereti dubli
CAILE URINARE:
INTRARENALE- calice mic, calice mare + pelvis renal(bazinet)
EXTRARENALE- uretere, vezica urinara , uretra
PROCESELE DE FORMARE A URINEI
1) ultrafiltrarea glomerurala= trecerea plasmei din capilarele glomerulului in
cavitatea capsulara
Proces pasiv bazat pe diferenta de presiune
- Se formeaza urina primara
- 180L/zi, dar se elimina doar 1,5 L
- Urina nu contine proteine si nici elemente figurate
reabsorbtia tubulara = recuperarea majoritatii componentelor urinei primare si
trecerea lor inapoi in sange
-se produce atat active cat si pasiv
secretia tubulara= mecanismul invers reabsorbtiei
-se imbogateste conc urinei si se pot elimina subst toxice sau medicamentele
patrunse accidental
-mecanisme active+pasive
in urma celor 3 procese- se formeaza urina finala
filtrarea are rolul de a mentine constanta volemia

BOLI ALE SISTEMULUI EXCRETOR LA OM

LITIAZA URINARA :

Cauze : tulburari de metabolism al H2O si sarurilor minerale

: avitaminoza
: hiperparatiroidism
: felul alimentatiei
CARNEA acidifiaza urina favorizeaza precipitarea acidului uric
LAPTE+VEGETALE- alcalinizeaza urina favorizeaza precipitarea carbonatilor si fosfatilor
DULCIURI+CARTOFI- precipitarea oxalatilor
Manifestari: formarea de calculi care provoaca : lezuni ale cailor urinare,
hemoragii, febra, greturi, varsaturi, durere
INSUFICIENTA RENALA ACUTA :
Cauze : intoxicatii, infectii (avort provocat)
: stari de soc cu pierderi mari de lichide si reucerea debitului renal (coma
diabetica)
: diaree prelungita, hemoragii
Manifestari : incetarea functiei rinichiului
ANURIE (lipsa producerii urinei)

SISTEMUL NERVOS
-controleaza activitatea organismului

(neuronii+celulele gliale)

-Din punct de vedere TOPOGRAFIC

Sistemul Nervos Periferic (S.N.P) -nervi

-ganglioni

Sistemul Nervos Central (S.N.C)

-maduva spinarii
-enecefal ( trunchi cerebral,cerebel, diencefal si emisfere
cerebrale)
-Din punct de vedere FUNCTIONAL

Sistemul nervos SOMATIC primeste informatii de la receptori externi (muschi striati)

Sistemul nervos VEGETATIV controleaza activitatea organelor interne, primeste informatii de

la interoreceptori(visceroreceptori)
-SIMPATIC
-PARASIMPATIC
ARCUL REFLEX=drumul parcurs de impulsul nervos de la receptori la efectori
R
CALE SENZITIVA (aferenta, centripetal) - CENTRU NERVOS- CALE
MOTOARE(eferenta,centrifuga)
EFECTOR
-baza materiala a actului reflex este functia relfexa
ACTUL REFLEX- procesul fiziologic de raspuns la actiunea unui stimul, introduce de Frances
Decartes
-sistemul nervos central este protejat de MENINGE ( 3 foite) duramater, piamater si arahnoidaintre ultimele 2 aflandu-se LCR (lichid cefalo-rahidian) cu rol de protective si de nutritive a tesutului
nervos

MADUVA SPINARII

-Se gaseste in canalul vertebral de la C1 la L2

-In dreptul regiunilor cervicala si lombara maduva prezinta 2 INTUMESCENTE (cervicala, lombara) care
corespund membrelor
ALCATUIRE :

Substanta ALBA (axonii neuronilor)- la exterior, formeaza CORDOANE (anterior, lateral,

posterior)

Substanta CENUSIE (corpii neuronali) la interior-formeaza COARNE (anterior, lateral, posterior)

