Referent stntific si cuvant inainte + Leet univ drd. Cristian Jora Redactor sef : Florin Ciutacu Redactori : Miler Calin, Vasiioiu Bogdan, Heghes Marius Secretar de redactie _: Negulescu Adrian ‘Tehnoredactare Computerizata : Florin Ciutacu, Marius Heghes Culegere sicorecturé —_: Florin Ciutacu, lie Radu, Pislarul Lucian, Ulianov Ciprian La intocmirea lucrdrii au fost avute in vedere practica judiciara si practica arbitrala, literatura juridica de specialitate, precum si actele normative publicate pana la data de 15 septembrie 2000 Copyright © Editura LUCMAN Toate drepturile asupra versiunil in limba romand apartin editurii Reproducerea este posibila numai cu acordul titularulul drepturilor nepatrimoniale Sediul central: B-dul A |. Cuza, Nr. 91, sector 1, Bucuresti OP. 12-280, Tel: 01/223.77.55, Fax: 01/315.39.97 ISBN 973-9499-64-0 Printed in Romania ABREVIERI Al . Alineat Att . Attioal B. OF Buletinul Oficial al RS.R., Partea | Cas. Curtea de Casatie as. Fr. Curtea de Casatio din Franta CA. Curte de arbitra} C. Apel Curte de ape! cs. Curtea Suprema de Justitie cc. Codul civil roman C. civ. fr Codul civil francez C. com. Codul comercial C. fam, CCodul famitiot C. muncit ‘Codul munci C. pen. Codul penal C. proc. civ. Codul de procedura civila C. pros. pen. ewes Codul de procedura penala Col. civ. er somes Colegiul civil al fostului Tribunal Suprem Dee. seonnninnnnnnnnnnnne DOE D. Decret D4. Decret-iege HG. Hotérare a Guvernului Romaniei Hot. . Hotérare Jud. Judecditorie L Lege MOF, Monitorul Oficial al ~ Roméniei, Partea | nr, Numar nn. Nota noastraos. col Op. cit TMB, TS. vol. .. Judecatorie de ocol . Opera citata . Pagina Ordonanta a Guvernului Roméniei Ordonanta de urgenta a Guvernulul Pagirile ‘Sectie (a unel instante) Sublinierea noastra Tribunalul Municipiult Bucuresti .. Tribunalul Suprem Volumul CUVANT INAINTE Cine studiazé lucrarile teoretice si culegerile de practica judiciaré din perioada —_economiei centralizate, poate observa ca in materie civil o atentie special a fost acordata relatiilor de familie. In tara .noastra, tendinta de autonomizare a dreptului familiei s-a concretizat in perioada de dupa anul 1948 prin adoptarea Codului familie, abrogandu-se dispozitile din Codul civil prvitoare la acest tip de raporturi. Locul normelor de drept al familiei este insa tot in Codul civil, legiuitorul trebuind sa aiba-in vedere ca in eventualitatea adoptarii unui nou Cod civil s& includa in el normele privitoare la relatiile de familie, aga cum se intampla, de altfel, in dreptul pozitiv al tuturor fArilor care au adoptat sistemul juridic de sorginte romano-germanica. In ceea..ce priveste practica judiciar, aportul creator al acesteia la dezvoltarea noii ramuri de drept, in conditiile adoptarii Codului familiei in anul 1954, a fost unul major. Astfel incat, in toate lucrarile teoretice elaborate in toata perioada de dupa anul 1948 se fac foarte multe referiri la practica judiciard a diferitelor instante. Considerém. c& elaborarea unei__culege! practicd judiciara, care sA cuprinda _hotarari Judecatoresti pronuntate atat in-perioada 1948-1989, dar mai ales decizii de dupa aceasta perioada, este de natura s& contribuie la crearea unui nou cadru legislativ si a unei noi teorii in ceea ce priveste relatiile de familie. Apreciem pozitiy faptul c& autorul _prezentei culegeri a avut in vedere ca practica judiciara s& fie bine reprezentaté in ceea ce priveste reflectarea Principiilor egalitatii dintre sot si sotie, al egalitatidintre parinti si al egalit&tii dintre copiii n&scuti din csaitorie si cel din afara acesteia; aceste trei principii find marile realizari ale codificarii din 1954. Pe de alt parte, prin reproducerea altor decizii de spet, s-ar putea’ contribui la argumentarea, din punctul de vedere al practicii, a criticilor aduse actualei reglementari. Astfel, actualul Cod al familiei este criticat din punctul de vedere al obligativitsi regimului matrimonial al comunitatii de bunuri, slal reprezentat dealtfel in majoritatea _ sistemelor moderne de drept. Din analiza practicii judiciare, mai ales a celei de dupa anul 1989, se poate observa c& asemenea regim nu mai corespunde actualelor realitati din Romania. Prezenta culegere de spete ni se pare a avea si calitatea de a fi un bun indrumar pentru student, detorit faptului c& ordinea prezentérii_hotdrarilor judecdtoresti este aceea a studierii in: facultate a institutilor juridice de drept al familiei. De asemenea, gradul de utilitate al luorarii este sporit prin includerea in anexa a unor modele de actiuni in justitie, precum gi a unei enumerdri a principalelor acte normative de drept al familiei, inteme si internationale. In concluzie consideram c& prezenta culegere de spete este una complex si o recomandam cu caldur& specialistilor si tuturor celor interesati in studierea domeniului dreptului civil lato sensu, cu speciala privire asupra relatillor de familie. Lect. univ. drd. CRISTIAN JORA rreptulfamiliei. Culegere de spete Florin Ciutacu CAPITOLUL | INCHEIEREA CASATORIE! 4. Curtea Suprema de Justifie, Sectia civild, decizia nr. 76 din 19 januarie 1993. Potrivit art. 9 C. fam., este oprit s& se cSsdtoreasca alienatul mintal, debilul mintal, precum si cel care este lipsit vremelnic de facultatile mintale, ot timp nu are discerndmantul faptelor sale. Interzicerea casditoriei n cazul persoanei lipsite vremeinic de facultétile mintale opereaza exclusiv pentru perioada in care nu are discemamantul faptelor sale, deoarece In perioadele de remisiune se.prezuma ca actioneazé cu discernamant si ca igi d& un consimtimant valabil Starea de boald trebuie Ins8 comunicata vitorului sof, care este liber sé hotarascd dacd accepté sau nu. sd se csditoreasca in aceasté situate Inducerea in eroare prin ascunderea acestei stari constituie viciu de consimfémant si atrage, la cererea celui indus in eroare, anularea csatoriel. Nulitatea este relativa si poate fi invocaté numai de cel indus tn eroare pe calea actiunii In anulare ce trebule introdusa in temeiul de 6 luni prevazut de art. 21 C. fam. in cazul alienatului mintal si a debilului mintal nulitatea este absolut’, dat find lipsa totala de discemamant si poate fi invocat de orice persoand interesaté, pe calea actiunii in constatarea nuit care esta imprescriptibila. Tntrucat textul de lege invocat nu distinge, rezulté cd nulitatea absolut a casaitoriei incheiate de alienatul mintal sau debilul mintal opereaza indiferent daca este pus sub interdictie ‘ori daca incheie casatoria intr-un moment de licitate, astfel c& era esential ca pentru corecta solutionare a cauzei sé se stabileasc& pe calea unei expertize psihiatrice daca soful parat era alienat sau debll mintal; de asemenea, se impune ca instanta sa stabileascd prin administrare de probe, daca acesta a ascuns la acea data starea sa de boala, inducand-o in eroare pe reclamant’, caz in care ar urma s& se analizeze daca sunt intrunite conditile cerute de lege pentru a fi invocata nulitatea relativa a c&satoriel (Dreptul, nr. 12/1993, pp. 85-86).10 Florin Cutacu Dreptul familiei. Culegere de spefe 2. Curtea de Apel lagi, Sectia civilé, decizia nr. 67 din 15 aprilie 1997. ‘Acfiane eivii. Daune morale proportionale cu gravitatea faptel si consecinfele acestea, Prin sentinta penala nr. 173 din 5 noiembrie 1996, Tribunalul lasi a condamnat pe inculpat pentru infractiunea de viol prevazuta de art. 197 alin. 2 lit. a) cu art. 41 alin. 2 C. pen. ‘Solutionand actiunea civila, instanfa a admis in parte cererea si a obligat pe inculpat la plata sumei de, 8.000.000 lei cu tilu de daune morale, ‘S-a refinut in sarcina inculpatului ca fn trei rénduri a intretinut raport sexual cu victima in varst& de 7 ani, fica sotiei sale. Urmare a acestor raporturi sexuale, victima a fost internata ‘in spital si a suferit o interventie chirurgicala, “ Partea vatmata, prin reprezentantul legal, a solicitat 20,000,000 lei cu titlu de daune morale. Tn apelul parfi civile, cuantumul daunelor morale a fost majorat cu 15.000.000 lei. ‘S-a retinut o&, urmare a infractiunl, victima a Sufert leziuni grave, fiind supusai unor alte suferinfefizice prin interventia chirurgicala. ‘Aceasta a rdmas cu 0 reactie depresiv anxioasa, ce a determinat interarea ei ia Spitalul Socola lagi pentru o perioada indelungata. Este evident o& victima, o minora de 7 ani, a sufert un prejudiciu moral cu urmari dintre cele mai grave raportat la varsta sa, la umilinfele indurate, la expunerea la comentarii-din partea cetafenilor care au luat cunostinia de fapt. Prin fapta inculpatului,’ s-a incdicat dreptul persoanei la secretul vietii sale private, la demnitatea umand, la libertatea de exprimare a vietii sale intime, i s-a lezat onoarea gi reputatia, producéndu-i-se victimei un prejudiciu nepatrimonial major. Daunele. morale trebuiesc. proportionate cu consecintele faptei, cu gravitatea prejudiciului si in raport de aceste criteril, cuantumul acestora acordat de prima instanta este redus. (Nepublicat). ‘ Dreptul familie. Culegere de spete Florin Ciwtacu__M1 CAPITOLUL II EFECTELE CASATORIE! RELATIILE PATRIMONIALE DINTRE SOT! jecizia nr. 1.787 din 4. Tribunalul Suprem, Sectia civild, 6 octombrie 1979. Construire pe terenul altuia, Drepturile constructorului. Existenfa unei conventi Tn raport cu dispociil art, 494 C. cin, cel care, cu bunt-credings, a ‘onstruit pe terenul altuia, are impotriva proprietarului terenului un drept de creanfsi nu un drept de proprietate asupra construcfie ‘Se pot ivi insd situafi in care raporturile juridice dintre parti ‘au un caracter mai complex i nu pot ficalificate numai tinandu- se seama de prevederile mentionatei dispozitilegale. ‘Astfel, este cazul in care cel ce a construit nu s-a aflat in situafia unui tert care a construit cu materialele sale pe terenul aitula, ci a construit cas, in baza unei injelegeri cu proprietarul terenului, in scopul de a locui impreuna, conventie ce potrivit legii nu era de natura sé ducd la dobandirea unui drept real. intro atare situatie, raporturile juridice care s-au statomicit ‘ntre parti, pentru construirea casei, au la baz o conventie. De aceea, desi in raport cu dispozitile ouprinse in art. 492-494 C. civ. cel c¢ a Contribuit la ridicarea construciel nu poate deveni proprietar al acesteva, totusi, in caea ce priveste efectele conventiel de & construi impreund, trebuie avute in vedere dispozitile art. 970 C. cw., potiivit carora conventile trebuie executate cu bund-credinta, ele obligand nu numai la ceea ce cuprind, ci fa toate urméirle oe echitatea, obiectul sau legea dé obligatel, dupa natura sa. jintr-o atare situatie, despgubirile ce se cuvin celui ce a participat la ridicarea constructiei, ca reprezenténd aportul sau, trebuie s& fle stabilte in raport cu valoarea de circulatie a constructel si nu tn functie de valoarea ei tehnic&, {indndu-se seama, tolodata, de cresterea corespunzaitoare din patrimoniul proprietarului terenul care s-a mart cu valoarea de circulalie a imobilului. Este deci echitabil ca valoarea realizata de parti, prin aportul lor egal, s8 le revind in aceeasi masura. (Revista roménd de drept, nr. 3/1980, p. 64).12_ Florin Cimacu Dreptul familiei. Culegere de spefe 2. Tribunalul Suprem, Sectia ci din 7 noiembrie 1979. Construire pe terenul altuia, Drepturile constructorului. instriinarea constructiei. Valorificarea dreptului la despigubiri. ‘in aplcarea cispozititor cuprinse in art. 494 C. civ., constructorul de bundcredinié oste indreptait s8 pretinda despagubitle cuvenite, chiar si de la proprietarul care a dobandit constructia ulterior, caruia Ti este ‘opozabil dreptul fa despagubir, decarece obligajia sa este legal alat de srans de posesia ce 0 exercité asupra bunulu, incét in. mod necesar, trebuie consideraté cd s-a transmis odaté cu bunul ‘Alminteri, creditorul ar fi amenintat s& nursi poaté valorifica creanfa in toate acele situatii in care proprietarul la data edificari consiructiel ar flinsolvabil, (Revista romind de drept nr 3/1980, p. 64) ila, decizia nr. 2.007 Tribunalul Suprem, Sectia civila, decizia nr. 753 din 15 aprilie 1980. ‘Bunuri comune ale soflr. impartire. Stabilrea entelor. Munci depust in gospoditie. ‘Soft neaviind de la inceput stabilt dreptul asupra unei anumite cote din bunurile comune, este necesar, dact nu convin. asupra impéirfli, si se ‘stableasca prin probe, cu ocasia parajului, ce aport a avut flecare, in timpul cisitorie Ia dobandireaacelor bunurt Munca depusé in gospodairie, precum si aceea de crestere ‘si ingrijire a copillor, constituie 0 component a contributiei Unuia sau ambilor soti la dobandirea bunurilor si trebuie apreciatd in ansamblul probelor ce urmeaz sa se administreze pentru stabilirea aportului fiecarui sot. (Revista romani de drept nr. 11/1980, p. 62). 