ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERILOR

1. Prin ncheierea din 26.04.2006, pronunat de Tribunalul Ialomia, s-a dispus comunicarea unei
adrese ctre DGFP Ialomia, prin care s-a comunicat faptul c judectorul-sindic a admis cererea
formulat de DGFP Ialomia pentru valorificarea cantitii de alcool rmase n imobilul vndut de
SC "I." SRL ndrei ctre SC "E." SRL Constana, paza urmnd a fi asigurat de DGFP Ialomia
prin numitul B.C. care nu mai este angajat al societii debitoare nc din anul 2004.
mpotriva ncheierii din 26.04.2006, pronunat de Tribunalul Ialomia, a declarat recurs DGFP
Ialomia, solicitnd admiterea acestuia, modificarea ncheierii atacate, n sensul dispunerii ca
lichidatorul s fac toate demersurile necesare pentru a asigura paza alcoolului, DGFP Ialomia
neavnd nici o obligaie pentru a da curs acestei msuri.
ntrebare:
Analizai temeinicia cererii de recurs formulat de DGFP Ialomia. Argumentai.
Conform Legii Insolventei 85/2006, art 113, par. 6, in timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua
masurile necesare pentru conservarea bunurilor, Conform art. 6 din legea de mai sus numita:
Toate procedurile prevazute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevazut la art. 8, sunt de
competenta tribunalului sau, daca este cazul, a tribunalului comercial, in a carui circumscriptie isi
are sediul debitorul. Daca in cadrul tribunalului sau al tribunalului comercial a fost creata o sectie
speciala de insolventa, acesteia ii apartine competenta pentru derularea procedurilor prevazute de
prezenta lege. Tribunalul sau, dupa caz, tribunalul comercial, in a carui circumscriptie isi are sediul
debitorul la data sesizarii instantei cu o cerere de deschidere a procedurii insolventei, ramane
competent sa solutioneze cauza indiferent de schimbarile ulterioare de sediu ale debitorului. In
consecinta, DGFP Ialomita este indreptatita sa faca recurs impotriva inchiderii din 26.04.2006,
pronuntata de Tribunalul Iaalomita, obligatia sigilarii si pazirii alcolului revenind lichidatorului.

2. Prin aciunea nregistrat pe rolul Curii de Apel Oradea - Secia comercial, contencios
administrativ i fiscal, prin declinare de competen de la Tribunalul Bihor, reclamanta S.C. "O.C."
S.R.L. Oradea a solicitat, n contradictoriu cu prta Direcia General a Finanelor Publice Bihor Comisia pentru aplicarea procedurii de angajare a rspunderii solidare, anularea Deciziei nr. 345 din
31.08.2007, emis de prt, i restabilirea situaiei anterioare angajrii rspunderii solidare pentru
societatea reclamant. n motivarea aciunii s-a artat c S.C. "O." S.A. a fost o societate pe aciuni,
nfiinat conform Legii nr. 31/1990 i dizolvat ca urmare a nemajorrii capitalului social. n
aceast situaie, angajailor li s-a desfcut contractul de munc, iar contractele ncheiate cu
beneficiarii serviciilor S.C. "O." S.A. au fost reziliate.
S-a mai artat c angajaii disponibilizai s-au angajat la o alt societate - S.C. "O.C." S.R.L., dar
acest fapt nu poate constitui o preluare a angajailor de la o societate la alta, ci o ncetare a
raporturilor de munc dintre un angajator i angajat, respectiv naterea unui nou i individual raport
de munc. S-a susinut, de asemenea, c derularea contractelor de prestri servicii ntre S.C. "O.C."
S.R.L. i fotii beneficiari ai serviciilor ce au fost prestate de S.C. "O." S.A. este un simplu act de
opiune i libertate economic, ce nu poate fi asimilat drept cauz a rspunderii solidare i nu poate
duce la crearea unei situaii mpovrtoare pentru persoana juridic reclamant. Prin Sentina nr.
172/CA - P.I. din 13 octombrie 2008, Curtea de Apel Oradea Secia comercial, contencios
administrativ i fiscal a respins ca nefondat aciunea formulat de reclamanta S.C. "O.C." S.R.L.
Pentru a hotr astfel, instana de fond a reinut c prin Decizia nr. 281 din 11 iulie 2007, emis de
Direcia General a Finanelor Publice Bihor - Comisia pentru aplicarea rspunderii solidare, s-a
dispus, n temeiul prevederilor art. 27 i 28 coroborate cu art. 172 din Codul de procedur fiscal,
atragerea rspunderii solidare a S.C. "O.C." S.R.L. pentru datoriile S.C. "O." S.A. n sum de
1.036.632 lei. A mai reinut c, prin Decizia nr. 345 din 31.08.2007, prta D.G.F.P. Bihor a respins
contestaia formulat de reclamanta S.C. "O.C." S.R.L. mpotriva primei decizii, cu motivarea c
sunt respectate prevederile Codului de procedur fiscal, respectiv art. 27 alin. (2) lit. b) i c) i alin.
(3) lit. a). Prima instan a reinut c potrivit datelor primite de la O.R.C. de pe lng Tribunalul
Bihor, cotele de participare ale administratorului M.F. la S.C. "O." S.A. i la S.C. "O.C." S.R.L. sunt
n proporie de 90%, iar cele dou societi au acelai COD CAEN: 7460 - activiti de investigaie
i protecie a bunurilor i persoanelor i, mai mult, au acelai sediu. A mai constatat c n ultimii trei
ani, principalii clieni ai ambelor societi au fost aceiai, iar potrivit borderourilor depuse de
societate, care evideniaz salariaii celor dou societi, angajai n ultimii trei ani, arat c salariaii
S.C. "O." S.A. sunt n prezent angajaii S.C. "O.C." S.R.L. Fa de aceast situaie, instana de fond
a concluzionat c prta Direcia General a Finanelor Publice Bihor a fcut aplicarea corect a
prevederilor art. 27 alin. (2) lit. b) i c) i alin. (3) lit. a) din Codul de procedur fiscal, prin
emiterea deciziei de atragere a rspunderii solidare, neputnd fi vorba de un abuz de drept din
partea autoritii prte, fiind evident c neobinndu-se avizele solicitate, din cauza datoriilor
acumulate, s-a preferat nfiinarea unei noi societi cu acelai acionar/asociat n cote de 90%,
desfurnd aceeai activitate. mpotriva acestei sentine a declarat recurs, n termen legal,
reclamanta S.C. "O.C." S.R.L., care, invocnd dispoziiile art. 304 pct. 8 i 9 din Codul de
procedur civil, susine c hotrrea atacat este nelegal i netemeinic.
n motivarea recursului, n temeiul art. 304 pct. 9 din Codul de procedur civil,
recurentareclamant a artat c au fost greit aplicate dispoziiile art. 27 alin. (2) din Codul de
procedur fiscal, ntruct potrivit dispoziiilor Legii nr. 85/2006, att pentru S.C. "O." S.A., ct i
pentru S.C. "O.C." S.R.L. s-a dispus de Tribunalul Bihor deschiderea procedurii insolvenei, la
cererea Direciei Generale a Finanelor Publice Bihor, astfel c nu i se pot aplica dispoziiile
speciale din cele dou acte normative.
Se invoc i faptul c S.C. "O." S.A. a fost dizolvat de drept, ca urmare a nemajorrii capitalului
social, conform dispoziiilor Legii nr. 359/2004, modificat i completat prin Ordonana de urgen
a Guvernului nr. 75/2004, astfel c nu mai poate rspunde solidar.
Recurenta reclamant a apreciat c n mod greit au fost interpretate i aplicate dispoziiile art. 27
alin. (2) lit. b) i c) coroborate cu dispoziiile art. 27 alin. (3) din Codul de procedur fiscal,
deoarece aceste prevederi nu pot ngrdi dreptul de a munci i de a alege locul de munc, libertatea

contractual, n sensul de a ncheia contracte cu oricine. De asemenea, arat c S.C. "O." S.A. nu
deine nici o calitate n S.C. "O.C." S.R.L. i nici invers.
ntrebare:
Analizai temeinicia cererii de recurs formulat de reclamant . Argumentai.
S-a sustinut si faptul ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra cererii sale de suspendare si nu a
dispus asupra cautiunii achitate.
Directia Generala a Finantelor Publice Bihor, prin intampinarea formulata a solicitat respingerea
recursului.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, analizand recursul formulat in raport de motivele invocate, de
inscrisurile care exista la dosarul cauzei cat si prin prisma dispozitiilor legale aplicabile, apreciaza
ca acesta este nefondat, neputand fi retinute prevederile art.304 pct.8 si 9 Cod procedura civila,
pentru urmatoarele considerente.
Potrivit dispozitiilor art.27 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, persoana juridica raspunde
solidar cu debitorul declarat insolvabil, in conditiile prezentului cod, sau declarat insolvent daca,
direct sau indirect, controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu debitorul, sau
desfasoara efectiv aceeasi activitate sau aceleasi activitati cu debitorul, si daca este indeplinita cel
putin una din conditiile enumerate la lit. a) c).
In sarcina recurentei-reclamante au fost retinute ca fiind incidente dispozitiile art.27 alin. (2) lit. b)
si c) din Codul de procedura fiscala care se refera la existenta raporturilor comerciale contractuale
cu clientii si/ sau furnizorii, altii decat cei de utilitati, care, in proportie de cel putin jumatate au avut
raporturi contractuale cu debitorul cat si la existenta raporturilor de munca sau civile de prestari
servicii cu cel putin jumatate dintre angajatii sau prestatorii de servicii ai debitorului, coroborate cu
alin. (3) lit. a), unde este redata semnificatia termenului de control ca reprezentand majoritatea
dreptului de vot fie in adunarea generala a societatii comerciale, fie in consiliul de administratie al
acesteia.
Starea de insolvabilitate a S.C. O SA nu a fost contestata.
Cota de participare a asociatului majoritar, MF, la cele doua societati, identitatea obiectului de
activitate, prezenta a cel putin jumatate din angajatii debitoarei insolvabile pe lista cu angajati ai
S.C. OC SRL, precum si existenta raporturilor comerciale ale S.C. OC SRL cu cel putin
jumatate din clientii cu care a avut raporturi comerciale si debitoarea S.C. O S.A., sunt aspecte
retinute in decizia contestata, cat si prin hotararea recurata, in raport de informatiile emise de la
O.R.C. de pe langa Tribunalul Bihor, cat si potrivit inscrisurilor de la dosar.
Prin urmare, in mod corect, prima instanta a statuat ca prin decizia contestata s-a facut aplicarea
corecta a dispozitiilor art.27 alin. (2), lit.b) si c), alin. (3) lit.a) din Codul de procedura fiscala, fiind
indeplinite conditiile raspunderii solidare a persoanei juridice S.C. OC SRL cu debitoarea S.C.
O SA.
Este adevarat ca, urmare a nemajorarii capitalului social debitoarea a fost dizolvata conform
prevederilor art.228 lit.b) din Legea nr.31/1990(R) insa, potrivit art.233, dizolvarea societatii are ca
efect deschiderea procedurii lichidarii, astfel ca dizolvarea nu impiedica recuperarea de la debitoare
a creantelor datorate bugetului de stat.
Legea nr.85/2006 a avut ca scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului
debitorului aflat in insolventa, in cadrul careia poate fi creditor si statul, pentru creantele la bugetul
de stat neachitate.
Codul de procedura fiscala instituie raspunderea solidara conform art.27, ca modalitate de
recuperare numai a creantelor bugetare.
Legea nr.31/1990(R), Legea nr.85/2006 si Codul de procedura fiscala nu contin dispozitii exprese
referitoare la aplicarea cu prioritate a unora sau altora din normele pe care le edicteaza, cu incidenta
in ceea ce priveste recuperarea creantelor bugetare.
Faptul ca la cererea D.G.F.P. Bihor, Tribunalul Bihor a dispus deschiderea procedurii insolventei
fata de cele doua societati nu reprezinta un motiv care sa faca inaplicabile dispozitiile art.27 Cod