Extremitatea ventral- FISURA MEDIANA ANTERIOARA

Extremitatea dorsala- SANTUL MEDIAN POSTERIOR

SUBSTANTA CENUSIE :

Formeaza in centrul sau COMISURA CENUSIE care prezinta in interior canalul ependimar cu
LCR

Coarnele anterioare- au neuroni somatomotori alfa si gama

Coarnele laterale- au neuroni viscero-senzitivi si viscero-motori

Coarnele posterioare- au neuroni somato-senzitivi si intercalari(de asociatie)

SUBSTANTA ALBA :

Realizeaza fnctia de conducere

Are : cai ascendente (senzitive) , cai descendete (motorii) si cai de asociatie

FUNCTIA REFLEXA A MADUVEI

Realizata cu ajutorul substantei cenusii

Are relfexe SOMATICE+VEGETATIVE

REFLEXELE VEGETATIVE:

Pupilo-dilatator, cardio-accelerator, vasoconstrictor, pilomotor, sudoral, mictiune, defecatie,

sexuale
REFELEXELE SOMATICE :

MONOSINAPTICE (miotatice, osteotendinoase) - ex.reflexul ROTULIAN

2 neuroni, 1 sinapsa
PROPRIOCEPTORI
Efectorul-muschi striat,
EXTENSIE
Durerea nu iradiaza, e limitata

POLISINAPTICE (nociceptive) - ex. Reflexele de aparare la stimuli durerosi

Cel puitn 3 neuroni, cel putin 2 sinapse
EXTEROCEPTORI (nociceptori)
Efectorul-muschiul striat
FLEXIE
Apar reflexele lui Pfuger
NERVII SPINALI
31 perechi ( 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali, 1 coccigien )
Radacina anterioara(motoare ) si radacina posterioara(senzitiva, are ganglioni spinali)
REFELXUL MONOSINAPTIC :

Receptorul este conectat cu fibrele sensitive cale formeaza calea aferenta

Impulsul nervos se indreapta spre maduva spinarii

Impulsul nervos traverseaza ramura ventral, trunchiul nervului spinal, ganglionul spinal si
radacina posterioara

Dendrita este conectata cu receptorul, corpul celular se gaseste in ganglionul spinal, iar axonul
intra in maduva prin radacina posterioara (senzitiva)

Sinpasa se realizeaza intre butonii terminali ai neuronului somatosenzitiv si corpul celular al

neuronului somatomotor in cornul anterior al maduvei
Axonul neuronului somatomotor iese prin radacina anterioara motorie si traverseaza trunchiul
nervului spinal, ramura ventral si se conecteaza cu efectorul prin placa motorie
Trunchiul nervului spinal si ramura ventrala sunt MIXTE (au fibre sensitive si motorii)

REFLEXUL POLISINAPTIC :

Receptorul este conectat cu dendrita neuronului senzitiv

Impulsul nervos traverseaza ramura ventrala, trunchiul nervului spinal si intra in maduva prin
radacina posterioara

Axonul neuronului senzitiv face sinapsa cu neuronii de asociatie in cornul posterior.Axonul

neuronului de asociatie face sinapsa cu neuronal motor in cornul anterior.

Axonul neuronului motor iese din maduva spinarii prin radacina anterioara(motoare), trece prin
trunchiul nervului spinal si prin ramura ventrala si este conectat cu efectorul
Arcul reflex vegetativ :

Se aseamna cu cel somatic deoarece are aceleasi componente

Se deosebeste pt ca are interoceptori (in organelle interne)

Centrul reflex se afla in coarnele laterale ale maduvei

Calea aferenta are 2 neuroni( preganglionar si postganglionar)