4, Tribunalul Suprem, Sectia civil, decizia nr. 585 din 18 martie 1980. Carte funciari. Lipsa inscrierii dreptulul. Opozabilitate, ‘in sistemul de carte funciard, drepturile reale se pot dobandi numai prin Inscriere in cartea funciara. Dreptul familie. Culegere de spete Florin Ciutacu_13 Cu toate acestea, ipsa inscrieri dreptulul nu poate fi opusa de o parte contractanta celelate, deoarece parfie sunt ute de obligafile asumate prin actu legal de constiuire a dreptului respect. Numai terfii care, neavand cunostin{a de existenta dreptului neinscris gi increzandu-se in cartea funciard, au dobandit prin acte cu tity oneros drepturi pa care si le-au inscris, le pot opune dobanditorului anterior. (Revista rominé de drept, nr. 11/1980, p. 62). 5, Tribunalul Suprem, Sectia civilé, decizia nr. 618 din 24 aprilie 1980. Indiviziune, Drepturile coproprietarilor. Cerere de impirtire a fructelor. Admisibilitate. Potrivit. Legii nr. 603/1943, drepturile gi coindivizarilor pot filichidate cu ocazia iesiri din indiviziune. Prin insttuirea aoestel proceduri simpliicate de Impérfeala nu sa ‘nkturat ins’, cu desdvargire, orice alta posbiltale de lichidare si pe orice foloasele se cuvin tutiror copropritarior sub forma unor fructe naturale ‘sau industrial pe méisura peroepeti ar cele civil zi cu zi. Prin urmare, coproprietari nu pot fi fruti s&-si valortice dreptul ta foloasele bunuiui indiviz numai cu prilejul ies din indiviziune, mei ales ‘cd se potivi situafi in care nu au interese ori nu potiesi cin indiviziune. (Revista rominds de drept, nr. 11/1980, p. 63). 6. Tribunalul Suprem, Sectia civil, decizia nr. 134 din 23 ianuarie 1980. ‘Bunuri comune ale sofilor. Bunuri dobandite in timpul concubinajului, Regio legal . Regimul comunitai de bunuri — in devalmasie - este aplicabil numai bunurilor dobndite in timpul casatoriei. Bunurile dobandite anterior casatoriei raman proprii fiecdrui sot, dar, in condi concubinajului urmat de casatorie, pot Yexista atat bunuri proprii, ct gi alte bunuri care sa constituie proprietate comund pe cote-pairti. (Revista romand de drept, nr. 9/1980, pp. 57-58).Florin Ciutacu Dreptul fanilici. Culegere de 7, Judecdtoria Piatra Neamt, sentinfa civil nr. 3.555 din 6 octombrie 1973. Bunuri comune ale sofilor. Prezumfia de mandat tacit. {nstrdinarea bunurilor mobile in timp ce sofii sunt despariti im fapt. Prezumtia de mandat tacit al celuilat sot — institut de art. 36 alin. 2 C. fam., ca regul8, In cazul instrainarii de c&tre unul dintre Sofi a bunutlor comune ~ nu are caracter absolut, astfel incat instanta este Tn drept si verifice dac& nu curva soful care nu a patticipat la ‘nstrainarea unui bun determinat sia manifestat dezacordul, contrazicénd neechivoc, prin comportarea sa, ideea de mandat tacit. (Revista romans de drept;nr. 51974, p41). ; 8. Tribunalul Suprem, Sectia civila, decizia nr. 809 jin 26 martie 1974. ‘Competenti.Actiune pentru iuprfirea bunurilor comune ale soo. jn cazul in care, prin aceeasi acfiune, s-a cenut desfacerea ‘cAsatoriel si impéirfirea bunurilor comune, competenta de a solutiona capatul de cerere referitor la imparfrea bunurilor, indiferent de valoarea lor, ji revine instanei sesizate cu judecarea capétului de cerere privitor la desfacerea c&satoriei, potrivit principiulul inscris In art. 17 C. proc. civ., in temeiul c&ruia cererile aocesorii gi incidentale ‘sunt in c&derea instanjei comipetente s& judece cererea principala. (Revista romind de drep, nr. 4/1975, p. 60). 9. Tribunalul Suprem, Sectia civil, decizia nr. 786 din 25 aprilie 1979. Bunuri comune ale sofilor. Daruri de niinti. Caracterizare. Darurile de nunt8, find dobandite in timpul cdsditoriei, si anume la reuniunea sirbatoreasc’ ce are loc dupa inchelerea cs&toriel, sunt bbunur ale sotior. ‘Aceste daruri fie c& sunt obiecte sau valori, fie sume de bani ‘in numerar, sunt destinate s4 formeze inceputul ‘patrimoniulul ‘comun al sofilor. (Revista romand de drept, nr. 10/1979, p. 60). Dreptul familiei. Culegere de spete Florin Ciwacu 15 10. Tribunalul Suprem, Sectia civila, decizia nr. 870 din 15 mai 1979. Folosinfa locuinfelor. Construirea de locuinte proprietate personal, Pierderea dreptului locativ asupra locuinfei inchiriate, Condit. Situafia membrilor de familie, Tn princi cei ce-si construiesc locuinte proprietate personala sunt obligati sa se mute in ele, Impreuna cu membri lor de familie. ‘in cazul sotului (sofiei) si copillor minori, care formeaza o familie in sensul art. 5 alin. 2 din Legea nr. 4/1973, obligatia mutaril In locuinta construita rezulté din scopul urmérit, de a fi folosits de proprietar si familia sa. ‘Aceeasi obligalie de a se muta In loouinta construité o au si alfi membri de familie, cu drepturi proprii, dar numai daca s-a solicitat construirea locuintei in mod expres si pentru ei, pe baza consimtémantului lor. Altminteri, acesti membri de familie ar fi expusi s& piard& drepturile lor proprii de locatari, pe baza actului acelui membru de familie care construieste o locuinta, far& consimtamantul lor, ceea ce este inadmisibil (Revista romind de drept, nr. 10/1979, pp. 61-62) 11. Tribunalul Suprem, Sectia din 5 iulie 1979. Bunuri comune ale sofilor. Divort. Lichidarea stiri de devilmigie. Atribuirea apartamentului proprietate personal. Criterii, Dispozitile cuprinse in art. 22 din Legea nr. 5/1973 — prin care sau stabiit. criterile de preferint’ tn legatura cu. beneficiul contractului de Inchiriere in caz de divor — au caracterul un principiu de aplicatie general, ele find aplicabile in procesul de lichidaré a stiri de devalmagie atunci cand exist’ copii minor, cu atat mai mult cu cat din relatile de familie rezulté obligatia de sprijin material care subzisté si dup& desfacerea cs&toriei sub forma obligatiel de Intretinere si implica’ asigurarea’ miloacelor necesare traiului, inclusiv a locuintei16_ Florin Ciutacu Dreptulfamiliei. Culegere de spete Ca alare, nu poate fi socotit determinant faptul c& un so} a contrbuit cu o-sumé mai mare de bani la achizitionarea apartamentului. (Revista romana de drept, nr. 12/1979, p. 51). 12. Tribunalul Suprem, Sectia civil’, decizia nr. 1.079 Bunuri comune ale sofilor. impdrtire. Apartament construit pe bazii de credit. Stabilirea valorit sia cotelor euvenite. ‘Apertamentul construit de sof in timpul c&sétoriei constituie in Intregime proprietatea lor, indiferent de ratele din pret achitate Dar, desi este in intregime proprietatea sofilor urmeazé s& fie stabilite tinandu-se seama de proportia In care pretul a fost platit, inclusiv de ratele si dobanzile achitate dupa despartirea in fapt de cétre unul sau altul dintre soti, deoarece regimul comunitéfii de bunuri dureazé tot timpul casdtoriei, pana la hotardrea definitiva a hotararii de divort. Valoarea de circulatie a apartamentului construit cu sprijinul statului se stabileste avandu-se in vedere prejul unui agartament similar, conform actului normativ in vigoare la data imparfelil in acest scop, trebuie sa se stabileasc’ procentul in care pretul a fost platit pana la desfacerea casatoriei, raportand suma plait (avansul, plus ratele, plus dobanzile) la suma ce reprezinta pretul de contractare gi dobanda aferenta. Procentul astfel stabilit se aplica apoi la valoarea actuala a apartamentului. (Revista romani de drept nr. 12/1979, pp. 51-52). 43, Tribunalul Popular orag Constanta, sentinta civila nr. 1.726 din 26 mai 1962. Bunuri proprii. Uz personal. Drept de retentie. Inadmisibilitate. Bunurile de uz personal ale sotului, prevazute tn art. 31 lit. c) C. fam., nu pot fi retinute de cdtre sojje pe motiv c& Lar fi Intretinut, deoarece in timpul c&satoriei obligatia de intretinere ' dintre soti este reciproca. (Gustgia noua, nr. 8/1964, p. 157). Dreptul familie. Culegere de spete Florin Ciutacu 17 14, Tribunalul Regional Crigana, decizia civila nr. 543 din 13 martie 1962, Actiune posesorie, Sofi. Exercitare, Pottivit art. 676 C. proc. civ. cererile posesorii pot fi facute si de posesorii precari cénd ei detin lucrul in interes propriu in temeiul unui contract incheiat cu posesorul. Fata de aceasti situatie, cu atét mai mult unul din soti, in baza raporturilor ce rezulta din casatorie are calitatea de a introduce actiunea posesorie impotriva unui tert, deoarece aceasta actiune fiind considerata ca o masura de conservare, exercitiul el trebule recunoscut ambilor soti, indiferent care din ei este proprietarul tulburat in posesie (art. 1847 C. civ.; art.-674-676 C. pros. civ.) (Justitia noua, nr. 7/1962, p. 162). 15, Tribunalul Suprem, Colegiul civil din 7 ianuarie 1966. Bunuri comune ale sotilor. Cumparare in rate. In caz de cumparare in rate a unor bunuri, acestea vor constitui bunuri comune pentru intreaga valoare a_ratelor achitate in timpul c&s&toriei din pretul de cumparare, urmand a, in cazul, c&nd despartirea in fapt a sofilor a avut loc mai Tnainte de desfacerea cAsatoriei, s8 se {ind seama, cu prilejul determinatii cotei ce se cuvine sotilor din totalitatea bunurilor comune si fata de aportul avut de fiecare la dobaindirea lor, c& unul din sofi nu a avut nici un aport. Ca atare valoarea ratelor platite in.acea perioada de catre unul din soti va mari procentul cotei de contributie a aceluia la dobandirea totalitajii bunurilor comune (art. 36 C. fam.) (sttia noua, 97-7196, p. 168). decizia nr. 10 16. Tribunalul Suprem al R.P.R., Colegiul civil, decizia nr, 319 din 23 martie 1961. ‘Bunuri comune, impirfire in timpul cisitoriel, Motive temeinice. Despiirtirein fapt. Simpla despartire in a sotilor gi chiar existenfa unor motive de divort pot ‘constitui~ motive temeinice pentru impartirea bunurilor comune, in sensul art. 36 alin. 2 C. fam.18 Florin Ciutacu Dreptul familiei. Culegere de spefe Cererea de impartire devine ins&i temeinic& dac’, de exemplu, pe lang c& soti sunt desp&rtit in fapt; solul reclamant intrefine un copil, ce soful parat nu se ingrjeste si este necesara vanzarea in acest scop a bunurtior comune. La acelasi rezultat poate s& ducd si ascunderea_bunurilor comune cu scopul de a $i le insusi, find inadmisibil ca neimpérfirea bunurllor comune s& poat constitui o sursé de imbogatie pe nedrept a unui sof in dauna celui (Justitia now, nr. 5/1963, p. 161). 