vr. Ing. |Gonstantin Marinescu ‘SIGURAREA STABILITATII MENTELOR. S| VERSANTILO! EPTIL S$] SOLUTIL MODERNE ; Vol. Editura Tehnicd Bucuresti — 1988senorita totesss probes sabia tcrasamestetor i versenttn ea fenomen ‘complex fizicormectnie dependent de’ tinp, de varias anne a conditilor naturale ai de elect tiunii-cmutus seupes meediai At aches (glug al isan ovina mature e eagurre abla easement {ait 'at aeesieia. eprint mdsutie’ de realisare & unl Mies de then) inlare in teren compatbile cu reeistenta sa, precumn #1 slits wheelend moderne pentru hictari do sustinere qi eonsoldare 9i pets abies renului, Piczentacea esio Tneoiita do exemple de’ Ndcrorl. de eee exemple “de calc ide. presizarca domeniulil de aplicare Pe bie et Yatllor privind ‘comportarea a timp a construchiie de susineee se aes selidare S¢ urmarette procesal de retroseione #tuperantcl co's conus ta nbundiaficea‘concepuer de protectare i's" motular de eoccuiie qnaigte Iinerarea so adeesoazd inginesitor constcuctorl si ingtnerllor gee elelizze in seotehnica din protective, corceass: execute explostars (acon 4 studentilor Lacultatilor de constructii si geoldgie ingincreascd. ‘ ‘Tehnoredacior: Vs B UNGUREAN snuieptindetes Palieraicd sohgan Baas, ‘Ste Haontin Shlain nf Tee 7 ® EEE CUPRINS PARTEA a Iifcs.: ASIGURAREA STABILITATIN TERASAMENTELOR PRIN : eS 'PROTECTAREA JUDICIOASA A TALUZURILOR » 8, Projectarea‘debiector in roct stincoase #1 semistinccase 84, Partleigsitaiiie proiectrit debleslor tn rol stincoase " G2. Stavlires panteloe onontative ale tavaurfior ponte ileste cats 1 rob ‘evastomiogeng.. ooh Baluzun eu prof coavex to “BER Talvauet im Jrepte. se a BS: ags"ekemple de stibiliee « proftitul tatdputui de debteu ts) tec’ agetealee Beet A 8g Velllared’ stabil tdluautice fa zodi stinecase cvasiomasene’ ed ajax fora! diagramelerss ces es : eg Veriseates stabilititt! proftidisi pretectat pein determisarea’supratcte Dosibile de alunecare. : 63, Particulagititile protcctirii debicelor ts rocfsiratificate 9, Prolectafea! debleslor in pAminturi : 21. Date’ statistiog-«i observatis privind stanilitatea deblestor 82, Factori gaye influenteazd stabiliiajea taluzuetlor de deblew 98, Veriticarea stabliltayt talururilor de-debleu in péminturl 20 Proietises rainbietor ieee 104.°Aballa contuertit dintre rambles x tren ; 10d Protecitea vablesior Stuate pe teen’ ozone 109, Prolecapes fambleriorsitaste ye trenurtfelinate _PARTEA‘a ;TVsai4 SOLUPM CONSTRUCTIVE MODERNE PENTRU LUCRA- RILE DB SUSTINERE. EXEMPLE DE LUCRARL METODE iu fit SU BREMPLE DE CALCUL. DOMENIU DE APLICARE Modut"e™‘teatismitere a Impingeril piiaintutul pe tuerdri de sustinere si eonsondare¥ene ye eee ae 7 fet epsbi 18 Zidurl-de sprifin cu solutii moderne 12 Zisuet de, spin, din ‘caatepectainiala i iN din casete prefabnicate dispuse fn ati, Gu inierspiqt 128! Ziauer“ae Spr 3 Variable ee 128, Tenginfe in evolutie soluble sieuice despilin 1! Ranfori in efpaturi mecaniath18. 16. 1. 18, (harete si cotoane) esac we 141, Solufi constructive si termelaiti de oxoentia oo abe TELE Lueriet care Uulizesn bavete din beton arinai 14 TAEZ Cueraes care milizewea elemente cireutare eotdane) ‘air betun arma ar 142, Stabilines pardmelrilor'dé calbul’ ai closenteior tate 130 T2.L, Determinares eoeliciontalui de proportanalitate al torenului’ | 159 122 Determinarea jatimis de caleul 4 elemeatelor fiate 12 142.8 Detorminivea rigisia}si clementetor Tsate. 265 143, Mogi Ge cal al elementelon tate vigile ™. ¢ 258, Ht Bazole de caleul cee 168 242, Calcuiul etomontatdi fat rigid” a1 14a Madil de sileul al clementolor fsate tiesibiie rf ANAL. Bazeie de calsut ‘| iat 1442, Caleulul elementulai tad flexi * awa 145, Coleuiul clementalor fyate Neibile luering 18 cada” Di ao 116) Dimensionsves elomomelor fsate s¢ 2 radierala 21 TEL Caleutul qematurtt clementeior Fsate i 1462, Atmarea elemenicloy fisate 203 1463. Dimensionueva 91 armansa radieruiui Dt aoe L1G Dimensionares si animate grinal de continuizare’ 210 147. Gomentirit privind ealeniil clemestcior sate. : an Tit Stabulrea “cucticientelsi de propervonatitate a TET, Intluenta fai cocticientuluh Go. proportisnalitaté ssuprd me: Imentelor tseavotatoasu. aa elemeniele. Agate ais. L474. Alcyerea metode de calcul 23 HATA, Olnesvatil privind evnformatia optimal use Tueciei ae susfinere gi comolidare cu barete sau colaace as nar, Ligctul pastrisi distaajel intre clomentcte” tate, care’ alimind influent roeiproca 22 1476, Disiribulres Umpingerit’ pimmintuldt pe’ Wierdiiie In’ ena 24 149, Succesiunes operator de peaieetore a luerisilor de sustinere sf coa- atte 18a. 152 Lucciri de sustinere ce folesese ancoraje 161. 