procedura fiscala, intrucat dispozitiile Legii nr.85/2006 nu exclud procedura atragerii raspunderii
solidare, specifica recuperarii creantelor bugetare de la debitorul declarat insolvabil, statul avand la
dispozitie mai multe proceduri de recuperare a creantelor sale.
Aceasta concluzie se impune cu atat mai mult cu cat instituirea raspunderii solidare face parte din
procedura generala privind raportul de drept material fiscal care impune reglementari fiscale
speciale.
In consecinta, cat timp sunt indeplinite conditiile raspunderii solidare atat Decizia nr.281 din
11.07.2007 cat si decizia ne.345 din 31.08.2008 sunt temeinice si legale, instanta de fond
pronuntand o hotarare temeinica si legala.
Criticile recurentei-reclamante referitoare la faptul ca se ingradeste dreptul la munca si la alegerea
locului de munca, precum si libertatea contractuala nu pot fi retinute, intrucat atragerea raspunderii
solidare a persoanelor juridice in cazul neachitarii obligatiilor fiscale datorata insolvabilitatii
debitorului, ce poate fi si o alta societate, este determinata nu numai de regimul de drept procesual
fiscal in cadrul caruia raporturile dintre cele doua persoane sunt strans legate, ci si de necesitatea
evitarii fraudarii legii fiscale, iar dispozitiile speciale se aplica cu prioritate.
Se constata faptul ca recurenta-reclamanta a solicitat restituirea cautiunii achitate in vederea
solutionarii cererii de suspendare a actelor administrative fiscale contestate, aratand ca, urmare a
solutionarii dosarului de fond, cererea de suspendare a ramas fara obiect, impunandu-se restituirea
sumei de 5000 RON platita cu acest titlu.
1
Potrivit art.281 alin.1 Cod procedura civila, se putea solicita instantei de fond pronuntarea asupra
acestui capat de cerere accesoriu, insa recurenta-reclamanta nu a cerut completarea hotararii.
Acest aspect a fost retinut si de prima instanta prin incheierea nr.55/CA/2008 din 23.10.2008,
pronuntata in dosarul cauzei, care nu face obiectul recursului.
Astfel, se apreciaza ca a fost acceptata solutia cu privire la acest capat de cerere.
Chiar daca prima instanta nu s-a pronuntat expres prin dispozitivul sentintei recurate, asupra cererii
de suspendare, ca urmare a respingerii actiunii pe fond in nici un caz recurenta-reclamanta nu ar fi
obtinut o solutie favorabila cererii de suspendare.
Urmare a celor retinute, nici acest motiv de recurs referitor la nepronuntarea asupra cererii de
suspendare si a cautiunii, nu poate fi retinut ca fiind fondat.
In consecinta, in raport de considerentele expuse anterior, Inalta Curte, a respins recursul ca
nefondat.

ANALIZA DIACNOSTIC A INTREPRINDERILOR

1. Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei financiare pentru o
ntreprindere din domeniul consultanei financiar-contabile care prezint urmtoarea situaie
financiar:
Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n
2000
1000
20000
300
20000
2000
1300
0

Rezolvare
Active imobilizate = 2.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300
TOTAL ACTIVE = 23.300
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe termen lung (DTL) = 2.000
Datorii pe termen scurt (DTS) = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt = 1.300 +
0 = 1.300
Capital permanent = Capital propriu + DTL = 20.000 + 2.000 = 22.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII (Pasive totale) = 23.300

1. Analiza structurii patrimoniale

Nr.
Crt.

Specificatie

Mod de calcul

Valoare

1.

Rata activelor imobilizate (RAI)

RAI = (AI/TA) * 100 = (2.000/23.300) * 100

8.58 %

2.

Rata activelor circulante (RAC)

RAC = (AC/TA) * 100 = (21.300/23.000) * 100

91.42%

3.

Rata stocurilor Rst

Rst = (Stocuri/AC) * 100 = (1.000/21.300) * 100

4.69%

4.

Rata creantelor Rcr

Rcr = (Creante/AC) * 100 = (20.000/21.300) * 100 93.90%

5.

Rata disponibilitatilor Rdisp

Rdisp = (Disponib./AC) * 100 = (300/21.300) * 100 1.41%

6.

Rata stabilitatii financiare RSF

RSF = (Cpm/PT) * 100 = (22.000/23.300) * 100

7.

Autonomia financiara globala RAFG

RAFG = (Cpr/Cpm) * 100 = (20.000/22.000) * 100 85.84%

8.

Autonomia financiara la termen RAFT RAFT = (Cpr/PT) * 100 = (20.000/23.300) * 100

90.91%

9.

Rata de indatorare globala RIG

RIG = (DT/PT) * 100 = (3.300/23.300) * 100

14.16%

10.

Rata de indatorare la termen RIT

RIT = (DTML/Cpm) * 100 = (2.000/22.000) * 100 9.09%

94.42%

11. Rata datoriilor curente Rdc

Rdc = (DTS/PT) * 100 = (1.300/23.300) * 100
5.58%
Rata activelor imobilizate reprezinta raportul intre activele imobilizate si activele totale ale
firmei.
Reflecta gradul de imobilizare a activului si gradul de imobilizare a capitalului. Marimea ratei este
diferita in functie de specificul activitatii, fiind mai mare pentru firme cu productie si mai mica
pentru firme care presteaza servicii. Totodata o rata a activelor imobilizate este mai mare in primii
ani de functionare a unei firme, deoarece reflecta politica de investitii in active imobilizate.
Firma analizata, fiind o firma de prestari servicii, nivelul ratei este de 8.58%, un nivel normal, fiind
scazut. Un grad scazut al ratei activelor imobilizate indica faptul ca firma este flexibila la
schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.
Rata activelor circulante este foarte ridicata in cazul firmei analizate, respectiv 91.42% si se
datoreaza in special gradului ridicat al creantelor, acestea fiind in proportie de 85, 84% din active
totale respectiv de 93.90% din activele circulante. Rata activelor circulante masoara indirect si
gradul de lichiditate al patrimoniului.
Rata stocurilor reflecta ponderea stocurilor in total active circulante, si in cazul nostru este
scazuta de 4.69%. Acest indicator este normal deoarece firma presteaza servicii si rata este
influentata de sectorul de activitate, de durata ciclului de exploatare si alti factori. Rata stocurilor
reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide in total active circulante.
Rata creantelor evidentiaza ponderea creantelor in activele circulante, fiind un indicator
important deoarece gradul lor de lichiditate este mai mare decat al stocurilor. La firma analizata rata
creantelor este foarte ridicata, fiind de 85.84% in total active, respectiv de 93.90% in total active
circulante. Este foarte important sa se faca o analiza detaliata a creantelor, deoarece aceasta sume
ridicata poate sa rezulte din faptul ca are clienti neincasati, sau firma acorda scadente prea mari, fapt
ce duce la un dezechilibru, evidentiata si prin rata disponibilitatilor, care in cazul nostru este foarte
scazuta, de 1.41%. O lichiditate scazuta ne duce la gandul ca firma are probleme in incasarea
clientilor, fapt ce va duce la imposibilitatea efectuarii platilor pentru datoriile curente. Firma se
incadreaza putin sub nivelul de 100%, fapt ce ne face sa concluzionam ca firma nu va avea
probleme in plata datoriilor pe termen lung.

Rata stabilitatii financiare reflecta masura in care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent fata de total resurse. Aceste resurse cu caracter permanent sunt formate din
capitaluri proprii si datorii pe termen mediu si lung. Este o situatie pozitiva deoarece se observa ca o
pondere importanta in capitalurile permanente o au capitalurile proprii, deci resursele proprii.
Rata autonomiei financiare globale reprezinta gradul de independenta financiara al societatii.
Aceasta rata este foarte ridicata, fapt ce evidentiaza ca firma are o autonomie financiara foarte buna.
Rata autonomiei financiare la termen evidentiaza faptul ca resursele proprii pot sa acopere la
termen datoriile pe termen mediu si lung. Firma se incadreaza putin sub nivelul de 100%, fapt ce ne
face sa concluzionam ca firma nu va avea probleme in plata datoriilor pe termen lung.
Rata de indatorare globala reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea in pasivul
total al acestuia. In cazul firmei analizate, rata este scazuta, fapt ce reprezinta o situatie pozitiva.
Rata de indatorare la termen - reflecta gradul de indatorare prin imprumuturi pe termen mediu si
lung si in cazul nostru este scazuta, de 9.09%. O rata de indatorare la termen scazuta indica faptul
ca firma poate sa ia decizii de atragere a datoriilor pe termen mediu si lung, nepunand in pericol
firma. Firma analizata nu are datorii pe termen scurt ridicate, fapt ce evidentiaza faptul ca aceste
datorii sunt platite la termen.
Din punct de vedere a ratelor de structura ale activului, situatia este satisfacatoare, cu un grad ridicat
de risc in ceea ce priveste nivelul creantelor, care va putea duce la bloxcaj in ceea ce priveste
disponibilitatile. Din punct de vedere a ratelor de structura a pasivului, firma are o autonomie
financiara ridicata, un grad de indatoraare scazut, si astfel are capacitatea sa se imprumute in cazul
lipsei de disponibilitati.
2. Analiza echilibrului financiar
Fondul de rulment = (Capitaluri proprii + DTL) Imobilizari = 22.000 2.000 = 20.000
Echilibrul financiar pe termen lung este asigurat, capitalurile permanente finanteaza intr-o mare
masura imobilizarile, astfel ca excedentul de surse poate fi alocat necesarului de capital circulant.
Fondul de rulment este parte din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si
este destinat finantarii activelor circulante.
Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizari nete) constituie marja de
securitate a intreprinderii pentru exploatarea sa normala, permitandu-i sa-si asigure un nivel minim
al unor active circulante strict necesare functionarii (stocuri minime, fond de casa minim), activul
circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt ( Activ circulant net > Datorii sub 1 an).
Fondul de rulment net este compus din:
- fondul de rulment propriu (parte din capitalurile proprii care depasesc valoarea imobilizarilor
nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente);
- fond de rulment strain (parte din datorille pe termen mediu si lung care depasesc valoarea
imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente).
Necesarul de fond de rulment = Stocuri + Creante Datorii de exploatare = 19.700
Societatea inregistreaza un dezechilibru pe termen scurt. Nivelul datoriilor de exploatare este
insuficient, raportat la nivelul creantelor. Societatea va trebui fie sa incaseze creantele, fie sa
identifice modalitati de crestere a datoriilor de exploatare ( datoriile bancare pe termen foarte scurt
sunt nule), pentru a evita finantarea creantelor pe seama surselor permanente.

Necesarul de fond de rulment reprezinta parte din activele circulante ce trebuiesc finantate din
resurse stabile.
Un necesar de fond pozitiv indica faptul ca activele circulante nu depasesc datoriile curente,
exprimand un dezechilibru pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un
surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.
Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate fi considerata normala, numai daca
este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.
In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea
stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte,
respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.
Trezoreria neta = FR NFR = 300
Datorita faptului ca trezoreria neta este pozitiva, se poate afirma ca societatea are o pozitie
financiara acceptabila, inregistrandu-se un echilibru financiar. Cu toate acestea, echilibru se
realizeaza pe baza finantarii creantelor prin intermediul surselor permanente, nerespectandu-se
principiul paritatii maturitatilor. Aceasta problema poate fi minora in situatia unei societati de
consultanta, insa o poate priva, pe viitor, de posibilitatea alocarii surselor permanente la active
specifice obiectivelor investitionale.
Desi, in aparenta, nivelul stocurilor poate fi considerat mare, raportat la imobilizari, ponderea
acestuia in activul circulant este nesemnificativa, lucru normal pentru o societate de consultanta. De
asemenea, ponderea imobilizarilor in total active este redusa.
Trezoreria neta reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia firmei rezultate din
activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar. Reprezinta excedentul de lichiditati
ramase dupa acoperirea nevoilor ciclice (ramase neacoperite) de catre excedentul de resurse
permanente (FR- NFR).
3. Analiza bonitatii financiare ( lichiditate si solvabilitate):
a) Lichiditatea curenta = Active circulante/DTS = 21.300/1.300 = 16.38
Este supraunitara, cu mult peste minimul acceptat. Valoarea recomandata acceptabila fiind in jurul
valorii de 2 deci in cazul nostru exista garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
b) Indicatorul lichiditatii rapida = (Active circulante Stocuri)/Datorii curente = (21.200
1.000)/1.300 = 15.61
c) Lichiditatea imediata = Disponibilitati/DTS = 300/1.300 = 0.23
Analiza lichiditatii firmei urmareste capacitatea acestuia de a-si achita obligatiile curente din
activitatea curenta, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata.
La firma analizata lichiditatea curenta precum si cea rapida este mult peste nivelul asigurator (1
pentru lichiditate curenta, respectiv 0.75% pentru lichiditate rapida), dar lichiditatea imediata este
inferioara pragului asigurator de 0.5 ceea ce situeaza firma intr-o pozitie nefavorabila.
d) Solvabilitatea:
Solvabilitatea patrimoniala = Active totale/Datorii totale = 23.300/3.300 = 7.06
Rata solvabilitatii patrimoniale = Capital propriu/Total Pasiv = 20.000/23.300 = 0.86
Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care firma ar putea sa-si acopere toate datoriile sale
indiferent de termen din activele de care dispune in cazul in care ar inceta activitatea.