17. Curtea Suprema de Justitie, decizia Sectiei civile nr. 1.220 din 10 mai 1994, Bunuri comune. Apartament detinut de citre soti cu chirie de Ja stat. Cumpirarea acestui bun de citre unul dintre sofi fri cons‘mfimantul celuilat sof. Desfiintarea actului. Conditit, La data de 26 noiembrie 1991, M.E. a chemat in judecata pe soful sdu M.R. si Societatea Comercial Foigor S.A. pentru a se constata nulitatea contractului de vanzare-cumparare a apartamentului nr. 23, situat in Bucuresti, str. Pescdrusului nr. 3, bloc B, 24, scara 1, etajul 3, sectorul 2. ‘In motivarea cererii de chemare in judecata, reclamanta a ardtat cé dupa ce a introdus actiune de divort, paratul, fara stirea ei, action&nd cu rea-credint&, a cumparat apartamentul, @ cérui folosintd a solicitat si fie atribuita in cadrul divortul unitatea vanzatoare, desi cunostea ca paratul este casdtorit, a incheiat conventia de vanzare-cumparare fara a avea acordul celorlalti membri ai familiei cu drepturi locative proprii. Judecditoria Sectorului 2 Bucuresti prin sentinta civilé nr. 2.761 din 30 aprilie 1992, a admis actiunea si a constatat nulitatea contractului de vanzare-cumparare a apartamentului Tribunalul Municipiuiui Bucuresti, Sectia a IV-a civila, prin decizia nr. 387 din 23 februarie 1993, a respins recursul paraiilor. Prin recursul extraordinar deciarat, aga cum a fost sustinut, procurorul general critica ambele hotarari, ca vadit netemeinice i esentiai nelegale, deoarece consimtamantul ambilor soti este necesar, potrivit art. 35 alin. 2 C. fam., numai pentru i familiei. Culegere de speje Florin Ciutacu 19 instrdinarea si grevarea terenurilor si constructillor ce sunt bunuri comune, nu si pentru dobandirea unor astfel de bunuri Pe de alta parte, din modul in care s-au desfasurat faptele, rezulté c& reclamanta a consimfit tacit la. achizitionarea apartamentului, iar pardtul nu a fost de rea-credinta. Se solicit casarea hotérarilor si respingerea acfiunil Recursul extraordinar nu este intemeiat. Pottivit art. 35 alin, 4:C. fam., sotii administreaza si folosesc Impreuna bunutile comune si dispun tot astfel de ele. Prin alin. 2 al acestui text de lege, se prevede cA oricare dintre sof, exercitand singuri aceste drepturi, este socolit cd are consimtaméntul celulialt sot, exceptie f2c&nd instrdindiile si grevérile de terenuri sau constructii ce fac parte din bunurile comune, pentru care se cere consimtamntul expres al celulat sot. Deci, pentru-a inlesni exercitarea de catre soti a actelor de administrare, folosint& si, cu exceptille ardtate,: de dispozitie asupra bunurilor comune, precum si pentru a se_da_asigurari terior cu care soti ar intra Tn raporturijuridice tn cadrul circuitului civil, legiuitorul a instituit prezumtia mandatului tacit reciproc. Avand caracter relativ, aceasté prezumtie opereazé numai ‘in masura in care nu se contest existenta mandatului, astfel c& solul care s-a opus la Indeplinirea unui act, sau care, in mod Justifcat, nu este de acord cu un act indeplinit fara stirea sa, are Posibilitatea sé probeze c respectivul act s-a facut in afara mandatului prezumat. Tn consecinta, nu-numai sotul care nu a consimtit expres la ‘nstrdinarea sau grevarea unui imobil comun poate - cere desfiintarea actului, ci acest drept il are si sojul care, contestand ‘existenfa in concret a mandatului tacit, dovedeste c& s-a opus la actul de dispozitie ce 1! constituie achizitionarea unui imobil sau ca opratiunea s-a facut fara stirea sa gi in frauda drepturilor sale. In cauza, rezulté cu evidenta ca: paratul a lucrat cu rea- credinfa, ascunzndu-i reclamantei demersurile facute tn vederea cumpararii _apartamentului si creindu-i acesteia convingerea cd adeverinta de salariu i-a cerut-o pentru stabilirea cuantumului chiriei, cea ce, de altfel, s-a si facut premergatorFlorin Ciutac. Dreptul cumpararii si c& mésurdtorile efectuate au loc in cadrul unei verificdri generale a spatillor de locuit. Din luna octombrie 1990, partile erau separate th fapt, la 7 februatie 1991 reclamanta introdusese actiune de divort si pentru incredinjarea copillor minori, iar actul de vanzare-cumparare a apartanientului a fost incheiat la 1 iunie 1991, numai pe numele pardtuiui, ca si procesulverbal de predare-primire, cu toate o& in acea perioad reclamanta incd locuia in apartament, La data de 24 octombrie 1991, comportandu-se ca unic proprietar, a dat mamei sale 0 procura prin care o imputernicea sa administreze apartamentul, calitate in care avea dreptul $i s&-l inchirleze oricui. Rezulta c& parétul nu numai c& a cumparat apartamentul fra a avea consimfamantul reclamantei, dar, _folosind manopere dolosive, a urmarit s-6 puna pe aceasta In fafa unui fapt impiinit, profitabil numai pentru el. Chiar dacd paratul a revenit asupra sustinerilor potrivit crore la constituirea sumei cu care s-a platit pretul a folosit si cu ocazia suma de 100.000 lei, donaté de mama sa dezbaterilor a aratat c& apartamentul a fost achi contributia ambilor, reclamanta tot este tndreptaiits s& ceard anularea actului incheiat, in frauda drepturilor sale. Astfel, ea nu poate fi obligatd sa devina proprietar dac& nu doreste, cu atat mai mult cu cat calitatea de chirias implica unele avantaje, cum ar fi acela c& reparatile care depasesc intrefinerea curenta, deci care se refera la intretinerea si r de folosinf& comund ale cladirii cu mai multe apartamente sunt in sarcina proprietarului. ‘Sau, daca suma cu care s-a plat pretul a fost bun comun, cum a ardlat in final paratul, reclamanta avea dreptul s& tsi exprime optiunza cu privire la destinatja ce urma sii fie data; altfel ar insemmna sa nu se dea eficientd dispozitiei cuprinse in art. 35 alin. 1 C. fam., potrvit c&reia sot administreaz’ i folosesc impreund bunurle comune i tot astfel dispun de ele. ‘in orice caz, includerea unui bun de valoare in patrimoniul comun, facuta fara stirea rectamantei, constituie nu numai un Dreptul familiel. Culegere de spete Florin Ciutacu 21 act de dispozitie in afara mandatului prezumat de lege in favoarea sotilor, ci si un prejudiciu adus drepturilor si intereselor reclamantei, care, pe lang cele ardtate, ar fi trebuit s8 tsi dispute cu pardtul apartamentul in cadrul partajului, la o valoare mult mai mare decat cea de achizitie. Cumparand bunul fara stirea rectamantei, paratul a urmarit s& realizeze un profit important, céici ajungandu-se la partaj, chiar daca nu iar fi fost atribuit apartamentul, obtinea o sulta in raport cu valoare de circulatie. Cat priveste unitatea vanzatoare, este cert oa, daca si-ar fi respectat obligalia de a se asigura cA tofi cei cu drepturi locative proprii doresc cumpararea apartamentului, manoperele dolosive ale paratului ar fi amas faré rezultat Pentru cele ce preced, recursul extraordinar se priveste ca neintemeiat, astfel c& urmeaza a fi respins. (Curtea Suprema de Justtie, Buletinul jurisprudentei. Culegere de decizi pe anul 1994, Editura PROEMA, Baia Mare, 1995, pp. 68-72). 18. Curtea Suprema de Justitie, Sectia civila, decizia nr. 2.554 din 16 nolembrie 1993. Bunuri comune. Imobil compus de citre unul dintre sof Forma in care poate fi dat. La data de 10 martie 1992, L.N.I. a chemat in judecata pe E.G. si E.A. pentru a se constata ca, a data de 18 decembrie 1991, a intervenit o conventie privind vanzarea-cumpararea imobilului compus din casa si 396 m.p. teren, insctis in C.F. hr, 1.276 Dintesti cu nr. top 323/2 si sa se pronunte o hotarare care 8a tind loc de act autentic. Judecaitoria Carel, prin sentinta civilé nr. 575 din 13 aprile 1992, a admis acjiunea, a constatat dreptul de proprietate al reciamantului asupra imobilului in litigiu si a dispus intabularea dreptului tn cartea funciard, Tribunalul Judetean Satu-Mare, prin decizia civilé nr. 608 din 17 septembrie 1992, a respins reoursul paratjlor. in casii gi teren. instrainare Consim¢mantul expres al celuilalt.22 Florin Ciuiacu Dreptul familie. Culegere de speje Prin recursul extraordinar deciarat, procurorul general critic& ambele hotarari, ca vadit netemeinice si esential nelegale, deoarece pardta nu a consimtit expres la vanzarea imobilului bun comun, actul intocmit de sotul ei nefiindu-i opozabil. In aceste conditi, conventia este afectata de nulitate relativa, ale carel efecte trebuie sA le suporte si reclamantul, care nu s-a interesat de natura bunului cumparat. Se solicita casarea hotrarilor gi respingerea actiunil Recursul extraordinar nu este intemeiat. Tntr-adevar, imobilul in litigiu a fost bun comun al parlor si potrivit art. 36 alin. 2 teza 2G. fam., nici unul dintre sofi nu poate instraina gi nici nu poate greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot. Day, ipsa semnaturi pardtel, de pe inscrisul constatator, nu conduoce ‘in mod obligatoriu Ia concluzia. ipsei consimfzméntului acesteia la inchelerea conventjei cum se sustine prin recursul extraordinar. Este adevarat c3, de regulé, nesemnarea de catre unul dintre soti a inscrisului constatator al-unei conventi de Instrainare sau grevare a unui imobil se intalneste atunci cand cel care nu a semnat.nu.a fost de-acerd-cu conventia incheiata de soful su. Dar, pofi exista situatii in care, desi ambii sofi au fost prezenti fa incheierea convenfiei, exprimandu-si acordul, unul dintre ei, dintr-un motiv oarecare,nu a semnat inscrisul. Ar insemna, potrivit opiniei _exprimate in _recursul extreordinar, c4 0 atare conventie trebuie consideraté ca find anulabila, cea ‘ce nu se poate accepta, céci s-ar ajunge la grave inechitati ‘Spre exemplu, sof hotérasc deliberat s& procedeze in acest mod, fi creaz&i’ cumpérétorului convingerea asupra_deplinei vlablitati a conventiel, Incaseaz& pretul , dupa care, gisind o oferta mai avantajoasa, sotul care nu a semnat cere anularea conventie. in aceast’ cauza, lipsa semnaturii unuia dintre sofi nu poate fi 3 ca echivaland absenfa consimfiméntului acestuia ci trebuie £2 se dea posbillatea cali intresat 8 dovedeascd, In conde Dreptul familie. Culegere de speje Florin Ciwacu 23 legi, c& si soful nesemnatar a consimfit expres la conventia de Trsrinare sau grvere a bunt, {hn spefa, instanfele au rotinut cu, deplin temei c& vanzarea imobilului_s-a facut ou consimfamantul paratei, care a fost prezentaté la tratative, a fost de acord ca bunul sé fie vandut cu Pretul de 400.000 lei gi a fost prezenta gi la primirea avansului de 50.000 lei. Astfel, chiar pardta a recunoscit cA a fost acasd cand cumparatorul a adus avanisul iar martori, semnatari ai Inscrisului, au declarat cA parata a fost de fafa la incheierea conventiei sila inmanarea avansilul Pentru cele ce preced, constalandu-se ci hottie sunt temeinice $i legale, recursul extraordinar se priveste ca nefondat, astfel o& urmeazé a firespins. (Curtea Supremé de Juste, Bultineljrisprudentei. Culegere de decieli pe ‘nul 1993, Editrile Continent XXI & Univers, Bucuresti 1994, pp. 93-95) 19. Curtea Suprema de Justifie, Sectia civila, decizia nr, 1.992 din 17 septembrie 1993. Bunuri comune: Imobil teren si constructii, Promisiune de vanzare. Lipsa consimfiméntului unuia dintre sofi. Efecte. M.T. a chemat in judecaté pe T.M. soliciténd evacuarea acestuia. din imobilul situat in comuna Studina judetul Olt, ‘ocupat de parat pe baza unei pretinse conventii incheiate cu Sofia reclamantului, conventie cu care el nu este de acord. Paratul a. formulat cerere reconventionalé pentru’ a se Pronunta 0 hotarare care s& {ind loc de act autentic de vanzare- Ccumparare, sustinand c& intre el si sotii M.T. si M.E. s-a incheiat © conventie —'menfionata intr-un inscris sub semnéitura privat — cu privire la vanzarea acestui imobil pentru pretul de 35.000 lei. Ulterior reclamantul sia completat acjiunea solicitand constatarea nulititii antecontractului de vanzare-cumparare ‘Intocmit intre sofia sa-si parat pentru vanzarea casei, fr consimtamantul - ui, - iar in - subsidiar —rezolufiunea antecontractului pentru neachitarea pretului convenit.24 Florin Ciwacu, Dreptul familiei. Culegere de speje. De asemenea, a solicitat, prin completarea actiunii, obligarea paratului la plata unor despagubiri. ME. a formulat cerére de interventie in cauzd pentru rezolutiunea actului incheiat cu parétul T.M. sustinand, pe de o parte, c& sotul ei, reclamantul M.T., nu este de acord cu vanzarea casei, iar pe de alté parte c& paratul nu i-a remis diferenta de pret {in suma de 5.000 le, la termenul stabil in conventie, Prin sentinja civia nr. 2691 din 7 octombrie 1991, Judecdtoria Caracal a admis