182. 183. res 183, 188, Asigurarea slabilitih terenovitor prin realtzarva echilibeulul masetor de pimint Solutit de perspectiva peatry Jucriri de sustincre a taluzurilor si versanfilor 18 182 303 golidane cave olilizear’ elemente [ate Iuerlrt ee fulosese barete sl cotome Ranfortt Ia sapatura mecanizata tncasteati im coloane Chesoane ranfort pe coloane sau barete Solu constructive pentra stabilitates taluzurtlor Tehnologia de executic Analiza tehpice-economlci Comparstiva ‘a ‘solufilor “dé consoiidaré & ftalusurilor de debley cl slomente ancerate 268 ‘Time de ancora) din bare co poliester samat du Tibte'de siiela (PAS) 249 Caleuiul tirsnior de_anconal 28 Alte tolugl! de asigrore # stabititaid tekedurior Gu aytudnai ranyiios de uneoral : 28 $6E1 Ancoraves ferémiviion’ 18 Santa’ istiiie 28 1662, Consolldarea prig ancorare a uuor construciis existonte 203 2663, Runfortl de stabilize aacorall reallzais prin consolidares’tere= pulul io situ i 28 ‘Procedeul ,bvlondrit® tatuzustior Folosicea snicropilotilor pentru. stabitizaves’tdreaueilor ‘Alte solu nar pentru heart de suotinere LUCRARI DE IMBUNATATL DE LUCRARE DOMENIUL Di 19, Ranforsarea pimintulai 191. Tipurl de ranforsere a plmintului 392, Solufit de rentoreare a Fambleclor, debtoelor si tererurilar i 393, Caractere tence i econenice fe parinishul rantonst 304 Stabilitates terasamentelor rantorsate 398. Date tehnico-economice compuralive SPLICARE 2), Misuri de reducere a emidilitii paiinturiboe 20.1. Bilantul de api a unui teritoriu gl snisavle de monginere a woes wi an controbte 20.2, Stems de rena] °° Bien" Aevimul de ianetionare 3 drewiitoe 222, Hlementele caractertice ale Uoniveliri pthas Evite ae adrenal, Componente plerdsrt de sieeina nideati 202: Galeutel plordsriion de strcini hidraulieapenteu rchul te 22% Galeulul plerderilor de sarcial hsraulsed fu inieavea in, dei 32%. Galeutul plerdert de sorcind hidvaulled drenulit seo! ia vo im permonent 2028, Eslebiut pescerii do sarcind teaulied afew + mene znat. Taltuonta redltén(ot nidrduice 1d tatcaréa fn’ ace asupe’ pees dec de sarod a deenuld ceil In region meperruancat zo2a, Opservatt in teqasora eu alenorea covfciontaul de te 8 deniveldell met zlinice In erenuiie ee fanetloncazd Jn reat epermanent suze. Teton porasetor’ stds de ‘rin ‘sips sti versenghon 10210, Cateair dedituiut deenutée ZEN: Galewial dsenuiul wansversal pe direayla Saitel versuitsiul 25218. Caleulel iametrutul tobuitt de drenss 20208. Crters_pentro slegecea matevelelor filteante 20214 alcstuica constructiva. a drenurilor 20243, Geert Ge emplosate a drenivilor.pe vere 202, Armenjaren terenulul de tupratata ie eoune st dol 204 Reslizarea unor mature biodrena) at in tei 21, Alle procedee de imbunStdtire 2 terenulu 214. Pilots din pAmint stabilizat cu var sew ciment 2LZ Procedee ce folosese Injestarea pimiaturiior PARTEA a Vi-a, RETROACTIUNEA EXPERIENTEI IMBUNATATIREA CON. CRETIER DE FROSECTARE PE BAZA EAPLIIENTLL SeuMULarE i timp a enor suerBel de sustinere yi conse dare’ terenurilor alunecstoare : ‘BibliogeatioAsigurarea stabilitdfit terasamentelor prin proiectared judicioasd a taluzurilor iePrgiectarea debleelor in rocl . stincoase sdb nistIngoase fe rag saa ousaeh 6 « Pamtisulanitégie, in foci 'stingoase solves td Colon de comuniatie enrpin|s 0, conetactie Jintao emprza relativ mica sf fungime. mate, Care strébate formatii geologice variate. Intinderea pe lungime mare nit permite efectuerea pentru fiecare deblea ‘a unor studii amanuntite teotonice'si microtéc:onice (cute, diaclaze, falli, sup, sistozitdt), preci gi de petrologie structural cu prezentarea dife- Bielor elemente structurale cu ajutorul diagremelor statistice sau tecto- ogramelor, cuim se obignuieste la realizarea anor consiructii masive de Importanth doonshitt Logalizate. peo arie restiv restrins ca baraele, hidrocentralele electride,“furniuri inalte ete. Studiile ‘gedidgiectingineresti ‘pentru constructiile de cai de comu- nicatie se bazeazi, in special, pe un numar limitat de foraje, datorita con- Gitillor grele de,acces.pe versanti, completate cu cercetari prin miclode geofizice. In cazuri, cu totul deosebite se efectueazd un numér redus de pujuri miniere ql galerii, de regula, fai deterninari ,,in situ” ale carac~ Eenisticilor de rezisténtA ‘ale rocilor sau a permeabilitajif acestora, Aceste stud de ted peta ae