Solvabilitatea patrimoniala >2 pe perioada analizata exprima gradul in care societatea ar putea sa-si
acopere toate datoriile sale indiferent de termen din activele de care dispune. In cazul societatii
analizate exista un grad ridicat de acoperire, solvabilitatea fiind de 7.0.6.
Rata solvabilitatii patrimoniale > 0.5 reflecta o situatie normala.
2. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru ntreprinderea ale
crei informaii financiare sunt prezentate mai jos:
Indicator
u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor
4000
Producia vndut
24000
Producia stocat
500
Subvenii de exploatare
2300
Cheltuieli cu materii prime
10000
Costul mrfurilor vndute
4200
Cheltuieli salariale
5000
Cheltuieli cu amortizarea
1000
Cheltuieli cu chirii
200
Impozite i taxe
300
Venituri din dobnzi
100
Cheltuieli cu dobnzi
500
Impozit pe profit
1400
Soldurile intermediare de gestiune(maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori care ne
ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere) tinand cont de natura
elementelor de cheltuieli inregistrate. Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori
sunt:
1. Marja comerciala (MC) - reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent
produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul
firmei
MC = Cifra de afaceri - Costul mrfurilor vndute, produselor sau serviciilor vandute
Consumurile materiale
MC = Venituri din vnzarea mrfurilor (4.000) - Costul mrfurilor vndute (4.200) - Cheltuieli cu
materii prime(10.000)
MC= -10.200
2. Valoarea adaugata (VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea
bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea
activitatii de baza a firmei;
VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmei Cheltuieli externe
=chelt cu mat. consumabile, cu energia si apa , cu ambalajele, in intretinerea si reparatiile, cu
chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si publicitate, deplasari,
posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de terti
VA= MC (-10.200) + Producia vndut (24.000) + Producia stocat + (500) Cheltuieli cu chirii
(200)
VA = 14.100
3. Excedentul brut de exploatare (EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce s-a
diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu impozitele si taxele percepute
de stat
EBE = VA + Subvenii de exploatare (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe)
EBE =VA (14.100) + Subvenii de exploatare (2.300) [Cheltuieli salariale (5.000) + Impozite i
taxe (300)] = 14.100 + 2.300 5.300
EBE =11.100
4. Rezultatul exploatarii (RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de exploatare.

RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare ) chelt cu amortizarea
RE = EBE (11.100) - Cheltuieli cu amortizarea (1.000) = 11.100 1.000
RE = 10.100
5. Rezultatul curent inaintea impozitarii (RCII) reprezinta rezultatul obtinut din activitatea de
exploatare si cea financiara
RCII = RE + (Venituri financiare Cheltuieli financiare)
RCII = RE (10.100) + Venituri din dobnzi (100) Cheltuieli cu dobnzi (500) = 10.100+100-500
RCII = 9.700
6. Rezultatul net al exercitiului (R net) reprezinta marimea contabila a rezultatului distribuit
actionarilor
Rnet = RCII Impozit pe profit
Rnet = RCII (9.700) Impozit pe profit (1.400) = 9.700 - 1.400
Rnet = 8.300
AUDIT STATUTAR SI ALETE MISIUNI DE CERTIFICARE
1. Recent v-ai alturat unei societi cu rspundere limitat care proceseaz alimente. Compania
este condus efectiv de ctre un director. Ceilali directori sunt non-executivi i toi au relaii
personale apropiate. Ca i membru cheie al echipei financiare, ai descoperit c anumii angajai
sunt pltii cu numerar, n mn, i nu prin intermediul statului de plat. De asemenea, avei
suspiciuni c unii din acetia sunt angajai fr forme legale i nu dispunei de niciun fel de dovad
a angajrii lor (documente sau contracte).
In momentul in care as observa ca exista astfel de urme de ilegalitati in interiorul firmei pentru
care probabil eu semnez situatiile financiare (in calitate de membru cheie al echipei financiare) voi
convoca managementul societatii la o intrunire in care ar trebui:
- clarificate consecintele nerespectarii legii;
- stabilit un plan de masuri pentru intrarea in legalitate;
- asumarea unui termen si a unei hotarari privind intrarea in legalitate.
2. O opinie standard de audit este calificat sau necalificat?
In orice audit se realizeaza doua tipuri de teste asupra controalelor: compliance testing/testarea
conformitatii si substantive testing/testarea de fond altfel spus substanta si integritatea unui
control. Aceasta deoarece si in cazul auditului SI se aplica sintagma risk based audit.
Standardele si ghidul ISACA privind raportarea explica faptul ca si IFAC, CAFR etc. : opinia
auditorului poate fi calificata sau nu. Ori se poate afla in imposibilitatea exprimarii unei opinii sau
sa exprime o opinie contrara. Atunci cand auditorul, in conformitate cu obiectivele misiunii,
concluzioneaza ca totul este in regula, va avea o opinie NECALIFICATA! Dar asta nu inseamna, in
nici un caz, ca in raportul de audit va fi pictata sintagma opinie de audit necalificata! Opinia
auditorului trebuie exprimata cat se poate de clar! Pe intelesul cititorului ce nu a auzit de
standardele de raportare in audit. Atunci cand auditorul, in conformitate cu obiectivele misiunii,
concluzioneaza ca, prin raportarea la standardele sau practicile folosite, lucrurile nu sunt in regula,
va avea o opinie CALIFICATA! Altfel spus, au fost identificate unele aspecte seminificative dar
fara a influenta in mod fundamental sistemul auditat! Bineinteles ca nici in acest caz nu se va scrie
imi exprim opinia calificata CALIFICAREA se refera la prezentarea in raport, cu cat mai
multa claritate a acelor aspecte cu care auditorul nu este de acord! In concluzie, in opinia mea,
sintagma corecta ce ar trebui sa se regasesca in cazul fundamentarii unei opinii de audit specifica
spetelor legale romanesti ar fi: La data de , data finalizarii auditului nostru, in opinia noastra,
masurile de securitate descrise in planul de securitate, procedurile de operare, procedurile de
asigurare a continuitatii operationale ale .respecta cerintele.
3. Obiective principale ale auditului intern?

Obiectivele auditului intern sunt:

1. protejarea activelor intreprinderii;
2. asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile;
3. asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii;
4. promovarea eficacitii exploatrii.
a) verificarea conformitii activitilor din entitatea auditat cu politicile, programele i
managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale;
b) evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciare dispuse i
efectuate de ctre conducerea unitii n scopul creterii eficienei activitii entitii;
c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaiilor financiare i nefinanciare destinate
conducerii pentru cunoaterea realitii din entitate:
d) protejarea elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor de
prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel.
4. Ce sunt i ce rol joac normele de audit?
Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internaionale de Audit (ISA),
- standarde internationale ptr misiuni de exercitiu limitat
- normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.
Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de
criterii de calitate omogene; Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga
activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
5. Rolul raportului de audit.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 700 stabileste procedurile si principiile fundamentale si
modalitatile lor de aplicare cu privire la forma si continutul raportului auditorului independent, emis
pe baza concluziilor rezultate din auditarea situatiilor financiare ale unei entitati (misiunea de baz).
Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoarte emise si in cazul unor
misiuni de audit diferite de misiunea de baz.
Raportul de audit are un triplu rol:
-instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditat,
respectiv cu publicul, precum i cu actionarii pentru decizii economice;
-instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare
prezentate de o entitate;
-instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor i pentru conducerea entitatii
auditate.
Rspunderea conducerii entitatii auditate se refer la intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare.
Responsabilitatile auditorului unt de 3 naturi:
responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legatur cu situaiile financiare auditate;
responsabiliti secundare, care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi,
reglementari diverse sau nome ale organismului profesional; nu necesita tehnici si proceduri diferite
de cele folosite pentru misiunea de audit de baza; nu presupune exprimarea unei opinii distincte
(opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligatia legala de verificare dac registrele
contabile au fost tinute corect si la zi).

responsabiliti aditionale, care au urmatoarele caracteristici: rezult din texte de legi i alte
reglementari, pot fi abordate tehnici si proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baza;
presupun exprimarea in mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau
poate fi integrata in raportul de audit (in cuprins sau in anexe la acesta). De exemplu, conformitatea
cu unele reglementari specifice (piata de capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra
controlului intern.
6. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Aceasta forma a opiniei este exprimata atunci cand : auditorul are indoieli sau nu este de acord cu
unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care sunt materiale (au importanta
semnificativa) dar nu sunt fundamentale pentru buna intelegere a situatiilor financiare, acestea
exprima o opinie calificata sau o opinie cu rezerve. Opinia se exprima in termeni care indica un
rezultat nesatisfacator asupra unor aspecte ale auditului, specificand clar si prcis elementele cu care
auditorul nu este de acord sau pe care le considera indoielnice si care l-au determinat sa exprime o
opinie cu rezerve.
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se
formuleaz astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai
auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am
putut controla cantitile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi
putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i
situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru
exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile
financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a
capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al
unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru
exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se
ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n
paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii
la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat,
i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.

CONSULTANTA FISCALA
1. Prezentai modul de determinare a impozitului pe mijloacele de transport n cazul autoturismelor.
Potrivit Codului fiscal, impozitul pe maini este calculat n funcie de capacitatea cilindric a
motorului, prin nmulirea fiecrei grupe de 200 cmc sau fraciune din aceasta cu o sum
corespunztoare, prevzut n tabelul de mai jos:
Dup
cum se
poate
observa,
pentru au
toturisme
le cu

capacitatea cilindric ntre 1.601 cmc i 2.000 cmc inclusiv, suma fix luat n calcul la stabilirea
impozitului este de 18 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindric ntre 2.001 cmc i 2.600 cmc
inclusiv - 72 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindric ntre 2.601 cmc i 3.000 cmc inclusiv 144 lei/200 cmc, iar la cele cu capacitatea cilindric de peste 3.001 cmc suma de luat n calcul la
stabilirea impozitului este de 290 lei/200 cmc.
n ceea ce privete motocicletele i autoturismele cu capacitatea cilindric de pn la 1.600
cmc, a fost pstrat valoarea de 8 lei/200 cmc, ntlnit i anul trecut, n baza prevederilor vechiului
Cod fiscal.
Noul Cod fiscal, aplicabil de la 1 ianuarie, aduce modificri importante n ceea ce privete
momentul de la care proprietarul unei maini datoreaz impozitul aferent ctre bugetul de stat.
Astfel, dac pn la finalul anului trecut persoana care vindea un autoturism nceta s mai datoreze
impozitul aferent ncepnd cu luna urmtoare celei n care a avut loc tranzacia, anul acesta
impozitul pe mijlocul de transport este datorat pentru ntregul an fiscal de persoana care deinea
dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport la 31 decembrie 2015.
Asta nseamn c, dac ai achiziionat o main la nceputul anului, sau dac avei de gnd
s cumprai una pe parcursul anului n curs, vei plti impozitul pentru aceasta abia din anul
urmtor, noile reglementri din legislaia fiscal romneasc fiind astfel n avantajul
cumprtorului.
Totui, n cazul nmatriculrii sau nregistrrii unui autovehicul pe parcursul anului, noul
proprietar are obligaia de a depune, n termen de 30 de zile de la data nmatriculrii/nregistrrii, o
declaraie la organul fiscal n a crui raz teritorial i are domiciliul, sediul sau punctul de lucru,
dup caz.
Obligaia depunerii documentului amintit, n acelai termen de 30 de zile, este prevzut i
pentru situaiile care conduc la modificarea impozitului pe mijloacele de transport, inclusiv
schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru.
Atenie! i n cazul n care radiai o main pe parcursul anului n curs vei scpa de plata
impozitului aferent abia de la anul, proprietarul avnd i n aceast situaie obligaia depunerii
declaraiei la organul fiscal competent, n 30 de zile de la data radierii.
La fel ca pn acum, impozitul pe maini se pltete n dou trane egale, pn la datele de
31 martie i 30 septembrie, inclusiv, la direciile de specialitate ale primriilor. Totui,
contribuabilii care pltesc impozitele pentru ntreg anul pn la 31 martie beneficiaz de o
bonificaie de pn la 10%, stabilit prin hotrre a consiliului local. La nivelul municipiului
Bucureti, aceast atribuie revine Consiliului General al Municipiului Bucureti.
De asemenea, n baza prevederilor Codului fiscal, impozitul pe mijloace de transport, datorat
aceluiai buget local de ctre contribuabili, persoane fizice i juridice, de pn la 50 de lei inclusiv,
se pltete integral pn la primul termen de plat, adic 31 martie. n cazul n care contribuabilul
deine n proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului
local al aceleiai uniti administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refer la impozitul pe mijlocul de
transport cumulat al acestora.
2. Ce se ntmpl dac pe parcursul anului veniturile impozabile realizate de o societate comercial
supus impozitului pe veniturile microntreprinderilor depesc cuantumul a 65.000 euro. Ce curs
de schimb se ia n calcul?
Se trece la impozitul pe profit, incepand cu trimestrul in care s-a depasit limita, impozitul datorat
fiind diferenta intre impozitul pe profit calculat de la inceputul anului fiscal pana la sfarsitul
perioadei de raportare si impozitul pe venituri datorat in cursul anului respectiv. Cursul de schimb
leu/eur pentru determinarea echivalentului in euro a veniturilor realizate de microintreprinderi
comunicat de BNR pentru ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia ii este aferent venitul respectiv.
3. Prezentai regimul fiscal n cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.

Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit
legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii
nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private,
potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai
jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
n limitele respective se ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public,
n scopul construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de
documente specifice, finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de
specialiti, a burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale.
4. O societate pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor realizeaz urmtoarea situaie
a veniturilor desprins din balana lunii martie 2013:

Tip venit Valoare cumulat de la nceputul anului (lei)

Venituri din vnzarea mrfurilor . 10.000
Venituri din producia de imobilizri corporale ..2.000
Venituri din cedarea activelor fixe ..7.000
Venituri din provizioane 500
Venituri din dobnzi.. 50
Venituri din diferene de curs valutar 70
Venituri din despgubiri acordate de societ.de asig.pentru
pagubele la activele corporale proprii .200
n luna februarie societatea comercial achiziioneaz i pune n funciune o cas de marcat n
valoare de 500 lei.
Determinai impozitul pe veniturile microntreprinderilor datorat pentru trim. I 2013.
Raspuns:
Veniturile supuse impozitului pe veniturile microntreprinderilor = Venituri din vnzarea marfurilor
+ Venituri din cedarea activelor fixe + Venituri din dobnzi + Venituri din diferente de curs valutar
= 10.000 + 7.000 + 50 + 70 = 17.120 lei
Din veniturile supuse impozitului pe venit putem scadea valoarea casei de marcat.
Impozit pe venit = 2.5%* (17.120 500) = 2.5%*16.620 = 415.5 lei

EVALUAREA INTREPRINDERILOR
1. Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea ntreprinderii?
In principiu politicile contabile nu afecteaza valoarea intreprinderii; ele afecteaza bilantul contabil
insa bilantul economic vine cu corectiile necesare pentru a restaura valorile economic corecte.
Exemple:
- politica contabila de constatare si remasurare frecventa a riscului de nerecuperare a creantelor
genereaza corectii cu ajustari de valoare a creantelor in bilantul contabil.
- politica contabila de constatare a obligatiei latente de garantii acordate clientilor sau discounturi de
acordat clientilor in registreaza provizioane aferente acestor aspecte contractuale
Aceste aspecte influenteaza activul net contabil; daca sint bine concepute si aplicate, activul net
contabil reflecta si realitatea economica, deci valoarea intreprinderii; altfel, sint necesare corectii
pentru a ajunge la un bilant economic.
2. Aveti urmtoarele informatii despre ntreprindere: cheltuieli de nfiintare 5.000; licente 10.000;
cldiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante 300.000; bnci 10.000; venituri n
avans 80.000; capital social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; mprumuturi bancare
150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.
Eliberati bilantul contabil n principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul functional, si
explicati rolul acestora n cadrul diagnosticului de evaluare.
Rezolvare
A. - elemente de activ i
cheltuieli de nfiinare 5.000;
licene 10.000;
cldiri 50.000;
echipamente 100.000;
stocuri 200.000;
creane 300.000;
banci 10.000;
total activ 675.000
Bilant contabil
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Active imobilizate Total
Stocuri
Creante

P. - elemente de pasiv valori

Venituri in avans 80.000;
capital social 125.000;
rezerve 5.000;
furnizori 250.000;
imprumuturi bancare pe termen scurt 75.000
imprumuturi bancare pe termen lung 75.000
provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.
total pasiv 675.000
15.000
150.000
165.000
200.000
300.000

Disponibil
10.000
Active circulante Total
510.000
Datorii termen scurt
Furnizori
250.000
Imprumuturi termen scurt
75.000
Datorii curente
325.000
Active circulante nete / datorii
Active circulante Total venit in avans + 105.000
cheltuieli in avans-datorii termen scurt
Active Totale Datorii curente
620.000
Active Totale + cheltuieli in avans venit in 270.000
avans datorii totale
Datorii pe termen lung
75.000
Imprumuturi
75.000
Provizioane
65.000
Activul net contabil
270.000
Capital social
125.000
Rezerve
5.000
Capital propriu
130.000
Bilant functional:
1.functia de investitii:
-imobilizari brute
165.000
-fonduri proprii de origine externa 130.000
2.functia de exploatare
-nevoia de fond de rulment
65.000
-fonduri proprii de origine interna 65.000
3.functia de trezorerie
-cash flow caserie
- bancar
10.000
Bilant financiar
Activ
Active imobilizate Total
165.000
Stocuri
500.000
Disponibil
10.000
Capital permanent
Datorii nefinanciare
Datorii financiare termen lung
Total
675.000

Pasiv

270.000
330.000
75.000
675.000

3. Un utilaj n valoare de 12.307 lei este achiziionat n baza unui contract de leasing financiar cu
urmtoarele caracteristici: data intrrii n vigoare 1 ianuarie N; durata contractului 5 ani; ratele de
1.500 lei se pltesc la sfritul anului; rata efectiv a dobnzii este 10 %. Avansul de 6.000 lei este
pltibil imediat; transferul dreptului de proprietate se face la valoarea rezidual de 1.000 lei. Care
este valoarea actual a plilor de leasing avnd n vedere o rat medie a dobnzilor pe pia de
12%?
Rezolvare
Rata efectiva a dobanzii 10 %
Specificare
Anuitate

Dobanda

Principal

Sold ramas

01.01.N

12.307

01.01.N

6.000

6.000

12.306 6.000 = 6.307

31.12.N

1.500

6.307*10% = 631

1.500 631 = 869

6.307 869 = 5.438

31.12.N + 1

1.500

5.438*10% = 544

1.500 544 = 956

5.438 956 = 4.482

31.12.N + 2

1.500

4.482*10% = 448 1.500 448 = 1.052

4.482 1.052 = 3.430

31.12.N + 3

1.500

3.430*10% = 343 1.500 343 = 1.157

3.430 1.157 = 2.273

31.12.N + 4

1.500

2.273*10% = 227 1.500 227 = 1.273

2.273 1.273 = 1.000

Anul N + 5

1.000

1.000

Total

14.500

2.193

12.307

Rata efectiva a dobanzii 12 %

Specificare
Anuitate

Dobanda

Principal

Sold ramas

01.01.N

12.307

01.01.N

6.000

6.000

12.306 6.000 = 6.307

31.12.N

1.500

6.307*12% = 757

1.500 757 = 743

6.307 743 = 5.564

31.12.N + 1

1.500

5.564*12% = 668

1.500 668 = 832

5.564 832 = 4.732

31.12.N + 2

1.500

4.732*12% = 568

1.500 568 = 932

4.732 932 = 3.800

31.12.N + 3

1.500

3.800*12% = 456 1.500 456 = 1.044

3.800 1.044 = 2.756

31.12.N + 4

1.500

2.756*12% = 331 1.500 331 = 1.169

2.756 1.169=1.587

Anul N + 5

1.578

1.587

Total

15.087

12.307

2.780

EXPERTIZE CONTABILE
1. Maria este expert contabil judiciar.Clientul X i solicit elaborarea unor modele decizionale
privind achiziia unui utilaj destinat extinderii capacitii de producie dintr-un credit bancar.
In urma examinarii documentelor puse la dispozitie, rezulta ca societatea comerciala si-a planificat
achizitia unui utilaj cu o durata normala de functionare de 10 ani, la un cost de achizitie de 200.000
lei. Optiunea de finantare este un credit. Oferta unitatilor bancare este urmatoarea:
Varianta 1-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 6 luni, cu o dobanda de 30% an;
Varianta 2-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 7 ani, cu o dobanda de 15% an;
Varianta 3-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 10 ani, cu o dobanda de 10% an.
Identificndu-v ca expert contabil judiciar cu Maria, prezentai forma juridic de exercitare a
profesiei, construii documentarea misiunii, elaborai foile de lucru necesare documentrii misiunii
i finalizai misiunea.
Forma juridica de exercitare a profesiei = cabinet individual de expert contabil (judiciar)
Misiunea = expertiza extrajudiciara pe baza de contract de prestari de servicii. Maeia va efectua o
expertiza extrajuduciara avand ca obiect calculul costurilor aferente variantelor de credit. Pentru ca
natura lucrarii profesionale nu poate fi decat una din lucrarile prevazute la art 6 din OG 65/1994 dar
in nici un caz consultanta .
Documentarea misiunii = Oferta unitatilor bancare
Foile de lucru = calculul dobanzii pe baza de sold ...+amortizarea pe 10 ani
Varianta 1 credit de 200.000 lei, pe o perioada de 6 luni, cu o dobanda de 30% an;
Costuri 230.000 lei = Dobanda 30.000 lei pe 6 luni + Amortizarea 200.000 lei pe 10 ani
Varianta 2 credit de 200.000 lei, pe o perioada de 7 ani cu o dobanda de 15% an;
Costuri 410.000 lei = Dobanda 30.000 lei * 7 ani = 210.000 lei + Amortizarea 200.000 lei pe 10 ani
Varianta 3 credit de 200.000 lei, pe o perioada de 10 ani, cu o dobanda de 10% an.
Costuri 400.000 lei = Dobanda 20.000 * 10 ani = 200.000 lei + Amortizarea 200.000 lei pe 10 ani.
2. Cum se mentine calitatea de expert contabil si calitatea de contabil autorizat?
Mentinerea calitatii de expert contabil si contabil autorizat se realizeaza prin nscrierea n
Tabloul Corpului si obtinerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importanta deosebita o
reprezinta mentinerea competentei profesionale printr-un program de dezvoltare profesionala
adecvat, respectnd Norma profesionala nr. 38 si Programul National de Dezvoltare Profesionala
Continua elaborate de CECCAR n conformitate cu Standardul International de Educatie IES7 emis
de IFAC.