Neuronul postganglionar are topografie diferita pentru simpatico si parasimpatic

In cazul un arc reflex simpatic, neuronul postganglionar se afla in ganglionul simpatico

paravertebral

Ambele cai traverseaza comunicanta alba

TRUNCHIUL CEREBRAL
Reprezinta etajul inferior al encefalului, in continuarea maduvei
Fata antero-laterala prezinta -bulbul rahidian, puntea lui varoliu si mexencefalul
Fata posterioara prezinta cele 3 etaje nedelimitate exact prin santuri
La nivelul bulbului se continua elementele de la maduva
Este marginit superior de CHIASMA OPTICA
Fata antero-laterala a mezencefalului prezinta pedunculuii cerebrali, iar fata posterioara
coliculii cvadrigemeni
Legatura dintre trunchiul cerebral si cerebel se realizeaza prin 3 perechi de pedunculi
cerebelosi :
PCI (inferior)
PCM (mijlociu)
PCS(superior)
Partea superioara a trunchiului cerebral prezinta glandele endocrine
Hipofiza pe partea antero-laterala
Epifiza pe partea posterioara
Aici isi au originea 10 din 12 nervi cranieni
Reflexele trunchiului cerebral :
Deglutitie, voma supt, masticatie
Sughit, tuse, stranut
Lacrimar, salivar
Respirator, cardiovascular
Clipire, pupilar fotomotor, de acomodare
Refelexe acustico-cefalo-gire (coliculii inferiori) si oculo-cefalo-gire (coliculii superiori)
Substanta alba se afla la exterior , iar substanta cenusie la interior( ca la maduva)-formeaza
insule cenusii (NUCLEI)
Nucleii senzitivi-primesc impulsuri de la limba, urechea interna, piele, muschii capului
Nucleii somatomotori- comanda muschilor din fata, limba, faringe

Nucleii vegetative- reflexe vegetative-salivar, gastrosecretor, lacrimar, centri respiratori si

cardiovasculari
CEREBELUL
In spatele trunchiului cerebral, sub emisferele cerebrale
Are 2 emisfereo cerebelaose unite prin puntea Vermis
Emisferele sunt brazdate de santuri:
Santurile adanci formeaza LOBI -lobul anterior (paleocerebelul )
-lobul posterior (neocerebelul)
-lobul floculonodular(arhicerebel)
Santurile mai putin adanci-formeaza lobuli
Santurile superficiale formeaza FOLII sau LAMELE
Substnata alba este la interior, dar patrunde si prin lamelele de substanta cenusie formand
arborele vietii
Substanta cenusie este la exterior , formand scoarta cerebeloasa si la interior in nuclei
cerebelosi
ARHICEREBELUL-are ol in echilibru
PALEOCEREBELUL- regleaza tonusul muscular
NEOCEREBELUL- controleaza miscarile fine impreuna cu scoarta cerebrala
Extirparea totala a cerebelului este compatibila cu viata dar provoaca in prima luna grave
tulburari motorii
ASTENIA=oboseala msuculara rapida
ATONIA= lipsa tonusului muscular
ASTAZIA=imposibilitatea de a sta in picioare
DIENCEFALUL
Se vede doar locul de intrare al nervilor optici
Are nuclei de substanta cenusie
Primeste impulsuri de la ariile :VIZUALE, AUDITIVE, GUSTATIVE, TACTILE, TERMICE,
DUREROASE, VESTIVULARE, PROPRIOCEPTIVE
Are in partea inferioara-HIPOTALAMUSUL
Nuclei vgetativi controleaza : - temperatura
-continutul de apa al organismului
-Pofta de mancare
-activitatea organelor sexuale
-manifestarile legate de emotii