efeciusse scree petregrafik, wine Jogicd si stratigratica a rocii,/structura, gradul de alterare si de tectonizare. In ‘asenienealicoiiditi\trebuie" gisitA. posibilitatea ca pornind de la aceste clementeiniinime, ‘proiectarea unui debleu: obignuit cu inéljime pind la 20-—26 ms&jpoata fi efectuata printr-o metoda operativa in con- Gitii care’ si asigiire stabilitatea fn timp a acestuia. Caleule speciale, mai laborioase, sint hecesare'numai in cazuri deosebite de trangee de mare 13La stabilirea valorilor de calcul pentru caracteristicile mecanice al col ee toa erie a peter, macnn, ste Sa sa amy eg dene ‘Trebuie luat in considerare, de asemenea, efectul ee ees eae apropiere de suprafata taluzurilor. wud ah PSS Me een a rial nly dees pole Oe LEE ANA pied rime taluzurilor de debleu care se bazeaz4 pe urmatoarele elemente: 7 Stites Gece Seca ae er ei nee pe one coed eee ficientul de tarie (v. § 2.1.0 De = eee calcul ale diferitelor categorii de roci (v. tabelu! 2.16); ne rite categorii de roci cvasiomogene; Peers ferite categorii de roci cvasiomogene; pee ae Sette a ede alt ate — verificarea metodei prin studii de caz. Pragati ype eral 82. Stobilirea pantelor ori pentru diferite categ: tative ale taluzurilor de roci cvasiomogene 82.1, Taluzuri cu profil convex Determinarea pantelor taluzurilor este 0 problema dificil datorita numerosilor factori care concura la asigurarea stabilitatii acestore, ___. Stabilitatea taluzurilor stincoase la anumite marimi ale pantel si inaljimii este determinata de caracterul de stratificare si de sistemul prin— cipal de crapaturi, precum si de directia acostor erapéturi faa de planul taluzului debleului proiectat, de proprietatile rocilor stincoase si anume de rezistenfa lor si tendinta de dezagregare sub acfiunea factorilor atmos as crdpaturi si de pe contactele supratefelor de stratificare etc. In Jegéturd.cu preocupttiléprivind'-de:erminarea pantel_maxime a unui taluz ‘Selihefitibneazd cé incercari efectuate de Silvestri (1961) pe ‘agregate concasatenau datun unghi de-frecare interioaré de 65° pen- tri 0 PorsvitateshAprobel de 26%. Pentru masive naturale mult mai compacte:Terzagh# dpréciaza cA unghitrile pot fi mai mari. In‘ momeniul ARAvaril canalului Panama’ (1913) s-a facut o ana~ liza a télugurilér Stidcoase:din’S.U.A. deicdtre Mac’ Donald si sa ajuns la coficluzia€& taiusutile realizate'1a‘70® in"granite nealterate erau stabile ‘Tithind Seams de*teste'rezultate“Terzaghi’ considera cA pentru un ma- siv'stineos fisuFatitti'mod [oprop se poate’ presupune’c& unghiul de fre- care sinterioa?a Jésté”'de 170%,” cbezitinea find nula. Rezulta ca, in absenta resiunii interstitiale, taluaul poate fi stabi. in roci tari indiferent de Gndifimea sa daca face ou orizontala un unghi mai mic de 70° (panta 3 :). ‘Stabilitatea unor taludiirf"ctlunghiuri inai Tari presupune existenta unei anumite-coeziustrvare"pste dificil de evaluat $1 pe care este periculos 38 contezi (Berthier,“:964)"""* . ‘Trebule mentionat céadoptind un ungbi de taluz suficient de mie se garanteaza lipsa’alunec3iilor'‘unor mase,marl, dar nu se poate impie- dica cAderea nor blocuri situate pe suprafaja taltzului Pentru stabilivea pantelor taluzurilor intr-o cit mai mare concor- dant c’condififlé dip’ teren tn ultimii ani atentia specialistilor geologi se Sndreapta spre agarnunilta,,fetoda a enalogillor naturale* (Seyenia, 1972; Gaziev, 11973). “AesatA meloda const& in prelucrarea statistica a datelor cercetarilor geologico-ingineresti efectuate esupra versantilor din zona ‘care intereseaza. Th primul nd se pun in evident’ eventuale blocuri sau masive ei tending sau in curs de aJunecare, se examineazd punctele ‘are au-avut-loe"allihectri s{ se evalueazafictorit care au influenta di- + recta asupta stabilitati versantilor si anume: —Snalfimeastiinita 91. panta versantului; +, "—2-prezenita”unon-zonefde'fracturi ‘tectonice gt a fisu tipusigenetices, Wideie we ole. lar — caractenizares litologic’.si genetic’ a-zoctlor ce compun versantul: = catactetizarea ‘hidrogeologie’ a versentului, regimul apelor sub- terang}... limaulel os snlralicr, « i prezenta uunon,factori ‘ertificiall, ca excavafli sau incarcari pe ver~ sant; influent ‘actiyolisdinamice a exploaiilor;:, = selginiottatea zonel ee Prelucrarea' statiatis& a/acestor date’ permite, in primul rind, si se apiécieze stabilitatea unul-masivsau altul: cin'versantul examinat $1 34 puna in evident& rolul. fiecdruia dintre factorli mentionati, lar, In al doi Tea