Norma Profesionala nr. 38 este stabilita n baza Standardului International de Educatie IES 7
, emis de Federatia Internationala a Contabililor , care prevede ca institutele membre trebuie sa
implementeze o cerinta de Dezvoltare Profesionala Continua CPD ca o componenta integrala a
statutului pe care profesionistul contabil n detine n economie si societate. Conceptul de
Dezvoltare Profesionala Continua ca extensie a procesului educational, poate fi definit ca fiind o
activitate de nvatare relevanta, verificabila si masurabila; notiunea este asociata procesului de
nvatare pe viata. Procesul nvatarii pe viata ncepe devreme si continua cu programul educational
privind calificarea profesionala si cu programele de dezvoltare profesionala pe parcursul ntregii
cariere, al caror obiectiv fundamental consta n extinderea cunostintelor, abilitatilor, eticii si
valorilor profesionale. Prin activitati de nvatare se ntelege: participarea la cursuri, seminarii,
conferinte; module de autonvatare sau instruiri organizate la locul de munca; lucrari profesionale
sau cu caracter academic, publicate; lucrari profesionale sau cu caracter academic, publicate;
participarea si munca depusa n cadrul comitetelor si comisiilor tehnice ale Corpului; predarea unui
curs n domenii legate de responsabilitatile profesionale; studii formale legate de responsabilitatile
profesionale; participarea ca vorbitor la conferinte sau discutii de grup; scrierea de articole, lucrari,
carti; cercetari, inclusiv citirea unei literaturi sau jurnale profesionale pentru aplicarea n cadrul
atributiilor profesionale; reexaminarea profesionala sau testarea formala.
Potrivit principiului fundamental al Competentei Profesionale, prevazut n Codul Etic
National al Profesionistilor Contabili, expertul contabil are datoria continua de a mentine
cunostintele si competentele profesionale la nivelul cerut, astfel nct, sa se asigure ca utilizatorii
primesc avantajul unor servicii profesionale competente, bazate pe progresele curente nregistrate
n practica si promovate n legislatie.
Caracteristicile unui mediu profesional aflat ntr-o permanenta schimbare transfera
particularitati si asupra activitatii expertului contabil, acesta fiind expus unor provocari profesionale
fara precedent. n timp ce exigentele lucrarilor de expertiza contabila au cunoscut o evolutie
ascendenta, beneficiarii lucrarilor manifesta asteptari nalte, generatoare de competitii care
consolideaza rolul si responsabilitatea expertilor contabili, determinnd organismele profesionale
care gestioneaza profesia contabila sa revizuiasca periodic politicile de dezvoltare profesionala
continua.
Nevoia de informare si de nvatare poate fi produsul consultarilor expertilor contabili cu
mediul de afaceri sau cu alte medii profesionale. Masurarea activitatii de nvatare poate fi exprimata
n termeni de efort, n timp cheltuit sau n printr-o metoda de evaluare valida destinata masurarii
competentei atinse sau dezvoltate, de catre o sursa competenta.
Competenta expertului contabil n cazul unei misiuni de expertiza contabila este o necesitate
generata de factori precum:
a. Obligatia etica a expertului contabil de a fi impartial fata de oricare dintre parti si abilitatea de asi exercita responsabilitatea n mod profesional;
b. Orice abatere de la principiul competentei profesionale produce consecinte nefavorabile
asupra reputatiei profesiei n integritatea sa.
c. Cauzele aflate n diferite stadii de cercetare sunt extrem de complexe si prezinta
particularitati de la o situatie la alta, neputndu-se generaliza abordari , constatari sau concluzii.
d. Dispunerea unei expertize contabile de catre Organele abilitate se bazeaza ntr-o masura
ridicata pe moralitatea profesionala si competenta expertului contabil.
Exista 3 modalitati de abordare a posibilitatilor de mentinere a competentelor profesionale:
M1) Abordarea bazata pe informatii din exterior , prin stabilirea unei anumite cantitati de
elemente ce trebuie nvatate, car este considerata corespunzatoare pentru dezvoltarea si mentinerea
competentei. Dovezile de verificare ntr-o asemenea abordare sunt valabile pentru profesionistii
contabili angajati si constau n: materiale de predare; catalog de prezenta; formulare de nregistrare;
evaluari independente care sa demonstreze ca o activitate de nvatare a avut loc; confirmarea
participarii din partea unui instructor , tutore sau alt organism profesional; confirmarea participarii
ntr-un program intern din partea unui angajator.

M2) Abordarea bazata pe informatii din interior, potrivit careia profesionistilor contabili li se
cere sa demonstreze , prin intermediul rezultatelor, ca dezvolta si mentin competenta profesionala.
Dovezile de verificare n aceasta abordare sunt valabile pentru profesionistii contabili membrii ai
CECCAR si constau n: verificarea nvatarii obtinute, evaluarea materialelor scrise sau publicate,
evaluari ale rezultatelor nvatarii, publicarea unui articol profesional sau a rezultatelor unui proiect
de cercetari, reexaminarea periodica, specializari sau alte calificari, inspectii ale practicii
independente, evaluari facute de alte corpuri profesionale din care mai face parte profesionistul
contabil.
M3) Abordarea combinata , prin care se mbina n mod efectiv si eficient informatiile primite
prin cele doua modalitati de abordare de mai sus, se fixeaza cantitatile de elemente de nvatat cerute
si se masoara rezultatele obtinute.
Cerintele de dezvoltare profesionala reglementate prin Norma profesionala nr. 38 se bazeaza
pe o abordare combinata a sistemului de informatii provenite din interior si din exterior, pe baza
hartilor de competenta si a planurilor de nvatare ce se revizuiesc periodic. Obiectivul consta n
actualizarea cunostintelor si omogenizarea comportamentului profesional al expertilor contabili.
Prezentam alaturat domeniile privind dezvoltarea profesionala continua a membrilor CECCAR.
Structura Programului National de Dezvoltare destinat membrilor CECCAR
Tabel nr.14
Domenii obligatorii

Domenii facultative

ntelegerea si aplicarea Standardelor Control financiar

Internationale de Raportare Financiara
Audit si certificare

Contabilitatea conturilor consolidate

Contabilitate financiara

Contabilitatea
financiare

Contabilitate si control de gestiune

Contabilitatea creantelor si datoriilor

Fiscalitate

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor

Evaluarea economica
ntreprinderilor

si

financiara

trezoreriei

si

situatia

fluxurilor

a Analiza pozitiei financiare

Managementul pietelor de capital

Analiza performantelor

Drept - Legislatie europeana

Accesarea, utilizarea,
fondurilor europene

Doctrina si deontologie profesionala

Analiza legislatiei privind

asigurarile si protectia sociala

Expertiza contabila

Studierea si nsusirea unei limbi de circulatie

internationala, cu adaptarea la specificul profesiei
contabile

controlul

si

litigiile

recuperarea

de

munca,

Studierea si nsusirea standardelor profesionale emise

de Corp pentru fiecare din activitatile desfasurate de
expertii contabili si contabilii autorizati.

Mentinerea competentelor profesionale este un drept dar si o obligatie a membrilor

CECCAR.
Obligatia vizeaza actualizarea si ameliorarea activitatii profesionale n conformitate cu
cerintele deontologice, prin: parcurgerea unui minim de 120 ore de activitate sau unitati echivalente
de dezvoltare profesionala ntr-o perioada de 3 ani, din care 60 de ore sau unitati echivalente sa fie
verificabile; urmarirea si masurarea activitatilor de nvatare n conformitate cu cerintele precedente;
demonstrarea mentinerii si dezvoltarii competentelor relevante prin dovezi ale verificarii obiective,
de catre o sursa autorizata, printr-o metoda de evaluare competenta; dezvoltarea continua a culturii
generale si profesionale , singurele capabile sa-i consolideze discernamntul; acordare unei atentii
substantiale fiecarei operatiuni sau situatii examinate, astfel nct opinia exprimata sa aiba
fundamentare profesionala; exprimarea opiniei cu sinceritate si transparenta, chiar cu rezerve daca
este cazul, fara retineri sau constrngeri; manifestarea libertatilor de gndire si actiune; protejarea
profesiei prin respectarea principiului independentei.
Dreptul priveste oportunitatea de actualizare si formare eficienta, cu garantarea calitatii
serviciilor prestate de terti.
Dezvoltarea profesionala continua nu ofera ea nsasi asigurarea faptului ca toti expertii
contabili ofera servicii profesionale de nalta calitate, fiind necesara si aplicarea cunostintelor pe
baza unui rationament profesional si a unei atitudini obiective. Totodata, expertul contabil trebuie
sa se conformeze normelor tehnice si profesionale aplicabile misiunii de expertiza contabila.
Prin urmare, expertul contabil, asemenea tuturor profesionistilor contabili, are datoria
permanenta de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se
asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente , bazate pe ultimele
evolutii din practica, legislatie si tehnica. El trebuie sa actioneze cu prudenta si n conformitate cu
standardele tehnice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale, rationamentul
sau profesional fiind fundamentat pe baze solide.
3. Diana a fost numit expert contabil judiciar. n urma studierii dosarului a constatat urmtoarele:
Obiectul cauzei este o lips constatat ntr-o gestiune de comercializare cu amnuntul a materialelor
de construcii aparinnd SC BETA SRL (igle, coame, olane-vrac, paleti, crmizi i materiale de
zidrie asimilabile- vrac, cutii, paleti , ciment, ipsos, var -vrac, saci). Ultima inventariere a avut loc
la data de 31.01. anul 2011.
Soldul mrfurilor aflate n stoc la data de 01.02.2011 este n valoare de 200.000 lei i este constituit
din: igle, ciment, ipsos, var.
n perioada 01.02.2011-31.11.2011 au intrat n gestiune mrfuri constnd n igle, ciment, ipsos, var,
igle, coame, olane, crmizi, n valoare de 800.000 lei. Valoarea mrfurilor cu care a fost
descrcat gestiunea este n valoare de 700.000 lei. Soldul scriptic al mrfurilor inventariate la data
de 31.11.n2011 este 300.000 lei. Sold faptic rezultat n urma inventarierii : 290.000 lei. La dosarul
cauzei nu s-a identificat aprobarea administratorului SC BETA SRL pentru perisabiliti. Cauza este
de natur penal. Obiectivele expertizei constau n mai multe obiective dispuse prin Ordonana
emis de Poliia., printre care:
- .
- S se stabileasc dac la stabilirea prejudiciului s-a avut n vedere acordarea perisabilitilor
legale.
- S se stabileasc valoarea total a prejudiciului cauzat SC BETA SRL.
- S se stabileasc persoana vinovat de producerea prejudiciului cauzat de lipsa n gestiune.
Organul de cercetare penal a menionat n Ordonana emis obligaia expertului contabil judiciar
de a convoca prile.

Descrierea sumar a studiului de caz:

n urma inventarierii periodice a patrimoniului din din data de 31.11 2011, SOCIETATEA BETA
SRL a constatat n gestiunea de comercializare a materialelor de construcii, o lips n gestiune n
valoare de 10. 000 lei. n urma cercetrilor efectuate a rezultat necesitatea efecturii unei expertize
contabile judiciare. Identificndu-v ca expert contabil judiciar cu Diana, identificai documentele
cu valoare probatorie pe care pot fi fundamentate raionamentele profesionale, elaborai foile de
lucru necesare documentrii misiunii i ntocmii raportul de expertiz contabil judiciar.
REZOLVARE:
RAPORT DE EXPERTIZ CONTABIL
CAP.I. INTRODUCERE
1.1. Subsemnata CINIPITA EMILIA, expert contabil, domiciliat n Pteti, Str. Fratii Golesti
, posesoare a carnetului de expert contabil nr. 20969/2015 nscris n Tabloul Corpului Experilor
Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia (CECCAR) filiala Pteti, n seciunea Experi
contabili, avnd viza CECCAR valabil pe 2016,am fost numit n dosarul nr. 3895/197/2016 aflat
pe rol la Judecatoria Pteti, Expert Contabil
1.2. Avnd n vedere legislaia n materie de expertuze (-tehnico-) contabile judiciare i
extrajudiciare, concretizat n:
Legii nr. 134/01.07.2010 - privind Codul de procedur civil, a fost publicat n Monitorul
Oficial al Romniei nr. 485 din 15 iulie 2010, a fost modificat i completat prin Legea nr.
76/2012 i rectificat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 542 din 3 august 2012 ;
Republicat n temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea n aplicare a acesteia,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, dndu-se
textelor o nou numerotare.
Legii nr. 134/2010 - privind Codul de procedur civil, a fost modificat de urmtoarele
acte :
O.U.G. nr. 44/23.08.2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru
punerea n aplicare a Legii nr. 134/2010 (publicat n Monitorul Oficial nr. 606 din 23 august
2012) ;
Legea nr. 206/13.11.2012- cu intrare n vigoare de la 1 feb.2013 - pentru aprobarea
O.U.G. nr. 44/2012 (publicat n Monitorul Oficial nr. 762 din 13 noiembrie 2012) ;
O.U.G. nr. 4/31.01.2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 (publicat n
Monitorul Oficial nr. 68 din 31 ianuarie 2013);
Legea nr. 2/15.02.2013 privind unele msuri pentru degrevarea instanelor
judectoreti, precum i pentru pregtirea punerii n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul
de procedur civil;
Legea nr. 72/05.04.2013 privind msurile pentru combaterea ntrzierii n
executarea obligaiilor de plat a unor sume de bani rezultnd din contracte ncheiate ntre
profesioniti i ntre acetia i autoriti contractante,(publicat n Monitorul Oficial nr. 182 din 2
aprilie 2013);
Decizia C.C. nr. 473/15.01.2013 referitoare la excepia de neconstituionalitate a
disp. art. 659 alin. (3) din Codul de procedur civil,(publicat n M.Of.nr.30 din 15 ianuarie
2014);

