Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

Regele Mihai I al Romniei


Tehnologia Produselor Agroalimentare

Indicatori de poluare ai
solului

Coordonator:
Prof. Bordean Despina-Maria

Student:
Mrginean Augusta-Andreea
An I, IPA

Timioara
2015-2016

Cap. I
Introducere
Solul este definit ca stratul de la suprafaa scoarei terestre. Este format din particule minerale,
materii organice, ap, aer i organisme vii. Este un sistem foarte dinamic, care ndeplinete multe funcii i
este vital pentru desfurarea activitailor umane i pentru
supravieuirea ecosistemelor.
Ca interfa ntre pmnt, aer i ap, solul este o resurs neregenerabil care ndeplinete mai multe
funcii vitale, dintre careenumerm: producerea de hran/biomas;depozitarea,filtrarea i transformarea unor
substane;este surs de biodiversitate, habitate, specii i gene; servete drept platform/mediu fizic pentru
oameni i activitile umane;este surs de materii prime;
reprezint un patrimoniu geologic i arheologic. [1]
Solul se numara printre marile bogtaii ale omenirii si este considerat un adevarat organism viu; de
activitatea microflorei si faunei specifice depinde intreaga comunitate a lumii vii de pe planeta noastra.
Solul este reprezentat prin partea superficiala a scoartei terestre si s-a format ca urmare a unui
complex de procese mecanice, fizice, chimice si biologice, desfasurate pe lungi perioade de timp. Grosimea
medie a solului este apreciata la circa 1,5m, reprezentand 0,300037% din grosimea medie a scoartei terestre,
care are 40 km. Prin natura lui, solul reprezinta particularitati deosebit de importante pentru biosfera. Ca
suport si mediu de viata pentru plantele superioare, solul este unul dintre principalii depozitari ai substantei
vii, ai uscatului, ai energiei captate prin fotosinteza si ai celor mai importante elemente vitale: carbon, azot,
calciu, fosfor,sulf.
In orice ecosistem, care cuprinde solul, acesta are doua functii esentiale:
de depozitar si furnizor de elemente nutritive si apa
de recipient si transformator de reziduuri
deci are rol de reglare a ecosistemului si de purificator al mediului inconjurator.
Alaturi de alti factori naturali, solul participa la ciclurile vitale caracteristice ecosistemelor: ciclul
energiei, al apei, al elementelor biogene.
Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea
solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat mai ales a celei subterane.
Importanta protejarii lui este evidenta, daca ne gandim ca el este factorul principal in asigurarea hranei
oamenilor, animalelor, plantelor.
Conceptul de calitate a solului este expresia actiunii integrate a factorilor care favorizeaza creterea
plantelor.
Indicatorii calitatii solurilor se impart in:
- indicatori fizici: densitatea, higroscopicitatea, granulometria;
- indicatori chimici: pH-ul, continutul in materii organice, capacitatea de schimb cationic, continutul
de elemente nutritive (P,N,K), continuturile de metale alcaline si alcalino-pamantoase, metale grele, fier;
- indicatori biologici: microorganismele si nevertebratele din sol, diversitatea speciilor, numarul si
functiile lor, biodiversitatea, vigoarea plantelor, recoltele (boabe, fructe, biomasa, e.t.c.). [2]

Cap. II
Poluarea solului
Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care interfereaza cu sanatatea
umana, calitatea vietii sau functia natural a ecosistemelor (organismele vii si mediul in care traiesc). Chiar
daca uneori poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice,
cea mai mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane.
Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de
ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre
adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate. Aproape toate deseurile solide sunt
depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz
pana la autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul, pana la groapa de
gunoi cu diverse desuri, toate sunt poluari directe ale solului.
Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea
omului. Poluarea solului este considerata o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici
necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea
omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in agricultura.
Solul este supus poluarii ca si celelate elemente ale mediului, dar el se reface tot mai greu in comparatie cu
apa si aerul, deoarece procesele de autoepurare sunt mult mai lente. Metodele irationale de administrare a
solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea.
In functie de natura ei, poluarea solului poate fi:
fizica -poluare termica, radioactiva, poluare cu materiale minerale sau organice n suspensie

chimica poluare cu substante minerale, organice si sintetice

biologica poluarea cu germeni patogeni( microorganisme, virusi, bacterii). [3]

