1

1.Medicina sociala ca stiinta si obiect de studiu.

Colegiul American de medicina preventive apreciaza medicina sociala ca un domeniu alcatuit din discipline
distinctive care isi concentreaza disponibilitatea asupra anumitor comunitatiin scopul mentinerii sanatatii,a
bunastarii precum si incapacitatii muncii si decesului imatur.
Medicina sociala este stiinta promovarii si ocrotirii sanatatii,a controlului,a prevenirii si combaterii maladiei
prin efort organizat si conjugat al comunitatilor.A aparut ca o reactie la evolutia morbiditatii populatiei la
progresele medicine si la curentele social politice.
Medicina sociala e ramura a medicine ce se ocupa cu studiul starii de sanatate a populatiei.Medicina sociala e
stiinta sanatatii comunitare cu arii de cuprindere foarte vaste si de mare raspindire in asigurarea sanatatii
populatiei.Medicina social urmareste aplicarea cunostintelor din diferite domenii ale medicinii in scopul
asigurarii sanatatii comunitatii printr-o orientare predominant preventive.Medicina sociala reprezinta
ansamblul cunostintelor,deprinderelor si atitudinilor populatiilor orientate spre mentinerea sanatatii populatiei.
Obiectul de studiu-grupurile umane(starea de sanatate a populatiei in corelatie cu factorii care o influienteaza).
2.Obiectivul de studiu al biostatisticii.Totalitatea statistica,caracteristicele de grup ale totalitatii
statistice.Biostatistica este stiinta despre metodele de studio a fenomenelor de sanatate in masa,e o metoda de
cunoastere a diferitor fenomene de ordin biologic si social.Totalitatea statistica reprezinta un grup ce cuprinde
un numar mare de lucruri,de obiecte,de elemente,numite unitati de observatie care sunt relative omogene si
luate impreuna in baza unui factor comun in anumite hotare spatiale si de timp si servesc drept
esantion.Totalitatea statistica generala prezentata prin totalitatea tuturor unitatilor de observatie conform
scopului de studiu ce pot fi posibile in hotarele respective.Totalitatea statistica partiala include pentru studiu
numai o parte din totalitatea generala aleasa pe baza selectiei si trebuie sa fie reprezentativa pentru intreaga
totalitate statistica.Cerintele fata de totalitatea statistica partial sunt:-sa detina particularitatile caracteristice da
baza de care dispune cea mai integral; -sa dispuna de un numar sufficient de observatie.
3.Metode ce cercetare a biostatisticii.
A.Metoda observatiei-care consta in urmarirea desfasurarii unor fenomene pentru a le putea analiza in
dinamica sau prin comparative.Caile de realizare a cercetarii:
a)Cercetarea statistica-in cazul in care se acumuleaza informative sub forma de valori numeric absolute,despre
schimbarea fenomenului studiat.Poate fi efectuat prin cercetarea itegrala(intregul volum numeric de unitati de
observatie a unitatii statistice) sau cercetare selective(in cazul totalitatii statistice selective se formeaza in baza
teoriei selective).
b) Aprecierea prin expertiza-fenomenul este apreciat in particular prin intermediul expertilor.
In functie de timp,cercetarea prin metoda observatiei poate fi:
-curenta(permanenta sau continua) -periodica(la anumite perioade de timp) -la un moment critic.
B.Metoda epidemiologica-reprezinta studiul corelativ al fenomenelor din cadrul sanatatii publice cu factorii de
risc.aceasta metoda sintetizeaza cele evidentiate prin metoda observatiei.
C.Metoda experimentala-are drept scop elaborarea si aprobarea a noi forme si metode de asistenta
medicala,verificarea ipotezelor,noilor metode de diagnosticare si tratament.
D.Metoda istorica-este studiul sanitar al sanatatii publice sau activitatii serviciilor de sanatate in cadrul
dezvoltarii istorice a societatii.
E.Metoda economica-se foloseste la aprecierea eficacitatii si eficientii economice a activitatii serviciilor de
sanatate. F.Metoda sociologica G.Metoda social-psihologica.

4.Metode de colectare a matierealului informative si prelucrarea lui.

Metode de colectare: I.Metoda observatiei directe-se utilizeaza in clinica cind medicul descrie de fiecare zi
evolutia fenomenelor studiate. II.Metoda extragerii informatiei dintr-un formular statistic in cazul cind
informatiile necesare sunt accumulate din fisele de stationar ambulator sau alte documente primare.
III.Metoda de anchetare-care acumuleaza informatie prin intermediul unor anchete anterior pregatite.
Anchetele pot fi de tip: -deschis(fara variante de raspuns) -semideschis(cu si fara variante de raspuns)
-inchis(de la 2 la mai multe variante de raspuns). Prelucrarea informatiei consta in verificarea matierealului
acumulat si grupul matierealului in dependenta de criteriile sarcinii cercetarii.
Verificarea poate fi:cantitativa sau calitativa. Dupa verificare se recurge la gruparea matierealului,care pot
fi:simple,complexe,repetate. Dupa grupare se repartizeaza matierelul in diferite tabele.Dupa continut tabelul
poate fi:Simplu(cind detin date informative de un singur semn),De grup(cind se demonstreaza legile de
corelatie dintre 2 semne),Combinate(in cazul demonstrarii legii de corelatie).
5.Valorile relative.Indicatorii extensivi si intensivi.Indicatorii intuitivi si indicatorii de
raport.Aprecierea autenticitatii indicatorilor relative.
Pentru o caracteristica mai ampla a totalitatii statistice se utilizeaza valorile relative.Indicatorii utilizati a
valorilor relative sunt: -Extensivi-repartitie care permite determinarea repartitiei cantitative a partilor
component a tabelurilor statistice fata de volumul total al lor si se exprima in %.
-Intensivi-determina frecventa sau nivelul de raspindire a fenomenului studiat printre populatia supusa
cercetarii.Se aplica pentru determinarea niveluluide raspindire sau fregventei de raspindire aoricarui fenomen
de sanatate intro totalitate statistica supusa cercetarii.Se aplica pentru compararea diferitor tabele statistice
dupa nivelul de fregventa a unuia si aceluiasi fenomen.Se aplica pentru evidentierea schimbarilor dinamice in
fregventa raspindirii fenomenului supus cercetarii intro totalitate sociala concreta.
-Intuitivi-exprima raportul nivelurilor seriei dinamice a valorilor absolute sau relative fata de primul
nivel,considerate gal cu 100% si se calculeaza in %.
-De raport-care permit sa caracterizam corelatia dintre 2 totalitati statistice care nu sunt legate intre ele,nu se
reproduc si nu depend una de alta. Sub autenticitatea indicatorilor statistici relative se subintelege nivelul de
corespundere a lor cu realitatea imaginata a fenomenului in totalitatea integral.A aprecia autenticitatea
rezultatelor cercetarii inseamna a determina cu ce probabilitate se pot transfera rezultatele obtinute pe baza
unei totalitati selective catre totalitatea statistica integral.Aceasta apreciere se utilizeaza prin calcularea
respectiva a urmatoarelor parametri: -eroare medie reprezintativa a indecelui; -limitele de incredere ale
valorilor relative; -autenticitatea divergentei dintre 2 valori dupa criteriul Student-T;
-autenticitatea divergenteigrupelor comparate dupa criteriul X2..
6.Reprezentarea grafica a valorilor relative si valorilor medii. Reprezentarea grafica avalorilor relative si
medii a metodelor de cerectare permit o intelegere intuitiva a legitatilor aparute in cazul studiului implicat.
Pentru reprezentarea grafica a fenomenului de sanatate in baza valorilor relative si medii se
aplica:diagrame,cartograme,carto-diagrame,normograme. -Diagramele se contruiesc pe baza geometriei
analitice.Ele pot fi prezentate sub forma de stilpi sau banda si permit a aprecia valorile relative sau medii la un
moment critic -Diagrama polara-reprezinta studierea unui fenomen si reprezentarea succesiva in timp care se
utilizeaza.Se construieste un cerc cu reprezentarea succisiunii fenomenului studiat pe perioadele de timp
studiate. -Diagrama liniara-permite reprezentarea dinamicii pe o perioada de timp a fenomenului de sanatate
supus studiului. -Cartogramele-servesc pentru reprezentarea problemei de sanatate distribuite pe zonele
administrative-grafice ale unei tari. Fiecare grafic trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii tehnice: -sa
dispuna de titlu-continutul -scara sa fie just intocmita pentru a reda exact si sugestiv
-graficul sa fie clar fara multe elemente -sa aiba o legenda prin care se explica elementele problemei
prezentate -sa fie reprezentate valorile relative,medii care exprima intensitatea problemei studiate.
7.Etapele organizarii cercetarii statistice.

Cercetarea statistica este un fenomen de sanatate si este organizat in 4 etape:

I.Intocmirea programului si planului cercetarii.
Programul include:a)Scopul si sarcinile cercetarii;b)informatii necesare pentru acumularea matierealului si
directiile de baza de cercetare.Include si 3 subprograme:a)acumulrea matierealului informativ;b)prelucrarea
matierealului informativ;c)analiza rezultatelor obtinute.
Planul include:a)problemele organizatorice ce tin de cercetarea planificata;b)selecatrea totalitatii
statistice;c)calcularea volumului total statistic selectiv;d)aprecierea teritoriului pentru cercetare; e)tipurile de
cercetare dupa volum si timp;f)durata de cercetare;g)metode de acumulare a matierealului informativ
primar;h)cadrele incluse in cerectare;i)finantele necesare pentru cerectare;j)masurile organizatorico-retorice.
II.Acumularea matierealului.Aceasta se petrece in conformitate cu programul de colectare a informatiei
III.Prelucrarea matierealului informative acumulat in conformitate cu programul de prelucrare.
IV.Analiza,concluzii si propuneri.Aici pot fi admise 2 tipuri de erori:
-metodice-pot fi din cauza determinarii incorecte a totalitatii statistice;gruparea incorecta a matierealului
informative acumulat,utilizarea si interpretarea incorecta a valorilor relative si medii.
-logice-constau in aprecierea formala a rezultatelor capatate fara a determina legitatile si particularitatile
fenomenului studiat.
8.Epidemiologia ca obiect de studiu.Nivelul cercetarii epidemiologice.Domeniile de aplicare a
epidemiologiei.
Epidemiologia este stiinta care se ocupa de studiul distributiei si determinantilor starilor de sanatate sau a
evenimentelor legate de sanatatedin anumite grupuri populationale cu aplicarea rezultatelor acestor studii in
controlul problemelor de sanatate. Domeniile de aplicare a epidemiologiei: -medicina sociala-epidemiologia e
aplicata pentru clasificarea bolii,tabloul real,determinarea factorilor de risc,pentru descrierea modelelor de
mortalitate si morbiditate printer populatie,pentru prevenirea controlului militar.
-medicina clinica-pentru descrierea istoriei naturale a bolii,efectivitatea tabloului clinic si identificarea de
sindroame noi prentru studiul prognosticului bolii,pentru evaluarea tehnologiilor vechi si noi in diagnosticare
si tratarea maladiilor.
9.Cauzalitatea in conceptual epidemiologic.Metodele de alaborare a ipotezelor epidemiologice.
Cauzalitatea in epidemiologie reprezinta un set de criterii standarte care permit confirmarea unui diagnostic
sau stabilirea faptelor.Daca o persoana are o anumita boala sau stare de sanatate.Prin utilizarea acestora se
asigura ca toate cazurile sunt diagnosticate in acelasi mod independent de faptul cind ,unde si cine a
indentificat boala. Se cunosc 7 criterii de determinare a cauzalitatii prin aprecierea dacao expunere anumita
cauzeaza o anumita actiune: 1.succesiunea corespunzatoare in timp 2.experimentul; 3.doza-raspuns;
4.putere-asociere;5.consistenta asocierii;6.specificitatea asocierii 7.dovezi paralele si plauzibilitatea biologica
Metodele de elaborare a ipotezelor epidemiologice:
-Metoda concordantelor-porneste de la constatarea existentei unei directe si inverse intre factorii de risc si
effect.-Metoda diferentelor-sesizarea varietatilor in diferite grupuri nationale -Metoda analogiei.