cererea reconvenfionala si a constalat cé paratul ‘este proprietarul imobilului comppus din casa si teren, situat in comuna Studina judeful Olt, cumparat de la reclamant si intervenita cu preful de 35,000 lei, din care s-a achitat la data incheierii antecontractului de vanzare-cumparare suma de 30.000 lei. Actiunea formulaté de M.T. si cererea de interventie au fost respinse, iar in legaturd cu cererea de despagubiri s-a luat act de deciaratia reclamantului privind renuntarea la judecat’, Instanta a refinut, in esenta, c& antecontractul de vanzare- ‘cumpérare cu privire la imobilul bun comun s-a incheiat cu consimtimantul ambilor sofi .M. obligatiunea- formulata—de reclamant sub acest aspect fiind neintemeiata, iar referitor la diferenta de pret de 5.000 lei, cumparatorul-care achitase cea mai mare parte de pret (30.000 lei) @ avut dreptul, fafa de refuzul vanzéitorlor de autentificare a actului, s8 suspende plata diferentei mentionate. _ ~ Tribunalul Judetean Ott, prin decizia civilé nr. 578 din 29 mai 1992, a modificat sentinfa in. sensul c& a admis actiunea principala si cererea de_interventiea-dispus rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare Incheiat intre intervenienta i pardtul T.M. si evacuarea acestuia din urma din imobil. Cererea reconventionala a fost respins&. Totodata s-a dispus repunerea parjlor in situatia anterioara ‘ncheierii antecontractului, cu obligarea reclamantului si a interveniéntei la restituirea cdtre parat a sumei de 30.000 lei. Celefalte dispoziti ale sentintei au fost mentinute. Pentru a da aceasta solutie, instanta a retinut, in primul rnd, c& Instrdinarea-imobilului de cdtre M.E. pardtul T.M. s-a Dreptul familiei. Culegere de sp Florin Ciutacu__25 facut fra consimféméntul sofului ei M.T. care nu a fost prezent si nu a semnat actul sub semnturd privat Incheiat la acea datd, fiind incalcate dispozitile art. 35 alin. 2 C. fam. Instanfa a retinut c& nu exista nici o justificare pentru parat de a nu fi platt diferenta de 5.000 lei din pretul stabilit prin conventie, fiind astfel indreptajit’ cererea de rezolutiune a antecontractulul. de vanzare-cumparare incheiat_ de intervenienté si parat, precum gi cererea de evacuare a pér&tului din imobil. Procurorul general a declarat recurs extraordinar Impotriva holératilor pronuntate in cauz’ solicitind casarea acestora si rejudecarea itigiului, tntrucét probele referitoare la Incheierea cconventiei~ de c&tre unul dntre Sofi sau de ambi ~ sunt insuficiente si contradictori, find necesaré completarea probatoriului Recursul extraordinar este intemeiat, Instanta de recurs a refinut cd la incheierea conventieireferitoare la vanzarea imobilului reciamantul nu sia dat consimtaméntul, find astfel, incdicate dispozifile art. 35 al. 2C. fam. Aceasti concluzie este gresitd. Art. 35 C. fam., reglementand prezumfia mandatului tacit al f\ saflor in exercitarea drepturilor de administrare, folosire si dispozitie asupra bunurilor comune, precizeaza in alin. 2, teza a [tha ca exceptie de a prezumfia mandatull tact c8, in coea ce priveste instrainarea sau grevarea unui teren sau constructie \ \ care fac parte din bunurile comune, acestea.nu se. pot efectua \ decat cu consimfaméntul expres al fiecdrui sot. Textul se referé ins& la tnstréinarea imobilelor — terenuri si | constructii - deci la acte prin care se transmite’ dreptul de proprietate, iar nu la Incheierea antecontractelor cu semnificatia ( “une _promisiunide_vanzare-cumparare care nu au efect \ trafistativ de proprietate, ci creeazi doar obligafii personale | pentru partile contractante, tn sensul de a intreprinde ceea ce este necesar pentru a realiza, in vitor actul legal de transmitere a dreptului de proprietate, ‘Asemenea conventii nu diminueaza patrimoniul comun si, in consecinta, valabiltatea lor nu este conditionaté de existenta26 _ Florin Ciutacu Dreptul familie. Culegere de spete consimfimantului expres al_ambilor sofi, iar _lipsa consimfimantului unuia dintre el nu justificd vreun interes din partea celuilalt sot de a cere anularea antecontractului de vanzare-cumpérare. . ‘in ceuz, este dovedit gi partile confirma unanim (in actiune, In cererea de interventie, in cererea reconventionala) ca s-a Inchelat in antecontract de vanzare-cumparare la 17 iulie 1989, situatie in care chiar daca lipsa consimfamantului reclamantului la Incheierea conventiei ar fi real, nu s-ar putea retine c& au fost nesocotite prevederile art. 35 al. 2C. fam. Dovada indeplinirii conditilor la care se referd textul amintit este insé important, nu pentru verificarea valabilitatii antecortractulul incheiat, ci pentru rezolvarea cererii privind pronuntarea unei hotdrari care s tina locul actulul autentic de vanzare-cumparare. In legaturé cu acest aspect, al litigiului concluziile ambelor instante sunt gresite, intrucat probele referitoare la condifile Incheierii conventiel, pe care paratul doreste s-o finalizeze in cadrul ecestuiltigiu sunt contradictorii si insuficiente. ‘Astfel, martorul SM. care Fa Insojt pe part la domiciiul vanzto‘lor a precizat c’ Injelegerea verbal privind vanzarea casei s-a fécut cu reclamantul. La interogator reclamantul a recunoscut c& paratul a fost ‘impreuna cu cumnatul sau. in domiciliul reclamantului, dar a negat ci ar discutat cu acesta despre vanzarea casei. Prezenta paratulul, in domiciiul reclamantului nua fost negatd nici de intervenient, dar a sustinut c& ea nu a fost de acord cu vanzarea; este dovedit si nu se constatd c& ulterior intervenienta a incheiat inscrisul sub semndtura privaté cu privire la vanzarea imobilului. Imprejurarea c& la Intocmirea ‘Inscrisului reclamantul nu a fost prezent si nu |-a semnat, nu dovedeste, prin ea insasi, ipsa consimtaméntuiui fa incheierea conventiel Este agadar, necesar, s& se completeze probatoriul pana la a se clarifica pozitia acestuia, sub aspect volitv, la Tnfelegerea dintre parti asupra tnstrainaiiiimobilulu, Dreptul familiet. Culegere de spete Florin Ciutacu 2 ‘Apare relevant, sub acest aspect, a se examina si, a se da semnificatia corect& si faptului c8, posesia imobilului a fost predata pérdtului dup Incheierea convenfei si acesta a executat luordrl de reparafi si imbuns redemantul a sesizat instanfa pentu desfintarea conventiei bia la 10 iunie 1991. Clasiicarea acestor elemente impune casarea hotérarior i rejudecarea cauzei cu care ocazie se vor examina, eventual prin suplimentare de probe, si motivul neachitri diferenfei de 5.000 lel din pretul stabiit prin convene, Ih consecint’, se va admite recursul extraordinar si, casand hotaréiile pronuntate in cauzéi, se-va trimite dosarul spre rejudecare (Curtea Supremi de Justtie, Buletinul jurisprudenjei. Culegere de decizi pe anut 1993, pp. 96-100). 20. Decizia nr. 9 din 1 februarie 1993 a Curtii Supreme de Justifie in compunerea prevazuta de art. 39 alin. 2 si 3 din Legea pentru organizarea judecatoreasca (extras). ‘Bunuri comune. Criterii de stabilire a cotelor sofilor din masa bunurilor supuse imparfeli si de atribuire a unel locuinte. Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, prin sentinta civild nr. 4,922 din 2 noiembrie 1990, a admis, in parte, atat actiunea principala cat $i cererea reconventionala, a constatat cd paitile au dobandit in timpul casatoriei bunuri tn valoare de 284.883 lei, printr-o contributie in proportie de 75 % din partea reclamantului si de 25 % din partea paratei si, drept consecinta a dispus iesirea din indiviziune prin formarea de loturi in natura, pe care le-a atribuit copartasilor. Solutia a fost confimat de Tribunalul Municipiului Bucuresti, Secfa a 1V-a civil, care, prin decizia nr. 232 bis din 8 februarie 1991 a respins ca nefondat recursul deciarat de parata. Procurorul general a declarat recurs extraordinar impotriva ambelor hotérari, considerandule vadit netemeinice si date cu incdicarea esentiala a legii pe motiv ca situatia de fapt in raport de care s-a stabilit contributia pérfilor la dobandirea bunurilor28 Florin Citacu Dreptul familiei. Culegere de speje comune si s-a atribuit reclamantului imobilul, nu este in concordants cu probele din dosar. Curtea Suprema de Justtie, Sectia civil, prin decizia nr. 644 din 6 mai 1992, a respins ca nefondat recursul extraordinar, cu motivarea, in esen{a, c& in mod corect au refinut instantele contributia in proportie de 75 % a reclamantului la dobandirea bunurlor comune si, prin consecintd, c& este justifcata atribuirea cdtre acesta a imobilului. Considerand vadit netemeinice si esenfil nelegale toate hotarérile pronuntate in cauz, procurorul general le-a atacat cu recursul extraordinar de fat, sustinand cA nejustificat s-au relinut cote diferentiate de contributie a fostilor sofi fa dobandirea bunurilor comune si ca, s-a atribuit locuinta din comun, reciamantului, desi paréta era mai Indreptatita sa primeasca bunul imobiliar in lotul sau. Reoursul nu este intemeiat. Pentru stabiirea contributiei flecérui sot la dobandirea bunuriior ‘comure sunt admisibile toate mijoacele de proba, inclusiv proba cu martor si prezumiie. Numai in masura in care nu exist dovezi din care s& rezulte c& aportul unuia dintre soti la dob&ndirea bunurilor comune-a fost mai mare decat al celuilalt, instanta poate decide cé ele urmeeza a se Impéii intre sofi in mod egal. jin speta, determinand cotele ce se cuvin fostilor soti din bunurile comune instantele au avut in vedere nu numai veniturile net superioare realizate din salarii de cdtre reclamant, dar au adaugat la acestea si sumele pe care acesta le-a ‘incasat, in valuta, pe perioada cat a lucrat in strainatate, precum si sumele in lei incasate, in aceast’ perioad’, drept salar in far jn acest sens au fost relevate posibilitétile materiale si resursele financiare efective ale rectamantului cu care s-a contribuit ta dobandirea patrimoniului comunitar comparativ cu mijloacele banesti ale paratel pe durata casatoriei. ‘Sub un prim aspect s-a considerat in mod corect o& prin adeverintele privind veniturile realizate de soti in timpul c&satoriei ul families. Culegere de spete Florin Ciutacu 29 s-a demonstrat c& salarile sotului au fost aproape duble fata de cele ale sofiei, plus c&, acesta a incasat in perioada cat a lucrat jn strdinatate (1980-1988) depus in cont la Comturist si au fost folosite, asa cum a recunoscut si parata pentru achizitionarea unor bunuri De asemenea printr-o corecta apreciere a probelor s-a Fefinut c& In intervalul de timp ct reclamantul a lucrat in straindtate parata a incasat, in fara salariul sofului in lei si a valorificat © serie de bunuri mobile primite de la aceasta, realizand si din aceste surse importante sume de bani In legturé cu pretinsa contributie a sofiei la agonisirea bunurilor comune, rezultand din munca depusd in gospodarie casnica, din probele dosarului rezultd, sub acest aspect, cA parata nu a avut nici un aport efectiv, deoarece parile au fost 0 vreme despartite in fapt, iar majoritatea bunutilor ce au compus patrimoniul lor comun (casa si mobilierul) au fost dobandite exclusiv cu mijloacele banesti ale reclamantului. De altfel, nici critica facutd prin recursul extraordinar, potrivit cu ‘care paratul obignuia s& consume in mod excesiv bauturi alcoolice Pentru procurarea c&rora a cheltuit o parte din veniturile ce lea realzat, nu poate fi primita in masurd in care din hotararea de divort rezult& ca numai in ultima perioada a céisStoriel sotul a Inceput $8 consume excesiv bauturialcoolice. Or, aga cum s-a ardtat mai sus, majoritatea_bunurilor (apartament, mobilier, bunuri de uz casnic si gospodaresc) au fost dobandite in prima parte a césatoriei, cu contributia substantiala a sotului. ‘In consecinté, primul motiv al recursului extraordinar se constat a finefondat. Prin cel de al doilea motiv din recursul extraordinar procurorul general critica hotararile date in cauz4 sub aspectul de partajare adoptat sustinand c3 in mod gresit s-a atribuit reclamantului locuinta bun comun. Critica nu este intemeiat’.30 Florin Ciutacu Dreptul familiei. Culegere de spele Intr-adevar pentru a atribui fn lotul reclamantului este indreptatit, s& primeascd bunul Intrucdt a avut o cot de contributie mai mare ta dobandirea lui sia Intregii mase partajabile, Tinand seama de acest criteriu, la care se adauga si imprejurarea rezultand din posibilitajile reduse ale paratei de a achita © sulté Impovardtoare, se constaté c& in mod: just imotilul a fost atribuit rectamantului Faptul cd soful reclamant a avut 0 culpa excesiva ‘in desfacerea c&satoriei, nu poate constirui un criteriu absolut tn atribuirea bunului, cat vreme, tn cauza pledeaza alte criterii specifice partajului de bunuri. ‘in consecinta, recursul extraordinar nefiind fondat urmeaza a se respinge. (Curtea Suprema de Justve, Buletinul jurisprudemei. Culegere de decici pe anul 1993 (Buletinul jurisprudengei, p. 100-103). 