EMISFERELE CEREBRALE
Etajul superior al creierului la mamifere
Acopera in totalitatea celelalte vezicule ale creierului
2 emisfere seprate prin santul ineremisferic, unite prin punti de substanta alba (corpul calos,
trigonul cerebral, comisurile albe)
SANTURILE-adanci central Rolando (delimiteaza lobii ) +santul lateral Sylvius
-superficiale- delimiteaza girusurile si circumvolutiile cerebrale
Aria motorie=GIRUSUL PRECENTRAL
Aria somestezica=GIRUSUL POSTCENTRAL
Substanta cenusie formeaza la exterior scoarta cerebrala( paleocortex+ neocortex) si la
interior nucleii bazali(corpii striati) cu functii motoare
Substanta alba se afla la interior si are (trigon cerebral, corp calos si comisurile albe)
Scoarta cerebrala are 6 straturi de neuroni fara forma fixa
Nucleii bazali au rol in reglarea pozitiilor si miscarilor
Neocortexul poate fi senzitiv, motor si de asociatie

NEOCORTEXUL SENZITIV:

Transforma impulsurile de la receptor in senzatii


Aria somestezica I temperatura, durerea, presiunea si vibratia

Aria vizuala

Aria gustative
NEOCORTEXUL MOTOR :

Are ariile in care se iau comenzile(deciziile) care apoi sunt trimise spre muschii striati prin
fibrele motorii

Aici isi iau originea - caile ascendente piramidale care controleaza miscari fine si voluntare
-caile extrapiramidale care controleaza miscari automate sau stereotype pt
muschii striati
NEOCORTEXUL DE ASOCIATIE :

Nu are nici manifestari senzitive nici motorii

Compara, analizeaza impulsurile venite din mediul extern sau intern si ia decizii
comportamentale complexe

Implicat in procese ca : memoria, invtarea, gandirea, motivatia

BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS LA OM

BOALA PARKINSON
Cauza :degenerare sistemului nervos extrapyramidal
Manifestari:-rigiditatea musculara generalizata
-tremuraturi la maini si picioare
-mers rigid, pasi mici, corp aplecat inainte
PARALIZIA:
Cauza: inflamatia sau elzarea unui nerv din cauza INFECTIILOR sau ruperii/astuparilor vaselor
de sange, tumori, lovituri sau distrugeri de nerv
Manifestari: MONOPLEGIA (paralizia unui membru)
HEMIPLEGIA (paralizia jumatatii superioare sau inferioare )
TETRAPLEGIA ( paralizia tuturor membrelor)
EPILEPSIA
Cauza:
-infectii acute,malformatii congenitale ale S.N.C
Traumatisme craniene, alcoholism, tumori cerebrale
Manifestari :

- convulsii, pierderea cunostintei, agitarea membrelor

-intepenirea corpului, incetinirea respiratiei, muscarea limbii
-faza de coma, dupa care pacientul nu-si mai aminteste de criza
SCLEROZA IN PLACI:
Cauza : nu e clara
Manifestari: leziuni+ cicatrici sub forma de placi in substanta alba

ANALIZATORII :

Sisteme complexe care receptioneaza stimuli din mediu, ii transforma in impuls nervos care
este condus pana la creier

3 segmente : periferic (receptor)

: fibrele nervoase senzitive (segmentul intermediar/ de conducere)
:aria corticala specifica (segmental central)
1)CHEMORECEPTORII receptorii de gust si miros
2)FOTORECEPTORI/receptorii electromagnetici ochiul
3)MECANORECEPTORI- receptoriitactili, presionari, vibratorii, acustico-vestibulari
4)TERMORECEPTORI- receptorii termici
5)ALGORECEPTORI- percep substantele chimice care rezulta la moartea celulei, considerati
chemoreceptori
OCHIUL LA MAMIFERE
1.

ANEXE OCULARE de protectie- glande lacrimale, conjunctiva, sprancene, gene

De miscare- muschi striati DREPTI (superiori, inferiori, externi, interni)
-muschi striati OBLICI (superiori, inferiori)
-muschii se prind cu un capat de sclerotic si cu celalalt de orbita

2.