10. Sistemul de supraveghere de sanatate a populatiei .Sarcinile si scopul .Utilizarea datelor obtinute
din supravegherea de sanatate. Sistemul de supraveghere in sanatatea publica consta in colectarea,analiza
,interpretarea si difuzarea sistematica a datelor despre sanatate care sunt necesare si esentiale pentru

planificare,interpretare si evaluare a sanatatii publice strins integrate cu difuzarea in timp al acestor date cum
ar fi Ministerul sanatatii , guvernul si parlamentul. Datele obtinute prin supravegherea de sanatate sunt
utilizate pentru determinarea distributiilor geografice, pentru identificarea modificarilor in frecventa de
aparitie si distributie a bolilor,identificarea modificarilor agentilor infectiosi,pentru evaluarea programelor de
control si stabilirea serviciilor prestate de populatie.-Statisticele vitale -Raporturile bolilor declarabile
-Registrele -Datele din institutiile medicale si laborator -Anchete de sanatate -Informatii din cadrul
comunitatii.
TIPURI DE SUPRAVEGHERE A SANATATII PUBLICE: 1.Rapoarte de tip santinela-reprezinta
monitorizarea principalelor evenimente de sanatate prin intermediul institutiilor selectate. 2.Date secundare si
primare 3.Date active si passive 4.Date bazate pe serviciile medicale sau din populatie.
Evaluarea sistemelor de supraveghere in sistemul de sanatate publica :
1.Obiectivele sistemului de supraveghere 2.Importanta pentru sistemul de sanatate 3.Utilizarea
4.Atributele 5.Costul 6.Recomandarile
Atributele: -simplitatea, -flexibilitatea, -acceptabilitatea, -sensibilitatea, -reprezentabilitatea
-valoarea predicative pozitiva, -capacitatea de a se incadra in timp.
11.Cauzalitatea in conceptul epidemiologic.Metodologia anchetelor discriptive si prospective.
Cauzalitatea in epidemiologie reprezinta un set de criterii standart care permit confirmarea unui diagnostic sau
stabilirea faptelor. Daca o persoana are o anumita boala sau stare de sanatate. Prin utilizare acestora se asigura
ca toate cazurile sunt diagnosticate in acelasi mod independent de faptul cind,unde a indentificat
boala.Cauzalitatea reprezinta aprecierea daca o expunere anumita cauzeaza o anumita actiune.
Anchetele discriptive-pun in evidenta variatiile distributiei bolilor in populatie si a factorului de risc, in
functie de variatia unor caracteristici de timp,de spatiu si de persoana. Studiile descriptive servesc laelaborarea
ipotezelor si raspund la intrebarile: cind se produce fenomenul, unde se produce fenomenul si la cine.
Anchetele prospective-verifica rolul factorului de risc sau al factorului de protectie si raspund la intrebarile
cum si de ce se produce fenomenul.

12.Anchete epidemiologice(analitice prospective,retrospective , experimentale si

operationale).Avantajele si dezavantajelelor. Metodologia epidemiologiei experimentale si operationale.
Analitice prospective- este un studiu epidemiologic analitic ,in care populatia studiata este alcatuita din
persoane ce sunt clasificate ca expuse si neexpuse la un anumit factor de risc. Aceste grupuri sunt urmarite de

o perioada specifica de timp pentru a se estima incidenta unui rezultat sau dezvoltarea unei probleme de
sanatate. Avantaje:
Au validitate bun i anse reduse de apariie a erorilor
Ofer cele mai bune informaii despre cauzalitate i despre istoria natural a bolii
Permit msurarea direct a riscului . Permit aprecierea ratelor de inciden a bolii
Sunt eficiente n boli cu inciden mare (peste 20%). Permit studierea expunerilor rare i a mai multor
expuneri. Pot urmri i efecte tardive ale bolii. Sunt studii frecvent utilizate n cercetarea medical
Dezavantaje ;Investiii mari de timp, parsonal, materiale (costisitoare)
Necesit numr mare de subieci .Nu se pot repeta. Nu se pot utiliza n studiul bolilor rare
Urmrirea fiind de lung durat poate genera pierderi de cazuri (afectarea validitii)
Statusul de expunere se poate modifica n timpul studiului . Necesit nregistrri adecvate (studiile
retrospective). Nu sunt studii de explorare (ipotezele testate trebuie s fie recunoscute n prealabil ca adevruri
tiinifice) . Pot apare unii factori de confuzie sau pierderi din urmrire a subiecilor.
Analitice retrospective-este un studiu epidemiologic analitic ,in care populatia studiata este constituita din
grupuri ce poseda sau nu o anumita problema de sanatate.Subiectii de studiu ce au o problema de sanatate sunt
numiti cazuri, iar subiectii de studiu, care nu poseda aceasta problema de sanatate, sunt numiti persoane de
control. Avantaje
Permit studiul bolilor cu frecven mic, a celor cu perioad de laten mare . Pre de cost mic
Pot investiga mai muli factori de risc. Necesit eantioane mici. Rapide
Dezavantaje. Pot induce bias-uri (de informare, de selecie) . Nu permit calcularea direct a riscului
Nu permit aprecierea incidenei bolii. Mai dificil de apreciat validitatea datelor
Experimentale-reprezinta un experiment controlat, folosit pentru evaluarea sigurantei si
eficacitatiitratamentelor aplicate pentru bolile si problemele de sanatate la oameni.Studiul clinic experimental
este folosit pentru a determina daca un tratament,de obicei nou,este superior tratamentelor deja existente.
Avantaje; Se consider un standard de aur datorit capacitii de reducere la minim a erorilor
Cele mai simple, mai puin costisitoare i mai bogate n rezultate sunt studiile experimentale, dublu orb, cu
grupe paralele de persoane . Dezavantaje: Necesit perioade lungi de observaie. Au costuri ridicate
Au uneori complian redus. Necesit participarea voluntar a subiecilor. Necesit meninerea pe tot
parcursul studiului a numrului de persoane incluse iniial i greutatea de a obine informaii corecte despre
persoanele pierdute din urmrire
13.Demografiacaobiect de studiu.Scopul si sarcinile.Sursa datelor si circuitul informatiei demografice.
Demografia este stiinta despre dinamica fenomenelor si evenimentelor ,ce au loc in sinul unei populatii
definite.Stiinta care studiaza legitatile de reproducere a unei populatii ,dinamica reproducerii populatiei.
Populatia reprezinta o totalitate de oameni uniti prin unii factori comuni de convetuire.
Sarcinile: 1.Studierea repartizarii teritoriale a unei populatii. 2.Analiza tendintelor si progreselor care au loc
intr-o populatie in dependenta de conditiile sociale 3.Studierea traditiilor 4.Studierea factorilor ecologici,
economici care influienta dinamica asupra populatiei.
Sursa:-recesamintul populatiei care caracterizeaza sub aspect statistic populatia;
-statistica starii civile unde se inregistreaza toate evenimentele demografice;
-sectiile de pasapoarte- evenimentul de schimb al domiciliului;
- departamentul de migratie-deplasarea persoanelor dintr-o tara in alta.

14.Studiul statistic al populatiei .Numarul populatiei,densitatea.

Studiul statistic-cuprinde numarul populatiei ,la un anumit timp in teritoriu concret,densitatea
populatiei,repartizarea ei teritorialasi structura populatiei dupa criterii biologice,sociale,economice,culturalesi

etnice. Sursa datelorin studiul statistic este recesamintul populatiei si evenimentele starii civile(natalitatea si
mortalitatea) inregistrate intr-o perioada de timp in teritoriul dat.
Numarul populatiei-e totalitatea efectivului de locatari care locuiesc la un moment dat intr-un teritoriu.
Se cunoaste:- nr populatiei inregistrate determinat in timp stabilit;
-nr populatiei calculat(nascuti, decedati);
-nr populatiei prognozat care ar putea fi peste un timp oarecare daca rata natalitatii si
mortalitatii va ramine la nivelul anului cind se face calculul
Densitatea: 1-generala a populatiei- nr populatiei raportat la suprafata teritoriala;
2-fiziologica- nr populatiei raportat la suprafata agricola;
15.Structura populatiei.Criterii de structurare.
Criteriile de structurare a populatiei sunt: 1.Pe sexe(indicatorii de mascularitate si feminitate)
2.Raportul dintre femei si barbate 3.Dupa locul de trai 4.Dupa virsta: se repartizeaza in 3 grupe: - 0-18 ani
(progresiva si regresiva)
-18-60 ani (stationar) -60 si mai mult 5.Dupa profesie 6.Dupa activitatea
sociala - popul.activa: - popul.inactiva; - popul.ocupata;- popul. neocupata.
La fel se cunosc
1.Miscare migratorie interna deplasarea populatiei in interiorul unui teritoriu
2.Miscarea migratorie externa- deplasarea populatiei in exteriorul unui teritoriu
3.Imigratie- sosirea populatiei dintr-un teritoriu in altul
4.Emigratie- plecarea populatiei dintr-un teritoriu in altul
5.Migratie permanenta-plecarea dintr-un teritoriu in altul pe termen permanent
6.Migratie sezoniera
7.Migratie pendulatorie-deplasarea populatiei de la locul de trai la locul de munca pe parcurs a 24 ore.
16.Miscarea migratorie a populatiei
Miscarea migratorie ( dinamica mecanica) a populatiei este deplasarea populatiei dintr-un teritoriu in altul
intr-o unitate de timp.(zile,luni,ani).
Ea poate fi : -Interna (prin imigratie) -Externa(prin emigratie)
Migratia poate fi: -Intrastatala -Intercontinentala
In dependenta de termen migratia poate fi: -Permanenta -Temporara (5-6 ani) Sezoniera -Pendulatorie
Sursa de date: sectiile de pasapoarte,departamentele de migratie.
Indicii ce caracterizeaza miscarea migratorie a populate:
1.Migratie bruta- suma persoanelor imigrate si emigrate
2.Migratie neta- diferenta dintre persoanele emigrate si imigrate
3.Sporul migratiei nete- este indicele migratiei net la 1000 populatie
4.Sporul migratiei brute-este indicele migratiei brute la 1000 populatie
MIscarea migratorie influienteaza asupra:
Sanatatii populatiei ,reproducerii populatiei, nuptiabilitate,divortabilitate,mortalitatii,natalitatii,structurii si
densitatii populatiei,necesitatilor in servicii medicale ale populatiei.
Calcularea acestor indici se efectuiaza prin formule:
1. I+E= M br
2. I-E=Mn
3. Smbr =(I+E)/L x 1000
4. Smn=(I-E)/L x 1000
I persoanele immigrate E- persoanele emigrate
M br migratie bruta Mn -migratie neta
S mbr- sporul migratiei brute
Smn-sporul migratiei nete
L- numarul populatiei din teritoriul dat.
17.Miscarea naturala a populatiei

