Gonartroza

Definitie.
Gonartroza se defineste prin prezenta reumatismului cronic
degenerativ la nivelul articulatiei genunchiului. Se cunoaste c aceast
afectiune gonartroza are o frecvent maxim si se ntlneste la populatia
vrstnic.
Boala se constituie n timp ndelungat ca o consecint a uzurii cartilajelor,
care si pierd elasticitatea si rezistenta la socurile mecanice din timpul

mersului.

Clasificare.
Gonartrozele considerate primitive - apar ca urmare a reducerii
rezistentei cartilajului, cu o predilectie marcat la femei, spre vrsta
menopauzei. Din 4 pacienti cu gonartroz, 3 sunt femei. Sunt frecvent
ntlnite asocierile cu obezitatea (ntre 45 si 65 %) si cu varicele (ntre 20
si 44% din cazuri). Debutul clinic se situeaz la 50 de ani, localizat fiind

de obicei la nivelul compartimentului femuro-patelar, pentru a difuza cu

timpul la ntreaga articulatie.
Gonartrozele secundare - apar dup modificari n structurile
arhitecturale ale genunchiului. Debutul clinic este mai precoce, n a III-a
sau a IV-a decad a vietii, este de obicei unilateral si nu se nsoteste de
modificri artrozice ale celorlalte articulatii..
Statisticile medicale dau n prezent 53 % forme aparent primitive, fat de
47 % forme secundare. Gonartrozele obezilor sunt si ele secundare prin
suprancrcarea impus genunchilor.
Mecanisme de producere ale gonartrozei

Una dintre principalele componente ale articulatiei genunchiului

este cartilajul hialin. Acesta este compus din 95% apa si matrice
cartilaginoas extracelular si 5% condrocite. n timpul functionrii
normale a articulatiei genunchiului, cnd asupra articulatiei se exercit o
presiune, cartilajul hialin elibereaz apa pe care o contine n spatiul
intraarticular si n capilarele si venulele din vecintate, iar cnd acea
presiune nceteaz, cartilajul hialin reabsoarbe apa pe care a eliberat-o, se
hiperhidrateaz si si absoarbe cu aceast ocazie si substantele nutritive
de care are nevoie.
Cnd, la un moment dat, articulatia este supus la eforturi mai
mari dect poate ea s duc (statul mult n picioare, mersul exagerat de
mult pe jos, purtarea unor greutti mari n mini sau pe spate,
supraponderea, obezitatea si uneori traumatismele - czturi, lovituri,
accidente) ncep procesele
de degenerare, de degradare. n final se ajunge ca la nivelul cartilajului s
apar discontinuitti,ntreruperi ale cartilajului, eroziuni, neregularitti pe
suprafata cartilajului hialin, care avanseaz continuu si se ajunge la
ulceratii si la pierderea complet a cartilajului n anumite zone ale
articulatiei.

Tratament chirurgical. Artroplastie cu proteza genunchi

In cazul in care gonartroza are un grad de evolutie foarte avansat, singurul

tratament disponibil este cel chirurgical.
Daca va aflati in aceasta situatie, tratarea gonartrozei se va realiza prin
protezarea partiala sau totala a articulatiei genunchiului, operatia purtand
numele de artroplastie de genunchi.
Protezarea genunchiului poate fi evitata daca va prezentati in timp util la
ortoped, atunci cand tesutul osos sau cartilajul nu a fost foarte grav
deteriorate.