GLOBUL OCULAR A)INVELISURI (tunici)

BAPARATUL OPTIC medii transparente, refringente)
C)SISTEMUL FOTORECEPTOR (retina)

INVELISURILE :

Tunica externa SCLEROTICA+CORNEE

Tunica medie COROIDA+CORP CILIAR+IRIS

Tunica interna RETINA ( 2/3 din circumferinta globului ocular)

Sclerotica= alba-sidefie, structura fibroasa, opaca, rol de protectie

Corneea- nevascularizata, dar bogat inervata

Coroida- posterior de ora serrate , tunica vasculara

Corpul ciliar- muschii ciliari netezi bombeaza sau aplatizeaza cristalinul ,fibrele circulare si
radiare
-procesele ciliare- ghemuri de vase capilare care secreta umoarea
apoasa(acumularea unei cantitati mari de umoare apoasa produce GLAUCOMUL care
determina cresterea tensiunii intraoculare)

Irisul=diaphragm colorat, care o deschidere (pupila), regleaza cantitatea de lumina care

patrunde in ochi
APARATUL OPTIC :

Are cornea, umoarea apoasa, cristalinul si umoarea sticloasa (corpul vitros)

Corneea+cristalinul=sistemul dioptric( 60 de dioptrii)

Corneaa are 40 de dioptrii, iar cristalinul are 20 de dioptrii

Cristalinul - este invelit de o membrana , capsula elastic CRISTALOIDA, are ligament

suspensor
-nu are vase sangvine, se hraneste prin difuzie de la vasele proceselor ciliare
SISTEMUL FOTORECEPTOR :

Retina are 10 straturi de celule, provine din ectoderm ca si sistemul nervos

Are neuroni unipolari(celule cu con si bastonas)

Primul strat e cel pigmentar-langa coroida, formeaza o camera obscura in jurul celulelor
fotoreceptoare

PUnctul de maxima acuitatea vizuala este pata galbena (macula lutea) cu foveea centralis(are
doar conuri)

Pata oarba nu contine receptori( e locul de formare a nervului optic)

Celulele cu conuri sunt 6-7 milioane si au pigmentul IODOPSINA

IODOPSINA se descompune in opsina (proteina)si retinen (pigment cu vitamina A)
Conurile pot percepe 3 tipuri de culori : rosu, verde, albastru
Lipsa vederii diurne (fotopice) provoaca HEMERALOPIE

Celulele cu bastonase sunt 125-130 milioane si au pigmentul RODOPSINA

RODOPSINA se descompune in scotopsina (proteina ) si retinen (pigment cu vitamina A)
Bastonasele percep vderea nocturna
Lipsa vederii nocturne(scotopice) provoaca NICTALOPIE
Desfacerea pigmentilor creeaza potentialul de recptor care se transforma in potential de
ACTIUNE si este condus prin neuornii bipolari si multipolari

APARATUL DIOPTRIC
Distanta dintre cristalin si cornee 17 mm (distanta focala)
Intreaga lungime a globului ocular= 24 mm
Ochiul functioneaza ca un aparat de fotografiat
1)diafragmul =irisul
2) sistemul de lentil =mediile transparente

3)zoom-ul =cristalinul
4) camera obscura- asigurata de stratul pigmentarcu celule de culoare bruna
5)pelicula fotografica= retina cu conusi si bastonase
Razele de lumina care trec prin mediile transparente se proiecteaza pe retina formanda o imag
MICA, REALA si RASTURNATA
Imaginea finala se formeaza pe scoarta cerebrala privim cu ochiul, dar vedem cu creierul
Razele care merg nedeviate trec prin axul optic
Acomodarea se datoreaza elasticitatii cristalinul (lentil biconvexa, convergenta)
De la cornee la 25 de cm imaginea e neclara
La 25 cm se afla PUNCTUL PROXIM
De la 25 cm la 6 m imaginea e clara cu acomodare
La 6 m se afla PUNCTUL REMOTUM
Peste 6 m imaginea e clara fara acomodare
Cand apropiem un obiect, cristalinul se bombeaza, iar cand il departem , se aplatizeaza
Timpul de adaptare la lumina 5 min
Celulele cu bastonas sunt cele mai sensibile au purpur retinian
Ochiul EMETROP =ochiul normal
Senzatia de vaz se produce in aria vizuala din lobul occipital
Vederea stereoscopica= abilitatea vederii in profunzime (acuitatea vizuala mare)
Extirparea ariei vizuale primare provoaca orbirea iar cea a ariei secundare, afazia
(incapacitatea de a vorbi)