Miscarea naturala a populatiei(dinamica naturala) este caracterizata prin fenomene demografice de nastere si
deces.Asupra procesului de dinamica naturala influienteaza, pe linga natalitate si mortalitate, fenomenele de
fertilitate,nuptiabilitate si divortiabilitate.
Este diferenta dintre numarul nou-nascutilor si numarul celor decedatiin teritoriul dat intr-un anumit timp.
Sursele de date ale miscarii naturale ale populatiei sunt: certificatul de nastere sau de casatorie,certif. de deces,
eliberate de catre oficiul starii civile din teritoriu.
Indicii ce caracterizeazadinamica naturala a populatiei sunt:
Fertilitatea generala indicele specific
F gc=Nv/Lf(15-49 ani) x 1000
Fgc- indicele specific al fertilitatii generale
Nv numarul de copii nascuti vii
Lf- numarul de femei in virsta de la 15 la 49 ani.
Natalitatea se calculeaza in promile( %0)
N=Nv/L X 1000
N- natalitate
Nv-numarul de copii nou nascuti
L- numarul mediu al populatiei.
18.Mortalitatea generala a populatiei.Mortalitatea infantila.Mortalitatea maternal
Mortalitatea generala reprezinta numarul tuturor cazurilor de deces ,care au avut loc intr-o perioada de timp in
teritoriul dat la numarul mediu de populatie inmultita la 1000.
M=D/L x 1000
M-indicele mortalitatii
D-numarul de decese
L-numarul mediu al populatiei.
Indicele mortalitatii poate fi calculat dupa criteriul de sex ,virsta,cauzele decesului
Mortalitatea infantila reprezinta cauzele de deces al copiilor in primul an de viata in teritoriul dat intr-o
perioada de timp.
M.inf=Dx/Lx inmultit la 1000
M.inf indicele mortalitatii infantile
Dx-numarul de decese al copiilor pina la 1 an
Lx-Numarul copiilor nascuti vii.
Mortalitatea materna- reprezinta totalitatea deceselor care au survenit in urma complicatiilor sarcinii , nasterii
sau lauziei intr-o perioada de 42 de zile dupa nasterea copilului viu,in teritoriul dat ,intr-o perioada de timp la
numarul nascutilor vii.
M. snl=D snl/Nv inmultit la 1000
M.snl- indicele mortalitatii mamelor survenite prin complicatii ale sarcinii , nasterii,lauziei
D.snl-numarul de decese al mamelor pina la 42 zile dupa nastere
Nv numarul copiilor nascuti vii.

19.Sperana de via la natere i la diferite vrste.Sporul natural, migraional i real al polpulaiei.

Speranta de viata la nastere-nr mediu al anilor, pe care este posibil sa-l traiasca o generatie sau un nr a
populatiei de aceeasi virsta daca ar trai in conditiile respective si indicele mortalitatii ar ramine acelasi.
Sporul migratoriu al populatiei este suma dintre sporul migratiei nete( indicele migraiei net la 1000
populatiei) i sporul migraiei brute( indicele migraiei brute la 1000 populatiei)
Sm= Smn+Smbr Smn=(I-E) /L *1000
Smbr= (I+E)/L*1000
Sporul natural al populatiei este diferenta dintre indicele natalitatii populatiei si indicele mortalitatii
populatiei. Sn= Nv-D/L *1000
Sn- indicele sporului natural al populatiei
Nv- nr copiilor nascuti vii
D- nr pers decedate
L-nr mediu d populaie
Sporul real al populatiei este suma sporului natural al populatiei si sporul migratoriu al populatiei
Sr= Sn+Sm=(N-M)+(I-E)
Sr sporul real
Sn sporul ntural
Sm sporul migratoriu

20. Morbiditatea general a populaiei. Metodele de studiere. Indicatorii.

Morbiditatea populatiei -totalitatea evenimentelor de imbolnavire a populatiei intr-o perioada de timp, in
teritoriul dat.
Metodele de studiere:
1.Adresabilitatii populatiei in institutiile medicale
Adresarea poate fi primara in viata, cu stab pentru prima data in viata a diagnosticului maladiei depistate,
poate fi primara in anul calendaristic dar nu prima data in viata cu stabilirea diagnosticului suportate anterior
de bolnav, si poate fi repetata de bolnav pe parcursul anului.Sursa de inform a adresarii bolnav in institutia
medicala de ambulatoriu pt prima data este tichetl statistic si fisa de ambulatoriu
2.Examenul medical al populatiei- poate fi obligatoriu(angajarea la lucru) sau periodic(munca e legata cu
factori de risc) selectiv sau general.Sursa de info este fisa pers supuse examenului medical, fisa exam
profilactic, si fisa de ambulatoriu.
3.Studierii cauzelor de deces- se studiaza in baza fisei de ambulatoriu, fisei de stationar, si certificatul de
deces. Indicii de apreciere a morbiditatii populatiei sunt: 1.incidenta 2.prevalenta
afectiunea
patologica afectiunea patologica acumulata morbiditatea reala a populatiei
21.Factorii de influenta asupra incidentii morbiditatii si asupra morbiditatii cu incapacitate temporara
de munca. Obiectivele studiilor de prevalenta a morbiditatii.
Factorii influenti:
1.conditiile sanitaro igienice
2.tehnologia organizarii procesului si securitatii muncii
3.componenta muncitorilor dupa virsta ,sex vechime munca
4analiza si calitatea asistentei medicale prestate populatiei . Incidenta morbiditatii este( totalitatea de maladii
inregistrate prima data in viata / nr de populatie) * 10 000( rate de incidente)
Factorii asupra ratei de incidenta: 1.modul de viata
modificarile virulentei facorilor care au infl asupra aparitiei bolii
aparitia unor noi determinanti
4.modificarile in structura si de grup
22.Dezvoltarea fizica a copiilor si a adolescentilor.Evaluarea ei.Legile cresterii copilului,factorii de
influenta asupra cresterii si dezvoltarii copilului.Dezvoltarea fizica a copiilor este totalitatea de
caracteristici interdependente intre ele care coexista intr-o strinsa relatie cu mediul abiant, si care sta la baza
dezvotarii organismului copiilor pe perioada cresterii lui. Legitatile cresterii:
1.Dezvolt copiilor si tinerilor e infl de cond de viata ce determ. particularitatile individuale de grup, precum si
dinamica proceselor de dezvoltare fizica si mintala.
2.Ritmul dezvoltarii scade cu virsta, cresterea intensa in perioada embrionara si fetala, micsorarea incepe 7-10
ani cu cresterea dupa 10 ani.
3.Ritmul de dezv neuniform ca rezultat al influentei factorilor ca rezultatul al influentei fact de mediu c pot
schimba momentul de aparitie a pubertatii.
Ritm de dezv a diferitor tesutri, segmente corporale difera la aceeasi perioada de timp.
4.Dezv fiecarui organ sau tesut e in corelatie cu cresterea celorlalte organe sau tesuturi ce reprezinta sistemul
endocrin, umoral, SNC.
5.DEZV sexelor are partic (maturiz oasoasa mai precoce la femei, maturiz musculara la barbati, si greutatea la
femei mai mica ca la barbati.Evaluarea.1.Somatoscopica, apreciaza
-starea tegumentelor, mucoasei, tes celular adipos, sistem ganglionar, muscular, osos, postura organism.
2
Atropometrica-aprecierea inaltimea corpului, taliei, grosimea corp perimetrul toracic si cranian.
3.Fiziometrica, apreciaza-acuitatea tactila, capacit de munca, excitabilitatea neuro musculara, forta musculara.
Metode: Spirometria, Dinamometria, frecv pulsului, tensiunea arteriala, acuitatea vizuala si auditiva.Factorii
de influenta -imbunatatirea alimentatiei si igienii -imbunat conditiilor de trai
-imbun serviciilor medicale -migratia populatiei -casatorii exogamice -urbanizarea -hipervitaminizarea

23.Clasificarea internationala a maladiilor .Criterii de clasificare.

1.Etilogici(prazitari)
2.Patogenici(oncologici)
3.Localizare(toate celelalte)
4.Comunitate de simptoame
24. Dezvoltarea fizica a copiilor i adolescentilor. Evaluarea ei. Dezvoltarea fizica a copiilor este totalitatea
de caracteristici interdependente intre ele care coexista intr-o strinsa relatie cu mediul abiant, si care sta la
baza dezvotarii organismului copiilor pe perioada cresterii lui. Legitatile cresterii:
1.Dezvolt copiilor si tinerilor e infl de cond de viata ce determ. particularitatile individuale de grup, precum si
dinamica proceselor de dezvoltare fizica si mintala.
2.Ritmul dezvoltarii scade cu virsta, cresterea intensa in perioada embrionara si fetala, micsorarea incepe 7-10
ani cu cresterea dupa 10 ani.
3.Ritmul de dezv neuniform ca rezultat al influentei factorilor ca rezultatul al influentei fact de mediu c pot
schimba momentul de aparitie a pubertatii.
Ritm de dezv a diferitor tesutri, segmente corporale difera la aceeasi perioada de timp.
4.Dezv fiecarui organ sau tesut e in corelatie cu cresterea celorlalte organe sau tesuturi ce reprezinta sistemul
endocrin, umoral, SNC.
5.DEZV sexelor are partic (maturiz oasoasa mai precoce la femei, maturiz musculara la barbati, si greutatea la
femei mai mica ca la barbati.Evaluarea.
1.Somatoscopica, apreciaza-starea tegumentelor, mucoasei, tes celular adipos, sistem ganglionar, muscular,
osos, postura organism.
2 Atropometrica-aprecierea inaltimea corpului, taliei, grosimea corp perimetrul toracic si cranian.
3.Fiziometrica, apreciaza-acuitatea tactila, capacit de munca, excitabilitatea neuro musculara, forta musculara.
Metode: Spirometria, Dinamometria, frecv pulsului, tensiunea arteriala, acuitatea vizuala si auditiva.Factorii
de influenta -imbunatatirea alimentatiei si igienii -imbunat conditiilor de trai -imbun serviciilor medicale
-migratia populatiei -casatorii exogamice -urbanizarea -hipervitaminizarea
25. Factorii dezvoltarii psiho-somatice a copilului.Etapele i perioadele.
Factorii: -imbunatatirea alimentatiei si igienii -imbunat conditiilor de trai -imbun serviciilor medicale
-migratia populatiei -casatorii exogamice -urbanizarea -hipervitaminizarea
Etapele i perioadele:1.Intrauterina dezvoltarea embrionara( primele2, 3 luni) dezv placentara(3 lunanastere)
2.Extrauterina anteprescolare(de la nastere-3 ani) -nou-nascutului(1 luna de viata -sugarul mic(1-6 luni)
-sugarul mare(6-12 luni) -copilul mic(1-3 ani) prescolare(3-6,7 ani) -grupa mica(3 -4, 5 ani)-grupa
mijlocie(4,5-5,5 ani) -grupa mare(5,5 la 6,7 ani) scolare(6,7 ani-18 ani) -clasa 1-4 -subgrupa scolara mijlocie
clasa 5-9 -subgrupa scolara mare 10-12
26.Familia ca sistem.Sanatatea si patologia ei.Caracteristicile familiei.
Familia ca sistem- gr social structurat dupa anumite norme culturale, in ansamblu de raporturi
interindividuale intre barbati ca soti si femei ca mama, intre frati si surori, parinti si copii.
un grup relativ permanent de persoane legate intre ele prin origine, casatorie sau adoptie.
Caracteristicile familiei ca sistem:
Familia e o organizatie formata din membri care au o stare de inerdependenta.
Familia e un organism care isi cauta echilibrul si se adapteaza la mediul inconjurator.
Familia e un tot intreg cu sarcini unitare dar si evidentiate in dependenta de crearea societatii si revendicarii i
revendicarile familiei.

