Cap. 12 - INFLUENTA CENTRALELOR EOLIENE $I A CELOR FOTOVOLTAICE ASUPRA REGIMURILOR DE FUNCTIONARE A RETELELOR ELECTRICE Prof.dr.ing. Postolache Petru Drd.ing. Vatrét Cristiana Andreea Dr.ing. Poida Ana 12.1 Variatia tensiunii electrice in refeaua electrici Acest capitol este dedicat analizei unor aspecte privind perturbarea calitiii energi electrice ca efect al relatici dintre instalatia eoliand/instalaia fotovoltaicd si refeaua electrica la care aceasta este conectatd. Nivelul tensiunii electrice care se stabileste in nodurile refelei si variatiile de tensiune (lente sau rapide) reprezinta aspecte notabile ale acestei relafii. Dintre acestea, variatiile lente de tensiune electricd constituie un efect important pe care il produce functionarea unei centrale eoliene (CE) in refeaua electrica la care este racordatd [1, 2, 3, 4] Ipoteze. in cele ce urmeaza se va considera cA toate elementele retelei electrice sunt lineare. Aceasta ipotezi este foarte importanti deoarece ea asigura conditiile necesare aplicarii principiului superpozitiei, care aduce simplificari majore in calculele regimurilor de functionare ale refelelor electrice [5]. In plus, se va considera ca regimul de functionare al retelei electrice este sinusoidal si simetric. Pentru inceput vor fi analizate rejele electrice radiate. Schema radial, arborescenta sau deschisa, reprezinti cea mai simplé structura de refea; din pacate, acest avantaj este “umbrit” de siguranta foarte redusi a acesteia [4]. in figura 12.1 este prezentatd o linie electrica alimentata din sistemul electroenergetic (SEE) in nodul 0. La capatul aceste linii, in nodul N, este conectat o centrala eoliand (CE) sau o centrald electrica fotovoltaica (CFV). Presupunem ci aceasta genereaza puterea activa Pog si consumé puterea reactivé Oc. ie Zi j ont Zin oN a ~ Pee +i Qce tronson 01 tronson ij tronson N-1 N Pi +j Qu PH) Q PH Q Pris t) Quit Py +) Qu Fig. 12.1 - Structura unei refele electrice radiale la care este conectata o central eoliand (CE). Exprimata sub forma complexa - mod de reprezentare care este corect avand in vedere ipoteza, susmentionata, a regimului sinusoidal - puterea aparenta trifazata care circula prin tronsonul ij, de la nodul i catre nodul j, se poate calcula cu relafia cunoscuta Sy =V3-U Ly = Py +1 Qh, (12.1) unde U; este tensiunea nodala de linie (intre faze), exprimata sub forma complexa gi I'y este curentul electric de linie exprimat in forma complex conjugata.250 Integrarea si functionarea centralelor eoliene si a instalatiilor fotovoltaice in sistemul electroenergetic Curentul electric de pe acelasi tronson este: (12.2) Pentru simplificarea calculelor se considera c& tensiunea electrica din nod este origine de faz (aproximatie care este acceptabilé pentru calculele initiale): U; = U;- e”. in = caz, ciderea de (ensiune electricd complexé pe tronsonul ij (impedanta Z, = Ry + jX,) poate fi evaluatd cu relatia Py Ry + Qi Xj Py Xy ~ Qy Ry OU , = SU; + j OU Eee ieee j fe Ma = Oy Ry (12.3) i = Uy i u 7 j i Componenta imaginari (numita si componenti transversal) a ciderii de tensiune complex, are 0 valoare mic& pentru o linie electricd relativ scurtd. Caiderea de tensiune electrica, definitd ca diferenta modulelor tensiunilor din cele doud noduri AU; = U;- Uy este adesea foarte apropiata de valoarea componentei reale (numité $i component longitudinal, U's) a caderii de tensiune. in aceste condifii se poate scrie céiderea de tensiune electrica pe tronsonul jj ca fiind egala cu: wou, = Pay + Oy Ky ' U in absenfa centralei eoliene sau atunci cénd aceasta nu este conectati, puterea activa gi cea reactivé care circula prin tronsonul ij catre nodul j se calculeaza cu relatiile (figura 12.2): AU, (12.4) a j =P, + Py Q, Diyas (12.5) P; +jQ; et =O; +O. i Fig. 12.2 - Figura explicativa pentru i . = relatia (12.5), {in cazul in care CE nu este conectata la re{ea, puterea care citcula, pe ultimul tronson, catre nodul N este egali cu: P, ey awe (12.6) Onan =Qy tunci CE (CFV) functioneaza ca parte componenta a sistemului electroenergetic, puterea