Sunt doua categorii de materiale poluante (poluanti)1. Poluantii biodegradabili sunt substante, cum ar
fi apa menajera, care se descompun rapid in proces natural. Acesti poluanti devin o problema cand se
acumuleaza mai rapid decat pot sa se descompuna. Poluantii nondegradabili sunt materiale care nu se
descompun sau se descompun foarte lent in mediul natural. Odata ce apare contaminarea, este dificil sau
chiar imposibil sa se indeparteze acesti poluanti din mediu.
Principalii poluanti ai solului sunt:
a) reziduurile solide: steril de mina, minereuri neprelucrabile, cenusi si zguri de la
termocentrale, oxizi ai metalelor grele, deseuri si reziduuri menajere, pesticide, ingrasaminte chimice,
gunoaie orasenesti
b)reziduurile lichide: apele de mina, ape rezidualede la rafinarii, din procesele pirometalurgice i
hidrometalurgice, ploi acide
c) reziduurile gazoase: gaze rezultate din activitatea industriei miniere, gaze naturale (metan,
etan..)scurse din conducte ingropate, fenoli, cianuri
d) antrenarile de pulberi cu reziduuri gazoase: compusi sub forma de oxizi, sulfati, silicati ai
metalelor Pb, Cu, Zn, Hg, Cd.
Deseori, vorbind despre impactul omului asupra mediului, se fac referiri la poluare. In realitate,
agresiunea omului depaseste mult sfera poluarii si de aceea este corect sa vorbim despre cai diferite de
deteriorare a mediului. Poluarea este doar una dintre ele. Principalul factor care afecteaza sistemele
ecologice este reprezentat de factorul antropic, altfel spus, presiunea antropica manifestata n cele mai
diverse forme este cea care determina deteriorarea mediului.

1
3

Deseori, absenaa unor efecte imediate creeaza impresia falsa asupra caracterului inofensiv al
diverselor cai de deteriorare. Principalele cai de deteriorare a ecosistemelor2, implicit a solului, sunt:
Deteriorarea prin eroziune
Eroziunea este o forma de degradare a solului sau rocilor si se datoreaza actiunii vantului, ploilor si
omului, care prin lucrari agricole, a distrus textura solului.
Eroziunea produsa de vant se manifesta sub doua forme distincte denumite deflatie i coraziune.
Deflatia este procesul de spulberare a particulelor de la suprafata scoatei solide a Pamantului; coroziunea
este procesul de erodare a rocilor de catre masele eoliene incarcate cu particule solide. Coraziunea este
precedata de deflatie si este frecventa in zonele cu vanturi puternice, in urma erodarii exercitate de vant
aparand forme caracteristice de relief, numite dune.
Eroziunea produsa de apa este de doua tipuri: latenta, are o intensitate redusa, nereducand grosimea
solului si accelerata, care se produce in timpul plilor torentiale si topirii bruste a zapezii, procentul de sol
dislocat fiind mult mai mare decat cel format.
Eroziunea produsa de om presupune exploatarea exagerata a pamantului, despaduririle masive, lipsa
lucrarillor de intretinere a teraselor, compactarea solului prin folosirea unor utilaje agricole foarte grele, toate
acestea ducand la erodarea solului.
Deteriorarea prin supraexploatarea resurselor biologice
Notiunea de resursa biologica este atribuita de obicei speciilor de plante si animale care sunt
importante din punct de vedere economic si care sunt exploatate de specia umana. Supraexploatarea
resurselor biologice se produce prin suprapasunat, defrisare, pescuitul necontrolat. De exemplu, intregul
desert Sahara isi datoreaza existenta suprapasunatului si secetei. Documentele paleontologice arata ca in
locul unde se intinde Sahara exista o bogata vegetatie de pasuni si paduri, ape si o fauna abundenta.