10

27. Structura i Funciile familiei. Structura: 1.Familia Nucleara( sot, sotie, copii naturali)
2.F. nucleara cu copii adoptivi( 1) + COPII ADOPTIVI
3.F. nucleara largita ( 1) +copii adoptivi +parinti a unui sot+frati/copii a unui sot
F.nucleara in curs de dezorganizare( cu conflicte, tensiuni psihologice, violenta, )
F.nucleara dezorganizate(un sot+ copii lor,in urma decesului, divort a unui sot)
Concubinaj: cuplu pseudoconjugal cu sau fara copii coexistenta inegalizata.
Functiile:
I.Interne: a.biologica(reproductiva) b.ingrijirea, dezvoltarea copiilor c.Economica, asig materiala a copiilor
d.educativa, umanizarea, socializarea copiilor, cultura e.culturala: propagarea religiei, destindee, educatie.
II.Externe:
1.Incadrarea familiei in activitati comunitare 2.Incadrarea adultilor in procesul de productie si socializare
Etapele vietii Familiei
Adult tinar, indragostit gata pentru casatorie. Viata familiei fara copii.Cu copii de virsta prescolara. cu copii de
virsta scolara. copii adulti gata de familie, cuibul gol. om singuratic, virsta inaintata

28. Sanogeneza familiei si mentinerea echilibrului ei. Terapeutica familiala.

Indicatori de sanatate a familiei: (6 grupe de apreciere a sanatatii)
Statut familial(stare economica, icnarcatura ereditara, incarcatura de stress prin prezenta violentei,boli
cornice,handicap,capacitate de adaptare a familiei la cerintele mediului inconjurator)
Statut femeii de reproducere(starea de sanatate a femeii in perioada reproductive,fertilitatea,virsta primei
sarcini,deprinderi nocive,istoria reproductive-avorturi,copii morti,nasteri premature)
Statutul copil in virsta prescolara si scolara(starea de sanatate la nastere,dezvoltarea dupa nastere,imunizarea
la timp,nivelul de alimentative a copilului,ingrijirea si dragostea parinteasca,comportament scolar, rezultatele
activitatii scolare,alcool droguri fumat, patologii maladii)
Statut adolescentului(performante scolare si profesionale,nivelul de dezvoltare fizica si
intelectuala,respectarea modului de viata sanatos)
Statutul virstnicilor(alimentatia,practicarea sportului si activitatilor fizice,respectarea securitatii muncii,igienei
personale,consumul de alcool,fumatul,efectuarea examenelor medicale la timp)
Statutul celor batrini(adaptarea la conditiile de viata,preocuparile celor in virsta,asigurarea conditiilor de
viata,evitarea izolarii,mentinerea relatiilor cu noi generatii)
Factori determinant a starii sanatatii familiei:-Biologic si genetic(zestrea de sanatate)-Habitual(asigurarea
cu locuinta,conditii de trai)-Mediu social(respectarea conditiilor de igiena,nutritive si alimentative,loc de
munca,raportul dintre generatii)-Respectarea modului de viata sanatos -Acces la serviciile medicale de calitate
Prin structura si functiile sale familia asigura membrii sai:-Cadrul material de asistenta
Pregateste copiii pu rol de adulti -Reglementarea vietii sexual, asigurarea reproducerii umane
Exercitarea functiei de stabilizator emotional si psihosocial-Exercitarea rolului de purtator,transmitator a
valorilor morale,obiceiuri si traditii,neamuri si natiuni -Asigurarea cooperarii economice interne,ce asigura
dezvoltarea si mentinerea unitatii grupului familial -Asigurarea cadrului de protectie a celor aflati in stare de
independent
Masuri de prevenire si combatere a patologiei familiei:
Sfatul familial,premarital(consultatii,supravegheri)
Sfat genetic(efectuarea obligatorie a consultatiei la medici geneticieni pu a prognoza maladiile genetice
transmisibile)
Masuri psihopedagogice(aplicarea celor mai eficiente metode de educatie a copiilor si sotilor)
Masuri psihoprofilactice ce constau in cultivarea mediului familial,profilaxia tulburarilor psihice

11

Masuri de recuperare ce constau in sustinerea si acordarea ajutorului de reabilitare si recuperare a unui

membru bolnav,handicap
Terapeutica familiala consta in rezolvarea problemelor:-Formarea familiei sanatoase
-Aplicarea reproducerii sanatoase si masuri de contraceptive-Supravegherea copilului de la nastere pina la
adult.-Supravegherea medicala a adultului supus factorilor de risc.-Efectuarea vaccinelor si supravegherea
epidemiologica.-Educatia pentru sanatate

29. Planificarea familiei. Particularitatile planificarii familiei in RM. Strategiile programului national
de ameliorare a asistentei in planificarea familiei si sanatatea reproductiva
Complex de masuri profilactice si informativ educationale,indreptat spre formarea unei atitudini
responsabile si sigure in comportamentul sexual cu preintimpinarea sarcinilor nedorite, celor cu risc
genetic,protejarea fata de maladii sexual transmisibile.
Sarcinile planificarii familiei:
Scaderea nr.de sarcini nedorite
Reducerea mortalitatii infantile si materne
Reducerea morbiditatii copiilor,mamelor
Asigurarea conditiilor pu nastere copiilor doriti,sanatosi
Prevenirea avorturilor
Protejarea sanatatii reproductive a populatiei
Pastrarea genofondului natiunii
Strategii de planificare familiala:
Crearea bazei legislative ce tin de dreptul omului legat de sanatatea reproductiva
Reorganizarea si reoptimizarea serviciului statal de planificare familiala si sanatatea reproductiva
Instituirea unui sistem educational pu pregatirea tineretului catre viata de familie
Stabilirea unui sistem informational pu populatie privind planificarea familiei si protejarea sanatatii
reproductive
33. Nivelul de acordare a asistentei:
Medic de familie ce presteaza(consultatia problemelor familiale,alegerea si asigurarea metodelor
contraceptionale efective,intreruperea sarcinii la termen mai mic de 12 saptamiini,consulting
preconceptional,selectarea pacientilor cu disfunctii reproductive,patronajul medico-social al adolescentilor si
femeilor gravide)
Acordarea asistentei reproductive de medici obstetricieni-ginecologi
Asistenta la nivelul centrului republican de asistenta reproducerii

12

34. Organizarea serviciului stomatologic in RM. Scopurile si sarcinile serviciului stomatolgic

35. Organizarea centrului stomatologic, scopurile, sarcinile, documentatia, indicii de activitate.
Dirijarea serviciului stomatologic in RM e efectuata de Ministerul Sanatatii de stomatologul principal
al republicii. Asistenta organizator-metodica si instructiv a structurilor stomatologice e efectuata de centrul
republican de stomatologie.
Structura serviciului stomatologic: Centrul republican de stomatologie, centre stomatologice
municipale, sectii stomatologice(raioane), centre de sanatate,cabinete stomatologice a centrului de sanatate.
Medicii de familie sunt obligati sa acorde asistenta cind nu sunt cabinete prin indicarea analgeticelor.
La baza organizarii asistentei stomatologice sta principiul de sinteza a masurilor profilactice de cele
curative, principii de continuitate in prestarea serviciului stomatologic al populatiei, principiu de
dispensarizare a persoanelor cu afectiuni stomatologice.
Directii serviciului stomatologic:
- Elaborarea masurilor de profilaxie I, II, III, a afectiunilor stomatologice
- Aplicarea masurilor de depistare in stadii timpurii a patologiilor stomatologice, cu tratarea efectiva
a lor
- Acordarea asistentei medicale stomatologice la nivel calitativ efectiv inalt
- Educatia sanitara a populatiei cu scop prifilaxiei primare a patologiilor stomatologice
Sarcinile serviciului stomatologic:
- Dezvoltarea si perfectionarea structurii serviciului stomatologic
- Efectuarea examenelor medicale profilactice la copii prescolari,elevi,stundenti
- Sanarea cavtatii bucale la toti pacientii ce s-au adresat la medic
- Sanarea cavitatii bucale la recruti
- Acordarea asistentei medicale stomatologice de urgenta a populatiei
- Efectuarea expertizei medicale a vitalitatii bolnavilor
- Indreptarea stationara la bolnavi cu patologii grave stomatologice
- Acordarea tratamentului ortodontic si protetic
- Implementarea noilor tehnologii de diagnostic, tratament
- Planificarea si efectuarea masurilor de perfectionare si ridicare a profesionalismului cadrelor
medicale
-Educatia sanitara a populatiei in domeniul profilaxiei, respectarea igienei cavitatii bucale, promovarii
modului de viata sanatos
-Acordarea asistentei organizator metodice, consultatiilor instructive
Structura serviciului stomatologic:- sanarea cavitatii bucale la copii oblicator de 2 ori/an
-Documentatia de evidenta, dare de seama a structurii stomatologice
1. tichet statistic pu inregistrarea diagnozei finale.2. fisa de ambulator
3. fisa de evidenta dispensarica. 4. 3 registre(evidenta fiselor ambulatorii noi inregistrate/registru a
certificatelor concediului de boala/registru a persoanelor cu efectuarea examenelor profilactice)
5. 3 zilnice de lucru . 6.3 liste de evidenta zilnica a bolnavilor carora s-a acordat serviciul
stomatologic(terapeutic,chirurgical,ortodontic).
Dispensarizarea bolnavilor cu patologii stomatologice se efectueaza conform procesului de dispensarizare.
Analiza activitatii structurii serviciului stomatologic se efectueaza dupa indicatorii:
-Gradul de completare a unitatii de medci stomatologi.-Asigurarea populatiei cu medici stoamtologi
-Nr. mediu de locuitori la unitate de medic stomatolog.-Nr mediu/vizite efectuate de un locuitor pe parcursul
unui an la medicul stomatolog.-Raportul dintre nr bolanvilor cu carii cu/fara complicatii.-Raportul dintre nr de
dinti tratati si extrasi.-Ponderea populatiei care a trecut examenul medical profilactic la stomatolog
-Ponderea populatiei ce necesita sanarea cavitatii bucale din nr celor ce au trecut examenul profilactic
-Ponderea populatiei sanate din nr celor ce necesitau sanarea.-Gradul complicatiilor dupa plombarea dentara

13

-Ponderea protezarii dentare refacute.-Ponderea complicatiilor dupa extractia dintilor

Structura centrului stomatologic: registratura, sectia stomatologica terapeutica, sectia OMF, sectia ortopedie
dentara, laborator dentar laborator clinic, laborator biochimic, cabinet radiografic, capinet proceduri, cabinet
fizioproceduri, administrarea institutiei.

