Vitoria Lipan este personajul principal al romanului Baltagul de Mihail

Sadoveanu. Aceasta este modelul femeii curajoase de la tara, fiind un exponent al

societatii patriarhale. Este caracterizata direct de autor si indirect prin fapte, limbaj si
atitudini, relatia cu alte personaje si nume.
Vitoria este un exponent al lumii arhaice, dar i o individualitate prin suita de
nsuiri care o definesc. Odata cu disparitia sotului sau, Nechifor Lipan, plecat cu oile la
Dorna, aceasta este marcata de un zbucium sufletesc care nu ii da pace pana la
gasirea sa. Vitoria se decide sa plece in calatoria care are ca scop restaurarea
echilibrului arhaic. Misiunea suprema a Vitoriei este strans legata de un principiu care
ocupa un loc privilegiat in mentalitatea colectiva arhaica. Atat gasirea trupului lui
Nechifor, cat si implinirea randuielilor si dezvaluirea apoi pedepsirea faptasilor sunt
alimentate de dorinta de dreptate. Aceasta d dovad de curaj, inteligen nativ i
perspicacitate, de spirit organizatoric i justiiar, fiind numit un Hamlet feminin de
criticul George Clinescu.
Ca exponent al femeii de la tara, Vitoria este harnica si priceputa, acest lucru
fiind dovedit de felul in care are grija de gospodarie in lipsa sotului sau. In incipit este
realizat portretul fizic al femeii de catre narator: Femeia nu era tanara, dar avea o
frumusete neobisnuita in privire. Dar accentul cade pe constructia sufleteasca a femeii,
pe calitatile sale morale. Inca de la inceputul romanului se observa spiritul practic al
femeii care reiese din felul in care oranduieste gospodaria cu abilitate si exactitate
inainte de a pleca in cautarea lui Nechifor. Vinde produsele si duce peste noapte banii
preotului. Prevazatoare si constienta de pericolele care ii vor pandi pe drum, ii face lui
Gheorghita un baltag, pe care il sfinteste.
Este credincioasa, caracteristica tipica lumii patriarhale. Aceasta merge si se
roaga la icoana sfintei Ana la manastirea Bistrita pentru sotul tau, apoi cere sfatul
preotului in legatura cu calatoria sa. Respecta obiceiurile stramosesti, lucru evident inca
din incipit: tine post negru 12 vineri, se spovedeste, se impartaseste si ofera daruri
bisericii. Astfel are loc prima calatorie din roman, cea pregatitoare. Tot aceasta calitate
este evidentiata si in scena praznicului. Mai mult, aceasta se opreste la botezul de la

Borca si nunta de la Cruci intrucat nu poate ignora datinile crestine, in ciuda misiunii
sale.
Se observa importanta lumii oculte pentru personajul feminin. Incearca sa
descifreze visul anxios in care il vede pe Nechifor traversand o apa intors cu spatele la
ea. Totodata, inainte de a pleca, merge la baba Maranda, vrajitoarea satului. Mai mult,
pe parcursul calatoriei, este importanta comuniunea om-natura, Vitoria gasind
semnificatii ascunse in diferite fenomene. Permanenta relationare a femeii cu universul
vine sa intareasca idea calinesciana ca Vitoria este un exponent al spetei, adunand
experienta milenara a unui neam de pastori.
Naratorul urmareste cinematografic traseul urmat de Vitoria, asociat cu mitul
labirintului. Aceasta asculta, intreaba, da semnificatie celor auzite pana ajunge la
Crucea Talienilor, locul unde gaseste ramasitele barbatului sau. Gheorghita remarca
abilitatile mamei sale considerand-o o instanta care citeste gandurile: mama asta
trebuie sa fie o farmacatoare. Admiratia lui Gheorghita se indreapta catre doua calitati
fundamentale: darzenia si o foarte buna cunoastere a psihologiei umane.
Scena prazului este ilustrativa pentru viclenia, dar si pentru iscusinta si cumpatul
femeii. Vitoria este neverosimil de puternica, setea de dreptate izvorata din structura
sufleteasca arhaica dominand amaraciunea cauzata de moartea sotului. Tristetea este
traita cu intensitate de femeie, dar aceasta alege sa isi ascunda slabiciunile. Ea pare ca
si-a construit strategia asemenea unui detective, urmand aici sa demasce faptasul.
Cutui si Bogza sunt prada acestei minti ascutite si a acestui character aprig, insetat de
adevar. Discursul Vitoriei are ca fundament ironia. Aluziile la ce s-a petrecut intre cei trei
ciobani, insinuarile legate de baltagul lui Bogza si firea caustica a femeii fac parte din
arsenalul ei. Scopul supreme al acestui joc al acuzarii si al subintelesului este
intimidarea vinovatului. Taria si siguranta cu care munteanca expune intreaga
intamplare il fac pe Bogza sa cedeze.
In rolul de sotie, Vitoria se dovedeste o femeie iubitoare, animate de dragostea
pentru sotul sau in cautarea dreptatii. Este constienta de mandatul etic pe care trebuie
sa-l indeplineasca, acela de a incheia ciclul existential al sotului ei, caruia i se fura

moartea insasi. Calatoria sa poate fi asociata cu mitul lui Isis si al lui Osiris, intrucat
Vitoria are rolul de a reconfigura fiinta celui disparut.
Ca mama, Vitoria isi ordoneaza conceptia despre existenta in functie de legile
nescrise ale comunitatii. Gheorghita si Minodora sunt educati in spiritul respectarii
mentalitatii arhetipale. Vitoria rezerva rabdare si fermitate in initierea celor doi. Astfel,
inainte de a pleca o trimite pe Minodora la manasatire intr-un fel de recluziune initiatica.
Relatia dintre Vitoria si Gheorghita este pusa sub semnul relatiei dintre maestru
si neofit, din acest punct de vedere romanul capatand trasaturi de bildungsroman.
Gheorghita primeste cu detasare intentia mamei de a-l indemna sa plece in cautarea
tatalui. Raspunsul sau vadeste lipsa de maturitate a baiatului: M-oi duce daca spui.
Femeia vede in Gheorghita mai intai un tovaras de drum si apoi cel pe care trebuie sa-l
initieze sa sa ia locul lui Nechifor in familie.
Evident la nivelul textului este simbolismul onomastic. Vitoria simbolizeaz
destinul biruitor al personajului feminin. Aceasta este menit s caute, s cerceteze
printr-un traiect labirintic, s deslueasc misterul dispari iei so ului ei. Nechifor,
personajul cu mti, se afl n legtur cu Nikephoros din greaca veche semnificnd
purttor de biruin. Totodat acesta poate fi asociat cu Nekya, nsemnnd noapte,
ntuneric i prin extensie simbolic, ideea de thanatos. Gheorghi, numele fiului, face
trimitere la simbolismul religios al Sf. Gheorghe care este o ntruchipare a celui care a
sfrit balaurul. Iniial tatl a purtat tot numele Gheorghi , iar aceast coresponden
marcheaz legtura tat-fiu i ideea de motenire patern.
In opinia mea, protagonista devine un model feminin al impresionantelor forte ce
domina lumea arhaica. Personaj rotund, realist, Vitoria se contureaza ca o adevarata
eroina, capabila sa-si ascunda slabiciunile si sa transmita mentalitatea arhaica. Cum
afirma si critical Nicolae Manolescu, Vitoria este o femeie intr-o lume a barbatilor.