24, Curtea Suprema de Justitie, decizia Sect nr. 2.078 din 28 septembrie 1993, Locuingi dobinditi in timpul cisitoriei, Partaj de folosing potrivit eriteriilor cuprinse in art. 22 din Legea 5/1973. Conditii. ©.T. a chemat in judecaté pe sofia sa 0.D.D., pentru a se desface c&sdtoria lor incheiaté la data de 18 iunie 1987 si redodandirea de c&tre parata a numelui purtat anterior c&satoriei. Pe cale reconventionala, parata a solicitat s& i se atribuie spatiul de locuit care @ constituit domiciliul conjugal, situat in Campia Turzii, Piata Mihai Viteazul nr. 11, bloc A, ap. 97, cumparat cu credit de la stat. Judecdtoria Turda, prin sentinta civil nr. 3661 din 8 octombrie 1992, a admis actiunea de divort, a desfacut casatoria din vina ambelor pari, a atribuit reclamantului spatiul locativ din litigiu, a dispus evacuarea neconditionaté a paratei si a ‘ncuviinjat ca pardta s8-si reia numele avut anterior casétoriei. Cererea reconventionala formulaté de paraté O.D.D. a fost respinsa. Tribunalul Judetean Cluj,, Sectia civila, investi cu solufionarea recursului declarat de parata, prin decizia nr. 184 Dreptul familie. Culegere de spete Florin Ciutacu 31 din 11 februarie 1993, Ia admis si a modificat in parte hotarérea primei instante in sensul c& a admis cererea Teconventionalé si a atribuit acesteia_beneficiul locuintei, dispunand, totodat, evacuarea reclamantului. Impotriva ambelor hotérari, procurorul general a declarat recurs extraordinar, criticdndu-te ca fiind vadit netemeinice gi pronuntate cu incalcarea esentiala a legi. In esenta, se reproseaza instantelor ca, in baza unor probe incomplete au stabilit 0 situatie de fapt eronata si au pronuntat hotarari contradictori Se solicité rejudecarea pricinii in vederea complet probelor spre a se stabili ~ pe calea unei masuri provizori - daca locuinta care a constituit domiciiul conjugal, proprietate comund a sotlor, Poate fi imparié sau atribuita uneia dintre sofi potrivit crteritor Inscrise in art. 22 din Legea nr. 5/1973. Recursul extraordinar este intemeiat in sensul considerentelor ce urmeazai. Apartamentul din ltigiu constituie bun comun al sofilor find dobandit prin contractul autentic de vanzare-cumpérare, in timpul casatoriei. Cum in cadrul actiunii de divort nu se solicita si impartirea bunurilor comune, instanfa, la cerere era indreptatité s& dispuna, pe calea_unei masuri provizori, impéirtirea sau atribuirea locuintei, folosindu-se de criterile inscrise in art. 22 din Legea nr. 5/1973. Evident, reglementarea raporturilor patrimoniale dintre sofi — tn ‘asemenea situati~ se face in cadrul unei acfiuni separate de partaj. Nici sentinta si nici decizia pronuntate — in ce priveste spatiul de locuit ~nu reflect aplicarea in speté a principilor de drept enuntate. Cu toate acestea, nu mai este necesara o noua judecatd - aga ‘cum de altel in mod corect s-a solicitat prin recursul extraordinar — deoarece In dosarul acestei instante parte au depus sentinta civilé nr. 2.686 din 26 iunie 1993 a Judecéitoriei Turda din care rezulté 4 au incheiat 0 tranzacfie cu privire la_patrimoniul ‘comunitar, consfingita in baza art. 271, 272 din C. proc. civ.32__ Florin Ciutacu Dreptul families. Culegere de speje Cum prin sentinta menfionata, epartamentul care a constituit domiciu conjugal a fost inclus in lotul lui .T., solutie ce este — sub acest aspect — conforma hotararei primei instante, urmeazi c& admifand recursul extraordinar, s& fie casaté numai decizia tribunalului si, in fond s& fie respins recursul declarat de parata ‘mpotriva sentinfei atacate. Celelalte dispozifi urmeaza a fimentinute. (Curtea Suprema de Justtie, Buletinul jurisprudentei, Culegere de decizl pe anul 1993 (Buletinul jurispradentei pp. 103-105) 22. Tribunalul Municip! decizia nr. 1.098/1992. Bunuri comune. Convenfie de vanzare a unui bun incheiati de un sof. Acordul celuilalt sot. Lipsa procurii la semnare, Prima instant, a constatat c& intfe reclamanfi gi autorul paratilor a intervenit o conventie prin care li s-a vandut terenul din itgiu, vanzétorul avand si calitatea de mandatar al sofiei sale. Recursul deciarat de mostenitorii vanzatorului, care au contestat valabilitatea conventiei, a fost respins ca nefondat. In motivarea solutiei s-a considerat legala si temeinica sentinfa atacaté. In acest sens a fost inlaturata, intre altele, apararea pardjilor care au susutinut cA la data cand a fost semnata conventia vanzatorul nu se gasea in posesea unei procuri din partea sotiei sale. ‘Sustinerea a fost considerata lipsita de relevanta juridica de vreme ce in momentul in care s-a realizat acordul parfilor a oxistat acceptarea expresai a sotiei ‘Imprejurarea oc procura a ajuns prea tarziu in posesea vanzatorului, dupa semmarea conventiei, nu este de natura s& conduc la alta solutiei, in sensul ca intelegerea nu ar fi valabila pentru lips de consimamant. © alta critica referitoare la neseriozitatea pretului a fost inturaté in baza constatirii c& suma de bani platité corespundea preturilor practicate la acea data pe piaja libera. In sfargit invocarea certificatului de mostenitor din care rezulta ca In masa succesorala figura si terenul din itigiu nu este nici ea de natura s& conduc’ la alti concluzie, deoarece mentiunile lui Bucuresti, Sectia a ill-a ci Dreptul familie. Culegere de spete Florin Ciutacu 33 dintr-un certificat de mostenitor nu au putere probanté Impotriva ter{lor in cea ce priveste drepturile mostenitorilor. (Cribunalul Municiiutai Bucuresti, Culegere de practic judiciard civld pe amul 1992, ou note de loan Minupi, Casa de Edlturd si Presi Sansa — SRL, Bucuresti 1993, pp. 33-34). 23. Tribunalul Municipiului Bucuresti, Sectia a IV-a civil’, decizia nr. 569/1992. Bunuri comune, instrdinarea unui autoturism. Contestarea de cdtre un sof 2 consimtimSntului. Prezumtie de mandat tacit. Potrivit art. 35 C. fam. soli administreazé si folosesc impreundi bunurile gi tot astfel dispun de ele. Oricare dintre sofi, exercitand singur aceste drepturi, este socotit cd are si consimtziméntul celuilalt. Prin exceptie nu poate Insarcina Sau greva un teren sau 0 constructie dacé nu are consimtaméntul expres al celuilalt. in speta din probele administrate a rezultat ca la intocmitea conventiei de vanzare-cumpérare a unui autoturism vanzarea s- a negociat in prezenta ambilor soti, care la acea daté nu se afiau in proces de divort, dar simplul fapt oa sotia nu a semnat chitanta intoomita nu poate duce la concluzia ca nu si-ar fi dat consimtaméntul la instrainare. jin atare situatie urmeaza a se constata o& a functonat din plin prezumtia mandatului tacit prevazuté de mentionata ispozitie legalai. De altfel nu s-a facut dovada c reclamantul, cumparator al autoturismului, ar’ fi fost -de~rea-credint&, in sensul o& a cunoscut lipsa consimfimantului la tncheierea conventiei din partea sotiei vanzatorului. ‘in aceste conditii solutia pronuntata, de a se fi consfinft conventia de vanzare-cumparare intervenita intre parti, prin admiterea actiunii, find legald si temeinica, sentinta urmand s& {ind oc de act autentic, recursul declarat tmpotriva ei a fost respins ca nefondat. (Priburalul Municipiuué Bucuresti, Culegere de practictjudicart civilé pe ‘anal 1992, pp. 34-35).34 Florin Ciwtacu Dreptul familie. Culegere de spete 24, Tribunalul Municipiulul Bucuresti, Sectia a IV-a civla, decizia nr, 782/192. Prezumtie de comunitate. Bunuri dobindite in timpul concubinajului. Neaplicare. incheierea ulterioara a cisitori Reclamantul a solicitat s& i se recunoasca dreptul de proprietate asupra cotei de jumatate din imobilul cumprat de fosta lui.concubina, deoarece a contribuit cu suma respectiva la plata pretului. Prima instant a respins aojiunea considerand ca reclamantul nu a devenit coproprietar gi nu poate s& pretinda nici un drept asupra imobilului dobandit de sotia lu inainte de a se c&satori gi pe care ea a vandut apoi pératei. Recursul reclamantului a fost respins ca nefondat deoarece constatarea instanjei in, sensul ca nu se poate pretinde coproprietar al bunului este corecté aga ca nu are calitatea procesual de a cere anularea actului de. vanzare-cumpérare ‘incheiat intre adevaratul proprietar si parata. Eventualele pretentii ale reclamantului, a precizat instanta de recurs, pot fi realizate pe calea unui partaj al bunurilor comune intre soti (CPrivunatl Municipals Bucuresti, Culegere de practic judiciard civil pe ‘anul 1992, p. 36). 25. Curtea Suprema de Justitie, Sectia civilé, decizia - nr, 907 din 20 aprilie 1993. Bunurile dobéindite in condifile art. 30 C. fam. constituie proptietatea codevaimasa a sofilor. Codevaimasii, neavand de la inceput stabilit dreptul asupra unor anumite bunuri sau asupra unei-anumite cote din aceste bunuri, numai cu ocazia partajului se stabileste cota fiecarui sot, * ‘in ansamblu, pentru totalitatea bunurilor comune, iar nu pentru fiecare bun in parte. Cota fiecdrui sot se determina in functie de aportul pe care I- a avut fiecare in tot timpul casatoriei a dobandirea bunurilor comune, in contributia femeli cuprinzéndu-se atat_ munca depusd in gospodairie, cét si cresterea si educarea copiilor. Dreptul familie. Culegere'de spete Florin Cutacu _35 In raport cu principille anuntate, apare vadit gresita atat retinerea unor cote de contributie diferentiate pe categorii de bunuri - egale pentru mobile si diferentiate in. cea ce priveste imobilul -, c&t si refinerea unei: cote majore de conttibutie a reclamantului-la achizitionarea imobilului, in conditile in. care sofia: a crescut si Ingrjt doi copii, rezultali din casdtorie; a fost ajutata efectiv de parintii sai la edificarea’ constructiei, prin executarea . unor . munci .:necalificate, asigurarea._hranei muneitoritor ,angajafi si contractarea mai multor tmprumuturi destinate suportarii cheltuieiilor inerente acestor situafi (Dreptul, nr. 7/1994, p. 80) 26. Curtea Suprema de Justitie, Sectia nr. 1.645 din 10 septembrie 1992. Potrivit art. 35.C. fam., oricare dintre soli, exercitand dreptul de administrare, ‘de folosintési'de dispozitie asupra. bunurilor ‘comune, este considerat ca ate $1 consimtmantul celuilalt sof. ‘Asadar, textul instituie “in favoarea sofjlor prezumiia mandatului tacit reciproc pentru exercitarea drepturilor asupra bunurilor comune, exceptie fécdnd, potrivit aceluia: actele de tispozitie pentru instrainarea sau grevarea unui teren ori unei constructii din patrimoniul comun, acte care nu se pot indeplini de catre un sot decat cu consimtémantul expres al celuilalt sot. © Prezumtia mandatului tacit opereazé ths numai in méisura tn care sotul prezumat a-si fi dat consimfémantul, nu conteaz existenja.mandatului. Fiind o prezumfje relativa; sotul care sz opusila Indeplinirea unui act sau care nu a avut cunostint&-despre acel act, are posibiltatea, prin orice mijloace de proba sa inléture acea prezumtie. ‘Actul de Instréinare a-unui bun comun mobil, incheiat de unul rd_mandatul celui, constituie 0 nesocotie a 35 alin. 1 C. fam., potivt cruia soti-administreaza sifolosesc impreund bunurile comune si dispun tot ast! de ele. Tn stuafia in care la aceasta se adauga si reaua-credinfé a dobénditoruli, in sensul cA a incheiat convenfia, desi a cunosout c& 1a, decizia36_Florin Ciutacu ul familiei. Culegere de spete solil vanzatoruiui nu sha dat consimtémantul pentru. instriinarea bbunului,actul juridc incheiat in aceste condi este afectat fundamental ‘si poate fi anulat la cererea sotului care nu a participat la conventie. ‘in speta, fiind dovedite lipsa consimfaméntului reclamantei si reaua-credint& a celor doi contractanti la incheierea conventiei de-vanzare a bunului comun, actiunea pentru anularea actului juridic tncheiat este Intemeiat si deci in mod corect a. fost admisé de instanta de fond, astfel ca instanta de recurs trebuia s& respinga recursul declarat de parat. (Dreptal, nr. 10-11/1993, pp. 107-108). 