36. Tuberculoza si SIDA ca problema medico-sociala a umanitatii.

Tuberculoza este una dintre cele mai neglijate amenintari ale sanatati, fiind o primejdie globala.
Cauzele tuberculozei:
-Marirea brusca a migratiei, care a cauzat iesirea de sub observatia medicilor a unor grupuri de populatie
-Inrautatirea masurilor de combatere a TBC, indeosebi in profilaxia si depistarea precoce a TBC in grupurile
unde exista riscul sporit de imbolnavire
-Marirea numarului de cazuri de TBC cu dezvoltarea formelor distructive si mai ales a formelor rezistente,
care conditioneaza dezvoltarea tuberculozei ireversibile ce conduce la o letalitate inalta
-Situatia social-economica precara.
SIDA sindromul imuno-deficitar achizitionatm care apare in urma infectarii cu HIV(virusul imunodificitar
uman).SIDA afecteaza numai oamenii, paraziteaza in celulele sanguine umane, ataca sistemul imun.
Este o maladie in permanenta crestere care afecteaza preponderent tineretul, a atins cifre de peste 30
mln oameni pe Terra. Se transmite infectia prin singe, sperma,lichid vaginal si laptele matern.
Caile de infectare:
- Hematogena schimb de seringe, lipsa precautiilor la interventii medicale
- Sexuala acte sexuale neprotejate
- De la mama la fat transplacenta la nastere si in timpul alaptarii
Grupele de risc: prostituatele, narcomanii, care se injecteaza, persoane cu un mod de viata amoral,
homosexuali, persoane infectate.
Cauzele lipsa de informare, cunostinte de profilaxie, stare sociala si economica precara,
drogarea,neprotejarea.
Simptomele SIDA - astenie, transpiratii nocturne, tuse,febra,limfoadenopatie,eruptii
cutanate,pierderea rapida in masa corpului, respiratie ingreuiata.
Profilaxia dezinfectarea,protejarea,abstinenta
37.Bolile cardiovasculare si digestive ca probleme medico-sociale:
Implicatiiile bolilor cardiovasculare intereseaza colectivitatea,familia si individul prin multiplele sale aspecte
sociale,economice,demografice si familiale.Factorii de mediu joaca un rol important in declansarea si evolutia
acestor boli,aparitia lor poate fi prevenita,iar incidenta-redusa prin modif. mediului si corectarea atitudinii
personale fata de sanatate.Patologia CV afecteaza pers de ambele sexe si orce virsta.
Au fost identificati peste 70 factori de risc,ce particip la aparitia si mentinerea bolilor CV ale populatiei.
Cei mai import factori:
-alimentatia nerationala(supraalimentatia),obezitatea; -sedentarismul,hipercolesterolemia,
-hipertensiunea arterial . -stresurile psiho-emotionale
-deprinderile daunatoare(fumatul,cons abuziv de cafea,alcool). -dezechilibrul intre oligoelemente.

14

38.Cancerul si traumatismul ca probleme medico-sociale:

Caracterul medico-social al maladiilor oncologice se confirma prin etiologie si patogenie complicata,raspndire
larga,mortalitate inalta,ocupind locul 2 in structura mortalitatii generale. Factorii ce plaseaza patolog onco in
rindul problem medico-sociale e: -nivelul inalt de invaliditate primara -durata lunga a unui caz de spitalizare
-influenta considerabila asupra niv mediului al sperantei de viata
In f-tie de factorii de risc,se disting 4 grupe de cancere: -cancere ai caraor factori sunt agresionali provin din
med inconjurator si sunt cunoscuti sau aplicati cu mare probabilitate. -cancere pt care se pot deduce sursele de
agresiune din mediul inconjurator prin studii clinice si epidemiologice.--cancere ale caror surse,cai si
mecanisme oncogene sunt necunoscute.-cancere in care factorii genetici pot juca un anumit rol.
Aparitia si evol canc e determ de o serie de fact nocivi:-fact
fizici,chimici,biologici,alimentari,toxici,metabolici,.-hormonali,genetici,profesionali
Traumatismul reprez tot traumelor inregistrate la un grup de populatie(la domiciliu,serviciu,pe strada,in sport
sau serviciu militar) intr-un spatiu anumit si o perioada concreta de timp,raportata la nr acestuia.
Premisele plasarii traumatism printre probl medico-sociale:
1.frecventa inalta
2.niv inalt al mortalitatii posttraumatice
3.afectarea preponderenta a populatiei in virsta apta de munca
4.influenta considerabila a factorilor sociali asupra traumatismului
5.termenul indelungat de tratament,prejudicii economice in legatura cu eliberarea indemnizatiilor si instruirea
bolnavilor in noi specialitati pt activitate in alt domeniu
6.cauzarea prejudiciilor medicale,sociale si economice considerabile
7.nivelul insuficient al asistentei medicale traumatologice pe teren
Traumatismul e conditionat de o multime de factori:
a.Urbanizarea,hiperpopulatia,tranzitia la economia de piata,cresterea tensiunii psihologice in
societate,incapacitatea adaptarii la noile conditii social-economice
b.Starea dezastruoasa a drumurilor,lipsa semafoarelor la intersectii,imprudenta si iresponabilitatea atit a
soferilor cit si a pietonilor
c.Implementarea in productie si viata cotidiana a noilor tehnologii
d.Abuzul de alcool,intrebuinarea stupefiantelor si a altor deprinderi vicioase.
39.Alcoolismul si narcomania ca probleme medico-sociale:
Este din totdeauna o problem medico-sociala acuta.
Aspectul social dezvaluie prejudicii spirituale,demografice,economice si biologice legate de consumul excesiv
al bauturilor spirtoase ait de consumatori cit si intreaga societate.
Formele de consum al alcoolului sunt divizate in 3 grupe: a)forme de consum al bauturilor alcoolice admise de
societate in situatii concrete de ritualuri,obiceiuri,traditii etc; b)forme de consum abuziv-prenosologice-al
bauturilor spirtoase; c)forme patologice de consum al bauturilor spirtoase. Nr. bolnav de alcoolism in dif tari a
sporit de la 15 la 50ori. Morbiditatea in rindurile consumatorilor abuzivi de alcool e circa de 2 ori mai mare
decit in populatie. Narcomania a devenit un factor serios ce influenteaza negativ dezv societatii,prezentind un
pericol grav pt sanatatea publica.
Raspindirea narcomaniei in R.M are un caracter epidemic. Narcomania e cun complex de problem medicosociale si legale,ce apar in legatura cu consumul de catre o patura a populat a drogurilor si a altor substant
stupefiante.Substanta narcotica se caracter prin 3 criterii: medical,social si juridic.S-au stabilit 4 grupuri de

15

factori care contribuie la aparitia narcomaniei: 1)accesibilitatea drogurilor.2)motive sociale,ce determina

primul pas spre narcomanie;. 3)psihologia omului,starea psihilogica in momentul dat,car eil implica in
consumarea drogurilor;.4)predispozitia ereditara prsihica si fizica-ereditatea propriu-zisa
40.Deficienta de iod si deficienta vit D ca probl medico-sociala:
Aceasta afectiune este conditionata de continutul redus de iod in mediul geografic natural al tarii-lipsa iodului
in sol,apa,aer. Efectele carentei de iod:
Pe plan mondial deficienta de iod este singura si cea mai importanta cauza evitabila a afectarii creerului.
Oamenii ce traiesc in zonele afectate de deficient de iod pot avea o reducere a indicatorului dezv
intelectuale(IQ) cu pina la 13,5 puncte sub nivelul comunitatilor comparabile din zonele neafectate de
MID(maladii iododeficitare).Aceasta deficienta mintala are efect imediat asupra capacitati cognitive a
copilului,a sanatatii femeilor,a calitattii vietii si implicit asupra productivitatii economice.
Maladiile iododeficit se dezv in cazurile in care consumul de iod este sub niv recomandat si glanda tiroida nu
mai sintetizeaza cantitatea suficienta de hormoni tiroidieni.
Efectele insuficientei de ios:
1.fatul avorturi -nasterea copilului mort -anomalii congenital -mortalitatea perinatala sporita
-mortalitatea infantila sporita -cretinism neurologic -cretinism mixoedematos
-deficiente mintale hipotiroidism -defecte psihomotorii
2.nou-nascutul,copilul si adolescentul maturii: -hipotiroidism neonatal -retard mintal si retard fizic
-gusa hipotiroidism -f-tie mintala subminata -susceptibilitate sporita la iradierea nucleara
In formele grave deficienta de iod conduce la cretinism.
In acelasi timp privite in contextul sanatatii publice,formele mai putin pronuntate ale afectarii creerului si ale
capacit cognitive reduse reprez. un pericol mai mare,deoarece afecteaza intreaga populatie.
In consecinta,capacitatatea mintala a copiilor si adultilor,cu o dezv. aparent normala,dar care traiesc in zone cu
deficienta de iod,e redusa in comparatie cu capacitatea celor care locuiesc in circumstante mai favorabile.
Rahitismul afecteaza in RM peste 20% din copii sub 2 ani.Fenomenul dat este conditionat de mai multi
factori,printre care:
-imposibilitatea utiliz de catre numeroase familii a laptelui imbogatit cu vit.D pt alimentarea sugarilor;
-absenta aproape completa a utiliz suplimentelor de vit. D de catre populatie;
-imbracarea nou-nascutilor si neiesirea cu ei in aer liber pe parcursul primelor luni de viata;
-insolatia insuficienta pe parcursul lunilor de iarna,asociata cu temperat joase;
-prescrierea frecventa a fenobarbitantului,ce influent metabolis precursorilor vit D.
Vit.D e unul dintre cei mai import moderatori biologici in organismul uman.Impreuna cu hormonii
gl.paratiroide,vit.D contribuie la functionarea fiziologica normala a gl.tiroide,a gl.
paratiroide,pancreasului,ficatului,mentine metabolismul mineral in org. si asig. metab continuu de calciu.
Organale afectate si starile morbide cauzate de deficitul Vit.D :
Gl.paratiroide: -hiperparatiroidism secundar -pseudohipoparatiroidism;
Gl.Tiroida:-carcinom medular; Pancreasul-diabet Ficatul: -ciroza -icter obstructiv;
Plaminii:-sarcoidoza; Pielea-psoriazis; Intestinul: -antagonism glucocorticoid -hipocalcemie idiopatica
-steatoree; Tesutul Osos: -oseteomalacie osteoporoza rahitism -osteodistrofie renala.