Scaderea in greutate si gonartroza

- Se pare ca greutatea crescuta precede dezvoltarea gonartrozei si nu vice
versa
- Obezitatea-asociata cu slabiciunea cvadricepsului, ceea ce face ca la
atacul solului cu talonul absorbtia socului sa fie scazuta si sa creasca
incarcarea pe genunchi
- Studiile au aratat ca slabiciunea pe extensie precede dezvoltarea
gonartrozei si nu invers
- Scaderea in greutate este asociata cu reducerea riscului de debut si de
progresie a gonartrozei
- Restrictii calorice si de grasimi, cresterea activitatii fizice, comportament
alimentar corespunzator
Simptomatologia acestei afectiuni:
Simptomul principal al gonartrozei este durerea cu localizare la nivelul
genunchiului sau cu iradiere pe muschii coapsei sau gambei. Durerea este
descris ca o senzatie de arsur local, durerea poate fi prezent la
mobilizare sau si n repaus. Pe lng aceasta i este asociat impotenta
functional si mobilizarea dificil a articulatiei si a oaselor care o
alctuiesc.
De asemenea pacientul mai poate acuza:
- tumefactia genunchilor;
- modificarea temperaturii cutanate locale;
- aparitia crepitatiilor sau cracmentelor.
Tratamentul complex al gonartrozei
Tratamentul pacientilor cu gonartroz este foarte complex. Se
recomand combinarea tratamentului farmacologic cu fizioterapia, si n
cazurile avansate interventia chirurgical. Dac pacientul este
supraponderal si nu slbeste, adesea terapia nu este eficienta deoarece
articulatia este supus n continuare unui stres semnificativ.
Terapia medicamentoasa
Medicamentele utilizate se pot cataloga n cteva grupe principale:
Medicamente cu actiune lent, adic fr efecte antiinflamatorii. n acest
grup, intr: srurile de aur, penicilina,etc.
Medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) sunt medicamente cu
actiune imediat antiinflamatorie, antialgic.
Electroterapia sau cldura profund se aplic pentru efectul antalgic i
musculotrop. Se folosesc toate frecventele de curent:
curent galvanic n special sub forma ionogalvanizrii;
bai galvanice, galvanizri, ionoforez (de ex. cu ClCa2);
curenti diadinamici, pentru efecte antalgice si miorelaxante si

vasculotrofice;
curenti interferentiali cu efect decontracturant i antalgic;
ultrasunete cu efecte antalgice, decontracturante antifibronzante, de
asuplizare a structurii periarticulare.
Sedintele de electroterapie se aplic zilnic timp de 10-30 minute, iar
numrul lor este de 10-12 zile.
Laserterapia reprezint amplificarea luminii prin emisie stimulat de
radiatii i este un adjuvant pretios n afectiuni reumatologice.
Laserterapia are efect: analgezic,miorelaxant, antiedematos, accelerarea
microcirculatiei
Masajul are un rol principal chiar de la nceputul programului de
recuperare, datorit efectelor favorabile care n functie de manevrele
utilizate pot fi : efect antalgic si miorelaxant; stimularea propriocepiei cu
mentinerea tonusului muscular;efectul circulator si biotrofic tisular local
(tonifiant).
Tratamentul kinetoterapeutic al gonartrozei
Acest tratament este alcatuit dintr-un program de exercitii pasive,
active, active cu rezistenta, program elaborat in functie de evolutia
bolii si de stadiul acesteia, de catre un kinetoterapeut. In nici un caz
sedintele de kinetoterapie nu se pot desfasura la domiciliul pacientului
fara supravegherea medicala a unui kinetoterapeut.
Tonifierea musculara
- Slabiciunea cvadricepsului reprezinta cel mai important predictor al
limitarilor functionale ale membrului inferior
- Extensorii puternici pot scadea impulsul incarcarii membrului inferior prin
incetinirea fazei de decelerare dinaintea atacului cu talonul; se asociaza cu
scaderea durerii si a dizabilitatii
- Se va urmari refacerea fortei extensoare pentru ultimele 20 grade
- Se executa izometrii ( daca exista inflamatie, cu precautii ptr pacientii
cardiaci ), izotonii in lant kinetic deschis si inchis
Mobilizare articulara
- In primul rand pentru castigarea extensiei complete, apoi pentru marirea
flexiei ( posturari, mobilizari active, pasive, stretching pentru cvadriceps si
ischiogambieri )
- Pentru activitati functionale 70 grade ptr mers pe teren plat, 83 pentru
urcat scari, 93 pentru ridicare de pe un scaun + extensie completa
Efectele exercitiului fizic:
- Refacere/mentinere mobilitate articulara unghiuri de mobilitate utila (ex
ROM, ex stretching)
- Refacere tonus muscular forta musculara, rezistenta, control muscular,
control motor si coordonare, stabilitate articulara (ex isotonice, ex in lant
inchis)
- Echilibru si stabilitate
- Echilibru si proprioceptie- se pare ca un program aerobic de mers este
eficace