27. Curtea Suprema de Justi nr, 1.100 din 5 iunie 1992. Potrivit dispoziilor cuprinse in art. 36 alin. 2 partea finala C. fam., nici unul dintre soti nu poate instraina si nu poate greva un teren sau 0 constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtaméntul celuilat sof. Reglementarea ca si acjiunea ce corespunde acestei conditi, constituie o garantie sau o masura de protectie pentru soli In vederea obstacularii unor cote de diminuare sau grevare a patrimoniului comun cu bunuri de o valoare deosebita Find prevazuté exclusiv in vederea patrimoniului sotilor, dispozitia poate fi invocati numai de soful al cérui consimtamént a fost nesorotit, nulitatea actului fiind ca urmare numai relativa. ‘in consecinta, un astfel de act, lovit de nulitate relativa, poate fi confirmat, expres sau tacit, de partea in favoarea céreia a fost instituita sanctiunea, acceptarea sau consimfirea de fapt putandu-se manifesta sau reflecta in orice acte de natura sa conduca la tnl&turarea nulitafi. Dup’- confirmarea tacité a masurii luate de celdlalt sot, invocarea nulitéti actului poate s4 constituie o tipica exercitare abuziva a dreptului. (Dreptul, nr. 10-11/1993, p. 108) Sectia civila, decizia Dreptul familiei. Culegere de spete Florin Ciutacu_37 28. Curtea Suprema de Justitie, Sectia civila, decizia nr. 2.149 din 16 noiembrie 1992. Pottivit prevederilor art. 36 alin. 2 C. fam. nici unul din soti nu poate instraina un imobil ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtémantul expres al celuilalt sot. Consimt&mantul expres nu trebuie exprimat neaparat tn forma scrisa. ‘Acesta presupune 0 manifestare neindoieinicd a vointei sotului neparticipant la actul juridic de a instraina impreuna cu soful sau un Imobil din comunitatea de bunur jin cauza, imobilul face parte din bunurile comune ale parjilor, iar conventia de instrdinare s-a Incheiat fara parliciparea pératei, care nu a semnat acest act de vanzare- cumparare, dar si-a exprimat consimtamantul la acest act, fiind de acord cu vanzarea. (Dreptulznr, 10-11/1993, pp. 108-108). 29. Curtea de Apel Oradea, Se decizia nr. 57 din 19 ianuarie 1998. Legea nr.18/1991. Reconstituire drept de proprietate. Neatacarea acesteia potrivitproceduril speciale reglementate de art. 11 alin. 8-10 de catre partea interesata ci formularea directa a actiunii in anularea titlului de proprietate, inadmisibilitatea. Reclamanta - sora. a proprietarului tabular tn prezent decedat, a chemat in judecaté pe sofia supravietuitoare a in fratelui ei solicitand anularea tittului de proprietate emi favoarea acesteia - exclusiv - pentru suprafata de 1 ha condifile in care dreptul de proprietate urmeaza'a fi recunoscut In favoarea tuturor mostenitoriior, cu atat mai mult cu cat imobilul a apartinut initial bunicilor rectamantei, find daruit fratelui ei la c&satorie. Judecatoria a respins actiunea ca nefondata, refinand ca in cuprinsul titlului @ cérui desfiintare se solicité sunt menfionate alte parcele decat cele invocate de rectamanta iar, pe de alta parte, conform actelor depuse la dosar, fn C.A.P au intrat cu38_ Florin Ciutacu Dreptul familiel. Culegere de spefe. terenul respectiv atat fratele rectamantel cat si parata, sotia lui, astiel incdt este justificata reconstituirea dreptului de proprietate exclusiv in favoarea acestela. Tribunalul a confirmat solutia prin respingerea apelului impotriva acestor hotérari a declarat recurs reclamanta, invocdnd faptul c& terenul a apartinut antecesorilor ei, c8 dreptul paratei nu poate avea izvorul in cererea de intrare in C.AP find evident c& actul a fost sernnat si de aceasta, intimata find cas&torité cu fratele recurentei la acea dat’, tocmai in vederea cséitoriei find primit bunul cu tit de cadou de nunts, dar aceste argumente sunt neconoludente faja de modul in care a fost inldturaté de la mostenirea fratelui ei, acesta find dreptul care doreste s& fi fie recunoscut in realitate. Cum fratele decedat si intimata nu au avut copii, este normal cca la mostenire sa vind si sora-recurenta care doreste s culeaga cota ce+i revine, fapt imposibil ca urmare a eliberéri! titlului de proprietate pe numele exclusiv a sofiei supravietuitoare. Analizand actele depuse la dosar, se constaté c& pairfile au depus, la aparitia Legii fondului financiar, cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, parcelele in discutie find indicate de ambele parti. La solutjonarea cererilor, intimatel i s-a eliberat de comisia local adeverint& privind suprafafa de 1 ha in nume propriu si ca mostenitoare a sofului ei, in timp ce recurentei i s-a eliberat 0 adeverinf& tn comun cu ceilaltifrali ai ei in vial, Tn calitate de ‘mostenitor ai périntior- proprietari tabular. Aceste moduri de solufionare au fost afigate de comisia local, recurenta neatacdnduvle nici la comisia Judeteandi Bihor de aplicare a Legii nr.18/1991 i nici la instanf& potrvit procedurii speciale instiuite prin art. 14 alin. 8-10. Nefiind atacaté modalitatea de solufionare a cererilor, comisia judefeana a trecut la validarea propunerilor comisiei locale sila eliberarea titlurilor de proprietate. In aceste condi, neurmand calea speciala prevazuta de lege, recurenta a confirmat modul de solutionare a cererilor, ea nemaiputénd ataca direct ttlul de proprietate emis intimate Dreptul familiei. Culegere de spete Florin Ciutacu__39 Pentru aceste considerente recursul a fost respins. (imi ta Legea nr. 18/1991, art 11 alin. 8-10) (Nepublicata 30. Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, decizia nr. 1.519 din 20 octombrie 1998: Contributia ‘sofior la dobindirea bunurilor comune. Prin activitaten desfigurati in gospodirie si prin cresterea copiilor rezultafi din cisitorie, sotiei neincadrate in munci trebuie si i se refind o contributie egald Ia dobdndirea bunurilor comune. Prin decizia civilé nri415 din 10 iunie 1998, ‘Tribunalul Bistrita-Nasdud a admis apelul dectarat dé reclamanta D.F. sia schimbat in parte sentinta civila nr.2272 din noiembrie 1997 a Judec&toriei Nasdud Tnsensul CA a constatat c& reclamata si pAratul M.l. au dobéndit in timpul c&satoriei, cu contributie egal de-cate' % parte flecare, bunurile comune refinute prin ‘sentinta gi a dispus partajarea masei bunurilor comune in raport cu cotele de contributie. Tribunalul a retinut c& tn mod gresit instanfa de fond, bazndu-se pe o interpretare eronaté a probelor, a constatat ca paratul ar avea o contributie mai mare la dobandirea bunurilor comune, de 2/3 parte, iar reclamianta 1/3 parte, in raport de care s-a dispus si partajarea lor. us ‘S-a conchis in sensul c3 in perioada dobandiri bunurilor comune din timpul c&s8toriel, redlamanta a,avut aceeasi contribujie ca si pératul, ea find aceea care s-a’ocupat de menial si de cresterea copillor rezultaf din c&s&torie,"* ‘Impotriva deciziei tribunalului a declarat recurs paratul, ins& in decizia ‘civil nr.1.519 din ‘20 octombrie 1998 recursul paratului a fost respins ca nefondat, rejinandu-se tn esenté urmatoarele: a Potrivit art. 20 si urm. C.fam., bunurilé dobandite de sofi in timpil cAstoriei sunt bunuri comune de la data dob&ndiril lor, jar la desfacerea cs8toriei se impart potrivit tnvoielii sau, in caz contrar, prin hotdrare judecatoreasca, in raport -de contribufia fiecdruia. Prezumtia c& ambii sofi au contribuit deopotriva ta dobandirea bunurilor opereazi in ipsa unor probeFlorin Ciutacu Dreptul familici. Culegere de spefe convingatoare din care s& rezulte c& aportul unuia din soti a fost mai mare decat al celultalt. In speta, parétul a sustinut faptul c& prezumfia contribut egale la dobandirea bunurilor comune este inléturata doar prin aceea cd el a fost incadrat in munca gi a realizat venituri din care s-au dobandit principalele bunuri comune, c& reclamanta a fost bolnavai in acest timp si cd personal paratul a executat 0 parte din lucrarile casei. Din probele dosarului a rezultat, insa, c& in perioada in care s-au edificat constructile, reclamanta nu era bolnava, dar chiar sidupa imbolnavire, aceasta s-a ooupat de menajul familiel, de ingrijirea copiilor, gatea pentru constructorii casei, find ajutaté side paringi sai. S-a retinut, In concluzie, ca prin activitatea desfésurata in gospodarie si prin cresterea copillor rezultati din c&s8torie, contributia femeli netncadrate in munca este esenfiala in viata ambilor sofi, contributia ambilor soti la dobandirea bunurilor comune find egala, de cate % parte. (Trimite 1a Codul familie, art. 20) Wepublicata, 31. Curtea de Apel lagi, decizia nr. 1.314 din 26 noiembrie 1997. Bunuri comune. Bunuri proprii. Dovad’. Potrivit art. 30 si urm. C. fam., bunurile dobandite de soti in timpul c&s&toriei sunt bunuri comune de la data dobandiri lor. Este. de principiu od darurile de nunt, chiar cele facute de prinfi unuia din sofi, sunt bunuri comune ale sofiior, in cote egale. Darutile fiind facute la nunta parfilor, manifestarea de voinia a dispunatorului a fost in sensul c& bunurile respective devin comune, existind prezumfia ca intr-o asemenea imprejurare acesta a Inteles s&-i gratifice pe ambii sofi. Numai dac& darul s-a facut cu mentiunea speciala si exoresai ca bunul transmis s& fie propriu al fiicel dispunatorulul, cel bun va putea fi considerat bun propriu al sofului cruia i s-a dat in dar - art. 31 lit b) C. fam. Jn speta, ths, nu s-a facut o-asemenea dovada, pardta, care a sustinut o& bunurile ar avea regim de bunuri prop Dreptul familie. Culegere de Florin Ciutacu 41 “declarand c& nu poate produce probe pentru dovedirea sustinerilor sale. (Crimite la Codul families, art 31 lt. b). (Népublicata). 