care circula pe ultimul tronson al liniei catre nodul N este egal cu: Praw = Py ~ Foe (12. Quan = Qn + Qce Dac se pun in evident, in mod explicit, puterile cerute in nodurile cuprinse intre nodul j si extremitatea liniei electrice, pierderile de putere electric’ pe acest sector, tindnd seama de faptul ci CE functioneaza, puterea care circuli pe wonsonul ij poate fi calculata cu:Cap. 12 - Influenta centralelor eoliene si a celor fotovoltaice asupra regimurilor de 251 functionare a refelelor electrice. w wa a mo y - (12.8) Oy = 212, + LAO rc + ce iy ey unde AP, ,,,, AQ, 44, Sunt pierderile de putere pe tronsonul k,k+ Caderea de tensiune electricd pe tronsoanele dintre nodul 0 si nodul j, in cazul in care nu exist CE (sau nu functioneaza) este egal cu: EY Pris Rigar + Ons -X gr Rye + Qi rer Xr MU =D : Dig - old Saran} tin -{ Ui Atunci cfind CE functioneaza si este conectati la refea, caderea de tensiune electric’ pe aceleasi tronsoane este egal cu: w Die + TAQ a fe wo Net No Na | a Pet DAP set ~ Poe tan t{ Ser Sse. Qe} Be fe uy, = SLE i (12.10) ino in Caderea de tensiune referitoare la nodul j, ca urmare a functionarii CE/CFV in SEE, este egali cu: AU , = AU; ~ AUST (12.11) Pentru simplificarea calculelor admitem doud iporeze care introduc anumite aproximatii (care au fost evaluate pentru diferite situafii gi s-a constatat c& sunt acceptabile din punct de vedere practic) (2): > tensiunile electrice din noduri sunt considerate, in prima etapa, egale cu tensiunea nominal U,; ~ pierderile de putere pe linie sunt practic aceleasi, in ambele cazuri (ffird sau cu CE/CFV) . In acest caz, relatia (12.11) devine: i eH Pee D Rist ~Qee DXi 3 3 U AU, (12.12) Relafia (12.12) poate fi uilizaté pentru evaluarea cZderii de tensiune intr-un nod dat, ca rezultat al modificdrii puterii generate, respectiv pentru calculul puterii nominale maxime a CE/CFV care ar putea fi conectaté la sistemnul energetic, in nodul N, cu respectarea limitei ciderii de tensiune252 Integrarea si functionarea centralelor eoliene gi a instalafiilor fotovoltaice in sistemul electroenergetic in general, ciderea de tensiune in fiecare nod - produsa de modificarea puterii generate de CE/CFV - trebuie si fie mai micd decit caderea de tensiune limité, AUjay. Aceasta cerinfi conduce la relatia : AU) SAV gas FE [LN] (12.13) Din (12.12) si (12.13) se poate obtine o relafie intre limita cdderii de tensiune gi puterea debitata de CE/CFV in nodul N Pee “F Riga ~ Gee DX ied Aven 2.14) U, Relafia (12.14) poate fi, de asemenea, utilizata pentru evaluarea puterii maxime ce poate fi produsi de CB. in cazul considerat, pentru un anumit factor de putere (exprimat prin ran@ce pentru a {ine seama de prezenta ambelor tipuri de puteri) al centralei electrice eoliene - conectata in nodul N - modificarea puterii active a CE trebuie s& fie mai mica deca MU max °U, Pee $35 “ (12.15) Dist 0 Gce DXi ss aS Fad Aceasti relatie poate fi folositi, de asemenea, pentru determinarea puterii nominale a CE care poate fi conectati Ia reteaua data, in nodul N, Relatia (12.12) permite si se formuleze o reguld de control a CE pentru menjinerea clderilor de tensiune la valori foarte mici, aproximativ egale cu zero, Trebuie remarcat c& aceasta regula este aplicabilé numai in cazul in care unitafile generatoare pot si-si regleze puterea reactiva consumata/generata. Daca se considera ciderea de tensiune avind valoarea AUy = 0 in nodul N (considerat PCC), atunci, folosind relatia (12.14), rezult cA puterea reactiva consumata de CE este: wt D Ris ce yay Pe x DX i= pedanjei complexe de scurteireuit 1 (12.16) tan V,, Qe unde ‘Y,, este unghiul (“argumentul” Multiplicdnd relafia (12.16) cu tensiunea electricd nominal si finind seama de impedanfa de scurtcircuit raportata la nodul N se obfine: AU y _¢* Pee (l= tan Qe : tan ¥,.) U, Syoy “Yl + (tan ¥) unde ¢ este un factor de tensiune si Sy este puterea de scurteircuit in nodul N. (12.17) Jn conformitate cu relatia (12.17), puterea nominald a CE, conectata la refea in nodul N. trebuie sa indeplineasca condifiaCap. 