Deteriorarea ecosistemelor prin poluare


Poluarea este un fenomen complex si prezinta urmatoarele caracteristici generale:
-poluarea creste datorit cresterii numerice a omenirii, datorita cresterii necesitatilor umane si
dezvoltarii de noi tehnologii
-cresterea poluarii este exponential, ca si factorii care o genereaza
-nu se cunosc limitele admisibile ale poluarii pentru ca nu cunoastem capacitatea de suport a
ecosferei
- exista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii. Cauzele sunt multiple: costul
ridicat, ignoranta, exista o intarziere in aparitia efectelor ecologice ale patrunderii poluantilor etc. [4]

2
4

Cap. III

Indicatorii sanitari ai poluarii solului


Recunoaterea nivelului de poluare a solului se efectueaz ca i pentru ceilali factori de mediu cu
ajutorul
investigaiilor
microbiologice
i
chimice
ale
solului.
Dup Lucia Alexa, indicatorii microbiologici sunt grupai n microorganisme cu ajutorul crora se
poate evalua att mrimea riscului epidemiologic, ct i valoarea procesului de autoepurare teluric. Pentru
aprecierea contaminrii solului cu flor patogen i convenional patogen cei mai frecveni indicatori
folosii
sunt:
Numrul total de germeni calculai la 1 g sol uscat la 105C. Este un indicator nespecific, orientativ,
care
arat
numai
intensitatea
de
impurificare,
dar
nu
i
natura
ei.
Dei nu exist norme, se recomand urmtoarea interpretare a valorilor lor:
sol curat - sub 10000 germeni/g sol;
slab poluat - 10 000, poluat - 100 000, foarte poluat -1 000 000 germeni/g sol.
Numrul bacteriilor coltforme este un indicator pentru aprecierea contaminrii solului cu bacterii
intestinale. Se consider solul curat cnd titrul bacteriilor coliforme este de 1 i mai mult, slab poluat - 1-0,1,
poluat
0,1-0,001
i
foarte
poluat
sub
0,001.
Bacteriile sulfito-reductoare (Cl. perfringens) sunt, de asemenea, indicatori ai polurii cu fecale. n
solurile curate titrul CI. perfringens este mai mare de 0,1, n cele slab poluate - 0,1-0,001, n solurile poluate
0,001-0,0001,
iar
n
cele
foarte
poluate
mai
mic
de
0,0001.
Bacteriile termofile se dezvolt n solurile poluate numai dup ce flora mezofil, prin activitatea sa, a
ridicat temperatura pn la 40-45C. La aceste temperaturi flora mezofil dispare i se nmulesc intens
bacteriile
termofile.
Prezena bacteriilor termofile n sol indic o poluare organic intens a solului i posibilitatea
existenei bacteriilor patogene sporulate (b. antracis, b. tetanic, clostridii), precum i a agenilor zoonozelor:
leptospira, brucela, pasteurela.Depistarea altor microorganisme servete la aprecierea proceselor de
autopurificare din sol. De obicei, se depisteaz bacterii de nitrificare i denitrificare, care, dac sunt
prezente
n
numr
mare,
arat
poluarea
organic
intens
a
solului.
Poluarea biologic a solului se apreciaz i prin indicatori parazitologici. Solurile curate nu conin ou
de geohelmini, cele slab poluate conin mai puin de 10/g sol, cele poluate - 10-100/g, iar cele foarte poluate
- mai mult de 100/g sol. [5]