rind, prity ceycetarea unui numarsuficient de zone cu: mése de roca alunecate ‘sé isatistabileasc§ prin calcul vinvers acele caracteristict limita de rezistent&. per suprafetele existente.de.alunecare, care ar putes asi- gura stabilitatea versantului analizat.. Prodedinid“fitrétui*imod: aéemiangtor, 'G. L. Fisenko a studiat 0 peri- cadi ihdelungetécun ‘mare numér de taltizari ale excavatiilor miniere adinei la zi;'ajuiigind ‘la concluzia ¢&° inclnarea’ taluzurilor stabile in ” 16 r de diferite410) Iepule sa aba, le regula, urmatoarele valori: — pentru soci predominant stincease slab fisurate (La) — pentru roci stincoase puternic fisurate (tb) pind ta 45° (1: 0; — pentru roci semistincoase (11) pind 1a 35° (11,5); = pentru roci moi (111) pind la 25° (1:2), Aceste valori sint date pentru unghiul general al unui taluz reo lizat In trepte cu berme cu inditimea treptel de ordinul a 25-m, cum se lucreaza in cariere, Pentru inalyimi mai mici ale taluaurilor, atit N. N. Maslov cit si I. A. Maganov recomanda flecare pantele orlentative care asigurd stabilitatea, indicate tn tabelul 8.1 (Florea M. N., 1979) Tabelut 6.1 pind Ia 60° (1,75 : 1); Panta orientativa a teluesritor ‘Dupa NN. Maslov Dap 1 A. Maganov natyimen Ipaltimes Panta Panta talozal | talon | talusutl whoa os 1 ox, so8 & & a8 ie Es Bo 5 is 3oe 30100 = ra 190199 S Ea 10-200 ae e Corelind datele lui Fisenko, Maslov si Maganov $i finind seama si de practica de proiectare din fara noastrd a unor taluauri de debleu la chi de comunicatie pe versantii de la Porjile de Fier, pe valea Oltulul, pe valea Lotrului si in alte amplasamente s-au stabilit pante orientative Pentru taluzuri de debleu cu profil convex (tabelul 8.2). Profilul talu- aului in functie de categoria rocii este reprezentat in fig. 8.1 Un exemplu privind modul de profectare a taluzurilor convexe it onstituie Iuerdrile de debleu ale drumului national si céii ferate stré- ‘autate in zona complexului hidroenergetic de Ia Portile de Fier (1965 1968) care au contribuit prin amploarea si dificultatea lor la elstigarea anei experiente deosebit de utile prolectantilor. Referindu-se a lucrarile le drum, 1 Floreseu (1970) arata c& 0 problema deosebit de dificilA a vonstituit-o' asigurarea stabilitafif taluzurilor stineoase de debleu chiar n zonele cu roci mai putin degradate care nu necesitau prevederi de spri- inire cu ziduri de rezistenfé sau ziduri de captusire. Initial, se prevaeu~ era in deblee executate In asemenea roci taluzuri ct inclinarea 5:1, ppre deosebire de rocile mai slabe (de exemplu: stratele de Sinaia) unde va prevdautd executarea de taluzuri cu inclinarea induleité de la bazd pre creasté (evazate) in asize de 6,0 m indltime — 5:1, 4:1, 3:1, 1 — ajungind la pertea superioar’ in grohotis sau deluviu is 1:1 8 Pante origntative.ale talazurilor de deblew cu profil convex ntenasive stincoase emogenc) a Ae Panta Panta taluzurilor Eg |, aractentticn sett! | asia sn functie de in5lp BE) cay dabat B38 oo] 10° Live 99 ota tL Roa ‘pea She ‘scab tsurste Foci sttheoase puternie ‘surat b tock i e,witarate' "eae aaae a Her cel tay 1 | Ping seu 10 38° ‘Roci puitefitic™israitu-' |" Roci’* ‘orate. i -alterate,., roci | moj, |'sieat gies rolectaren Talizbriler dé debleu cu profil convex, functie de catexoria eae eee" roetlor (tabelul 82). 2 Astguentes subi teraammentaon, vot H Wworita fisurérii pronuntate si cu caracter aproape general, precum $i Jor mai degradate prevederea initial nu a fost eficienta pentru asi- rea stabililéjii taluzurilor de debleu in stinea si, in urma analize rilelor situatil apirute dupa deschiderea fronturilor de Jueru, s-au it masurile pentru protejarea sf consolidarea acestora prin: — Induleires taluzurilor prin evazare, dupa principiul mentionat inainte Ja rocile slabe incepind de Ja baz spre creasta taluzulul; — consolidarea taluzurilor stincoase, fisurate, ca solutie curenté cu oraje, plasé de sirma si toreretare si in cazuri izolate prin plombai usiri gf injectiri. 