12 - Influenta centralelor eoliene gi a celor fotovoltaice asupra regimurilor de 253 funcfionare a refelelor electrice. Pace AU nw “V+ (tan Fie)? 09 ¢ ) care, pentru o masind asincrona, poate scrisa ca: s Say 2 12.28 a = 709 ( ) unde: I’, este curentul electric de scurteireuit initial (curentul supratransitorin de scurtcircuit), in refea in zona punctului comun de cuplare, in absenta maginilor asincrone ale CE: S'.c+ puterea aparenta de scurtcircuit din momentul inifial - care corespunde curentului supratranzitoriu de scurtcircuit - evaluata in punctul comun de cuplare, in absenfa masinilor asincrone al CE; Jnyy - curentul nominal al masini asincrone folositi ca generator in CE; Siye ~ puterea aparenté nominal a maginii asincrone.Cap. 12 - Influenfa centralelor eoliene si a celor fotovoltaice asupra regimurilor de 261 functionare a refelelor electrice. 2. Contributia motoaretor asincrone in cadrul curentului de scurtcircuit inifial depiseste 5%, adi T. Letham > 195 (12.29) unde: /,,.,, este contribufia maginii asincrone la curentul supratranzitoriu de scurteircuit: CU ky Sint z VB-Uiw ¢ - factorul de tensiune, reprezentind diferen{a dintre tensiunea efectiva si tensiunea sistemului - in refele de IT si MT; ¢ = 1,1 pentru calculul valor maxime a curentului de scurtcircuit initial; Uy ~ tensiunea nominala a maginii asincrone; I (12.30) seat U, ~ — tensiunea nominalé a sistemului (tensiunea de linie); k, ~ factorul de curent de pornire al motorului asincron: Ip ky ze (12.31) 1, nt J, - curentul initial de pornire al motorului asincron (corespunde rotorului calat), Cele de mai sus, impreund cu ipoteza Uy = Uy, conduc la conditia 1 Ss ck, 20 care constituie 0 condifie de analizd la scurtcircuit, S, (12.32) ‘nit 3.- Motoarele de medie si de joasé tensiune, conectate la refea prin transformatoare cu doués infasurdri indeplinese conditia: P, 08 aie (12.33) ‘itu |e-100-ES, mu |e100-E Sinn 94 Sue unde: Syry ~ puterea aparenti nominala a transformatorului Pi ~ puterea activa nominal a masinii asincrone Relatia (12.33) constituie 0 forma simplificaté - folosind valorile ky= 5 si tuoiru = 6% ~ arelafi Kp XPran (12.34) LSirm unde t-qriy este tensiunea de scurtcircuit nominala a transformatorului [%]. In conformitate cu standardul menfionat, pentru calculele de scurtcircuit, masina asincroni este echivalata, din punct de vedere electric, cu o impedanta Zy ale cdrui iudul este egal cu:262 Integrarea si functionarea centralelor eoliene gi a instalatiilor fotovoltaice in sistemul electroenergetic 2 1 Ure (12.35) ky Sant 2, =|Ru + IX fn tabelul 12.1 sunt date indicatii privind calcul rezistenfei Ry si al reactantei Xi componente ale impedanfei Zy a maginii asincrone Tabelul 12.1- Factori folosifi pentru evaluarea rezistentei si reactantei maginii electrice asincrone “Tipul de masind la care sunt folositi Motoare de MT avand raportul putere/pereche de Ou 0.955 | poli Pip 21 MW Motoare de MT cu raportul putere/pereche de poli ots C998 | eee caw 0,42 0,992 Motoare de JT cu linii in cablu 0.1 ‘Masini alimentate prin convertoare Masinile electrice alimentate prin convertoare sunt tratate in acelasi mod ca si cele asincrone. Pentru acest tip de masini, impedanta echivalenta Z poate fi calculata folosind pentru factorul de curent de pornire valoarea ,=3 si inlocuind Uy cu tensiunea nominal de pe partea de alimentare a convertorului sau a transformatorului convertorului, respectiv prin nlocuitea curentului fy cu valoarea curentului nominal din partea de alimentare. fn [2] este prezentat, pentru exemplificare, calculul curentului de scurtcircuit fntr-o refea de distributie, la care sunt racordate CE. Analiza este efectuaté pe refeaua de MT prezentata in figura 12.12 Presupundnd ci linia electric& L1 alimenteaza sarcini constind dintr-un numar redus de motoare electrice, se poate considera cd sursele curentilor de scurtcircuit sunt numai sistemul electroenergetic (SEE) si instalafia eoliana (grupul eolian), Prin urmare, avand in vedere ci intereseazi curentul supratranzitoriu de scurteircuit in punctul