- Protectie articulara
- Complianta la exercitiu terapeutic-activitatea fizica in primele luni este
cel mai puternic predictor al compliantei pe termen lung
Terapie ocupationala
- Rezistenta afectata-tehnici de conservare a energiei-rol important in
maximizarea independentei functionale; aceasta trebuie sa se faca cu cel
mai mic efort posibil, scopul nu este sa scada nivelul activitatii individuale,
ci sa creasca calitatea vietii
- In caz de deficit in ADL-uri-se folosesc dispozitive ajutatoare
- Sporturi permise-inot, ciclism, canotaj
Conditionarea aeroba si terapia acvatica
- Cuprinde exercitii de conditionare aeroba, in special hidrokinetoterapie in
bazine sau la cada trefla-cu dispozitive flotoare, nu este necesara
abilitatea de a inota
- Include un program zilnic de mers-efect aerobic+un grad de incarcare
articulara pentur a ajuta la nutritia cartilajului-usor accesibil in orice
statiune balneara
- Limiteaza progresia bolii, scade durerea, creste mobilitatea, creste
socializarea si scade depresia
Curele balneare
- Au scop profilactic, terapeutic si de recuperare
- Factori naturali terapeutici ( ape minerale, namoluri )
- Metode terapeutice fizicale-termoterapie, hidroterapie, electroterapie,
terapie prin miscare, aplicare de factori mecanici
Obiectivele tratamentului kinetoterapic sunt:
Combaterea durerii si a inflamatiei se realizeaz prin terapia
medicamentoasa: analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene.
Evitarea deformrilor si a posturrilor vicioase se realizeaz
prin posturri care au rolul de a reduce flexumul.Se porneste de la pozitia
de amplitudine maxim permis de redoare si cu ajutorul unor forte
exterioare cu actiune prelungit n timp se ncearc cresterea unghiurilor
de miscare.
Pentru mentinerea sau refacerea fortei musculare se
efectueaza exercitii izometrice pe diferite grupe musculare cum ar fi
ischiogambierii( situati pe fata posterioara a coapsei) si cvadricepsul(situat
pe fata anterioara a coapsei).
Refacerea stabilittii se obtine prin exercitii de tonifiere a
muschiului cvadriceps care face extensia gambei pe coaps, prin
ngreunarea miscrilor si contractii izometrice ( ncordri ale muschiului
fr deplasare de segmente).
Cele mai indicate pozitii de lucru sunt: seznd, culcat si putin stnd cu
sprijin, sunt indicate miscrile n apa cald, care usureaz executia.
Exercitiu pentru tonifierea muschiului cvadriceps:
Pacientul n decubit dorsal, cu coapsa ntins si gamba n afara mesei,
membrul inferior flectat, se sprijin cu piciorul pe mas, kinetoterapeutul

face priz pe fata dorsal a piciorului si pe fata anterioar distal pe

gamb: pacientul execut extensia gambei fiind contrat de kinetoterapeut.
Reluarea mersului. De obicei, mersul ncepe ntre crje fr
ncrcare, apoi se ncarc cu 8-10% din greutatea corporal. ncrcarea
crescnd progresiv, cnd aceasta depseste 50% se trece la sprijin n
baston.
Gestionarea pe termen lung (inclusiv adaptarea mediului la domiciliu,
initierea unui program de recuperare ambulatorie sau la domiciliu,
tratamentul in statiune etc)
Este important ca pacientul sa respecte regulile de profilaxie secundara
care alcatuiesc igiena ortopedica a genunchiului:

Mentinerea greutatii corporale normale

Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit

Mersul cu sprijin in baston

Evitarea pozitiilor de flexie maxima

Evitarea mentinerii prelungite a unei anumite pozitii a genunchiului

Miscari libere de flexie-extensie dupa un repaus mai prelungit si

inainte de trecerea in ortostatism

Corectarea cu sustinatoare plantare a piciorului plat

Evitarea tocurilor inalte

Evitarea traumatismelor directe

Sporturi recomandate: inot, ciclism, canotaj

Tratament balnear in statiuni cu bioclimat sedativ-indiferent, excitantsolicitant in functie de patologia asociata, mai ales in statiuni care poseda
bazine pentru hidrokinetoterapie;
Se va recomanda reamenajarea locuintei corespunzator cu nevoile actuale
ale bolnavilor cu gonartroza:
o plasarea obiectelor cu utilizare mai frecventa pe rafturi cu
inaltimea situata intre talie si piept
o inlocuirea cazii cu cabina de dus, daca este necesar plasarea
unui scaun in interiorul acesteia
o plasarea obiectelor in frigider pe rafturile din compartimentul
superior

o accesul in locuinta (daca aceasta este situata la un nivel

superior) se va face cu ajutorul liftului pentru a evita
urcatul/coboratul scarilor
o inaltarea scaunului de toaleta pentru a evita flexia maxima a
genunchilor
o plasarea unor bare de sprijin pe peretii camerelor
o scaune inalte