Decizia C.C. nr. 348/16.07.14 referitoare la excepia de neconstituionalitate a

disp.art. 650 alin.(1) i art. 713 alin. (1) din Codul de procedur civil,( publicat n M.Of. nr. 529
din 16 iulie 2014);
Legea nr. 138/19.10.14 pentru modificarea i completarea Legii nr. 134/2010,
precum i pentru modif. i complet. unor acte normative conexe,( publicat n M.Of.nr.753 din 16
octombrie 2014);
Decizia C.C. nr. 462/24.10.2014 referitoare la excepia de neconstituionalitate a
disp.art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3) i art. 486 alin. (3) din Codul de procedur civil,
( publicat n Monitorul Oficial nr. 775 din 24 octombrie 2014).
Ordonana Guvernului nr. 2/21.01.2000 - privind organizarea activitii de expertiz
tehnic-contabil judiciar i extrajudiciar - modificat i completat de :
Legea nr. 37/27.03.2009( publicat n Monitorul Oficial nr. 182 din 24 martie 2009);
Legea nr. 178/23.05.2009(publicat n Monitorul Oficial nr. 335 din 20 mai 2009);
O.G. nr. 13/02.02.2010(publicat n Monitorul Oficial nr. 70 din 30 ianuarie 2010);
Legea nr. 208/27.11.2010(publicat n Monitorul Oficial nr.784 din 24 noiembrie 2010.
Ordonana Guvernului nr.65/1994 - privind organizarea activitii de expertiz contabil i
a contabililor autorizai a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 243 din
30 august 1994, a fost aprobat cu modificri prin Legea nr. 42/1995(publicat n Monitorul
Oficial al Romniei,nr. 103 din 29 mai 1995) i ulterior a mai fost modificat i completat prin:
O.G.nr. 50/1997(publicat n M.Of. al Rom. nr. 224 din 30 aug.1997) aprobat cu
modificri prin Legea nr.126/1999( publicat n M. Of.al Romniei nr. 340 din 16 iulie 1999) ;
O.G.nr. 89/1998 - (publicat n M.Of.al Romniei nr. 314 din 27 august 1998),
aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 186/1999(publicat n M.Of.al Romniei nr.
592 din 6 dec.1999) ;
O.U.G. nr. 75/1999 - privind activitatea de audit financiar, republicat n
Monitorul Oficial al Romniei nr. 598 din 22 august 2003, cu modificrile ulterioare;
O.G. nr. 71/2001 - privind organizarea i exercitarea activitii de consultan
fiscal,(publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 538 din 1 septembrie 2001), aprobat cu
modificri prin Legea nr. 198/2002,(publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 287 din 29
aprilie 2002);
O.G.nr. 86/2003 - privind unele reglementri n domeniul financiar,(publicat n
Monitorul Oficial al Romniei nr. 624 din 31 august 2003), aprobat cu modificri i completri
prin Legea nr. 609/2003, (publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 930 din 23 decembrie
2003) ;
Republicat n temeiul art. IV din Ordonana Guvernului nr. 17/2007 - pentru
modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 65/1994 (publicat n Monitorul Oficial al
Romniei nr. 84 din 2 februarie 2007), aprobat cu modificri prin Legea nr. 269/2007(publicat
n Monitorul Oficial al Romniei nr. 678 din 4 octombrie 2007), dndu-se textelor o nou
numerotare;
O.G. nr. 23/02.09.2012 - pentru modificarea i completarea O.U.G.nr. 90/2008
privind auditul statutar al situaiilor financiare anuale i al situaiilor financiare anuale
consolidate i a O.G. nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil i a
contabililor autorizai (publicat n Monitorul Oficial nr. 624 din 30 august 2012) ;
Legea nr. 187/12.11.2012 - pentru punerea n aplicare a Legii nr. 286/2009
privind Codul penal,cu intrare n vigoare de la 1 februarie 2014 9(publicat n M.Of. nr.757 din
12 nov.2012)
Legea nr. 149/12.05.2013 - privind aprobarea O.G. nr. 23/2012 pentru
modificarea i completarea O.U.G. nr. 90/2008 i a O.G. nr. 65/1994 i pentru modificarea altor
acte normative, (publicat n Monitorul Oficial nr. 257 din 9 mai 2013).
Standardul Profesional nr.35 al C.E.C.C.A.R. - privind expertiza contabil;

Hotrrii nr.144/12.01.2009 a C.E.C.C.A.R.,

am fost desemnat, prin ncheierea de edin din data de 20 februarie 2016- emis de
Tribunalul Pteti, s efectuez expertiza contabil n Dosarul nr. 3895/197/2016, avnd ca obiect
soluionarea litigiului dintre:
1.reclamant: SC BETA SRL prin reprezentant legal Oprea Claudiu i avocat Radu Remus, avnd
domiciliul n Piteti, B-dul Republicii nr. 1;
2.prt: MATEI ION prin reprezentnt legal, avnd domiciliul n Pteti, str. Dorobanilor nr.9, bl.A10
sc. E ap.20
1.3. mprejurrile i circumstanele n care a luat natere litigiul sunt:
Reclamantul, SOCIETATEA BETA SRL, n urma inventarierii periodice a patrimoniului din data de
30.11.2011 a constatat n gestiunea de comercializare a materialelor de construcii, o lips n
gestiune n valoare de 10. 000 lei.
Obiectul cauzei este o lips constatat ntr-o gestiune de comercializare cu amnuntul a materialelor
de construcii aparinnd SC BETA SRL (igle, coame, olane-vrac, paleti, crmizi i materiale de
zidrie asimilabile- vrac, cutii, ciment, ipsos, var -vrac, saci).
1.4. Pentru rezolvarea acestei cauze, s-a dispus proba cu expertiz contabil, creia i s-au
fixat urmatoarele obiective :
Obiectivul nr. 1. ,,S se stabileasc dac la stabilirea prejudiciului s-a avut n vedere
acordarea perisabilitilor legale.
Obiectivul nr. 2. ,,S se stabileasc valoarea total a prejudiciului cauzat SC BETA SRL.
Obiectivul nr. 3. ,,S se stabileasc persoana vinovat de producerea prejudiciului cauzat de
lipsa n gestiune.
1.5. Lucrrile expertizei contabile s-au efectuat n perioada 1.03.2016 19.05.2016, la
domiciliul meu din Piteti, str. Fratii Golesti; parile fiind citate astfel:
- reclamantul S.C. BETA SRL prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire din
data de 05.03.2016, nr. de nregistrare AR59931074951 / 4.03.2016;
- prtul MATEI ION prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire din data de
07.03.2016, nr. de nregistrare AR 59931074941/05.03.2016, confirmarile de primire a scrisorilor de
convocare fiind anexate la raport.

1.6. Materialul documentar care a stat la baza efecturii expertizei const n :

1.6.1. Dosarul cauzei , aflat pe rol la Tribunalul Pteti;
1.6.2. Documente solicitate cu ocazia convocarii:
Facturile emise de ctre furnizori, copii xerox;
Notele de intrare-recepie i constatare de diferene;
Deciziile de inventar i procesele verbale de inventariere din 31.01.2011 i 30.11.2011, copii
xerox;
Balana de verificare;
Fia analitic a contului 371
1.6.3. Acte normative i reglementri legale specifice :
Standardul Profesional nr.35 al C.E.C.C.A.R. - privind expertiza contabil;
O.G. nr.65/1994-privind organizarea activitii de expertiz contabil i a contabililor autorizai;
O.G. nr.2/21.01.2000- privind organizarea activitii de expertiz tehnic-contabil judiciar;
Norma din 27 mai 2004 privind limitele admisibile de perisabilitate la mrfuri n procesul de
comercial aprobat prin HG nr. 831/2004, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 522 din
10.06.2004;
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii;
Alte acte normative ce reglementeaz domeniul financiar, contabil i fiscal.

1.7. Redactarea prezentului raport de expertiz s-a fcut n perioada 15.5.2016-19.05.2016.

1.7.1. n cauz nu s-au efectuat alte expertize contabile; nu s-au utilizat lucrarile altor experti
(tehnici, fiscali etc.);
1.8. Data depunerii prezentului raport de expertiz a fost fixat de ctre instan la
20.05.2012(nainte cu 5 zile lucrtoare fa de termenul de judecat 26.05.2016)
1.9. n Raportul de expertiz contabil, au fost utilizate urmtoarele abrevieri:
O.G. = Ordonan a Guvernului Romniei;
O.U.G. = Ordonan a Guvernului Romniei;
H.G. = Hotrre a Guvernului Romniei;
C.E.C.C.A.R.= Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia;
,,S.R.L.=Societate cu rspundere limitat.

CAP.II . DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

n urma examinrii, verificrii, prelucrrii i centralizrii tuturor informaiilor rezultate din

documentele i nscrisurile existente n Dosarul cauzei, a materialului documentar suplimentar pus
la dispoziie de ctre S.C. BETA S.R.L., a normativelor legale privind acordarea de perisabiliti,a
coroborrii datelor i informaiilor obinute i valorificate pe timpul lucrrilor, precum i a cercetrii
materialului documentar n integralitate, Expertiza Contabil formuleaz urmtoarele
rspunsuri la obiectivele stabilite:
OBIECTIVUL nr. 1.
,,S se stabileasc dac la stabilirea prejudiciului s-a avut n vedere acordarea
perisabilitilor legale.
RSPUNS:
Pentru a rspunde la acest obiectiv am analizat urmatoarele documente:
- inventarul la 31.01.2011;
- inventarul la 30.11.2011;
- balanta de verificare la 30.11.2011;
- fisa analitica a contului 371.02- Marfa n depozit cu amanuntul;
- note de intrare-recepie i constatare de diferene;
Pentru a respecta cerintele impuse de Instan, n cadrul Obiectivului nr.1, am considerat
necesar s efectum o atent analiz a documentelor de intrare n gestiune a materialelor de
construcii i ale Notelor de intrare-recepie i constatare de diferene.
Din analiza fiei analitice a ct.371.02 avem urmatoarele informaii:
Soldul mrfurilor aflate n stoc 01.02.2011 este n valoare de 200.000 lei;
n perioada 1.02.2011 30.11.2011 au intrat n gestiune mrfuri n valoare de 800.000 lei;
Valoarea mrfii cu care a fost descrcat gestiunea este n valoare de 700.000 lei.
Soldul scriptic al mrfurilor la 30.11.20011 este 300.000 lei
Sold faptic n urma inventarierii 290.000 lei.
Conform celor de mai sus se constat o lips n gestiune de 10.000 lei.