comun de cuplare (PCC), liniile electrice Li, L2, L3 pot fi neglijate. Pentru alte calcule ale curentului de scurtcircuit, de exemplu pentru evaluarea curentului electric stabilizat de scurtcircuit, prezenfa liniilor electrice L1, L2 gi L3 va trebui sf fie analizata. Seo se2 Se3 t ' ' ! CE | { i Fig. 12.12 - Exemplu de racordare la refeaua electric de MT a unei centrale eoliene (CE).Cap. 12 - Influenta centralelor eoliene gi a celor fotovoltaice asupra regimurilor de 263 funcfionare a refelelor electrice. Valorile necesare pentru efectuarea analizei sunt prezentate in tabelele 12.2+124. Neglijand elementele transversale ale schemei, aceasta poate fi echivalati, inainte de cuplarea CE, prin impedantele, conectate serie, a sistemului Zs, a transformatorului de alimentare Zr si a liniei electrice Z,, rezultind schema prezentata in figura 12.13a). Tabelul 12.2 - Valori nominale pentru transformatoarele de alimentare (T) Macat lyr Sur APor | tscut Ont (%) {kV/AV], (MVA] kw] {%] [kV/KV] t_ | 110/15,75 16 87 | -a1075,75 | 110/15,75 25 uo | _[110715,75 Tabelul 12.3 - Valori nominale pentru LEA (L) la Uy = 15 kV s Jos Syme RL x, ey [mm*} [Al [MVA]_ | [2/m]_|_[Q/m] {uF/km} 35 145 37. 0,840 0.40 9,9 x 10% 44 0,588 0,39 10,1 x 10° 6,0. 0,420 0,38 10,2 x 10° 10,3 x 107 10,4 x 10° Tabelul 12.4 - Valorile nominale pentru transformatoarele din CE (TM) Sutm AP estas kor Som IMVA] [kW] (kVARVI IMva] 0,315 5,55 6 15,75/0,69 0,25 0,63 9.45) 6 15,75/0,69 05. 0,80 15 6 15,75/0,69 0,75) 1,25 16,25 6 15,75/0,69 10 1,60 19,5 6 15,7510,69 15 185 22,5 6 15,75/0,69 175 2,10) 27.0 6 15,75/0,69 Dupi cuplarea CE, la circuitul prezentat se adauga impedanta generatorului electric al instalatiei eoliene (Zy) si impedanta transformatorului ridicator (Zina) . Schema electrica echivalenta, corespunzitoare acestei situatii este prezentat in figura 12.136). Impedanfele elementelor analizate se calculeaza cu relafile: 1.- Pentru sistem: (12.36)264 Integrarea si funcfionarea centralelor eoliene gi a instalatiilor fotovoltaice in sistemul electroenergetic unde: kyr =Usrar/ Unser este raportul de transformare nominal al transformatorului de alimentare, Unrrt~ tensiunea nominala pe partea de IT a transformatorului; Usrrr ~ tensiunea nominald pe partea de MT a transformatorului; c ~ factorul de tensiune (a se vedea relatia (12.30). Daca nu se dispune de informatii privind rezistenta si reactanta SEE, atunci se pot admite urmatoarele valori: Xs = 0,995°Zs, Rs = 0,1°Zs. Pentru retele electrice cu tensiunea nominal mai mare de 35 KV, se considerd ci X5* Zs, Rs = 0. Trebuie ins remarcat faptul ca, in sistemele de IT slabe, valoarea raportului Ry/Xs poate fi apropiati de cea a raportului Ri/X,, pentru liniile de transport de IT care alimenteazi refeaua (subsistemul) de MT. UW ; Loy Sur Paws by Fig. 12.13 - Circuite echivalente pentru calculul curenfilor de scurteircuit a) refea electric fara CE; b) refea electrica cu CE. 2.- Transformatorul care alimenteaza refeaua (subsistemul) de MT: 2 Un aer 2 Ry = APeur (12.37) unde: APcur - pierderile in inf’gurari (“in cupru”) corespunzatoare functionérii 1a putere nominal, cat ~ tensiunea de scurteircuit nominala [%] 3.- Linia electricé: Ry = Rol X,=Xql (12.38) Z,=R + IX, unde: Ry. - rezistenta lineica (specifica) pe faz a liniei electrice [ 2/ kin }; Xo ~ reactanta lineicd (specifica) pe faza a liniei electrice { Q/4m }; 1 -lungimea liniei electrice [kin]Cap. 12 - Influenta centralelor eoliene si a celor fotovoltaice asupra regimurilor de 265 functionare a refelelor electrice. 4.- Transformarorul instalafiei eoliene: Oro ane Ri = OPourm *—oa Sit (12.39) Zou = Row + IX unde Uyriuser este tensiunea nominald pe partea de MT a transformatorului 5.- Generatorul electric al instalafiei eoliene (generator asincron}: L Ulin ir ky Sua Marke 2 (12.40) Ry = ke Xu Zu =Ru + Xu unde: kyryt Unrarr/Uorsr este transformatorului; User ~ tensiunea nominala pe partea de JT a transformatorului; yk - factori din tabelul 12.1 raportul de transformare nominal al Puterea de scurteircui nnitiala in punctul de cuplare a CE (dar fara CE) este egal cu: © Unaer 12.41 Z, ¢ ) unde Z..