82.2. Toluzuri in trepte Practica proiectivii gi executarii debleelor arata cA, in multe cazuri, seul profilelor convexe se prefera profile realizate In trepte si pre~ ite cu berme. Asemenea profile sint de preferat in cazurile cind sint steplat cAderi de stinci In perioada de exploatare, Folosirea explo- or cu efect brizant puternic si In special executarea neingrijita a carilor prin explozii massive conduc la o puternicd fisurare a rocilor ce mareste pericolul cdderilor de stinci in exploatare. Acolo unde céderile de stinei pot avea consecinfe grave, de exem- a calea ferata sau la autostrazi, se previd berme de retinere a mate- lui cdzut ce au lafimi considerabile. In plus, la calea feratd se pre- transee de captare a materialului cézut pentru a nu ajange in cale. g. 82 se precinta un profil de debleu de cale ferata realizat in 3S. (Fleigman, 1965). Latimea bermelor si dimensiunile trangeelor \ratate in tabelul 8.3. Tabelul 2.3 Lifimea bermeior si a transeetor de captare a deblecle de cate feraté (ig. 82) ‘elgmen, 1965) - Litimea | Adincimes ha trangector {alten trongeei ds caplare Zin m, | gi lajines bermelor te In, faluzaial entra lini de categoria” | "pentru lin de categoria Tamar ta |r fia de autostrdzi se foloseste o practic similar’. In 4, pe autostrada Menton, pe Coasta de Azur, Sa prevazut berme are cu lajime de 3,0~4,0 m si o herma inferioara, mai lata, de 1,0 m (lig. 8:3). A sint pantele taluzuri- «ln SULA. se arati de cAtre Eckel (1958) care sint pant : for int tepte si limes, bgmelor co, se uilizazd in statul West Virgi pia. Profilul taluzului;-esje, indicat’ in \fig: .8.4,.iae parametrii ace profil in funetie de, tipul.de roc Sint dati in tabelul £4. : ‘ae | tet \ rid'e2, Profit He debley Ia | senlea forth (Plan 2065) (pty He conform’ tabelulul 8). i 3, Marimea vermelor_ pe, au- Dian Menton (Vincents 3993) 1 beri suiperioare de 3040 m: 2x Bein iertanrd de 402s Fo plattornin autosta He Feogneye ae g.84. Pantele tluurlor sn eos, rets year a : (Dekel, 1958), (tabelul, 64). il § 1 oferd studiut alt exeitiphl fle aledtuire 2 unui profil in trepte 1 Pentru imbudtdf(y) Funeiare (LS.P.LF) pentru sectcrul kro 90+-500-—54-+ “+000 al trangeei adingi a canialului Dundre—Marea Neagr4. Oricntativ, w 2vf Tabelul 85. (continuare) ebelut 84 Panel taluzuritestincease in sata z pane iis : - eae ae. al see, 1999 nip ge | magia atl |: dah SR vservats eisenle SLI | peter subterane Pe ‘Inaltimea Layimea ea = rate paiere | ermeler cat N Ted cu, bnenete de | Ceaiionat de nist ia ‘2m din 4in4dm ie deasupra S, oF eaaiule ripul do toed Hy tz| We || Se ete. tte Srenaj sub NAS. |__—_—_____— (eo important, tn vm din 4 in 4m insl- | Protejate prin torcre: fori eu ftercalatit ‘tare rp—9o'|eo— 90] 6-90 sie Ea important t -s a9~ 90" 90-120] 80 oO Sat ca boncnets de | 2:2 cu, baneete 2 | Ta nse M5 2 Ei important to ca, panenett | 7 7anSta fezare #7] YOR, 8, Oethe he ‘St ogee pe = fdinme ialyme we tn ‘astocimne 8 i ao 96%] 60-320) 6-18 Sa hance ied tea moderat_ to Ul pe magura edu = St stort 0-120" 60-1201 6-60 a SS, Poraauiul def : Bele poo th ae suraie eu importants a : ~ Sh so 751] 00-20] 0-80 wit =a a Sree eee eee Ar aac atl oguanee Wael Copa verse minina cing ont Sor gibt ar atele tela oa ean Se ofetene fe Se enemne ooo . eee te ea ap he Mm aoe ua tipurile de roci intilnite in sectiunes: canalului si in functie de ant SE, ait ee gangs PETS 7 = lit apel subterane, se recomandé Iuarea in ‘considerare @ pantelor ‘ravetul 86 oo saltiurt indicate in tabelul 85. nts orientate te tatunaiiag de dobou in ientecmasite Sines emoesne) Tobetul 85 ey wo. | Coes | tmantimen ante - r ie tre Latimea ‘vertical ante indicate int-up sector a! transl andl” coruiierea en | Soe ie | MESS | CES) acres eeitetul Dundee —~ barca Neace acterizarea Fol 7 nn Wert) conform bela 24 | ST. Seed we ; ae | Densupra nivel Sub nivelul obeervatit " 2 peasupte Btorane | _apelor subterane a | Rec tari stincoase, sab _ ‘psurate | peereeeeeeeeeeeee ee a ca ee |__$§$recr ob ahs ET Ponta generaia de 2:4 — 1:9,c0 veriseares | Bere dn G4 8G 1p | Roct tank sunoaase, puter” Pants, fenerioeale 4 proveceren eventuals de | litime eT are te Balan, . - ensabieart } edge intermediare de 1 Paws 7 at .| Roci_ seritarl, sdu,-serilir _ I EEEPeE | Ree eeee eee eee eee gree recreates windoare nol eaGaaSe 4 gaase to cazu interealatilor auxerate i surat ; - ca agen BO cate 8 O.ctsnteale de. | et — a hapenete de Ue Myanenete de 1m te | pana Je 19, Ge = 4 fecare 4 Panthete de 2 m le int | Reet mol, rect -puterate By 4m inaltime ‘fracturate $i alterate: oe aLuind in considerare recomandarile din literatura de specialitate si practica proiectarii unor taluzuri de debleu la cai de comunicatii in tara noastra s-au stabilit pante ale taluzurilor de debleu in trepte, latimi ale bermelor si inalfimi ale palierelor in funetie de caracterizarea rocii $i de soeficientul de tarie al rocii, care sint indicate in tabelul 8.6 Pe baza acestor elemente se alcatuleste profilul. transversal cores punzator categoriilor de rocd ce urmeaz4 a fi excavate (fig. 8.5). Fig. 08. Prolecterea taluzurilor de faebiew cu profil in trepte (hy 1, 8 conform tabeluiu 86) Panta generali medie 2 taluzulul astfel profectat este apropiata de vanta_generala medie a unui taluz convex proiectat eu datele din abelul 8.2. 