I.

STRUCTURA SI FUNCTIILE ARTICULATIILOR, TESUTULUI CONJUCTIV SI

OSULUI

Articulatia este structura anatomica specializata care da mobilitate si stabilitate

sistemului musculoscheletal.
Exista 2 tipuri de articulatii in functie de structura si gradul de mobilitate:
sinoviale (diartrodiale) care au cavitatea articulara tapetata de sinovie ce
permite miscari ample si sinartrodiale in care miscarile sunt limitate. Acetea se
clasifica in 4 subtipuri:
1. Simfize (sunt unite prin ligamente fixe si separate printr-un disc
fibrocartilaginos, ce permite miscari minore : simfiza pubiana, articulatiile
intervertebrale, articulatia sacroiliaca) se numesc amfiartroze.
2. Sincodroze capetele osoase sunt acoperite de cartilaj, nu au cavitate
articulara, si nici sinovie, exemplu: articulatiile manubrio si costernale.
3. Sindesmoze extremitatile osoase sunt unite prin ligamente fibroase, fara
cartilaj, articulatia tibio-fibulara distala.
4. Sinostoze oasele sunt unite prin adevarate punti osoase din tesut conjunctiv
dens: osaele cutiei craniene
Articulatia diartrodiala
Articlulatiile diartrodiale (sau sinoviale) realizeaza miscarile cele mai ample datrorita
structurii lor (cavitate articulara tapetata de membrana sinoviala si continand
lichid articular). In functie de forma si dimensiunea suprafetelor articulare, la nivelul
articulatiilor diartrodiale sunt posibile miscari de felexie, extensie, abductie,
adductie si rotatie.
O articulatie sinoviala contine cartilaj hialin intre suprafetele articulare si este
inconjurata de o capsula si de parti moi periarticulare ( muschi, tendoane,
ligamente, burse, meniscuri_ care au rolul de a permite mobilitatea in mai multe
planuri, dar si de a asigura stabilitatea articulatiei.
Cartilajul articular
Cartilajul este un tip de tesut conjunctiv inalt diferentiat, paucicelular, avascular,
aneural, si alimfatic. El este prezent in organism in mai multe tipuri: cartilaj hialin
(articulatii diartrodiale, apofize osoase, platouri epifizare, cartilaj costal si schelet
fetal); fibrocartilaj ( la nivelul tendoanelor si insertiilor ligamentare, meniscuri,
inelul fibros al discului intervertebral); cartilaj elastic ( trahee, lobul urechii,
epiglota).
Cartilajul ce inveleste suprafetele articulare este cartilajul hialin si are mai multe
functii:

Reducerea fortelor de frecare intre suprafetele articulare ( rol la care particia

si lichidul sinovial )
Repartitia uniforma a fortelor mecanice in cadrul structurilor articulare
Adaptarea suprafetelor osoase in diferite pozitii, ceea ce ofera o mare
mobilitate.

Lichidul sinovial si vascularizatia osului subcondral realizeaza nutritia cartilajului

hialin.
Cartilajul este alcatuit din celule ( condrocite ) si matrice extracelulara.
Sinoviala se afla in capsula fibroasa si cavitatea articulara acoperind toate
structurile, mai putin cele care vin in contact cu cartilajul.
Lichidul sinovial
Este prezent in cantitati mici in articulatia normala. Provine din ultrafiltrarea plasmei
( prin fenestratiile capilarelor sinoviale) la care se adauga alti factori locali generati
de sinoviocitele B(1). Acestea secreta polizaharide cu greutate moleculara mare, cel
mi important fiind acidul hialuronic care are multiple roluri. Pe de o parte retine apa
la acest nivel, concentratia de hialuronat determinand volumul fluidului sinovial.
Astefel apa traverseazza cavitatea articulara prin difuzie, dar nu este expulzata in
circulatia limfatica. Prezenta hialuronatului da lichidului sinovial o structura
gelatinoasa elastica asigurand lubrefierea suprafetelor acoperite de cartilaj.
Musculatura periarticulara asigura mobilitatea si stabilitatea articulatiei.
Tendoanele adevarate punti intre muschi si os sunt constituite din colagen de tip I
si tip III, vase sangvine si limfatice, fibroblasti.
Ligamente sunt structuri asemanatoare tendoanelor, dar cu un procent mai mare
de elastina, ce asigura alaturi de capsula si meniscuri stabilitatea articulatiei.
Meniscurile sunt structuri fibrocartilaginoase bogate in colagen de tip I ce
protejeaza suprafetele articulare de stresul mecanic.
Bursele, ca si tecile tendoanelor, contin tesut ce nu se poate distinge de cel
sinovial fiind afectate si ele de procesele patologice ale sinoviei. Ele protejeaza
punctele de frecare ale articulatiei precum acelea dintre ligamente, prominente
osoase si piele.
DE RETINUT !!!
Articulatia este structura anatomica ce da mobilitate si stabilitate sistemului
musculoscheletic.
Articulatia diartrodiala (sinoviala) are o cavitate articulara tapetata de membrana
sinoviala si contine lichid articular.