= | Zs + Zr+ Z| este impedanta efectiva de scurteircuit. Dupa conectarea CE la retea, puterea aparentd de scurtcircuit inifiala totala in PCC este egal cu: Sscx = (12.42) unde: Z1= | Zr + Zu | este impedanta de scurtcircuit efectiva a CE Seq contributia CE la puterea de scurtcircuit (Ia puterea de scurteircuit, initiald din nod se adauga contributia instalatiei eoliene). Cresterea puterii aparente de scurteircuit in PCC dupa pornirea CE este egal cu: Zz, 12.47 Zac — Sa presupunem cd puterea aparenta de scurtcircuit inifiala (din PCC, dupa pornirea CE) mu poate sA creasca de mai mult de kasmu Ori. in acest caz, conditia privind contributia CE266 Integrarea si funcfionarea centralelor eoliene si a instalatiilor fotovoltaice in sistemul electroenergetic Ja puterea aparenta de scurtcircuit inifiala (care poate constitui 0 condifie de conectare a CE eoliene la refea) poate fi definitd astfel: ‘ow S(kasmun ~ 1) Sse (12.44) Comparand relafile (12.38) si (12.40), condifia enunfaté ia urmétoarea forma pentru valoarea impedan(ei efective a CE: (12.45) sau erm + Zu (12.46) Neglijand rezistenfele (cea ce revine la a considera c4 Z = X, ipoteza frecvent folosité fn calculele de scurtcircuit) este posibil sa se defineascd puterea aparenti nominal a instalatiei eoliene care indeplineste conditia (12.45) sau (12.46): « pentru instalatia eoliand conectata la PCC prin transformator: S$. $< SS (12.47) ¢ pentru instalafia eoliana conectata direct !a nod 5 basan -1) 5% Sa 2 (12.48) » in literatura de specialitate sunt prezentate conditiile care definesc relatia dintre puterea de scurtcircuit inifiala S’,. in PCC inaintea conectarii CE si puterea aparenta nominala Sy a CE. Unele companii de electricitate definesc aceasti conditie pentru un singur grup eolian astfel (aceste condifii sunt, in principal, legate de problema calitaii energiei electrice): «Se Su 12.49) im SO ¢ 2) in timp ce altele propun o conditie mai riguroasa (“rigida"): 8 Suu SS (12.50) “40 Pentru CE care au mai multe grupuri eoliene, condifia respectiva este folosita frecvent sub forma: AN-S;. 40 USim S (12.51) unde N este numarul generatoarelor asincrone din cadrul CE.Cap. 12 - Influenta centralelor eoliene si a celor fotovoltaice asupra regimurilor de 267 functionare a refelelor electrice. Pentru grupuri eoliene echipate cu generatoare sincrone este folosit conditia: 5, Sig $< 12.52) no S559 ¢ ) sau varianta propusti de ENERCON pentru propriile generatoare sincrone: 5, Sng So 12,53) a SEs ( ) Condifiile (12.49) + (12.53) araté c&, la un PCC dat, grupurile eoliene echipate cu generatoare electrice asincrone pot sii aiba o putere nominald de 1,5 ori mai mare decat cele cu generatoare sincrone (!). Acest fapt favorizeaza instalafiile echipate cu generatoare asincrone, in special in zonele slabe ale sistemelor energetice. Luand in considerare conditiile (12.49) si (12.50) gi rearanjand relafiile (12.47) si (12.48), valorile de limita kaszo $i kaso ale factorilor care dau cresterea puterii de scurtcircuit, in PCC, dupa pornirea CE, in cazul conectarii directe la refea, pot fi evaluate cu: k, 144 k, 14h 12.54) =1+-2, eee 8520 20 ‘AS40 40 ¢ ) iar in cazul conectarii la re{ea printr-un transformator ridicator, in ipoteza Syy = Syran Cu relafiile: 1 (12.55) 100 Calculind valorile acestor factori pentru cafiva parametri uzuali (de exemplu, pentru un factor al curentului de pomnite £, = 5, tensiunea de scurteircuit nominal a tansformatorulul tyr = 6 % si factorul ¢ = 1,1) se constatd ci poate si aibi loc o crestere limita a puterii de scurtcircuit initiale, in PCC, cu 25 %, respectiv cu 12,5 %, pentru o instalafie eoliand conectata direct si cu 20 %, respectiv 10 %, pentru o instalatie eoliand conectata prin transformator ridicdtor. Cresterea reali permisé a puterii_ de - scurteircuit depinde, bineinteles, es de caracteristicile echipamentelor 95 == TOMA ft $ instalate in sistem, ; Ets ana Pentru a ilustra cele de mai as [aa sus, in figura 12.14 se prezinti jg