8.2.3, Exemple de stobilire a profilului taluzului de debleu la lucrari reale Stabi‘irea profitulut ta‘uaulul unul debiou cu ajutoral tabelelor 82 si 86 si erificarea stabilityit acestula. au fost efectuate pe un nuinar mare de profile dpografice ridicate de IPTANA. In fone cu rupert de talvzuri ca urmare. a ecutdrilacestora cu panie pronunfate, ceea ce a condus lo 0 solicitate pater= ied’ oclor ha cedarea lar in epropieree taluzulvh, Tei din profiele anal We se prezinta ia continuare Carurile T4.1 DNTC Transtighetsan Sud, km 014528 si km 76-4001, Roca te constituled din gnaise cusrto-feldspatice. cu feldspati argilizati, cu grad’ avan- sat de tsuratie a Rellor ia masiv 4 cu microfisurl in eristulele minerale, Roca SE incadreasd in categoria TT potsvitfsbelutui 216. In zona. deJa km -92+928 taluzul este ee presenting ° sreept de hed ry sn Gua axa acuamglel (ig. 66) Meseralal dia tsa alunacaiS este lostabil, ie Fe ie ucn. Talwad fosl-mroestat mstial cu penta. de 2:2 (02). Se observa EP bata icronule astarel este Ge 96, apropiaté de panta cecomandeta pen ta- ate co inal peste 8 opin rood ab eatoora 1 7 Be. €6 Of egradarea talazului tn root de eategoria 11 pe DN 7G Transfigirasan eee ‘Sud, km 914528: 42 panta taluruiut natural; # — tolur protectat: 3 — profil de enhilibru: —pro- ania saturahal fic Perenulal dupl slunecarea tltault : : Je 9 anslogiton nat coosth ebservajievine fn sprfinal ase-numlil meted rae ee sey tii eat ie tot imal mare Madr 1) stenfia speialiior io nt an ‘Folosind aceasta \metoda, si observind panta versenstlor din zond se poate ace & meadvare mat sprit arolor im geteporte Ce rensens In‘cazul dat, taluzul executat initial de 2:1 (63%) a condus la 0 suorasoli citare's Woah eta ha evel ou trate cedaren-scsteln» Un tain cenves cU ts Seat de Snsed'cu: pane diferente po ealne ar fl deicreat mesial, ae ere 2G eriind aiteogeres eestela. Adopting le oro sae aa feclsde otepore, Hl ear reizat 0 pants seneraia mcdie Be ee comsderabl mat mich deci cea avUld In vedere Ia execute 23Fig. 817. Degradare.de taluz pe DN7 C ‘Trans ~ panta taluzului natural; 2 — taluz proiectat; sagaeisan Sud, km 2644001: 3 — talus de echlibeuy € pro “itu tetenulal dupa afuaccatea Taiuzuiun “NUDE 4 — Dro | "i 8. Degradare de taluz pe DN 73 Baie—Cimpeni, km 1094200 (roc categoria 11): 1 — panta teluzului natural 4 profilul terendtal dupa Sen 2 — tolur prolectat; 3 — profil de echilibru; res talus © ssituatie, similaza intfinita tn aceleagi roci_ca la km 914528 este tot pe DN 1 C Transiagarasan la kin 1644001. Profitul corvex care at fl pute anus fechiibrul taluzulul este ardtat in fig! 67, ‘Caiul DX DN 73 Bal{a—Cimpent, km 1034200. Roca este consittulth din res ‘graniteidica (porfir granitoidic) tn stare de degradare prin cee\mentare. sla Sxiai de fier care umpluo parts din microfisuri. Hoc se incedreaed. in cates nia Tl potrvit tabelulut 218. ‘Taluzul este rupt, prezentind o trespté de circa 2.5 m la aproximativ 20 19 ‘in axa drurauivi (ig. 88). ‘Materialul din masa alunceath este instabil, cfsind tn drum, Tatuzul a fost ‘Projgctat initial ea pehta Yde 3:1 70%, in timp ee pants terenuui natural 40 Profilul de echilibra convex, care deseated nissivut stineos, are. pata herald’ medie de 54 si-ar fl pulut preven! ruperea roct! In taluz 8.3. Verificarea” stabilitafii taluzurilor in rociStineoase evasiomegene * eu gjutotul, diagramelor Ke Pentru vertiegrea/stbilitat taluaurlor sa existh metode universal valabile care: s&.reflecte complexitatea condisiilor in care se afla ua versant afettat de,excavatille realizate in acesta. Pentru ‘roci evasiomo- gene, 0 metoda verifidata timp Indelungat prin observatil fn naturé asu- pra_comportarif’ taluzurilor: apartine Jui G. L, Fisenko de la institutul MINIMI din Leningrad (Bancila 1. s.a., 1962), . Trebuie menfionat c& rocile aga-2is omogene sint in realitate cva~ sdomogene, prezentind zorie de alterare sau'ca fisuratie mai mult san Hai pufin intensd, repartizate neuniform in masiv. Caracteristica princi- peli a mesivulul ‘considerat omogen 0 constituie lipsa strafificatiel. In general, rocile eruptive si metamorfice cu diferite intensitaji de alterare si fisuratie, -precum