16

41.Deficienta de fier si alimentatia sugarului ca probl. medico-sociala:

Una din problemele majore ce caracterizeaza statutul nutritional e anemia.
Afectind 28%copii sub 5ani,20% din femeile de virsta fertila si aproape 50% din copii de virsta intre 612luni,cauza principala fiind carenta in fier fiind una dintre cele mai frecvente dereglari nutritionale in lume.
Deficienta de fier afecteaza:
-performanta cognitiva,comportamentul si dezv. fizica a copiilor mici,a prescolarilor si elevilor;
-statului imun si morbiditatea prin boli infectioase in toate grupurile de virsta;
-utiliz surselor energetice de catre aparatul locomotor si prin aceasta capacitatile fizice ale adolescentilor si
celor maturi;
In special,la femeile gravide def.de fier conditioneaza:
-sporirea riscurilor perinatale la mame si nou-nascuti
-sporirea nivelului mortalitatii infantile.
Deficineta de fier si anemia inhibeaza dezv cognitiva a copiilor de toate virstele,conduce la scaderea
coeficientului de inteligenta cu 5-10puncte.
Def. de fier afecteaza mecanismele imune ale org si e asociata cu rate inalte ale morbiditatii.
Anemia in timpul sarcinii si nasterii e asociata cu multimple rezultate negative,ce tin de sanat mamei si a
copilului,inclusiv riscul hemoragiilor,infectiilor si perinatale,greutatea mica la nastere.
Se estimeaza ca toate femeile au deficit de fier,iar jumat din femeile gravide din tara in curs de dezv sufera de
anemie.Circa40% din decesele materne pe plan mondial sunt conditionate de anemie.La fel def de fier si anem
pot reduce pinla la 30% capacit organism la efort fizic si astfel aduc prejudicii serioase productivitatii muncii
si performantelor individuale.
42.Modul de viata elementele, structura.
O forma corecta de activitate unama istoric determinata, o forma de comportament in aspect material si
spiritual al oamenilor, o totalitate de activitati umane.
Termeni, Structura
1. Nivelul de trai nivelul bunei stari a oamenilor si se caracterizeaza prin gradul de satisfacere a necesitatilor
materiale si spirituoale a oamenilor care pot fi apreciate numeric. Se acpreciaza, prin urmatoarele criterii:starea demografica si de sanatate.- nivelul de instruire si educatie.-nivelul de alimentatie si nutritie
-venitul familiam, consumul global. -conditiile de trai.-conditiile de munca, trai, locuinta
-imbracamintea, conditiile de ogihna.-securitatea sociala
2.Calitatea vietii-gr de satisfacere a necesitatilor materiale si spirituale care nu pot fi supuse masurarii, pot fi
apreciate cu diferite coantificari.
3.Stilul de viata-particularitatile individuale ale conduitei, comportamenentul unei persoane, fiindo
manifestare in diferite activitati a vietii.
4.Orinduirea, felul vietii- ordinea vietii sociale, traiul, regimul muncii, odihnei, unde are loc activitatea vitala a
omului.
5. Standartele vietii- o categorie economica, o totalitate caracteristica cu caracter normativ, comportamentul
despre nivelul de trai al unei persoane-cosul minim de consum.
Elementele- -activitatea de formare a naturii, societatii, gr umane.-activitati de satisfacere a necesitatilor
materiale, spiritual.-formele de participare in viata social-politica , de dirijare cu oamenii.-activitatea de
cunoastere de insusire a materiei, , de valorificare a acestor cunoastinte.-activitatea comunicativa in gr umane
-activitatea medicala si de educatie

17

43.Modul sanataos de viata.Aspecte metodologice.Factorii de ris si inlaturarea lor, promovarea modului

sanatos de viata.
Modul sanatos de viata- forma de activitate umana indreptata spre pastrarea si fortificarea sanatatii.
Include in sine un tip de activitate sociala, de productie, medicala, de instruire, educatie, ce pozitiv se reflecta
asupra sanatatii individului, intregii populatii in conditii sociale concrete.
\In formarea modului de viata sanatos:
1.formarea, dezvoltare, fortificarea, activizarea conditiilor, factorilor, imprejurarilor pozitive, pentru sanatatea
individuala si a intregii populatii.
2.depasire si micsorarea factorilor de risc determinanti negativi pentru sanatate.
Factorii pentru formarea, fortificarea reproducerea Sanatatii.1.activitati de munca, cu satisfactie inalta.
2.comportament fizic, spiritual, cu dezvoltarea armonioasa a capacitatii fizice si intelectuale.
Modul de viata sanatos include: -conditii de munca, de trai, de odihna, alimentatie rationala, calitatea,
atitudine corecta fata de sanatate.-cresterea nivelul conditiilor de munca, trai, odihna
-cresterea comportamentului adecvat in beneficiile celor din jur.
44.Educatia pentru sanatate.Scop,sarcini, metode si forme.
O ramura a sanatatii publice ce studiaza, apreciaza nivelul de cultura sanitara, apreciaza cunostintele,
deprinderile, comportamentul pentru Sanatate a diferitor grupuri de persoane, precum si mijloacele,
procedeele de educatie sanitara, necesara formarii si dezvoltarii uni comportament sanogen, respectat de
fiecare.Sarcinile
-cresterea cunostintelor medicale a populatiei in domeniuul sanogenezei, prevenirea bolilor, prottectia
mediului ambian -formarea si dezvoltarea deprinderilor corecte pentru promovarea sanatatii
- formarea unei pozitii active si corecte fata de problemele sistemelor de sanatate,, cu scopul atragerii maselor
pupulare la participarea activa apre consolidarea sanatatii populatiei.
Scopul: 1.preventiv 2.constructiv-prin adeziunea opiniei publicein favoarea sanatatii
3.curativ:Spre convingerea pacientilor , persoanelor sanatoase de a urma prescriptiile medicale.
Metodele: 1.sanogenetica 2.preventiva 3.curativa 4 de reabilitare
Forme, laturi:
1.cognitiva-in comunicarem si insusirea de catre populatie a cunostintelor pentru pastrarea sanatatii
2.motivationala-convingerea populatiei privindnecesitatea prevenirii bolilor, dezvoltarea armonioasa a
organismului, respectarea modului de viata sanatos.
3.comportamental-volutionala, deprinderile sanogene a populatiei, cu aplicarea in practica de fiecare zi.
45.Clasificare sist.de san pub nationale din lume.Pricipii de finatare si administrare
1.Modelul Beveridg(pct47) 2.Modelul Semashco(pct46) 3.Modelul mixt(pct47)
4.Modelul Bismarc(pct48) 5.Modelul Canadian(pct.49)

46. Scopurile in activitatea sistemilor de sanatate publica nationale. Modelul de sanatate publica sovetic
(Semasco).
Scopurile: 1) Imbunatatirea indicilor de sanatate a populatiei.2)Asigurarea accesibilitatii sporite a populatiei
la servicii medicale. 3) Hotarirea sarcinilor si problemelor sist.de sanatate publica. 4)Asigurarea echitatii

18

regionale,sociale si demografice in accesibilitatea serviciilor medicale populatiei.5)Cresterea finantarii cu

retinerea(diminuarea cresterii)sinecostului serviciilor medicale prestate,folosirea rationala si efectiva a
surselor financiare.6)Satisfacerea cerinteleor pacientilor.7)Satisfacerea lucratorului medical de munca depusa
in prestarea serviciilor medicale.8)Asigurarea posibilitatilor de transfer a politei de asigurari la locul nou de
trai sau lucru.9)Participarea societatii(organelor publice)in dirijarea activitatii sistemului de sanatate publica si
controlul activitatii ei din partea societatii.10)Cresterea calitatii serviciilor medicale.11)Organizarea deservirei
medicale a populatiei la etapa I,II,III(urgenta,primara,spitaliceasca).12)Organizarea sistemului de informare si
monitoring a societatii.13)Controlul continuu a politei si managementului sistemului de sanatate
publica.14)Ridicarea standardelor in cercetari stiintifice,in pregatirea si perfectionarea cadrelor
medicale.15)Prestarea serviciilor medicale de catre institutii medicale si de stat.
Modelul Semasco: are ca surse de finantare bugetul de stat de catre Guvern din impozitile generale si alte
venituri, drept primcipiu de administrare este planificarea si dirijarea centralizata, finantarea fixata, reisind din
numarul de paturi si cadre medicale.
47. Modelul de sanatate publica Beveridj. Modelul de sanatate publica national mixt.
Modelul Beveridj : (Marea Britanie, Norvegia, Suiedia, Danemarca) este finantata de Guvern din impozit si
acceiziile acumulate, asigurari sociale si casele spitaciliesti. Principiul de administrare este: palnificare
centralizate de dezvoltare, decentralizare a sistemului de dirijare, plata prin metoda capitatsiei.
Modelul mixt: (SUA, tarile Americei Latine, Asia, Africa) sursa de finantare sunt asigurarile medicale private
la locul de munca, asigurarile publice prin sistemul de asigurari sociale. Principiul de administrare este:
planificarea si reglamentarea dura in dezvoltare, decentralizarea dirijarii, prestarea serviciilor medicale de
catre institutii medicale private publice si statale, concurenta pe piata dirijata, asigurarea cu servicii medicale a
batrinelor si a celor saraci prin programele de asigurari sociale Medicaer si Medicaid
48. Modelul de sanatate publica Bismarc. Sistemul de sanatate publica din RM. Principiile de
reformare si dezvoltare.
Modelul Bismarc: (Germania, Israel), sursele de finantare sunt: asigurarea medicala obligatorie prin prisma
sistemului national de asigurari sociale cu achitarea obligatorie a politei de asigurari de catre asigurat, patron
si stat. Principiul de administrare este: reglementarea dezvoltarii de Guvern, decentralizarea dirijarii, plata
pentru servicii medicale prestate prin intermediul caselor spitalicesti.
Sanatatea publica in RM: sursele de finantare este : asigurarea medicala obligatorie prin prisma sistemului
national de asigurari sociale cu achitarea obligatorie a politei de asigurari de catre asigurat, patron si stat.
Principiul de administrare este: reglementarea dezvoltarii de Guvern, decentralizarea dirijarii, plata pentru
servicii medicale prestate prin intermediul caselor spitalicesti.
Principiile de reformare si dezvoltare: Solidaritatea dintre generatii, echitate in acordarea serviciilor
medicale, acces universal a populatii la serv. med., ingrijirile medicale primare inclusiv profilaxia bolilor de
catre med. Fam., decentralizarea economico-financiara a sistemului de san pub cu asigurarea unui grad de
autonomie inalt prestatorului, garantarea serviciilor de calitate prin acreditarea institutiilor medicale.

49. Modelul de sanatate publica nationala si bazele programelor nationale de sanatate pub din Canada.
Modelul national: VEZI pct 48 (RM)
Modelul Canadian: ca sursa de finantare serveste impozitul general acumulat de stat si veniturile
provinciilor. Principiul de administrare consta in reglementarea de dezvoltare si activitate de catre Guvernul
federal, decentralizarea dirijarii, spitaluri finantate prin bloc-dudget, plata pentru unitate de serviciu prestat.