32. Curtea de Apel Constanta, Sectia civil, decizia civild nr. 1.342 din 15 decembrie 1998. Divort. Cetitean strain, Recumatul spejei: Reclamantul si pirdta au cetijenie olandeci, ‘reclamantul avind si cetifenie roman, astfel ci cetiqenia romani si legea najionald comund ambilor sol este legea olandec. Potrivit art. 20 alin.1 din Legea nr. 105/1992, relatile personale si patrimoniale dintre soti, sunt supuse legii nationale romAne, iar in cazul in care au cetatenii deosebite, sunt supuse legii domiciliuiui comun. . ‘Tn acelasi timp, art. 22 din Legea nr. 105/1992, prevede c&, in caz de divort se aplicd legea comund sofilor, reprezentind relevanté faptul ca in spe(S, reclamantul are si cettenie romana. ‘Art. 607 C. proc. civ, menfjoneaz& od cererea de divort, In situatia c2nd paratul nu are domicliu! in tara, atrage competenta instanfei in circumscriptia céreia isi are domiciiul reclamantul. Se constatd c&, legea comuna a domiciliului celor doi soft este legea olandeza, iar instanta competent a solutiona este aceea in’ circumscriptia carela tsi are domiciliul reclamantul, numai tn ipoteza in care, nu ar fi incidente dispozitile mentionate din Legea nr. 105/1992. ; Pe cale de consecintd, urmeaza a se constata, ca fara a mai fi necesara examinarea celorialte temeiuri de casare, recursul va fi admis si judecand apelul, va fi schimbaté in intregime sentinfa instantel de fond, in sensul admiterii exceptiei de necompetenta generala jurisdictionala invocata de catre paréta recurenté si a respingerii ca inadmisibila a actiunii de divort. de fat, pentru motivul cd, instanfele romane nu au competenta de a solufiona aceasta pricina. (Trimite la Legea nr. 105/1992, art. 22). (Nepublicata).42 Florin Ciwtacu. Dreptul familiei. Culegere de spete 33. Curtea de Apel Constanta, Sectia civilé, decizia civila nnr, 360 din 30 martie 1998, decizia civilé nr. 632 din'26 mal 1998, decizia civila nr. 1.089 din 19 octombrie 1998, decizia civila nr, 1.274 din 24 noiembrie 1998. ‘Competenta materiali in acfiunile patrimoniale. a) Valoarea obiectului actiunii, care atrage competenta ‘material, th prima instanta a tribunalelor, se referd, intre altele ia actiunile de partaj intre soti sau intre coproprietari, precum sila actiunile tn revendicare. Competenta materiala privind actiuni a caror obiect are o valoare de peste 150,000,000 lei, altele decat cele expuse, nu au creat practica neunitard la nivelul Curfii de Apel Constanta In spetele aflate’pe ‘rolul Curtii de apel in anul 1998, in recurs, s-a invocat din oficit sau la cererea unela dintre parti, de necompetenta material a judecdtoriei, ca prima In cererile avand ca obiect partajul, Curtea de apel s-a pronuntat printr-un regulator de competenté, care. a_ stabilit competenta de Solutionare a cauzelor ce depasesc valoarea de 150.000.000 ei, in favoarea Tribunalului ‘Constanta, conform dispozitilor art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. ° De refinut c& in actiunile'de divort, unde exist si ceferi de Partaj, acestea din urma au soarta actiunii principale, care atrage competenta in prima instant, a judecatoriei. In actiunile In revendicare, tn parte din recursurile solutionate, atunci cand s-a invocat necompetenta judecdtoriei in prima instant, sau instanta a ridicat din oficiu aceasta exceptie, Curtea, in unele cazuri_ a admis exceptia de necompetenta material “a Judecdtoriei, iat in alte cazuri, a respins exceptia, Astfel, in spefele in care s-a admis aceasta excepiie, instanta de recurs $i-a motivat decizia prin faptul ca reclamtangi nu s-au conformat dispozitilor art.112 alin. pet. 3 C. proc. civ., cére prevede c& cererea de chemare in judecat& va cuprindé obiectul cererii si valoarea lu, dupa prefuirea reclamentulu, atunci cénd pretuirea este cu putinf2, dar nic instanfele nu s-au preocupat de stabiirea valor cere, chiar si prin administrarea unor probe in acest sens. Exceptia de necompetenta, se invoca in mod diferi, dupa cum norma de competenta ce se pretinde a fi incdleatd are Dreptul familie. Culegere de spefe Florin Ciutacu 43 caracter imperativ sau dispozitiv, deci, dacd competenta este absolut sau relativa. ; Excepiia de necompetenjé absoluta - in cazul Incalcarii competentei generale, materiale, si teritoriale exclusive, poate fi invocata de oricare din parti, de procuror, sau de instant, oficiu, in tot cursul procesului, : »).- In cauzele, in care s-a respins excepia, instanta de recurs si- ‘a motivat hotdrérea prin faptul c& parata sau paratii nu au dovedit cu nici un mijoc de proba ca imobitlitigios are 0 valoare mai mare de 150,000,000 lei in revendicérile in care statul a preluat in mod abuziv imobilele nu se stabileste valoarea de crculatie. (Criite la Codul de procedurd civil, art. 2p. Ii.) art: 112 alin. pt. 3). (Nepublicate). 34, Curtea de Apel Craiova, Sectia civil, decizia civilé nr. 2903, din 13 mai 1997. i comune ale sofilor. Regimul juridic al bijuteriilor. art. 31 lit. c) C. fam., bunurile de uz personal sunt prin exceptie de la regimul comunitatii de bunuri ale sofilor, bunuri propril ale sotului respectiv in raport de destinatia lor. In cazul bijuteriilor, elementul determinant pentru stabilirea caracterului lor juridic este valoarea lor, acest element, fiind primordial in raport cu acela care caracterizeaz’ destinatia acestor bunuti _ Daca nu se depageste uzul normal al acestor bunuri, ele sunt bunuri proprii ale sotului caruia Ti sunt destinate. ‘in situatia in care bijuterile sunt confecfonate din materiale prefjoase cu 0 valoare mare, ele pot consitui mijoc de invesiiie, siuaa care ‘urmeazA a fi considerate bunuri comune astfel incat flecare din sofi sa benefcieze in mod egal de valoarea lor, find de altfel rezuatul munci comune, in uma odnuia au fost achizijonate. . ‘in speta, nu pot fi considerate bunuri comune un léntisor, un inel si o pereche de cercei de aur in greutate totald de 10 grame, destinate reclamantel, astfel de bijuteri find purtate 1 mod uzual de femei, ele nefiind achizitionate in timpul césator in scop de investitie. : (Crimite la: Codul familie art. 31 lt.) (epublicatd.44_ Florin Ciutacu Dreptul familiei. Culegere de spete 35. Curtea de Apel Craiova, Sectia civili, decizia civil nr, 3.237 din 4 iunie 1997. Bunuri comune ale sofor. Imobil dobindit anterior intriri fn vigoare a ‘Coculul fai, Regimul matrimonial consta intr-un ansamblu de reguli care ‘&rmuiesc raporturile dintre soti privitoare la bunurile lor precum i raporturile in care intré cu tert, In calitate de sot Anterior intréi in vigoare a Codului familiei (1 februarie 1945) imul matrimonial legal a fost reglementat de Codul civil, care institia regimul separatiel de bunuri (art. 1283 C. civ. cea ce insemna ca el se aplica obligatoriu ori de cate ori soli nu adoptaserd Inainte de cs&torie, prin conventie, un alt regim matrimonial Dupa adoptarea Codului familiei, regimul matrimonial este cel al comunitatii de bunuri, reglementat de art. 30 potrivit cruia sunt bunuri comune ale sotilor acele bunuri care sunt dobandite de oricare dintre ei in timpul cdsatoriei gi orice conventie contrara acestel comunitati este nula. Ca _urmare, in spet’, imobilul dobandit de soi anterior intr n ‘vigoare a Coduli familiel a incetat a mai fi coproprietate pe cote parti gi a devenit Ia data intra in vigoare @ noiiregiementii bun comun fh devalmasie al sotior prin efectul leg. in situatia partajului, cota cuvenité sofilor codevalmasi se rapcrteaza la contributia efectiva a acestora, raportata ins la ‘ntreaga universalitate de bunuri mobile sau imobile si nu diferentiat pentru fiecare bun in parte. (rimite ia: Cod familie, art. 30). (epublicat). 36. Curtea de Apel Craiova, Sectia civil, decizia civié nr. 2.804 din 11 mai 1997, ‘Bunuri comune ale sofilor. Nulitatea conventillor contrare, Dispozitile art. 30 C. fam. instituie regimul proprietéti comune in codevalmaisie asupra bunurilor dobaindite in timpul c&sétoriei, regim ce este obligatoriu, el asigurdnd, prin recunoasterea egalttii dintre sexe, baza material a famliel. ‘fice convent contra este nuld, ceea oe inseamndi ca pértle nu pot insttui prin voinla lor un alt regim matrimonial asupra bunurlor dobéndite in impul c3satorie Dreptul familiei. Culegere de speje Florin Ciutacu_45 ia legal de comunitate de bunurl avnd, insdi, un caracter felativ, flecare din sofi poate s& ceard si s& obtind, pe calea prevazuta de art. 111 C. proc. civ, constatarea c& unul sau mai multe bunuri dobéindite in timpul cs8toriei, sunt bunuri propri, dovada urmand a fi {cut prin orice milloc de proba. ; Un astfel de capat de cerere este inadmisibil, chiar tn situatia sotlor aflati in proces de imparjealé a bunurilor comune, interesul sojului ce se pretinde unicul proprietar, in raport de art. 31 C. fam. referitor la bunurile proprii, este de a fi \ excluse asemenea bunuri de la masa partajabila. (Trimite la: Codul familie, art. 30). (Nepublicatd). 37. Curtea de Apel Craiova, Secfia civilé, decizia civilé nr, 134/197. ; Bunuri comune ale sofilor. Contribufia exclusiva a unuia dintre sofi dupa despartirea in fapt. Consecinge. Pott ‘og bru 3 dobéindite in timpul cAsétoriei apartin amibilor ‘sofiin baza prezumtiei de comunitate stabilla de art. 30 C. fam. Prin urmare, orice bun mobil sau imobil, cumpérat in timpul casditoriei, devine comun, chiar dac& cea mai mare parte din rate au fost achitate dupa despartirea in fapt in mod exclusiv de tre unul din sot . Drepturile soflor asupra unui anumit bun sau asupra unei cote din anumite bunuri se determin numai fa imp&rtirea patrimoniului comun, cand se va stabili contributa fiecaruia la dobandire. atunci cand ful sofior a fost refinut la comuniat a urmare, Tate ate de unui din sofi, dupa despartirea {in fapt si apoi prin divort reprezinta un drept de creanta, care nu justificd reactualizarea la nivelu!’ pretului de circulatie al ‘apartamentului asupra c&rula sotii au un drept real codevaimas. Potrivit art. 1088 C. civ., la obligatile care au ca obiect o suma oarecare_(drept de crean{a), se. calculeaz_daune interese remuneratorii si reparatorii numai sub forma dobanzilor.46 _ Florin Ciacu Dreptul faniliei. Culegere de spete Aceste daune se cuvin fara ca sa fie tinut creditorul a le justifica si nu.sunt:debite decat in ziua cerefii in judecata, afar de cazurile in care, in condifile. art. 1081 si urm. C. clv., dobénda decurge de drept. in prezent, pentru cé problema dobanzilor legale nu mai este regemental&, iar Decretul nr. 3114/1954 a-fost abrogat implicit, {n-calculul dobanzilor se pot avea in vedere, prin’ asimilare, dotanzile pentru depunerile obignuite CEC. (Trimite la: Codul evil, art, 1088; Codul familie, art. 30). epublica). sag 38, Curtea de Apel Craiova, Sectia civila, decizia civila nr. 216 din 29 ianuarie 1997. Bunuri comune ale sofilor. Daruri de nuntd. Natura juridicd. Art. 30 C. fam. instituie prezumtia potrivit careia bunurile dobandite fn.timpul casatoriei de oricare dintre sof, sunt bunuri comune de la data dobandiri lor, exceptie facnd cele prevazute de art. 31 C. fam. care defineste bunurile proprii. Dispozitile art. 31 C.fam. sunt de stricta interpretare, astfel sunt bunuri proprii ale fiecdrui sot numai cele limitativ enumerate de acest text de lege. in context, darurilede nunta, .fiind dobandite in timpul ‘c&sitoriei sunt bunuri comune ale sotilor. Faptul cd o parte din cheltuieli au fost suportate de parinti unuia sau altuia dintre sofi nu conduce la modificarea regimului Juridic al acestor categorii de bunuri, cu’atat mai mult in situatia in care s-a facut dovada c& excedentul:banesc a ramas In posesia sofilor. In ceea ce priveste cheltuielile de nunta, suportate de parin{ii tinerilor, ele nu pot fi retrase din darurile obtinute la nunté decat dac& se face dovada existenfei unei conventii in acest sens. Astiel, cheltuielle de nunta, suportate de parinfi soflor nu pot afecta totalul darurilor de nunté care -constituie.un bun comun al sofilor in cote egale. . (rimite la: Codul familie, art. 30). (epublicat). Dreptul faniliei. Culegere de speje Florin Ciutacu__47 39. Curtea de Apel lasi, Sectia ci din 3 decembrie 1997. ‘Bunuri comune ale soflor. Acte de dispozitie. Prezumfia de mandat tacit. Limite. Prin art. 35 C. fam. s-a instituit prezumtia c& oricare din soli, exercitind prerogativele dreptului de proprietateasupra bunurilor comune, este considerat c& are si consimjamantul celuilalt sot si c& este imputernicit s&-I reprezinte. Limitele mandatului tacit reciproc al sotilor sunt determinate in art. 35 alin. 2 teza Il C. fam., care prevede c& nici unul dintre soti nu poate tnstraina si nici nu poate greva un teren sau constructie, ce fac parte din bunurile comune, daca nu are consimtmantui expres al celuilalt sot ‘Existenta consimiméntului poate fi dovedit cu crice mijoc de proba. De aceea, lipsa semnaturi unuia din sofi de pe inscrisul constatator al conventiei de instrainare nu duce automat la concluzia lipsei consimtaméntului acestuia la incheierea