variafia puterii aparente nominale a acceptati. (permis) - in sensul ee relatiilor (12.47) si (12.48) - a (: instalajiei eoliene in functie de factorul kas [2]. Calculul a fost realizat’ pentru un sistem cu transformator de alimentare cu o putere nominal egali cu Sy, = 10MVA, © Tinie electrica cu Jungimea / = 10 km si aria sectiunii transversale a — conductoarelor Fig, 12.14 - Puterea aparent nominala a instalatiei coliene S, in functie de factorul kas pentru diverse valori ale puterii aparente de scurteirc initiale a SEE. linie continua - S",.s = 100 MVA; linie intrerupta - $”,,s = 500 MVA; linie punetata - $5 = 1500 MVA.268 Integrarea si functionarea centralelor eoliene si a instalatiilor fotovoltaice in sisternul electroenergetic s = 120 mm”, in figurd sunt marcati factorii limita kaso, kasso $i un dreptunghi care ne indica zona definité de conditiile (12.26), (12.29) si (12.33). Pentru ky =5, in conformitate cu relatiile (12.54), rezulta: 5 Si Kasay = 14 G5 = M25 Localizarea punctelor arati faptul cA, in cazul generatoarele asincrone cu o putere aparenta nominalé S,y/< 0,22 + 0,28 MVA (care depinde de S',-s), generatorul poate fi neglijat in calculul curentilor de scurteircuit. in schimb, in cazul maginilor cu 0 putere nominala mai mare decat aceasta, pind la valoarea corespunzitoare intersectiei intre curba mentionati si verticala valorii factorului limit kas2o sau kasio, generatorul trebuie Iuat in considerare. Calculul curentilor de scurtcircuit in sisteme energetice de MT, dar i in sisteme de IT, la 110 kV, este recomandabil sé fie efectuat fara a neglija rezistentele (valorile rezistentelo1 in special in cazul liniilor de MT, pot fi comparabile cu valorile reactantelor). 12.3 Pierderile de putere activa Problema pierderilor de putere activa intr-un sistem electroenergetic este foarte important deoarece nivelul acestora caracterizeaza eficienta transferului de energie electric’, Ea constituie 51 subiectul unor cercetari din domeniu si conditioneazé functia obiectiv a numeroase studi de optimizare tehnica si economia, in cele ce urmeaza, ne vom referi la pierderile de putere activa intr-o retea electricd de MT in care functioneaza o CE. Se va presupune ca refeaua este radiala si ci CE este conectatd la capatul acesteia, in nodul N, cain figura 12.1. TTinand seama de relatiile (12.1) gi (12.2) se poate stabili modul de calcul al pierderilor de putere activa trifazate pe tronsonul ij , in regim trifazat simetric si sinusoidal: + AP, =3-Ry-1j = *-R, (12.56) Pentru intreaga linie electric’, constind din N tronsoane conectate in serie gi avand N sarcini electrice definite prin puterea activa P; si prin cea reactiva Q, , pierderile de putere trifazate totale sunt egale cu (neglijandu-se pierderile in elementele transversale ale liniei electrice deoarece sunt mici): align paw (Go ap SIS FL) oS 2] tn (2s) feo} jer Uy i Dupi conectarea CE, care genereaz puterea activa Pcp si consuma puterea reactiva ce, fapt descris de relafia puterii aparente complexe a instalatiei eoliene prin forma: Sce =~Pee + iQce (12.58) pierderile totale de putere activa in refeaua consideratd devin egale cu: > 2 Sl Pi Pee $21, Oce — ce) 4 at 4 =ce | |p, on SE-B] (Ete ‘=o | iat fin; (12.59)Cap. 12 - Influenta centralelor eoliene si a celor fotovoltaice asupra regimurilor de 269 functionare a refelelor electrice. Conectarea CE la linia electrica antreneazd scdderea pierderilor de putere activa daca raportul celor dowd categorii de pierderi satisface relatia: AR, Zl (12.60) AP Folosind relatiile (12.57) si (12.59), conditia din (12.60) poate fi scris sub forma: 2 2 $F tee) {$2 Gee) g eae UU ee Ga; ; : 0). Prin urmare, domeniul efectiv posibil de variatie a puterii reactive (care influenteazd domeniul de producere de putere activa, ce conduce la reducerea pierderilor de putere activa) este egal cu: 0< Oce <- Q +R? +O} (12.70) Pentru o sarcind inductiva, partea din dreapta a relatiei (12.67) devine maxima atunci cénd puterea reactiva consumaté de instalatia eoliand este nul (Qce = 0). De aici rezulta