Sunteți pe pagina 1din 2

Verbul

Verbul este partea de vorbire flexibila care arata aciunea, starea sau
devenirea.
Ex:
Eu merg. (aciunea)
Eu sunt elev. (devenirea)
Eu m emoionez. (starea)
Flexibilitatea unei pri de vorbire presupune schimbarea formei n funcie de
categoriile gramaticale specifice (diateaz, conjugare, mod, timp, numr, persoan
pentru verb; gen, nr. caz pentru substantiv).
Gramatica studiaz prile de vorbire (morfologia forma cuvintelor) i prile
de propoziie (sintaxa relaiile dintre prile de propoziie: dependena,
interdependena).
Orice parte de vorbire va fi studiat att din perspectiva formei (morfologic)
ct i prin relaiile de dependen i interdependen (sintatic).
Din punct de vedere morfologic (al formei), prile de vorbire sunt:
- flexibile (cele care i schimb forma n funcie de categoriile gramaticale):
substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul;
- neflexibile (nu-i schimb forma n funcie de categorii gramaticale):
adverbul, prepoziia, conjuncia, interjecia.
Articolul este un instrument gramatical.
Categoriile gramaticale ale verbului
Conjugarea este forma pe care o are verbul nregistrat n dicionar (forma de
infinitiv). Conjugarea se identific n funcie de terminaia (desinena de infinitiv) >
sufix gramatical de infinitiv.
Verbul are 4 conjugri:
- conjugarea I (-a) ex:
(a) cnta; dezinen de conjugare;
(a) arta; (a) cerceta, (a) dansa;
- conjugarea II (-ea) ex: (a) putea; (a) bea; (a) vedea;
(a) prevedea; - are cel mai mic nr. de verbe
- conjugarea III (-e) ex:
(a) merge, (a) culege, (a) cunoate;
- conjugarea
(i) (a) iubi, (a) dori, (a) suci
() (a) pr; (a) cobor; (a) dobor;
Modul, timpul, nr. i persoana reflect forma pe care o ia verbul pe parcursul
conjugrii. n funcie de realizarea predicaiei, modurile sunt:
- predicative:
indicativ
conjunctiv
condiional optativ
imperativ
1

- nepredicative:

infinitiv
participiu
gerunziu
supin
Timpurile verbului sunt asociate categoriei gramaticale a modului.
- Modul indicativ
prezent, imperfect, perfect-simplu, perfect-compus,
mai-mult-ca-perfect, viitor-simplu, viitor-anterior, viitor-popular;
- Modul conjunctiv prezent , perfect;
- Modul condiional-optativ: prezent, perfect;
- Imperativul are forme: - afirmativ
- negativ
Modurile nepersonale nu au timpuriu.
Modul indicativ, timpul prezent
Modul indicativ red o aciune n derulare.

sg
.
pl.

a arta
eu art

a putea
pot

a merge
merg

a tii
tiu

a cobor
cobor

II
III
I
II
III

tu ari
el/ea arat
noi artm
voi artai
ei/ele arat

poi
poate
putem
putei
pot

mergi
merge
mergem
mergei
merg

tii
tie
tim
tii
tiu

cobori
coboar
coborm
cobori
coboar

Desinena indic persoana i nr. verbului.


Desinena este o liter / sunet sau un grup de litere/ sunete aezate la sfritul unui
cuvnt ce indic schimbarea formei acesteia.

S-ar putea să vă placă și