conventiel. ‘In speta, s-a refinut c& reciamantul a consimtit la instrainarea imobilului (Constructie edificata de ambii soti pe terenul proprietate exclusiva’ a sofiei), cdtre fica sa, desi inscrisul constatator al vvanzatiia fost sernnat doar de sotia rectamantului Cu probele administrate s-a dovedit c&, la_momentul vanzaril, sotii nu erau separati in fapt si c&, dupa perfectarea vanzaril, reclamantul impreund cu sofia sa s-au mutat intr-o alta locuinié situat in vecinatatea imobilului instrainat, iar la interogatoriu, reclamantul a deciarat c& a definut act de proprietate asupra imobilului vandut, pana la momentul treceri lui pe numele fiicei sale - cumparatoarea S-a mai dovedit 8, dupa ce si fica rectamantului a vandut imobilul parator, reclamantul a stat in pasivitate, desi a cunoscut oii cumpératori fac investifi ce au sporit valoarea imobilului prin refaceri si adzugir. Formuland acflunea, pentru anularea celor dou acte succesive de vanzare-cumpérare, reclamantul, care s-a dovecit cd a consimit la vanzarea imobilului c&tre fica sa, desi nu a semnat insorisul, a uri 4 objina anularea contractului Incheiat ulterior, prin care fica sa a ‘nstrainat imobilul paral. (Grimite la: Codul familie, art. 35 alin, 2 teza a U-a). (Nepublicats) i&, decizia nr. 1.34148__ Florin Ciutacw Dreptul familiel. Culegere de spefe 40. Curtea de Apel Cluj, Secfia ci 6 ianuarie 1998. Bunuri comune ale sofilor. Apartament cumparat in baza Decretului-lege nr. 61/1990, Cresterea de valoare a apartamentului cumparat in timpul csatoriei in baza Decretului-lege nr. 61/1990 profits ambilor soli, avand in vedere ca actul normativ de mai sus a avut un puternic caracter de protectie sociala. Reclamanta S.A. a chemat in judecata pe paratul S.1. pentru Impartirea bunurilor comune. Prin sentinta civilé nr. 5.303 din 27 septembrie 1996, Judecditoria Bistrita a admis in parte actiunea si a constatat ca in timpul c&satoriei, parle au dobandit, ca bun comun, in cote egale, apartamentul nr. 6 din Bistrfa str. Intrarea Clopoteilor in valoare de 32,000.00 lei, la care paratul are un drept de creanti de 123.700 lei, actualizat la 413.906 lei, si un autoturism Dacia 1310 TLX an de fabricatie 1986, in valoare de 4.550.000 lei, ce se afld in posesia paratulul. S-a dispus partajarea bunurilor comune, prin atribuirea in natura a apartamentului si a autoturismului, in valoare totald de 36.550.000 lei, paratului, acesta fiind obligat la plata sultei tn favoarea reclamantei. Judecdtoria a retinut ca partile au fost c&satorite tn intervalul 15 octombrie 1977-24 februarie 1994, cdnd s-a pronuntat divortul Cu ocazia divorfului, fiicele minore ale parfilor au fost Incredintate paratului sii s-a_atribuit beneficiul folosintei apartamentului, bun comun pana la impéitirea bunurilor. Reclamanta a fost evacuata din imobil Apartamentul a fost cumparat in timpul c&s&toriei p&rtilor, in baze contractului de vanzare-cumparare nr. 3.004/1991, pentru pretul de 158.222 lei. in timpul csdtoriei, din acest pret s-a plattit de cdtre sot, 34.512 lei, iar dupa despartirea in fapt, pardtul a plait restul pretului - 123.710 lei ‘Aceastd parte din pret, achitaté numai de catre parat, 1 confer acestuia un drept de creanta faté de comunitatea de bunuri, ce poate fi actualizat, in functie de rata inflatiei , decizia nr. 5 din Dreptul familiei. Culegere de spete Florin Ciutacu _49 In legaturé cu valoarea de circulate a bunurilor s-a stabilit c& apartamentul are o valoare actualé de 32.000.000 lei, iar autoturismul valoarea de 4.550.000 lei. Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul, care insa a fost respins de caitre Tribunalul Bistrita-Nasaud, prin decizia civil nr. 196/A din 4 aprilie 1997. Decizia a fost recurata de catre parat, crticlle find in esenta cele care au constituit si motivele de apel si anume; s& se atribuie pardtului apartamentul, dar cu plata sumei de 3.542.000 lei, ce reprezinta contributia reclamantel la plata pretului apartamentului, la valoarea actual, intrucdt, tot ce s-a platit dupa despartirea sotilor, pierde caracterul de bun comun. Curtea a respins recursul ca nefind fondat, pent umatoarele considerente: Prin Decretu-tege nr. 61/1990 i actele normative ulterioare adoptate in acelasi scop, statul a realizat o vanzare a locuintelor catre chiriasi, la preturi ce nu corespund valori reale ale acestora, avand un evident caracter de protectie socialé. Cresterile de valori ale apartamentelor trebuie s& profite ambilor soff, avand in vedere c& data la care apartamentul a intrat in patrimoniul sof este cel al procesului-verbal de predare.. Plata ulterioara a unor rate reprezinta plata unei datorii comune, care trebuie suportata de ambii sot, la valoarea lor reactualizats. Numai tn acest mod, luaind in considerare valoarea de circulatie apartamentului la momentul partajérii bunurilor comune, interesele ‘ambilor soil vor putea fi protejate In egal maisur’. (Nepublicats) 41. Tribunalul Judetean Bacau, decizia civila nr. 123 din 13 februarie 1989. Bunuri comune ale sofilor. Diurnd primiti in striindtate- caracterul et, Paratul a sustinut c& cei 1.124 dolari reprezentand diurna sa pe perioada cat a lucrat in strainatate, ar constitui bunul sau propriu, dat find destinatia acestei sume. Tribunalul apreciazé tnsé cA suma, astfel realizata, constituie un venit din munca dobandit in timpul casatoriei si50 __Florin Ciutacu Dreptul familiei. Culegere de speje deci are caracter de bun comun, ins contributia paratului la obfinerea tuturor bunurilor din gospodarie este mai mare in raport cu sumele incasate pentru munca depusdi de el. Pe langa aceasta, tribunalu! mai refine c& reclamanta, vizitndu-si sotul in Irak, ea a beneficiat de anumite bunuri dobancite tot din sumele obtinute de parat prin muncé. De asemenea, reclamanta, pe perioada cat paratul a lucrat tn Irak, a incasat - ea singuré - retributia cuvenité parétului, de la locul de muncd, sume pe care le-a folosit pentru intretinerea gospodsiriei si dobéindirea unor bunur Aceste bunuri vor fiincluse la partal Pentru toate aceste considerente, tribunalul refine c& paratul a avut evident o contributie mai mare la dobandirea bunurilor, pe cand, desigur, c& aportul reclamantei a fost mai redus. Gn acelasi sens, $a statuat eit si economiile realizate de sot in sirdindtote dintroo bursit acordatt in baza unei conventii de colaborare ‘stintficd dintre Romania si un alt stat, constituie, de asemenea, bun comun - Tribunalul Suprem, Sectia civilé, decicia nr. §16/1976, in Culegere de deciziV1976, pp. 165 - 167). (Dreptul, nr. 1-2/1990). (Trinite ta Codul familie, art. 30). 42. Curtea de Apel Craiova, Sectia ci nr, 3.237 din 4 iunie 1997. Bunuri comune. Imobil dobandit anterior intririi in vigoare a Codului fami 4, decizia civila Regimul matrimonial const intr-un ansamblu de reguli care crmuiese raporturile dintre sofi privitoare la bunurile lor precum si faporturile in care intra cu teri, In calitate de sofi Anterior intrarii in vigoare @ Codului familiei (1 februarie 1945) regimul matrimonial legal a fost reglementat de Codul civil, care irstituia regimul separatiei de bunuri (art. 1283 C. civ.), cea c9 insemna ca el se aplica obligatoriu ori de cate ori sotii Dreptul familiet. Culegere de speie Florin Ciwacu 51 nu adoptaser&: inainte de c&satorie, prin .conventie, un alt regim matrimonial. Dupa adoptarea Codului familiei, regimul matrimonial este cel al comunitatii de bunuri, reglementat de art. 30 potrivit cruia sunt bunuri comune ale sotilor acele bunuri care sunt dobandite de oricare dintre ei in timpul casatoriei gi orice conventie contrara acestel comunitati este nula. Ca urmare, in spel’, imobiul dobandit de sofi anterior intrérii in ‘vigoare @ Codului familie a incetat a mai fi coproprietate pe cote pair si a devenit la data intr in vigoare a noi reglementérii bun comun in Imprejurarea c& paratul a acordat tngtijir testatorului chiar dac& acestea au fost exagerate si cu scopul de a-i spori afectiunea, nu este de natura s& consfituie motiv de anulare a liberalitati, mai ales ca testatorul a primit acest tunel ‘nd era bolnav gi singur. (Trimite ta Codul civil, art. 800 $i urm.) (epublica) 3. Curtea de Apel Oradea, Sectia civila, decizia 588 din 19 august 1998. Certifieat de mostenitor. mostenitorilor, cu acordul celorlalfi, aceasti calitate, Caracterul sancfiunii. Tnanul 1982, la decesul lui V.7. cei patru copii ai acestuia: VM din prima casatorie $i V.V, V.F si V.E. din a doua casatorie au renuntat la mostenire si aceasta a fost predaté soflel supravietuitoare V.V in idea ca la decesul acesteia Tntreaga mas succesorald s& fie Impaifta tn patru parti egale copillor lui V.T. ‘Acest lucru s-a $i realizat tn 1986 cnd la deoesul lui VV , sa elberat un cerfficat de mastenitor prin care s-a predat succesiunea celor patru, in baza acordului expirat de aoestia si a recunoasteril reciproce a vocatjel succesorale sia intinderi drepturior lor. Utterior, prin actiune, reclamantul V.V. solicité instantei constatarea nulitti' certificatului de mostenitor din 1986 Tn conditile in care paratul V.M. a fost indicat oa fiind mostenitorul defunctei V.V. - mama sa si a paratelor V.F. si V.E. desi acesta nu se aflé in nici un fel de grad.de. rudenie cu defuncta si nu este nici beneficiarul vreunui legat. Judecatoria Oradea a respins acfiunea cu motivarea c& in condilile in care certficatul de mostenitor a fost eliberat in baza acordului de vointa al parfior nu exista motive de nultate absoluta ci doar, eventual, de anulabiltate, ori acestea pot fi invocate doar prin acfuni prescriptbile in termenul de_3 ani Cum de la’eliberared certificatulul de mostenitor ale carul efecte se urmareste a fi inlaturate au trecut mai mult de 10 ani Includerea in categoria unei persoane care nu are Dreptul familiei. Culegere de speje Florin Ciwtacu 111 instanta a apreciat ca fiind prescris dreptul de actiune al reclamantului Soluffa a fost confirmatd prin respingerea apelului de c&tre Tribunalul Bihor. ‘Impotriva deciziei a deciarat recurs reclamantul solicitnd casarea deciziei si schimbarea in totalitate-a sentinel in sensul admiteri ‘acfiuni, constatari nultiti absolute a certficatului de mostenitor atacat si nlSturarea paratului V.M. din categoria mostenitorilor defunctei VV. ‘cu motivarea cA raporturile de rudenie si condifile cerute de lege pentru stabilirea calititi de succesor sunt reglementate de norme imperative a c&ror Incdicare determing nultatea absolut a certficatului de mostenitor si aceasta poate fi atacaté oric&nd, ‘acfiunea find imprescriptbila. Citicele formuiate sunt nefondate deoarece in mod corect au retinut instanjele 04 certficatul de mostenitor elberat in baza acordulul de vointé al mostenitotior privind recunoagterea reciprocd a vocatiel ‘succesorale si a ininderi drepturior nu mai poate fi atacat decét pentru vii de consimfgmantint-un termen de 3 ani de la emiterea actulu. Cum necunoagterea legit nu poate fi retinut’ ca motiv de desfinjare a efectelor unui act juridi, recursul este nefondat, urmand afirespins ca atare. (rimite la Decretul nr. 167/1958, art. I siart. 3). (Wepublicata), 4, Curtea de Apel lasi, Sectia penala, decizia nr. 165 din 23 septembrie 1997. Infractiunea de incest. Gradul de rudenie. Conditie pentru cexistenfa faptei. Reziumatul spefel: Prin sentinga penald nr. 107 din 2 tlie 1997, Tribunalul Vaslui a condamnat pe inculpat pentru infractiunile de tentativi de viol previcuti de art. 20 cu art. 197 alin. 2 lit. a) C. pets tentativa de weest previzutd de art. 20 cu art. 203 C. pen. si perversiune sexual previzzuti de art. 201 alin. 2 cu art. alin. 2 C. pen, toate cu refinerea stiri de recidivd previcutt de art. 37 lit. a) C. per S-a refinut in sarcina inculpatului o& in perioada august- octombrie 1995 @ incercat prin violent s& intretind raport