Cap. IV

Evaluarea calitii solului. Indici de calitate


Calitatea solului nu poate fi msurat direct deoarece ea este dat de o serie de proprieti ale solului
rezultate n urma unor procese fizice, chimice, biologice i mineralogice care se desfoar n mediul edafic.
Din aceast cauz evaluarea calitii solului se face indirect prin folosirea unor indicatori calitativi i
cantitativi care msoar proprietile semnificative pentru procesele care au loc n sol.
Evaluarea calitii solului necesit dou aspecte importante :
1. Stabilirea unui sistem de referin fa de care se poate raporta capacitatea funcional a
unui sol. Acest sistem de referin poate fi constituit dintr-un sol diferit, dar reprezentativ sub
aspectul rspndirii n teritoriu sau sub aspectul semnificaiei agricole, sau dintr-un sol similar aflat
sub vegetaie nativ, ori pstrat ca martor.
2. Precizarea scopului n care se face evaluarea sau a condiiilor de funcionare, deci n raport
cu situaia concret de utilizare a solului, deoarece aceeai proprietate a unui sol poate fi bun pentru
o anumit folosin, plant sau management, rea pentru alt folosin sau indiferent pentru alte
situaii.
n condiii normale adic n absena unor intervenii cu efecte duntoare semnificative, definirea i
evaluarea calitii solului poate deveni o operaie dificil datorit unor tendine contradictorii de evoluie a
valorilor unor indici precum i a modului n care se face interpretarea unor indicatori. Cercetrile asupra
evoluiei unor indici ai calitii solului din anumite areale situate n California, bazate pe investigarea unor
probe perechi recoltate la intervale de timp diferite au artat dup 60 de ani o cretere semnificativ a
fosforului disponibil, carbonului total, pH lui i coninutului de argil i o reducere a conductivitii
electrice a coninutului de nisip.Rezultatele obinute au indicat c gradul de modificare a nsuirilor
menionate a variat cu utilizaea terenurilor i regiunea geografic. Indicatorii de calitate a solului pot fi
divizai n dou grupe principale: indicatori descriptivi i analitici. Indicatorii analitici sunt preferai de
specialiti pentru c sunt cantitativi, n timp ce indicatorii descriptivi sunt la ndemna fermierilor sau a unor
persoane mai puin avizate Aprecierile privind degradarea i poluarea solului precum i precizarea necesitii
remedierilor reclam imperios determinarea unor indicatori ai calitii solului. Folosirea unor astfel de indici
depinde de complexitatea proceselor de degradare i n special de potenialul indicatorului respectiv de a
furniza o informaie sigur i util necesar unor aciuni de remediere sau contracarare a procesului
respectiv. Datele oferite de cercetrile comparative efectuate n perimetrele irigate cu ape reziduale i n cele
neirigate cultivate cu diferite culturi evideniaz c din 29 de indici fizici, chimici i biologici luai n
considerare, numai 6 (porozitatea total, pH-ul, conductivitatea electric, coninutul de Mg, P i Zn) au
permis evaluarea calitii solului prin compararea valorilor obinute n perimetrele irigate i perimetrul de
referin. Mai mult, dintre acetia numai porozitatea total i coninutul de Mg au nregistrat variaii
semnificative. Atunci cnd calitatea solului este afectat profund de contaminani al cror impact pot duna
nu numai sntii solului ci i a ntregului ecossitem ea trebuie privit din dou perspective:
Gradul sau msura n care anumite funcii ale solului sunt deriorate de ctre contaminani
Abilitatea solului de a fixa, detoxifia i degrada contaminantul respectiv.
Criteriile de selecie a indicatorilor de calitate a solului trebuie s includ o serie de aspecte
(sensibilitate, semnificaie, eficiena msurtorilor, validitatea tiinific . a.). n pofida unor ncercri de
integrare a acestor criterii ntr-o formul unic, nici pn la ora actual nu exist un procedeu sistematic care
s asigure o selecie obiectiv a parametrilor msurai care pot fi utilizai n evaluarea calitii solului. Cei
mai adecvai indicatori pentru aprecierea calitii solului sunt considerai, n general, cei care rezult n urma
unei analize rutin i sunt capabili s furnizeze rspunsuri utile ntr-un interval rezonabil de timp (1-3 ani)
6

datorit abilitii lor de a reacioa prin modificri notabile (diferene statistice ale valorii) ntr-o perioad de
timp.
Indicii de evaluare a calitii solului pot facilita luarea unor decizii manageriale care favorizeaz
practicile unei agriculturi durabile (Andrews i colab., 2003). Folosirea unor indicatori de apreciere a
calitii pentru solurilor degaradate sau poluate depinde n primul rnd de capacitatea sau abilitatea
indicatorului de a furniza o informaie sigur i util necesar activitilor de prevenire, contracarare,
limitare sau remediere a proceselor respective. Fr ndoial c utilitatea acestor indicatori difer de la o
situaie la alta n funcie de o serie de aspecte ce caracterizeaz complexitatea cazului respectiv. Aceasta d
aa numitul grad de acceptare sau potenialul indicatorului respectiv pentru un anumit scop. Cameron i
colab., (1998) au propus n acest sens o ecuaie de tipul:
A = (SUMIR)
n care gradul de acceptare pentru indicatorul respectiv (A) reprezint suma unor caracteristici sau parametrii
care primesc un punctaj de la 1 la 5, bazat pe cunotine i experien. Aceast sum este alctuit din
sensibilitatea indicatorului la procesele de degrdare sau remediere (S), uurina de nelegere a semnificaiei
valorii indicatorului (U), eficiena msurtorii indicatorului (M), influena predictibil a proprietii asupra
sntii solului, plantelor i animalelor precum i a productivitii (I), relaia cu procesele din ecosistem
implicate n calitatea i sustenabilitatea mediului(R).
Cu toat convenionalitatea unui astfel de procedeu o succint analiz a pretabilitii atributelor care
exprim diferitele nsuiri ale solului n lumina parametrilor inclui n ecuaia lui Cameron i colab ne
conduce la gruparea indicatorilor n dou categorii principale. O categorie alctuit din indicatorii care
exprim nsuirile fizice, chimice i biologice ale solului pe de o parte i o categorie care exprim nsuirile
mineralogice ale solului pe de alta. [6]