PATOLOGIA OCHIULUI
MIOPIA:

Ochiul este mai lung (MIOPIE DE AXA)

Cristalinul este prea bombat (MIOPIE DE CURBURA)

Imaginea se formeaza inaintea retinei

Miopul tinde sa apropie cartea de ochi

Se corecteaza cu lentil BICONCAVE ,DIVERGENTE

HIPERMETROPIA :

Ochiul este mai scurt (HIPERMETROPIE DE AXA)

Cristalinul este prea aplatizat (HIPERMETROPIE DE CURBURA)

Imaginea se formeaza in spatele retinei

Hipermetropul tinde sa departeze cartea de ochi

Se corecteaza cu lentil BICONVEXE, CONVERGENTE

ASTIGMATISMUL :

Imaginea cade pe retina in mai multe focare principale datorate mai multor raze de curbura pe
suprafata corneei sau a cristalinului

Se corecteaza cu lentil CILINDRICE

PREZIBITISMUL :

Apare peste varsta de 40 de ani

Se datoreaza pierderii elasticitatii cristalinului

Se corecteaza la fel ca hipermetropia

DALTONISMUL :

Maladie genetica heterozomala X-linkata

Se manifesta la 8% dintre barbate

Persoanele daltoniste nu pot deosebi culaorea rosie de cea verde in general ( au cantitati
diferite de pigmenti )
ACROMATOPSIA :

Lipsa vederii colorate

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR
URECHEA EXTERNA :

Are pavilionul ( forma de palnie, cutele ajuta la captarea sunetului din diferite parti)

Conductul auditiv extern conduce undele sonore la membrane timpanica

URECHEA MEDIE :

Sapata in stanca osului temporal

Timpanul-leaga urechea medie de cea externa

Camera timpanica formata din lantul de oscioare -ciocan, nicovala scarita

Trompa lui Eustachio-face legatura dintre urechea medie si faringe

URECHEA INTERNA :

Are fereastra ovala si fereastra rotunda

Are labirintul osos canale semicirculare osoase+vestibul osos+melc osos(cohlee osoasa)

Are labirint membranos-canale semicirculare membranoase+vestibul membranos+ melc

membranos(canal cohlear)

Labirintul osos are perilimfa, iar cel membranos endolimfa

Utricula+sacula
ORGANUL LUI CORTI :

Are 2 randuri de celule (receptoare si de sustinere)

Este receptorul de auz

Se gaseste in melcul membranos pe membrana bazilara

Are celule de sustinere de o parte si de alta a tunelului Corti

Are cili la polul apical , in legatura cu membrane tectoria

Cohleea osoasa e un canal rasucit de 2 ori si jumatate in jurul un ax numit columela

Helicotrema- face legatura intre rampa timpanica si cea vestibulara

Primul neuron al caii acustice se afla in ganglionul spinal Corti

RECEPTORII VESTIBULARI :

Crestele ampulare+ maculele

Crestele ampulare se gasesc la baza canaleleor semicirculare (3 creste)

Maculele sunt in utricula si sacula (2 macule)

Au la polul apical celule senzoriale cu cili , iar la polul bazal dendrite ale neuronilor din
ganglionul vestibular Scarpa

Maculele percep MODIFICAREA VITEZEI (acceleratia nromala si tangentiala)- 2 directii:

orizontala si vertical

Crestele ampulare percep rotatia in jurul axelor (acceleratia circulara)

Pragul diferential de inclinarea a capului de 1,5 grade

Maculele au otolite( cristale de CaCO3 si MgCO3