si masivele de caleare, dolomite, crete nestratificate dintre rocile sédiingntare int incadrate in rocile evasiomogene. Rocile sedimentire in zgnele puternte cutate si fisurate, unde nu se poate stabili o suprafaté de alunecere, pot fi esimilate, de asemenca, ca roci evasiomégene. Pentru roci stratificate existé metode specifice de determinare a stabilitafii taluzurilon, Metoda Fisenko -a2fé8iTelaboraté pentru excavatli miniere la zi de mare adincime, dé-crdintul zecilor si sutelor de metri, In cadrul acesiei metode, pentra simplificarea ‘operatiilor de céleul, Fisenko a claborut doua gratice de bazd si:anume: faticnl de dimensionare @ geometsiel unui teluz eu pant unied tig. 89); wNeeatid pont” determinaréa pantel medii a unui taluz convex (ig. 8.10) : 25fod ageso Ore LE GOMONTNATNTCKEL TREC ARERTRENKCARUNAKGUKHE SL ISTE & asf a = z e 3 a 6 % if a a % are a geometviei unui taluz eu pont uni “(lupa'G. L. Fisenko, 1963) Fig. 89. Grafic de dimension:Pentru (aluzurt convexe cu indlfime mai in ce H’<10 (fig. 8.11). A entru a se folosi graficele lui Fisenko este ne if u adlfimea maxima a taluzulut vertical (ndlfimea ertict) care Se feove calla in roca data, in eave scop se ullizeend formula) Ue *® Poate ic&, graficul a fost detaliat euiittittticg Hex tafa504 2 ae Sealers a) fn care: Cy este coeziunea tn masiv a rocl; © — unghiul d i; © — unghiul de frecaze inte- ‘ioaré al rocii; y greutatea volumica a rocii, a te te acercari sau folosind tabelul 2.16. gee eee rreeerecee 3 = ‘| | a He VO Fig. 811. Grafic pentra determinarea faclindeli nul talue co Gok. Pisenko. Delaterea tonei HPcio ” SOONEX GPE Cu ajutorul valorii indltimii critice Hy se caleu! 28 eeu gine Iimii critice Hyp se calculeaza inaltimea redusé 4" Uy We In graficele lui Fisenko iru o indltime rec 7 le entra o fndijime redust dati Hse poste — unghiul pe care taluzul trebuie sa-l fa: a oriz« ntrt 2 asigura stabilitatea sa (v, fig. 8.9); eee eee T_roiectia pe orizontalé redust, L’, a taluaului, cu ajutorul céreia {oigsesed ung fath Ge orconaté ‘al talvatut stabil (w fig. 8.10 Intrucit in practica proiectarii taluzurilor d i i rolectintIalusurilor de debleu la edt de coma salt apncin poet tlre dbl de om Migele corespuncatoare relatiei H’—L' (v. fig. 8.10 31 8.12). losirea graficclor iui Fisenko pacsupine Gals ingiimea taluzu- si pe baza ef se determina unghiel taluoule sta In cagul versantilory;neavind 0 platiorma sou berma lata care sd delimiteze inalfimea.laluzulyi, sint necesare citevaincerciri pentra a ajunge la o:corespondenfaintre inaltimea daté a taluzului gl panta aces- tuia, Pentru, a reduce aumarul incereérilor se proiecteaza profilul talu~ ‘lui, convex .sau-intrepte, In functie de categoria rocii utilizind tabo- lele. 82 si, 86. Blapeléde:proiectare, au urmatoarea succesiune a) Se.realizear gabloane la. scara corespunzétoare profilelor trans- versale, uutilizind valerile orientative ele pantelar taluzurilor de debiew in functie de categoria roci (v. fig. 8.1 918.5). 'b) In, citeva profilesearacteristice din, punctual de vedere al configu- rafiel tereaulul s{valecategoriel de roci ca ajuterul sablonului se deter- mind fnalfimea taluzului-H..: @) Se determina indjfimea maxima a teluzalui vertical (Inalyimea critic) pentru categoria de roc data cu ajutorul celatieiz ss ta(tor4 4) in care Cm si ® sint co¥ziunea ‘aparent& in’ masiv si unghiul de frecare Interioardalvzoeil; In,eamul cind ipsese date de teren se vor adopta valo- rile minime din taba 2.16. 4) Se determing snilimea conventionala 1 jit ud obde es ogy rfgaul auc! Fy : €) Ch ajiitoral ‘gkaticilit' tdi Fisénico, in functie de H’ si @ se deter- mind L” care reprezintd proiectia pe orfzonlal& a taluzulul avind infi{i- mea H’, Se caleuleasa ’ tganZ He 4) sie compari unghiuptfaut cu unghiul orientativ determinat cu gablo~ ful. In caz c& unghiul obtinut diferd cu mei mult de 2—3° fatd de cel al, gablonului, se, corecteardl pantele gablonului urmérind ca panta trep~ tei’ mediane $4 ff 18 fa" panta ‘medie generala a teluzului rezul- tats din grafic. Sad, : #) Cu sablonul astfel-corectat se lucreaza in toate profilele in care tipul de rocd este acgiasi, 8.4, Verificarea stabilitaii. profilului. proiectat prin determinarea:suprafefei posibile de_alunecare, Peete oa ‘ a, Metoda Fisenko. In caz necesara efectuarea calct- lelor de stabilitale,xdetermipsrea dimensiunilor prismului de alunecare se poate efectia, cy meteda, grafo-analitica propusa de G, L. Fisenko 29(Bancilé I. 9.2., 