Sensibilitatea la procesele de degradare sau de remediere.


n comparaie cu nsuirile fizice, chimice i biologice ale solului, cele minerlogice apar n general
mai stabile. Dac lum n considerare prima categorie de nsuiri (alctuit n cele trei tipuri de proprieti
menionate) solul apare mai vulnerabil judecnd dup promptitudinea rspunsului la modificrile unui factor
sau la intervenia unui agent stressant. O alt deosebire ntre cele dou categorii de nsuiri, se refer la
numrul mult mai mare de stimuli sau factori care modific proprietile fizice, chimice i biologice n
comparaie cu cele mineralogice. Cercetrile referitoare la influena efectului unor intervenii antropice
asupra componenilor mineralogiciai solului au artat c din multitudinea de modificri provocate de
tehnologiile agricole anumii indicatori care exprim propriet-iile mineralogice manifest o sensibilitate
mai ridicat la cele care au drept consecina modificrile drastice ale pH-ului (Crciun i Kurtinecz, 1983,
1987). Dac la cele menionate adugm i restriciile impuse intervalului de timp necesar unor modificri
semnificative (percepute sub aspect analitic) datorit unor reacii provocate de interveniile umane atunci
trebuie s recunoatem c un indicator mineralogic va primi n general un punctaj mai redus (comparativ cu
ali indicatori de alt natur) pentru acest prim termen al ecuaiei lui Cameron i colab. Constatarea
referitoare la deosebirile n ceea ce privete stabilitatea mai ridicat a nsuirilor mineralogice comparativ cu
cele fizice, chimice i biologice are o semnificaie important din punct de vedere managerial, deoarece
refacerea unor nsuiri fizice sau chimice se poate realiza ntr-un interval de timp mai mic i cu cheltuieli
mai reduse n comparaie cu refacerea nsuirilor mineralogice. Aceast stabilitate mai mare a nsuirilor
mineralogice le confer o inerie mare n ceea ce privete sensibilitatea sau reacia la intervenii care produc
numai modificri nedorite ci i la remedierea acestora. Anumite intervenii care urmresc refacerea unor
nsuiri ale solului n legtur cu disponibilitatea unor nutrieni trebuie s ia n considerare competiia care
poate apare ntre partea mineral a solului i plant pentru un anumit element nutritiv. [7]

Semnificaia indicatorului sub aspectul uurinei de nelegere a valorii


7

Indicatorii aparinnd primei categorii se obin n general prin msurtori directe sau indirecte
folosindu-se anumite formule sau funcii de pedotransfer (relaii matematice ntre dou sau mai multe
proprieti ale solului care arat o confiden statistic la nivel ridicat. Valorile acestor indicatori care
caracterizeaz anumite proprieti fizice, chimice i biologice sunt uor de interpretat i comparat. Apelnd
la mijloace instrumentale de analiz care furnizeaz informaii la nivel micro (micronic i sub micronic)
mineralolgia, n special cea a argilei (fraciunea anorganic cea mai activ a solului) relev o serie de aspecte
legate de modul intim de organizare a materiei solului precum i de procesele care se desfoar la acest
nivel. Astfel de informaii sunt de multe ori inaccesibile metodelor utilizate curent de celelalte domenii de
cercetare a solului, care furnizeaz un alt tip de informaie pe care l vom denumi n mod convenional
macro. n acest context semnificaia valorilor indicatorilor mineralogici este condiionat de conversia
informaiei micro macro prin gsirea sau stabilirea unor relaii ntre parametrii mineralogici i cei care
exprim celelalte nsuiri ale solului. Datele existente pn n prezent demonstreaz posibilitatea stabilirii
unor astfel de relaii n anumite condiii, oferind totodat o imagine complex asupra utilitii i utilizrii
informaiei mineralogice n cunoaterea detaliat a mediilor edafice. [8]