ntru-ct la dosarul cauzei un s-a identificat nici un act care s ateste aprobarea
administratorului S.C. BETA S.R.L pentru acordare de perisabiliti formulez urmtoarea concluzie:
la stabilirea prejudiciului un s-a avut n vedere acordarea perisabilitilor legale.
OBIECTIVUL nr. 2
,, S se stabileasc valoarea total a prejudiciului cauzat SC BETA SRL .
RSPUNS:
Pentru a rspunde la acest obiectiv am analizat urmatoarele documente:
- inventarul la 31.01.2011;
- inventarul la 30.11.2011;
- balanta de verificare la 30.11.2011;
- fisa analitica a contului 371.02- Marfa n depozit cu amanuntul;
- note de intrare-recepie i constatare de diferene;
- balana de verificare la 30.11.2011;
- Norma din 27 mai 2004 privind limitele admisibile de perisabilitate la mrfuri n procesul de
comercial aprobat prin HG nr. 831/2004, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 522 din
10.06.2004;
- Ordinul nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii
elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii.
n conformitate cu documentele expertizate de mai sus, formulm la Obiectivul nr.2
urmtorul rspuns:
Demersul nostru tiinific a pornit de la o cercetare foarte atent a legislaiei privind
acordarea perisabilitilor la mrfuri n procesul de comercializare.
Pentru a respecta cerintele impuse de Instan, n cadrul Obiectivului nr.2,am considerat
necesar s efectum o succint selectie a Actelor normative i reglementrilor legale specifice
domeniului perisabilitilor mrfurilor n procesul de comercializare.
Conform Normei din 27 mai 2004 privind limitele admisibile de perisabilitate la mrfuri n
procesul de comercializare aprobat prin HG nr. 831/2004, publicat n Monitorul Oficial, Partea I
nr. 522 din 10.06.2004:
Art. 1
Prin perisabiliti, n sensul prezentelor norme, se nelege sczmintele care se produc n
timpul transportului, manipulrii, depozitrii i desfacerii mrfurilor, determinate de procese
naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliz, rcire, ngheare, topire,

oxidare, aderare la pereii vagoanelor sau ai vaselor n care sunt transportate, descompunere,
scurgere, mbibare, ngroare, mprtiere, frmiare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau
alte procese biofizice, n procesul de comercializare n reeaua de distribuie (depozite cu ridicata,
uniti comerciale cu amnuntul i de alimentaie public).
Art. 4
Perisabilitile produse n condiiile menionate la art. 1 se aprob de managerul, directorul
sau administratorul persoanei juridice, dup caz, la nivelul cantitilor efectiv constatate ca pierderi
naturale cu ocazia recepionrii mrfurilor transportate, a inventarierii sau a predrii gestiunii, pn
la limitele prevzute la art. 13, n cazul nostru aceste limite fiind:

Denumirea grupei
igle, Coame, Olane
Crmizi
Ciment, Ipsos, Var

Fel Ambalaj
vrac, palei
vrac, palei
vrac, saci

Desfacere cu amnuntul (%)

0,10
0,10
0,10

Art. 7
Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare i desfacere se stabilesc la nivelul
ntregii activiti a persoanei juridice pltitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului
stabilit pentru grupa de mrfuri la preul de nregistrare al mrfurilor intrate sau la preul de
livrare pentru mrfurile vndute n perioada cuprins ntre dou inventare.
Art. 8
Aceleai limite maxime de perisabilitate se acord i pentru mrfurile din stoc.
Din analiza fiei analitice a ct.371.02 avem urmatoarele informaii:
Soldul mrfurilor aflate n stoc la data de 1.02.2011
+ Valoare marf intrat n gestiune n perioada 1.02.2011 30.11.2011
- Valoare marf descrcat din gestiune
= Stoc scriptic
- Stoc faptic
= Minus la inventar:

200.000 lei
800.000 lei
700.000 lei
300.000 lei
290.000 lei
10.000 lei

Conform celor de mai sus suma pentru care se calculeaz perisabilitile este urmtoarea:
Soldul mrfurilor aflate n stoc la data de 1.02.2011
+ Valoare marf intrat n gestiune n perioada 1.02.2011 30.11.2011
= Valoarea mrfurilor pentru care se acord perisabiliti

Valoare maxim a perisabilitilor care se poate acorda este n valoare de:

200.000 lei
800.000 lei
1.00.000 lei

1.00.000 lei * 0,10% = 1.000 lei,

iar valoarea prejudiciului este n valoare de:
10.000 lei 1.000 lei = 9000 lei
n conformitate cu Ordinul nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii:
(2)n cazul constatrii unor lipsuri imputabile n gestiune, administratorii trebuie s imput
persoanelor vinovate bunurile lips la valoarea lor de nlocuire.
Prin valoare de nlocuire, n sensul prezentelor norme, se nelege costul de achiziie al unui bun cu
caracteristici i grad de uzur similare celui lips n gestiune la data constatrii pagubei, care cuprinde
preul de cumprare practicat pe pia, la care se adaug taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile
de transport, aprovizionare i alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau
pentru intrarea n gestiune a bunului respectiv. n cazul bunurilor constatate lips, ce urmeaz a fi
imputate, care nu pot fi cumprate de pe pia, valoarea de imputare se stabilete de ctre o comisie format
din specialiti n domeniul respectiv.
(2)Normele privind limitele admisibile la perisabilitate sau cele stabilite intern nu se aplic anticipat, ci
numai dup constatarea existenei efective a lipsurilor i numai n limita acestora.
(3)Pentru pagubele constatate n gestiune rspund persoanele vinovate de producerea lor. Imputarea
acestora se face la valoarea de nlocuire, aa cum a fost definit n prezentele norme.

Din evidentele contabile rezult c suma de 9000 lei este la pre cu amnuntul (include
adaosul si TVA-ul ), deci reprezint preul de pia, respeciv valoarea de nlocuire.
n concluzie: valoarea total a prejudiciului cauzat SC BETA SRL este n valoare de
9000 lei.
OBIECTIVUL nr. 3.
,,S se stabileasc persoana vinovat de producerea prejudiciului cauzat de lipsa n
gestiune.

RSPUNS:

Expertul contabil nu are competena necesar s stabileasc persoana vinovat de

producerea prejudiciului.
n conformitate cu Ordinul nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii:
(3)Pentru pagubele constatate n gestiune rspund persoanele vinovate de producerea lor.

CAP.III . CONCLUZII

n conformitate cu examinarea materialului documentar menionat n introducerea

(CAP.I) i cuprinsul (CAP.II) prezentului raport de expertiz, formulez urmtoarele concluzii la
obiectivele fixate acestuia:
La OBIECTIVUL nr.1 ,,S se stabileasc dac la stabilirea prejudiciului s-a avut n
vedere acordarea perisabilitilor legale expertiza concluzioneaz c: la stabilirea prejudiciului
un s-a avut n vedere acordarea perisabilitilor legale.
La OBIECTIVUL nr.2 ,,S se stabileasc valoarea total a prejudiciului cauzat SC
BETA SRL expertiza a constatat c: valoarea total a prejudiciului cauzat SC BETA SRL este n
valoare de 9000 lei.
La OBIECTIVUL nr.3 ,,S se stabileasc persoana vinovat de producerea
prejudiciului cauzat de lipsa n gestiune expertiza concluzioneaz c: expertul contabil nu are
competena necesar s stabileasc persoana vinovat de producerea prejudiciului.
n conformitate cu Ordinul nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii:
(3)Pentru pagubele constatate n gestiune rspund persoanele vinovate de producerea lor.

Raportul de expertiz contabil a fost ntocmit n 4 (patru) exemplare pentru : Instan 1

exempar, Pri 2 exempare i 1 exempar pentru expertul contabil .
Anexele la Raport fac parte integrant din acesta.
Pitesti, 19 mai 2016

Expert Contabil desemnat:

Ec. CINIPITA EMILIA

4. Alexandru, aflat la prima sa expertiz judiciar de natur civil, a constatat dup studiere a
dosarului, c pentru a exprima o opinie motivat, mai sunt necesare documente cu caracter
financiar-contabil. Dilema sa este cum ar trebui s procedeze. Argumentai rspunsul.
In unele cauze civile/penale, din datele existente la dosarul cauzei sau din documentarea efectuata
de catre expertul contabil, nu pot fi identificate toate informatiile necesare pentru formularea
raspunsurilor la obiectivele expertizei. In aceasta situatie , expertul contabil trebuie sa solicite
instantei sa dispuna sa i se puna la dispozitie documentele cu caracter financiar-contabil de care are
nevoie pentru a formula o opinie motivata.
Codul de procedura art 330 338 + Norma profesionala 35 Expertize Contabile
Art. 330: ncuviinarea expertizei

(1) Cnd, pentru lmurirea unor mprejurri de fapt, instana consider necesar s cunoasc prerea
unor specialiti, va numi, la cererea prilor ori din oficiu, unul sau 3 experi. Termenul va fi stabilit
astfel nct depunerea raportului de expertiz la instan s aib loc conform dispoziiilor art. 336.
(2) Cnd este necesar, instana va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de
specialitate.
(3) n domeniile strict specializate, n care nu exist experi autorizai, din oficiu sau la cererea
oricreia dintre pri, judectorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor
personaliti ori specialiti din domeniul respectiv.
(4) Dispoziiile referitoare la expertiz, cu excepia celor privind aducerea cu mandat, sancionarea
cu amend judiciar i obligarea la plata de despgubiri, sunt aplicabile n mod corespunztor n
cazurile prevzute la alin. (2) i (3).
(5) La efectuarea expertizei n condiiile prevzute la alin. (1) i (2) pot participa experi alei de
pri i ncuviinai de instan, avnd calitatea de consilieri ai prilor, dac prin lege nu se dispune
altfel. n acest caz, ei pot s dea relaii, s formuleze ntrebri i observaii i, dac este cazul, s
ntocmeasc un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
Art. 331: Numirea expertului
(1) Dac prile nu se nvoiesc asupra numirii experilor, ei se vor numi de ctre instan, prin
tragere la sori, de pe lista ntocmit i comunicat de ctre biroul local de expertiz, cuprinznd
persoanele nscrise n evidena sa i autorizate, potrivit legii, s efectueze expertize judiciare.
(2) ncheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra crora acesta urmeaz s se
pronune, termenul n care trebuie s efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului i, dac
este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. n acest scop, instana poate fixa o audiere n
camera de consiliu, n cadrul creia va solicita expertului s estimeze costul lucrrii ce urmeaz a fi
efectuat, ct i termenul necesar efecturii expertizei. Tot astfel, instana poate fixa un termen scurt
pentru cnd va solicita expertului s estimeze n scris costul lucrrii ce urmeaz a fi efectuat, ct i
termenul necesar efecturii expertizei. Poziia prilor va fi consemnat n ncheiere. n funcie de
poziia expertului i a prilor, instana va fixa termenul de depunere a raportului de expertiz i
condiiile de plat a costurilor necesare efecturii expertizei.
(3) Dovada plii onorariului se depune la grefa instanei de partea care a fost obligat prin
ncheiere, n termen de 5 zile de la numire sau n termenul stabilit de instan potrivit alin. (2).
Onorariul poate fi majorat, n condiiile prevzute la art. 339 alin. (2).
Art. 332: Recuzarea expertului
(1) Experii pot fi recuzai pentru aceleai motive ca i judectorii.
(2) Recuzarea trebuie s fie cerut n termen de 5 zile de la numirea expertului, dac motivul ei
exist la aceast dat; n celelalte cazuri termenul va curge de la data cnd s-a ivit motivul de
recuzare.
(3) Recuzrile se judec cu citarea prilor i a expertului.
Art. 333: ntiinarea i nlocuirea expertului
(1) Dispoziiile privitoare la citare, aducerea cu mandat i sancionarea martorilor care lipsesc sunt
deopotriv aplicabile experilor.
(2) Dac expertul nu se nfieaz, instana poate dispune nlocuirea lui.
Art. 334: Ascultarea expertului
Dac experii pot s-i exprime de ndat opinia, acetia vor fi ascultai chiar n edin, iar prerea
lor se va consemna ntr-un proces-verbal, dispoziiile art. 323 aplicndu-se n mod corespunztor.
Art. 335: Efectuarea expertizei la faa locului
(1) Dac pentru expertiz este nevoie de o lucrare la faa locului sau sunt necesare explicaiile
prilor, ea nu poate fi fcut dect dup citarea prilor prin scrisoare recomandat cu coninut
declarat i confirmare de primire, n care li se vor indica ziua, ora i locul unde se va face lucrarea.
Citaia, sub sanciunea nulitii, trebuie comunicat prii cu cel puin 5 zile naintea termenului de
efectuare a lucrrii. Confirmarea de primire va fi alturat raportului de expertiz.
(2) Prile sunt obligate s dea expertului orice lmuriri n legtur cu obiectul lucrrii.