domeniul, productiei de putere activa a instalafiei eoliene, pentru care pierderile de putere activa in sistem scad, este definit de dubla inegalitate: O< Pep < 2h (12.71)Cap. 12 - Influenta centralelor eoliene si a celor fotovoltaice asupra regimurilor de an functionare a refelelor electrice. Conditia (12.70) arata cd, pentru sarcini capacitive (Qy < 0), limita la dreapta a puterii reactive Qce devine mai mare si, simultan cu aceasta, domeniul puterii active Per se mareste. Din pacate, in practica, sarcinile trebuie si fie compensate pind la un factor de putere inductiv care corespunde conditiei 0 < sang < 0,2. Prin urmare, domeniul maxim al puterii active generate de instalatia eoliand - pentru care se objine scdderea pierderilor de putere - poate fi obfinut pentru o compensare totala a puterii reactive (Qcr, =0) Pentru a ilustra consideratiile de mai sus, in figura 12.15 se prezintd nivelul scdderii pierderii de putere in funcfie de diverse valori ale sarcinii si ale parametrilor sang, tan gee. Curbele arata ci atunci cdnd puterea reactiva a instalafiei eoliene este total compensati, dependenta pierderii de putere activa fa{a de factorul de putere al sarcinii este relativ redusé (figura 12.15, a). Dimpotriva, atunci cand puterea reactiva a instalajici coliene nu este compensaté, influenfa factorului de putere al sarcinii este mai importanta (figura 12.15, b). in acest caz, domeniul generarii de putere activa de citre CE, in comparatie cu puterea activi a sarcinii, pentru care pierderile de putere scad, se reduce. © 6) 12 12 1 1 9, 08 «08 08 S06 Sioa S04 02 02 ° o ree 1% eee Fig. 12.15 - Reducerea pierderilor de putere in functie de diferite valori ale tang, si tance: (a) tan gee = 0; (b) tangy = 0,2. Linie continua - fang,=0; intrerupta- tang;=0,2; punctata - 1ang,=0,4 Daca ne referim la factorii de putere al sarcinii gi al instalafiei eoliene (exprimati prin tangy, tance), condiia (12.67) poate fi rescrisa in urmatoarea forms: Le tang, ta O< Pog < 2-R en nce, (12.72) 1+ (tan gee? Prin urmare domeniul raportului Pce/P; care minimizeaza pierderile de putere activa in functie de parametrul tang, (factor de putere) poate fi limitat de cétre suprafata prezentata in figura 12.16. (1] Rezultatele obtinute se refer la o structura de retea electricd extrem de simpla. in general, aceste consideratii pot fi tratate in legaturd cu ultimul tronson al refelei radiale, la care este conectata instalatia eoliand, caz in care concluziile menfionate rman valabile. Daci in urma conectirii instalatiei eoliene la refea, pierderile de putere pe ultimul tronson scad, atunci pierderile de putere in celelalte tronsoane ale liniei electrice, in situafia {in care toate sarcinile sunt inductive, scad de asemenea. O intrebare fireascd poate fi pusa: cat de mare este reducerea pierderilor de putere activa care ar putea fi obfinuta intr-o refea electricd de MT ?272 Integrarea gi functionarea centralelor eoliene si a instalafiilor fotovoltaice in sistemul electroenergetic Pentru sa da un raspuns orientativ, si considerdm urmatorul exemplu [2]. 0 CE este racordata lao LEA de medie tensiune ale cArei conductoare au aria sectiunii transversale = 120 mm? (Ro = 0,24 Q/km) gi lungimea ultimului tronson | = 5 km. Sarcina electricd, conectatd la capatul liniei este S;= 5 MVA gi are un factor de putere caruia fi corespunde tang, = 0,2. in acest caz, in absenta instalatiei eoliene, pierderile de putere activa pe ultimul tronson sunt de 132 kW. Consideram ca CE, conectata la refea, genereaza o putere activa egal cu | MW. Avand in vedere c& Pce/P) 0.2, atunci, din figura 12.16, rezulta c& scliderea pierderilor de putere va fi egal cu circa 0,3, cea ce inseamna 40 KW. Cresterea puterii generate de CE, de exemplu, la 2 MW, are ca efect 0 scdidere a pierderilor de putere de circa 0,5, ceea ce inseamna 66 kW. Valorile de mai sus sunt relativ mici, dar merité si reamintim ca scliderea pierderilor de putere in alte tronsoane ale sistemului_ pot fi asemanitoare gi, prin urmare, reducerea Fig. 12.16 - Valorile de limita ale raportului totali a pierderilor de putere poate fi Pce /P; care minimizeaza pierderile de destul de mare. putere pentru cazul considerat. 