Indicatori fizici
Dup cum este cunoscut determinrile unor nsuiri fizice cum ar fi densitatea aparent, porozitatea,
rezistena la penetrare pot servi n anumite situaii ca indicatori de calitate a solului demonstrndu-i
utilitatea n aprecierile privind comportarea sau tasarea solului, dup cum msurtorile de stabilitate a
agregatelor pot conduce la stabilirea unor indici de suceptibilitate a structurii solului la degradare. n funcie
de situaie i alte msurtori privind nsuirile fizice i hidrofizice pot servi la obinerea unor indicatori de
calitate a solului, cum ar fi capacitatea de reinere a apei care este corelat cu reinerea i transportul apei, cu
erodabiltatea hidric, cu lucrabilitatea i traficabilitatea etc.
Cercetrile recente n cmpurile experimentale de lung durat au dus la obinerea unor parametrii noi
adecvai aprecierii calitii fizice a solului sub aspectul capacitii ale acestuia de stocare a apei (raportul
capacitate de cmp/porozitate) i aerului (raportul capacitate pentru aer/porozitate) .[9]

Cap. V
Protectia calitatii solurilor
Solul este, asadar, suport si mediu de viata pentru ecosistemele naturale si antropice. Absolut toate
formele de poluare a solului au efecte dezastruoase asupra ecosferei, iar refacerea calitatii solului este un
proces de lunga durata sau imposibil. Pentru prevenirea si combaterea poluarii solului trebuie avute in
vedere tipurile de poluare la care acesta este supus.
Astfel, pentru prevenirea degradarii fizice sunt necesare: pregatirea solului in conditii de umiditate
optima, irigari efectuate la timp si n cantitatea corespunzatoare, rotatia corespunzatoare.Pentru prevenirea
acidifierii trebuie o utilizare corecta a fertilizantilor dupa analiza solului, controlul pH-lui, aplicarea de
amendamente cu calciu in caz de sol acid.
Pentru prevenirea carentei sau a excesului de elemente nutritive este necesara asigurarea unui raport
corespunztor P:K pentru adancimea de 20 cm de sol, efectuarea de analize agrochimice pentru controlul
microelementelor continute in sol.
Poluarea cu pesticide a solului se poate preveni prin cultivarea de soiuri de plante rezistente la
daunatori care nu mai necesita tratamente cu pesticide, selectionarea semintelor, utilizarea asolamentelor.
Poluarea chimica, biologica si cu materiale radioactive se poate preveni prin controlul namolurilor aplicate,
a conditiilor de depozitare a materialelor.
Prevenirea poluarii solurilor este legata si de activitatile din industrie, transporturi si activitati
menajere din aglomerarile urbane. Pentru mentinerea calitatii solurilor sunt necesare masuri de reducerea
poluarii la sursele amintite, stocarea corespunzatoare a deseurilor de orice natura, evitarea poluarii aerului si
apelor.
Deoarece efectele poluarii solurilor afecteaza intreaga ecosfera,in cadrul ONU s-a elaborat
Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (UNEP). Dupa Conferina ONU de la
Stockholm (1972), privind problemele mediului uman in Romania s-a instituit Sistemul National de
Monitoring al Calitatii Mediului, in colaborare cu UNEP i FAO. Acest sistem de monitoring are
urmatoarele obiective referitoare la soluri:
evolutia sistematica a caracteristicilor calitative ale solurilor in functie de utilizare si de
actiunea factorilor externi, naturali si antropici
avertizarea unitatilor interesate si a factorilor de decizie despre aparitia unor situatii
nefavorabile
identificarea surselor de poluare
stabilirea masurilor tehnice si economice de prevenire si combatere a poluarii solurilor
urmarirea in timp a aplicarii si a eficientei acestor masuri
asigurarea fluxului informational catre Sistemul national de monitoring si catre Sistemul
international de referinta din cadrul UNEP.
Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, national si international pentru a combate
problemele create de poluare din toata lumea. Multe din aceste organizatii raspandesc informatii si ajuta
oameni si alte organizatii, care nu sunt implicate in procesul luarii deciziilor. O miscare bine organizata de
justitie pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentru protectia echitabila a mediului incon