Cartilajul articulatiei diartrodiale este cartilajul hialin, un tip de tesut conjuctiv inalt
diferentiat.
Componentele cartilajului hialin sunt celule ( condrocide) si matrice extracelulara
In metabolismul cartilajului sunt implicate o sere de proteine necolagene si enzime
numite matrix-metaloproteinaze.
Sinoviala este structura ce captuseste structurile asigurand vascularizatia si
inervatia acesteia, fiind sediul proceselor inflamatorii articulare.
Matricea extraarticulara
Este formata din 3 componente de baza: colagen, elastina si proteoglicani
Colagenul este o proteina structurala majora, componenta a retelei de fibre din
matricea extracelulara a tesutului conjunctiv. Este format din fibre si fibrile.
Elastina este alaturi de colagen o importanta componenta a retelei de fibre
conjunctive din piele, vase sanguine, plaman, ligamente.
Proteoglicanii sunt un grup de glicoproteine ce contin un miez proteic de care sun
atasati covalent glicozaminoglicani GAG incarcati cu sarcini negative.
DE RETINUT !!!
Tesutul conjunctiv asigura suportul si legaturile diverselor organe si tesuturi
Tesutul conjunctiv este format din celule si matrice extracelulara
Colagenul este component al retelei de fibre ce alcatuiesc matricea extracelulara
Molecula de colagen are la baza o structura triplu helicoidala formata din lanturi
polipeptidice alfa.
Elastina este alaturi de colagen o importanta componenta a tesutului conjunctiv.
Proteoglicanii sunt glicoproteine cu rol in stabilizarea fagocitare ce joaca un rol
esential in metabolismul tesutului conjunctiv.
Osul
Componenta minerala (75%) contine predominant calciu si fosfor, cel mai
frecvent sub forma de hidroxiapatita, alaturi de cantitati foarte mici de alti ioni
(magneziu, sodiu, potasiu, flor si clor )
Componenta organica (25%) este reprezentata in principa de matricea organica
alcatuita din coagen de tip I (osos) organizat intr-o retea ordonata si proteine
necolagenice ( proteoglicani, osteocalcina, osteopontina, osteonectina) alaturi de
celulele osoase ( osteoblaste si osteoclaste )cu rol in formarea si rezorbtia osului.

Osteoclastul este o celula multinucleata derivata din sistemul monocit-macrofag,

cu rol in rezorbtia osoasa. La nivelul suprafetei osteoclastului sunt prezenti receptori
pentru calcitonina si receptori pentru molecule si de integrine.
Osteoblastul este o celula mononucleara derivata din celula stem mezenchimala
locala cu rol in sinteza matricei organice organice (osteoid) si caracterizata prin
nivele celulare crescute de fosfataza alcalina si receptori membranari pentru
estrogeni, vitamina D si PTH.
Reglarea activitatii biologice a osului
Echilibrul functional dinamic intre activitatea osteoblastica si osteoclastica este
dependent de o serie de factori generali si locali.
Factori generali
PTH-ul , sintetizat de catre glanda paratiroida, influenteaza metabolismul
fosfocalcic prin actiunea sa pe os, rinichi si intestin, find un hormon hipercalcemiant
si hipofosfatemiant. La nivelul osului, PTH-ul produce rezorbtia osoasa prin
recrutarea locala a preosteoclastelor si activarea osteoclastelor mature.
Calcitonina, sintetizata de celulele parafoliculare C ale tiroidei, este un hormon
hipocalcemiant.
Vitamina D este hipercalcemianta
Factori hormonali
Hormoni sexoizi
Hormoni glucocorticoizi
Hormoni tiroidieni
Hormonul de crestere
Factori etnici
- rasa neagra masa osoasa mai bine dezvoltata decat la rasa alba cu rata
scazuta in boli de osteopenie.
Alti factori
Fumat, consum exagerat de alcool, cafea, regimuri alimentare depletionate in
calciu, vitamine, proteine
Factori locali
- factori de crestere celulara
- factori imunologici
- factori de cuplare celulara osteoblast/osteoclast
Vitamina D este hipercalcemiant.

De retinut !!!
Tesutul osos este un tip de tesut conjunctiv specializat, intens activ si hiperdinamic
Echilibrul dinamic functional al remodelarii osoase este controlat de factori multipli
Sistemul RANKL/RANK/OPG are rol major in diferentierea si activarea osteoclastelor.