12.4 Bibliografie [1] Postolache P., Vatri C.A., Poida A. - Funcfionarea centralelor eoliene/ centralelor {fotovoltaice in refelele electrice. Influenta refelelor electrice/ SEN asupra functionarit centralelor eoliene/ centralelor fotovoltaice. Sectiunea 5 din Modul 2. Note de Curs din cadrul cursului LPQIVES Integrarea si functionarea centralelor eoliene gi a instalajiilor fotovoltaice in sistemul electroenergetic, organizat de SIER in anii 2008-2012. [2] Lubosny Z. - Wind Turbine Operation in Electric Power Systems, Springer, 2003, ISBN: 3-540-40340 - X. 13] Ackermann T. - Wind Power in Power Systems, John Wiley&Sons.Ltd 2005, ISBN 10: 0-470-85508-8 [4] Heier S. - Wind Energy Conversion Systems, John Wiley&Sons.Ltd 2006, ISBN 10: 0- 470-86899-6. [5] Timotin,A., Hortopan, V., Mastero, S., Ifrim, A. Preda, M. - Lectii de bazele electrotrehnicii, vol.1, Editura Didactic’ si Pedagogica, Bucuresti, 1963 [6] Erlich L,, Brakelmann H., Integration of Wind Power into the German High Voltage Transmission Grid, PESGM 2007, Tampa, Florida, Rap.000759. [7] IEC 60909-0 Short-circuit currents in three phase a.c. systems - Part Q: Calculation of currentsCap. 13 - CONTROLUL TENSIUNII SI A FLUXURILOR DE PUTERE PRIN UTILIZAREA SISTEMELOR FACTS Dr.ing. Vatrit Finic&é Prof-dr.ing. Postolache Petru 13.1 Introducere Integrarea centralelor eoliene sau fotovoltaice in sistemele electroenergetice trebuie s se supuna acelorasi reguli ca si centralele electrice tradifionale. Ele trebuie si nu perturbe functionarea normal a sistemului electroenergetic si si contribuie la revenirea rapida a acestuia la functionar ionara dupa producerea unor evenimente in sistem, cum ar onectarea accidental a unor linii electrice, a unor grupuri defecte in refelele electrice, de generatoare sau a unor sarcini electrice mari [1, 2] Codurile Tehnice ale retelelor de transport sau de distributie a energiei electrice contin cerinjele care se aplicd tuturor centralelor electrice in Puncrul Comun de Cuplare (PCC) a acestora la sistemul electroenergetic, inclusiv centralelor eoliene sau fotovoltaice. Principalele cerinfe in PCC pentru centralele electrice eoliene se refera la (a se vedea pet.21.2 din cap.21) [1, 2, 3]: + furnizarea de putere reactiva; + capabilitatea de trecere peste defecte (in limba engleza, fault ride-through capability) produse in retelele electrice ale sistemului electroenergetic; ~ controlul tensiuni - controlul calitatii energiei electrice (fluctuatii de tensiune, armonice, goluri de tensiune, supratensiuni de freeventa industriala); + controlul freevenfei in aproape toate cazurile, refelele interne de medie sau de inalté tensiune ale centralelor ecoliene si ale celor fotovoltaice si, in unele situatii, chiar si liniile electrice de racordare a acestor centrale Ia sistemul electroenergetic sunt realizate din cabluri electrice care genereaz cantitai importante de putere reactiva ce influenfeaza factorul de putere in PCC [4]. fn aceste conditii este necesari compensarea puterii reactive generate de aceste cabluri si controlul automat al puterii reactive pentru ca tensiunea in PCC si schimbul de putere reactiva cu rejelele electice ale sistemului electroenergetic sa indeplineasca cerinfele din Codurile Tehnice ale retelelor electrice de transport sau de distributie a energiei electrice. Conectarea centralelor eoliene/fotovoltaice ta sistemul electroenergetic determina, de asemenea, modificarea fluxurilor de energie in refele electrice existente, cu posibilitatea aparitiei tunor congestii datorate supraincircarii refelelor (5, 6]. Controlul fluxurilor de putere, in special prin controlul tensiunii si a unghiului de fazi in nodurile retelei electrice, permite cresterea capacitifii de transfer de putere electrica si utilizarea mai eficientd a refelelor clectrice existente, precum si asigurarea conditiilor corespunzatoare de calitate a energiei electrice la utilizatorii