CONCLUZII
1. Conceptul de calitate a solului insuficient clarificat n prezent are un caracter integrator care
rezult din nglobarea unor nsuiri de prim rang ale solului ca fertilitatea i productivitatea alturi de alte
aspecte care se refer la starea de poluare a solului, starea de sntate i pretabilitatea lui pentru anumite
folosine. Toate aceste componente integrate conceptului respectiv conin elemente cu un anumit potenial de
cuantificare, capabile de a oferi anumii indicatori.
2. Evaluarea calitii solului se face indirect prin folosirea unor indicatori care msoar proprietile
semnificative pentru procesele care se desfoar n mediul edafic. Folosirea acestor indicatori pentru
solurile degradate depinde n primul rnd de capacitatea sau abilitatea lor de a furniza o informaie sigur i
util necesar activitilor de prevenire, limitare sau remediere a proceselor respective.
3. Cei mai adecvai indicatori pentru aprecierea calitii solurilor sunt considerai, n general, cei care
rezult n urma unei analize de rutin i sunt capabili s furnizeze rspunsuri utile ntr-un interval rezonabil
de timp (1-3 ani), datorit abilitii lor de a reaciona prin modificri notabile (diferene statistice ale valorii),
ntr-o perioad de timp, a crei limit superioar este propus n prezent la 5 ani.

BIBLIOGRAFIE
[2] A Buchman, M. Bud, M. Marincescu, F. Stan, Studiul calitatii mediului, Manual
cls. a IX-a, Editura Economica Preuniversitaria 2004

pentru
10

[3] N. Galdean, G. Staicu, D. Rusti , Ecologie si protecia mediului, Manual pentru clasa
aXII-a, Editura economic Preuniversitaria 2002
[4] C. Rauta, S. Carstea, Prevenirea si combaterea poluarii solului, Editura
Bucuresti,1983

Ceres

[8] Crciun C. (2000) Mineralele argiloase din sol. Implicaiile n agricultur. Ed. G.N.P. Minischool
Bucureti

[9] Reynolds W.D., Bowman B.T., Drury C.F., Tan C.S., Lu X. (2002) Indications of good soil physical
qulity: density and storage parameters Geoderma 110, 1-2, 131 146.

[10] C. Rauta, S. Carstea, Prevenirea si combaterea poluarii solului, Editura Ceres Bucuresti,1983

WEBOGRAFIE
[1] http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/16102_5%20SOL%202009.pdf
[5] http://www.sanatatea.com/pub/mediu/1604-indicatorii-sanitari-ai-poluarii-solului.html
[6] http://www.icpa.ro/proiecte/TACME/Raport%20etapa%20I.pdf#page=8&zoom=auto,-150,32
[7] http://www.biotehnologii.usamv.ro/fisiere/file/ecologie.pdf

11

CUPRINS
Cap. I..................................................................................................................................................................2
INTRODUCERE............................................................................................................................................2
Cap. II.................................................................................................................................................................3
POLUAREA SOLULUI.................................................................................................................................3
Cap. III...............................................................................................................................................................5
Indicatorii sanitari ai poluarii solului.............................................................................................................5
Cap. IV...............................................................................................................................................................6
Evaluarea calitii solului. Indici de calitate..................................................................................................6
Sensibilitatea la procesele de degradare sau de remediere.........................................................................7
Semnificaia indicatorului sub aspectul uurinei de nelegere a valorii...................................................8
Indicatori fizici...........................................................................................................................................8
Cap. V.................................................................................................................................................................9
Protectia calitatii solurilor..............................................................................................................................9
CONCLUZII....................................................................................................................................................10
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................11
WEBOGRAFIE................................................................................................................................................11

12