19

50. Strategia si tactica politicii nationale de sanatate publica, scopurile, problemile si sarcinile.
Scopuri: 1obligatiuni politice de imbunatatirea a sanatatii polulatiei, 2) finantarea sistemului de sanatate
publica conform asteptarilor nationale de bunastare sociala, 3) asigurarea managmentului calitatii
Probleme:1) Accesibilitate tuturor la servicii medicale. Sanatatea populatiei, responsabilitatea Guvernului.
Corespunderea standartelor nationale celor internationale. Echitatea sociala si regionala in prestarea serviciilor
medicale. Libera alegire a medicului. Modul sanatos de viata politic, de sanatatea tarii. 2) Finantarea
satisfacatoare a sistemului de sanatate 6% din PNB. Trecerea la modelul de plata capitatia. Retinerea cresterii
costurilor la serviciile medicale. 3) Decentralizarea dirijarii in sistemul de sanatate publica. Formarea
agentiilor nationale de elaborarea standardelor modalitatilor la serviciilor medicale si politicii de sanatate.
Monitorizarea activitatii sistemului de sanatate publica.
Sarcinile: 1) Elaborarea scopurilor de activitate a sistemului national de sanatate publica. Elaborarea politicei
de mentinere si fortificarea sanatatii populatiei. Elaborarea si adoptarea legislatiei si regulamentului de
asigurare publica. Elaborarea dreptului pacientului. Informarea populatiei despre problemele de san pub.2)
Sporirea finantarii a sistemului de sanatate publica la nivel national si local. Asigurarile de sanatate ca un
supliment la finanatarea sistemului de sanatate publica. Miscorarea paturilor in stationar. Determinarea cosului
de serviciile medicale asigurate si drepturile pacientului. 3) Cresterea numarului srviciului medical primare la
domiciliu. Fondarea stationarelor de tratament indelungat, sporirea asistentei medicale de ambulator. Analiza
factorilor de risc ce influentiaza nivelul de sanatate a populatiei.
51. Principiile de reformare a sistemelor de sanatate publica nationala. Elementele cheie a reformelor.
Reorganizarea sanatatii publice se face prin:
1) Decentralizarea a) deconectarea administrativa: se transmit posibilitatile de primire a hotarirelor la un
nivel ierarhic de administrare mai jos b) transmiterea functiilor- funnctia de a primi hotariri se transmite la un
nivel politic ierarhic mai jos (Guvern- executiv municipal, ONG- sindicate) c) dereglarea imputernicirelorfunctia de planificare si executare a hotarirelor se transmit executorilor de un nivel mai jos fara a fi controlati
de organile ierarhic superioare. d) privatizarea- functiile statului in organizarea activitatii sistemului de
sanatate publica se transmit proprietarului.
2) Metoda pendulului: consta din 2 strategii:
a) obtinera consensului care prevede micsorarea temerii sociale in urma reformei, constientizarea de catre
bineficiare a nicesitatii de reformare, formarea unei sustinere pozitive a reformelor, organizarea operatiunelor
politice de sustinere a reformelor.
b) intensificarea proceselor de reforme care consta in repartizarea reformei pe termen admisibil, planificarea
reformei, atragerea in sistemul sanatatii publice a grupurilor sustinatoare si a celor ce se opun pentru a obtine
un consens.
Elem cheie:1.Reformari structurale si nu schimbari evolutive sau pe etape. 2.Schimbarea scopurilor politicii
nationale de sanatate cu schimbari institutionale. 3.Reformari strcturale si nu elaborarea de noi sarcini.
4.Schimbari directionate si nu intimplatoare. 5.Schimbari continue de lunga durata. 6.Diversificarea masurilor
de reformare. 7.Determinarea specificului national a culturii si sistemului de sanatate publica

52)Decentalizarea ca forma de reorganizare a sistemului de san.pub.Clasificarea.

1) deconectarea administrativa: se transmit posibilitatile de primire a hotarirelor la un nivel ierarhic de
administrare mai jos
2) transmiterea functiilor- funnctia de a primi hotariri se transmite la un nivel politic ierarhic mai jos
(Guvern- executiv municipal, ONG- sindicate)

20

3) dereglarea imputernicirelor- functia de planificare si executare a hotarirelor se transmit executorilor de

un nivel mai jos fara a fi controlati de organile ierarhic superioare.
4) privatizarea- functiile statului in organizarea activitatii sistemului de sanatate publica se transmit
proprietarului.
53. Deconcentrarea si privatizarea ca forma de reorganizare a sistemului de satatate publica
Deconcentrarea. Def: se transmit functiile de primire a deciziilorla un nivel ierarhic mai jos
Avantaje: micsoarea nr de organe centrale de administrare; implimentarea de noi idei si activitati
Dezavantaje: aparitia variantelor neecceptabile in activitatea sistemulul de sanatate publica; dreapta nu stie
ce face stinga
Privatizarea. Def: Functiile statului in organizarea activitatii sistemului de sanatate publica se
transmit proprietarului
Avantaje: sigurarea activitatii libere independente de organele puterii si politicieni, in dependenta de
cerintele pietii serviciilor medicale
Dezavantaje: formarea monopoliilor, care pot face abuz de putere
54. Transmiterea functiei si delegarea imputernicirilor ca forma de reorganizare a sistemului de
sanatate publica. Avantajele si dezavantajele decentralizarii.Transmiterea functiei(decentralizarea
politica). Def: Functia de a primi decizii se transmite la un nivel ierarhic mai jos
Avantaje:Asigurarea unor posibilitati mai margi in primirea deciziilor si planificare pe loc, in
dependenta de situatia specifica creata sub influenta mai multor persoane
Dezavantaje:Lipsa controlului politic in stilul si formele de prestare a serv med
Delegarea imputernicirilor. Def: Functia de planificare si executare a hotaririlor se transmit executorilor de un
niveel mai jos, fara a fi controlati de organele ierarhic superioare
Avantaje: Micsorarea influentei organelor centrale; executarea deciziilor mai efectiv si mai rapid
Dezavantaje: Scaderea profesionalismului; aparitia greutatilor in asigurarea calitatii si eficacitatii de activitate
a institutiilor medicale
55.Metoda pendulului in reorganizarea sistemului de sanatate publica. Strategia consensului
56. Complexul de masuri in reorganiz sistemului de sanatate publica dupa modelul pendulului
Metoda consta din 2 componente: obtinerea consensului si intensificarea procesului de reforma
Obtinera consensului costa in: micsorarea temerilor fata de schimbarile sociale so culturale ca urmare a
reformei; constientizarea de beneficiari a necesitatii de reforma; organizarea formatiunilor politice de
sustinere a reformelor cu izolarea grupurilor care se opun
Intensificarea procesului de reforma consta in: repartizarea reformelor pe un termen admisibil; planificarea
implimentarii reformelor concomitent cu elaborarea lor; atragerea in reorganizare a grupurilor de sustinatori si
a celor care se opun obtinerii consensului
57. Reabilitarea medico-sociala si profesionala. Scopurile si sarcinile
Reabilitarea este un complex de masuri pentru restabilirea functiilor organismului dereglate anterior ca urmare
a unei traume sau boli si restabilirea capacitatii de munca si a vietii sociale.
Scopul reabilitarii este sanarea individului cu acordarea de ajutor pentru restabilirea sau dezvoltarea
deprinderilor profesionale.
Sarcinile reabilitarii sunt: preintimpinarea agravarii maladiilor; pacientii sa devina membri activi ai societatii;
crearea conditiilor necesare pentru incadrarea pacientului la munca; restabilirea pacientului la locul de munca
precedent sau la un nou loc de munca; schimbarea profesiei pacientului
58. Reabilitarea medico-sociala si profesionala. Etapele si pricipiile
Reabilitarea este un complex de masuri pentru restabilirea functiilor organismului dereglate anterior ca urmare
a unei traume sau boli si restabilirea capacitatii de munca si a vietii sociale.
Etapele: 1. Intraspitaliceasca; 2. Extraspitaliceasca(sanatoriala); 3. De ambulator; 4. Industriala
Principiile: Initierea cit mai precoce a tratamentului de restabilire; continuitatea masurilor; complexitatea
masurilor; reintegrarea invalizilor in societate

21

Eficacitatea reabilitarii medicale depinde de: 1. Aspectul medical- masuri in plan diagnostic,curativ,profilaxia
pentru combaterea complicatiilor; 2.Aspectul psihologic- intensificarea procesului de adaptare psihologica la
noile conditii; 3. Aspectul social- influenta factorilor sociali cu restabilirea relatiilor normale a bolnavului cu
familia, colectivul, societatea; Aspectul profesional- aplicarea masurilor de incadrare in munca folosind
capacitatea de munca ramasa
59. Notiuni de capacitate si incapacitate de munca temporara. Clasificarea, caracteristica. Principiile de
organizare a expertizei vitalitatii.
Expertiza medicala a vitalitatii este o stiinta aplicativa ce are ca scop rezolvarea problemelor de integrare
medicala si sociala cu influenta asupra sanatatii. Este o aprecierea a duratei si gradului de incapacitate de
munca ca urmare a unei maladii sau traume, stabileste cauzele si grupa de invaliditate.
Principiile expertizei medicale a vitalitatii: 1. Caracterul de stat confirmat prin faptul ca dreptul de a trece
aceasta expertiza o are numai o institutie publica de stat si cele private licentiate; 2.Caracterul profilactic
confirmat prin sarcinile de restabilire cit mai rapida a capacitatii de munca a persoanei; 3. Principiile de
colegialitate confirmat prin faptul ca in aprecierea nivelului capacitatii de munca a bolnavului participa
concomitent mai multi specialisti medici.
Capacitatea de munca este o categorie sociala ce reflecta posibiliatea unei pers de a efectua un volum de lucru
determinat de dezvoltarea personala, de starea de sanatate, de pregatirea profesionala, de experienta de munca.
Capacitatea de munca generala este posibilitatea unei pers de a efecuta un volum de lucru necalificat in
conditii de munca obisnuita.
Capacitatea de munca profesionala este posibilitate pers de a efectua un volum de lucru conform specialitatii,
functiei si gradului de calificare
Incapacitatea de munca este imposibilitatea unei pers de a lucra ca urmare a unei contarindicatii medicale sau
sociale aparute in urma unei maladii, traume sau situatii exceptionale
Incapacitatea de munca totala: pers nu poate si nici nu trebuie sa lucreze
Incapacitatea de munca partiala: cind pers ca urmare a unei maladii, fara a intrerpe tratamentul si fara
dificultati pentru sanatate poate indeplini un volum de lucru mai mic sau in conditii mai favorabile.
Incapacitatea de munca temporara- stare a organismului conditionata de trauma suportata in urma careia
dereglarile functionale ale organismului fac imposibila executarea obligatiunilor de munca in conditii
obisnuite pe o perioada neindelungata de timp si poarta un caracter reversibil ce dispare dupa un tratament
calitativ.
Incapacitatea de munca temporara poate fi conditionata de factori medicali(trauma, boala), sociali(ingrijirea
bolnavilor membri a familiei, dehelmintizarea, protezarea unui membru, tratament balneo-sanitar), carantinametoda de profilaxie in caz de epidemie, transferul de la un loc de muca mai bine platit la unul mai putin
platit, sarcina.

60.Expertiza medicala a vitalitatii. Principii de baza, de organizare, scopul, sarcinile.