(3) n cazul n care una dintre pri opune rezisten sau mpiedic n orice alt mod efectuarea
lucrrii, instana va putea socoti ca dovedite afirmaiile fcute de partea advers cu privire la
mprejurarea de fapt ce face obiectul lucrrii, n contextul administrrii tuturor celorlalte probe.
(4) Cheltuielile efectuate cu expertiza pn la data refuzului vor fi suportate de partea care s-a opus
efecturii expertizei.
(5) n mod excepional, cnd aflarea adevrului n cauz este indisolubil legat de efectuarea probei
cu expertiz tehnic, instana va autoriza folosirea forei publice n scopul efecturii expertizei, prin
ncheiere executorie pronunat n camera de consiliu, dup ascultarea prilor.
Art. 336: Raportul de expertiz
(1) Constatrile i concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului
specializat cruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate ntr-un raport scris, care va fi
depus cu cel puin 10 zile nainte de termenul fixat pentru judecat. n cazuri urgente termenul
pentru depunerea raportului de expertiz poate fi micorat.
(2) Cnd sunt mai muli experi cu preri deosebite lucrarea trebuie s cuprind prerea motivat a
fiecruia.
(3) n cazurile anume prevzute de lege, depunerea raportului se va face numai dup obinerea
avizelor tehnice necesare ce se elibereaz numai de organismele de specialitate competente.
Art. 337: Lmurirea sau completarea raportului
Dac este nevoie de lmurirea sau completarea raportului de expertiz ori dac exist o contradicie
ntre prerile experilor, instana, din oficiu sau la cererea prilor, poate solicita experilor, la primul
termen dup depun raportului, s l lmureasc sau s l completeze.
Art. 338: Efectuarea unei noi expertize
(1) Pentru motive temeinice, instana poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi
expertize de ctre alt expert.
(2) O nou expertiz va trebui cerut motivat, sub sanciunea decderii, la primul termen dup
depunerea raportului, iar dac s-au formulat obieciuni, la termenul imediat urmtor depunerii
rspunsului la obieciuni ori, dup caz, a raportului suplimentar.

FUZIUNI SI DIVIZARI DE INTREPRINDERI

1. Din contabilitatea celor dou societi A i B intrate n fuziune rezult:
Societatea A: active diverse 225.000 lei exclusiv 2.500 aciuni achiziionate cu 15 lei/aciune
deinute la B, datorii 42.550 lei, numr de aciuni 40.000 titluri cu valoarea nominal 5 lei/ aciune.
Societatea B: active diverse 175.000 lei, datorii 34.600 lei, numr de aciuni 20.000 titluri cu
valoarea nominal de 5 lei/ aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise i prima de fuziune.
Probl.10 Din contabilitatea celor dou societi A i B intrate n fuziune rezult: Societatea A
(absorbant): active diverse 90.000.000 lei exclusiv 1.000 aciuni achiziionate cu 6.000 lei/aciune
deinute la B; datorii 17.020.000 lei; numr de aciuni 16.000 titluri cu valoarea nominal 2.000
lei/aciune. Societatea B (absorbit): active diverse 70.000.000 lei; datorii 13.840.000 lei; numr de
aciuni 8.000 titluri cu valoarea nominal 2.000 lei/aciune. Care este numrul de aciuni ce trebuie
emise i prima de fuziune:

ANC = Activ Datorii

VMC = ANC / Nr.ac.
Nr. ac. de emis A = (Nr.ac.B - Nr.ac. achiz. de la B ) * (VMCB / VMCA)
ANCB = 175.000-34.600= 140.400
VMCB =140.400/ 20.000= 7.02
ANCA =(225.000+2500*7.02)-42.550=200.000
VMCA ==200.000/2500=80
Nr. ac. de emis A = (20.000-2500)*(7.02/80)= 1535 aciuni
Prima de fuziune = ANCB Creterea capitalui societii A Valoarea aciunilor B deinute de A
Prima de fuziune = 140.400-1535*5-2500*15=110.575 lei

ORGANIZAREA AUDITULUI SI CONTROLUL INTERN AL INTREPRINDERII

1. De la ce aspecte se pleac pentru evaluarea controlului intern?
Activitile de control fac parte integrant din procesul de gestiune prin care entitatea urmrete
atingerea obiectivelor propuse. Controlul vizeaz aplicarea normelor i procedurilor de control
intern, la toate nivelele ierarhice i funcionale: aprobare, autorizare, verificare, evaluarea
performanelor operaionale, securizarea activelor, separarea funciilor.
Evaluarea controlului intern pleac de la aspecte precum:
existena de ghiduri i manuale de proceduri;
garantarea evoluiei sistemului de control intern;
asigurarea posibilitii accesului la sistem pentru controlul extern;
asigurarea posibilitii confruntrii descrierii teoretice cu realitatea.
2. Ce presupune realizarea misiunii de consiliere
1.1. Consilierea reprezint activitatea desfurat de auditorii interni menit s adauge valoare i s
mbunteasc activitile entitilor publice, fr ca auditorul intern s-i asume responsabiliti
manageriale.
1.2. Misiunile de consiliere se organizeaz i se desfoar sub form de:
.misiuni de consiliere formalizate cuprinse n Planul anual de audit public intern;
.misiuni de consiliere cu caracter informal realizate prin participarea n cadrul diferitelor comitete,
proiecte, reuniuni, misiuni sau schimburi curente de informaii;
.misiuni de consiliere pentru situaii excepionale, presupun participarea n cadrul unor echipe
constituite n vederea evalurii activitilor urmare a unor situaii de for major sau evenimente
excepionale.
1.3. Ghidul prezint metodologia specific de organizare i derulare a misiunilor de consiliere
formalizate n conformitate cu schema general prezentat la pct. 4.2. din Normele generale privind
exercitarea activitii de audit public intern, aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 1086/2013.
1.4. Organizarea i desfurarea misiunilor de consiliere formalizate se propun de ctre eful
compartimentului de audit public intern i se aprob de ctre conducerea entitii numai n condiiile
n care acestea nu genereaz conflicte de interese i nu sunt incompatibile cu ndatoririle auditorilor
interni.
1.5. Realizarea misiunilor de consiliere formalizate impun examinarea cu obiectivitate a activitii
entitii/structurii consiliate n conformitate cu obiectivele stabilite i metodologia de derulare
stabilit prin prezentul ghid. Pentru mbuntirea activitilor entitii/structurii consiliate auditorii
interni formuleaz recomandri, care reprezint soluii pentru conducerea entitii.

1.6. n accepiunea metodologiei specifice misiunii de consiliere formalizat recomandrile

reprezint soluii propuse de auditorii interni, care pot fi acceptate sau nu de conducerea entitii
publice. Urmrirea recomandrilor (soluiilor propuse) se realizeaz numai pentru cele acceptate de
conducerea entitii.
1.7. eful compartimentului de audit public intern are responsabilitatea organizrii i desfurrii
misiunilor de consiliere i asigurrii resurselor necesare pentru efectuarea acestora i urmrete ca
activitatea auditorilor interni s se deruleze n conformitate cu normele i cu principiile Codului
privind conduita etic a auditorului intern.
1.8. Metodologia specific de derulare a misiunilor de consiliere formalizate presupune parcurgerea
urmtoarelor etape:
a)Pregtirea misiunii de consiliere;
b)Intervenia la faa locului;
c)Raportarea rezultatelor misiunii de consiliere;
d)Urmrirea recomandrilor.
1.9. Ghidul general privind metodologia specific de derulare a misiunilor de consiliere formalizate
prezint pe fiecare etap i procedur a misiunii de consiliere activitile i aciunile desfurate,
precum i responsabilitile ce revin celor implicai n planificarea, derularea i finalizarea misiunii.
2. Metodologia specific de derulare a misiunilor de consiliere formalizate
Metodologia specific de derulare a misiunilor de consiliere formalizate presupune parcurgerea n
cadrul fiecrei etape a activitilor specifice i realizarea documentelor aferente, conform schemei
prezentate n continuare:
* Recomandrile formulate n cadrul misiunilor de consiliere formalizate reprezint soluii pentru
conducerea entitii publice. Planul de aciune pentru implementarea recomandrilor i urmrirea
recomandrilor de ctre auditorii interni se realizeaz pe baza Planului de msuri de punere n
aplicare a deciziilor conductorului entitii/structurii consiliate, instrument al conductorului prin
care se asigur c deciziile luate, n baza rezultatelor misiunii de consiliere, sunt implementate.
3. Ce presupune supervizarea misiunii de audit intern
Sectiunea D Supervizarea si revizuirea desfasurarii misiunii de audit public intern si a rezultatelor
acesteia: revizuirea raportului de audit public intern si raspunsurile auditorilor interni la revizuirea
raportului de audit public intern.
- dosarul curent al documentelor de lucru, unde se gasesc copii xerox a documentelor justificative,
extrase din acestea, care trebuie sa confirme si sa sprijine concluziile auditorilor interni. Dosarul
este indexat prin atribuirea de litere si cifre (E,F,G,) pentru fiecare sectiune/obiectiv de audit din
cadrul Programului de audit. Indexarea trebuie sa fie simpla si usor de urmarit.
b) Revizuirea documentelor de lucru se efectueaza de auditorii interni inainte de intocmirea
proiectului de raport pentru a se asigura ca documentele de lucru sunt corespunzatoare, furnizand un
sprijin adecvat pentru munca depusa si dovezile stranse in timpul misiunii de audit intern. Se
revizuiesc FIAP-urile, documentele de lucru din punct de vedere al formei si continutului,
intocmindu-se nota centralizatoare a documentelor de lucru care se insereaza in dosarul permanent,
sectiunea C.
c) Pastrarea si arhivarea documentelor de audit intern. Acestea sunt proprietatea entitatii,
sunt confidentiale si se arhiveaza conform prevederilor legale.
Supervizarea misiunii de audit public intern
eful compartimentului de audit public intern este responsabil cu supervizarea tuturor
etapelor de desfasurare a misiunii de audit public intern.
Scopul actiunii de supervizare este de a asigura ca obiectivele misiunii de audit public intern
au fost atinse in conditii de calitate, astfel :
a) ofera instructiunile necesare (adecvate) derularii misiunii de audit;

b) verifica executarea corecta a programului misiunii de audit;

c) verifica existenta elementelor probante;
d) verifica daca redactarea raportului de audit public intern, atat cel intermediar cat si cel final, este
exacta, clara, concisa si se efectueaza in termenele fixate.
In cazul n care seful compartimentului de audit public intern este implicat n misiunea de audit,
supervizarea este asigurata de un auditor intern desemnat de acesta.

STUDII DE FEZABILITATE
1. Ce reprezint durata de via a unui proiect investiional?
Din perspectiva financiara, orice actiune de alocare, plasare a capitalului cu scopul obtineriiunor
castiguri reprezinta o investitie sau altfel spus: schimbarea unei sume prezente si certe pe speranta
obtinerii in viitor a unor venituri superioare dar probabile.Din perspectiva contabila, investitia
reprezinta o imobilizare, fiind asimilata cheltuielilor efectuate in scopul obtinerii unor bunuri cu
valoare mare si de folosinta indelungata.Investitia reprezinta efortul depus in scopul obtinerii de
efecte. Obiectivul acesteia este de aobtine efecte cat mai mari cu efort cat mai mic, adica sa fie
fezabila.Durata de viata a unui proiect investitional este compusa din doua etape: durata
deimplementare a proiectului investitional si ce a de exploatare a investitiei realizate.Perioada
implementarii proiectului investitional este caracterizata de efortul sustinut deintreprindere, deci
reprezinta valoarea totala a proiectului. Perioada de exploatare cuprinde toate efectele generate de
proiectul investitional, efectecaracterizare prin fluxuri de incasari si plati.
Diferenta dintre aceste fluxuri de incasari si plati areca rezultat un flux net al investitiei , adica cashflow net. Un proiect investitional este fezabilatunci cand efectele perioadei de exploatare sunt mai
mari decat eforturile perioadei deimplementare.
Durata de exploatare a unei investitii poate fi stabilita prin doua metode:
Metoda contabila: pe baza catalogului cu duratele normate de exploatare aimobilizarilor =
amortizare contabila
Metoda utilizata in practica are la baza planul de afaceri, adica incasarile si platile. Perioada de
exploatare a unui proiect investitional este de regula 3-5 ani,maxim 10, datorita faptului ca
incasarile si platile trebuie estimate cat mai riguros
2. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este
valoarea actualizat net. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului, innd cont de faptul
c cashflowrile actualizate includ i valoarea rezidual?
Raspuns
VAN = -I+ CFt / (1+r)t + Vrez / (1+r)n
I = costul investitiei;
CFt = cash-flow-ul aferent anului t;
Vrez = valoarea reziduala;
r=rata de actualizare(20 %);
n=durata de viata a proiectului exprimata in ani.
VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:
daca VAN > 0, investitia se accepta;

 daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;

daca VAN < 0, investitia este respinsa.
Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula:

unde: a = rata de actualizare; n = anul