Expertiza medicala a vitalitatii este o stiinta aplicativa ce are ca scop rezolvarea problemelor de integrare
medicala si sociala cu influenta asupra sanatatii. Este o aprecierea a duratei si gradului de incapacitate de
munca ca urmare a unei maladii sau traume, stabileste cauzele si grupa de invaliditate.
Principiile expertizei medicale a vitalitatii: 1. Caracterul de stat confirmat prin faptul ca dreptul de a trece
aceasta expertiza o are numai o institutie publica de stat si cele private licentiate; 2.Caracterul profilactic
confirmat prin sarcinile de restabilire cit mai rapida a capacitatii de munca a persoanei; 3. Principiile de

22

colegialitate confirmat prin faptul ca in aprecierea nivelului capacitatii de munca a bolnavului participa
concomitent mai multi specialisti medici.
Sarcinile: 1.Evaluarea gradului de incapacitate de munca stiintific argumentat; 2. Determinarea incapacitatii
de munca cu eliberearea de la serv a pers in legatura cu indicatiile medicale si sociale confirmate prin
legislatie; 3. Stabilirea caracterului de incapacitate de munca; 4. Determinarea cauzelor de incapacitate de
munca temporare sau stabile pentru a aprecia marimea indemnizatiilor, pensie; 5. Angajarea nationala in
cimpul muncii a pers ce nu au indicatii pentru numirea grupei de invaliditate, dar dupa starea de sanatate nu
poate indeplini obligatiunile profesionale anterioare; 6. Indrumarea invalizilor la rearanjarea in cimpul muncii
conform capacitatilor de munca ramase; 7. Studierea nivelului structurii si cauzelor morbiditatii populatiei cu
pierderea capacitatii de munca sau innvalidizare; 8. Asigurarea restabilirii sociale si profesionale a invalizilor
si bolnavilor cu maladii cronice 9. Stabilirea formelor de asistenta sociala in caz de invaliditate sau
incapacitate de munca
Organele ce efectueaza expertiza medicala a vitalitatii: institutiile medicale publice de stat; institutiile
medicale private licentiate in drept de a efectua expertiza; organele asigurarilor sociale
61.Expertiza medicala a incapacitatii de munca temporara.Nivelurile si etapele exprtizei medicale a
incapacitatii de munca temporara.Cauzele incapacitatii de munca temporara.Documentatia.
Incapacitatea de munca temporara e o stare a organismului uman cind de trauma sau boala in urma carora
dereglarile functionale a organismului fac imposibila executarea obligatory profisionala de munca in conditii
obisnuite pe parcursul unei perioada neindenlungate si poarta un character reversibil care dispare in urma unui
tratament bun.
Nivelurile expertizei medicale in incapacitate de munca
temporara:
1.de executare in cadrul careia activitatea medicilor curanti efectueaza expertiza medicala propriu-zisa
2.de dirijare care e efectuata de managerii prin activitatea organizatorica si control
Etapele:medical currant are dreptul de a elibera de la serviciu persoana bolnava sau traumata pe 3 zile cu
prelungirea inc ape 3 zile si cu prezentarea la nivelul II la comisia consultative pentru prelungirea termenului
de incapacitate de munca temporara.Comisia consultative are dreptul de aprelungi termenul de incapacitate de
munca temporara pe 4 luni fara intrerupere sau pe 5 luni in anul calendaristic cu moment de intrerupere.
Cauze de incapacitate de munca temporara: -boala sau trauma -ingrijirea bolnavului
-asanarea purtatorilor de membri patogeni dezghirmetizarea -protezarea unui membru
-tratamentul sanatorial -infarct miocardic -ictus cerebral -transfer de la un post de munca cu salariu mai mic la
unul mai mare carantina -sarcina
62.Expertiza medicala a incapacitatii de munca permanenta .Invaliditatea.Factori ce determina
invaliditatea.Documentatia.Cauzele invaliditatii.
Incapacitatea de munca permanenta sau invaliditatea e o limitare sau insuficienta in urma dereglarilor
functionale si morfologice ale organismului,a capacitatii de a aefectua in forma si masura data considerate
normale pentru fiecare om.Invaliditatea ,aparitia si cauzele ei se constata de catre organelle de stat
imputernicite ale organizarii cum ar fi consiliul de validitate cuprinde valorile care constitue pozitia cheie a
vitalitatii vietii.
Cauzele invaliditatii: -invaliditatea de boala obisnuita -invaliditatea de accidente de munca -invaliditatea de
boala profisionala -din copilarie -sindromul Cernobil -armata

63.Clasificarea contingentelor de populatie indreptate la consiliul de expertiza medicala a

vitalitatii.Grupele de invaliditate.Reexpertiza invalizilor
La consiliu de expertiza medicala a vitalitatii e necesar de prezentat :-certificat de concediu medical deschis
-fisa de indreptare -buletin
Motive:
-prezenta semnelor de invaliditate -expirarea termenului de invaliditate determinate anterior
-reexpertiza inainte de termen -necesitatea de protectie sociala
In functie de reducerea grupelor vitale se cunosc infermitati ca: -usoare 25 % -Moderata 25-50%
-pronuntata 50-75% Accentuate 75 si mai mult

23

In dependent de aceste clasificare se dau 3 grupe de invaliditate

1-persoane cu grad inalt de infermitatea,accentuat care necesita ingrijire suplimentara
2-persoane care au grad de infermitate pronuntat si care nu pot indeplini lucru dar se pot autoservi
3-persoana moderata ca nu pot active in functia detinuta anterior si necesita rencadrare
Reexpertiza:la gradul I reexperizarea din 3 in 3 ani
La gradul II III anual
64.Scopurile,sarcinile si etapele dispensarizarii populatiei.Elemente de baza a dispensarizarii
populatiei.Documentatia.Sarcinile medicului de familie in dispensarizare.
Sarcinile:
1 Determinarea starii de sanatate a fiecarui cetatean
2Aprecierea sanatatii prin prisma particularitatii de virsta,sex si profesie/
3Obtinerea active in dinamica a starii de sanatate a persoanelor supuse dispensarizarii/
4 Depistarea si inlaturarea cauzelor si favorizantilor bolii
5Efecturarea masurilor curativ-profilactice. 6Redobindirea sanatatii
7Micsorarea deceselor premature. 8Cresterea anilor potential.
Dispensarizarea populatiei este o metoda active de obtinere a oamenilor sanatosi ,a persoanelor supuse
factorilor de risc si a persoanelor bolnave.E o monitorizare a starii de sanatate o metoda medicala active
curative-profilactica si individualizata persoanelor dispensarizate,se aplica un complex de masuri indreptate
spre mentinerea tratarii sarcinilor.
Etape: 1.de pregatire care prevede:-organizarea brigazilor de medici pentru efectuarea examenului
-laborarea sistemului de educatie profilactica -pregatirea incaperilor cu tehnica si aparataj
-stabilirea contingentului de populatie care va fi examinata -Efectuarea seminarelor de perfectionare
2.De lucru:
-examinarea propriu-zisa si evident persoanelor cu scopul depistarii precoce a maladiilor
-efectuarea masurilor curative-profilactice si de asanare
-supravegherea in dinamicaa a starii de sanatate a persoanelor dispensarizate.
65.Asigurarile medicale.Terminologia.Caracteristica.Particularitati.
Asigurari medicale-gen de asigurare in care riscul asiguratorul e necesitatea de a mentine fortificarea sanatatii
persoanelor asigurate a unui sau mai multor maladii in caz de asigurare de boala sau a mai multor stari care
necesita asigurare.Asiguratorul e o persoana fizica sau juridical care e detonator de polita
Medicina prin asigurari medicale e un sistem de organizare a sistemului de sanatate publica din tara prin
intermediul asigurarii legii pentru toata populatia tarii sau pentru unele categorii sociale.
Obiective: -Autonomie financiara si de functie -confidentialitate in prestarea serviciilor
-servicii medicale promte la timp.-prestarea serviciilor medicale de calitate conform tehnologiilor modern
-finantarea echitabila,cheltuieli,capacitatea de plata a pacientilor
Scopul principal:realizarea unui nivel inalt de sanatate si destribuirea echitabila a serviciilor de asigurare
medicala

65.Asigurarile medicale.Terminologia.Caracteristica.Particularitatile.
Particularitatile: -sanatatea medicala pu toti contribuabilii; -stabilirea primelor asigurari in functie de
venituri si nu; -contributiile sunt platite de patron; -statul plateste contributiile stabilite pu social-vulnerabili.
66.Functiile asigurarilor medicale.Tipurile de asigurari.Sursele financiare de baza ale asigurarilor
obligatorii medicale.
Functiile:1.formarea fondului financiar special de asigurare ca garantie de plata pu riscurile reluate de catre
compania de asigurare.

24

2.restituirea pagubelor parvenite pe parcursul perioadei de asigurare si sustinerea materiala a persoanei.

3.preintimpinarea si minimalizarea daunei indepartate spre profilaxia si diminuarea daunelor care au loc
asupra sanatatii.
Tipuri: 1.volumului de risc: -asig in caz de deces;
- asig in caz de invaliditate sau incapaciatate de munca temporara;
-asig cheltuielilor medicale.
2.in baza numarului de persoane asigurate: - individuale; -familiare; -colective
3.in baza perioadei de asigurare: -scurta(pina la 1 an); - medie(1-5 ani);
- lunga(6-15 ani) ;
- pe toata viata
4.in baza formei de achitare a platii: -integrala;
-renta.
5.in baza formei de achitare a primelor plati : -unica; -anuala; -lunara.
Sursele: -organizatiile; -institutiile; -cetatenii; -organele serviciilor publice.
67.Principiile de clasificare a asigurarilor medicale.Volumul serviciilor medicale in cadrul asigurarilor
obligatorii de asistenta medicala.
Principiile: - in baza volumului de risc: -in baza numarului persoanelor asigurate; -in baza perioadei de
asigurare; -in baza formei de achitare a platii; -in baza formei de achitare a primelor plati.
Volumul: -asistenta medicala primara ; -asistenta medicala de urgenta;
-asistenta medicala spitaliceasca; -asistenta medicala spitaliceasca de ambulator.
68. Caracteristica si componentele CNAM. Avantajele asigurarilor medicale.
Caracteristica: este o organizaie de stat autonom de nivel naional, care dispune de personalitate juridic
i desfoar activiti nonprofit n domeniul asigurrii obligatorii de asisten medical, fondat prin
Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr.950 din 7 septembrie 2001 n scopul implementrii Legii cu
privire la asigurarea obligatorie de asisten medical nr.1585-XIII din 27 februarie 1998.Componentele: conducerea;
-direcia juridic; -directia evidenta contabila; -direcia economie i planificare;
- direcia dezvoltare strategic i resurse umane; -directia de evaluare si control;
-directia contractare si relatii cu prestatorii;
-direcia administrare a fondului msurilor de profilaxie i a fondului de dezvoltare;
-directia sisteme informationale; -serviciul audit intern; -serviciul de informare sirelatii cu mass-media;
-servicii relatii internationale; -sectia administrativa.
Avantajele:
-comfortul financiar-in momentul activarii serviciilor medicale devine garantul financiar pu
orice forme de
cheltuieli medicale;
-servicii medicale calitative ,investigatii de laborator,metode de tratament efective.