1961). Potrivit acestel metode, conturul suprafetel de alunecare a unui taluz alcétuit din roc evasiomogene se determing astfel: Fast eet Ia scardi clementele geometrice ale taluzului (fig. 8.12, a); casiit, Punctul M situat la intersectia taluzului cu berma infericara, Se traseaza 0 dreapla ME ce formeaz cu linia taluzului unghiul exase 2; 2 Fy cf calculeaza inalfimea critica (adincimea de fisurare) AB cu relafia cunoseuta: tym #2 tases 2); — Prin punctul B se traseazi o paralela Ja berma superioara a talu- walui st 9 dreapta BC Inclinata fafa de orizontald cu unghitl watery 2; = dinte-un punct arbitrar D, situat pe orizontala BD, se traseard dreapta DC inclinata fot de orizonialA tot cu un unghi ; Z Pe prelungizea dreptei DC se iau doud lungimi arbitrare CLux LT=z $1 din punciele L si T se duc doud paralele la dreapta BC: z,Pf dreapta MK se iau, de asemeneo, doud Jungimi avind aceca mérime si anume: MP- , jar din punciele P si N'se due doua para- dele la linia taluzului; Fig, 6.12, Scheme de teasare a suprafetei de alunceare: © — dupa Fisenko; b — procedew simplificat. — cele doua perechi de paralele se vor intersecta in punctele B si F, prin care se traseaza dreapta FE care intersecteaza in O dreapta MIC; [7 din punctul O se duce o paraleld la dreapia TD pind intersec teazé orizontala BD in punctal V; Fueterticela ridicata din punctul V, dé latimea prizmului potential de alunecare AR, iar perpendicularele ‘din punctul M la dreapta MK 30 shidinpupetul, Via:,dreapta OV dayyla intersectia lor centeul cercului RE el apaliq de stunore MUVR a a i hscnald oitss ase Paes pelts: SSOP pide e sainuner i ale unghiuios & rox OT ee — pentru\eféctuarea calculului de stabilitate este osibil ca segmen- ME Eee a ol pro simplit (fig. 8.12, b); aoe sean oe Madealeced tiie prism de slanecere cu formula inti tului VNIML-din Leningrad?) OAV 4 cigigy cig of cig a-Felg a)—2 ctg 2 sar a, | taluzului cu orizontala; valorile fin care: ato, Siar a este unghtul ul ase pot Tus fara ‘a faée celeulul din graficul fig. 8.13. Do a9 was eo > Hf vias ROWE Be SL Mauss ming A 4p si chngaye econ catcn ei Hrichaths BBM Wat, “FE 3. aceite Iatimieprisinuloy evs nab uoveball 6] Tiyses bisa ab Bibl senfei:tn par . e sau berme, + ul. absentei-in‘partea ‘superioaré a-unei plat{c vy . tren uo ert powers de ouch etfs ee zint&:distante.pindla fisura.deIntindere. Pro.ectia acesteia pe orizontald formeaza latimea, prizmului de alunecare; .. 3182 caleuleazi inaltimea critied (adincimea de fisurare) AB=RV cu relatia cunoscuta: Bs u(iore 8), : : = pe desonul 1a scaré al elomentelor geomelrice ale talurulut se seascad timate if prin sopmente Deena A — se traseaza segmentele AB= RV si BY; = din punciele BY se trasenah BU ti VU care fac eu oriedntala unghiul @- nt — din punctul M se taseae drcapta MIC care face unghial « 32 taluzul; Hu= — se iau cousidevaire urmitoarcle rolafii dintr-un cere: Piptee tetieeey Tae cosh cP 030; ha t © cos cus observindu-se c& pentru cazitl curent cind §<25° valoacca cos 0,9... 1,0 51 5e poate considera limf; — in baza acestei relajii se face urmatoarea constructie: se traseaza coarda MU si din mijlocul acesteia P se ridie’ o perpendiculara ce inter sectea2 dreapta MK in punctul O; segmentul PO se imparte In doua arfi egale PN-=O; — se trasea2a suprafaja de alunecare poligonali MNUVR care este foarte apropiata de suprafala MUVR determinala prin metoda Fisenko. Pentru calculul stabilitatit, prizmul de alunecare se imparte in fish efectuindu-se caleulul obignuit la alunecare pe o suprafatacunosculd ¢. Metoda Barron. O metoda simpla de determinare a suprafetet de alunecare, in legaturé eu determinarea lungimii ancorajelor pentru con- solidarea ‘taluzurilor, a fost elaborata de K, Barron, D. F. Coates si M. Gyenge, specialisti la Centrul Canadian de Cercetari Miniere din Otawa, fiind insotita de un studia de economicitate (Hobst, 1081), Autorii pleaca de la faptul cd in cazul unei refele dense si complicate «le supratete de discontinuitate naturale din masivul stineos este extrem de dificil de Prevazut suprafata probabila de alunecare, in afar& de cazul cind exist zone sau suprafote speciale de faliere. in’ aceasta meloda se fixeaz un plan ipotetic de alunecare ce intersecteaz% taluzul la bazd sttb o anumita inclinare (fig. 8.14). Unghiul sau B cu orizontala se poate determina cu ajutorul graficului din fig. 8.14 pe baza inclinarii necesare a taluzulul, a, si a coeficientului de frecare f=tg © (probabil sau rezuliat din incereari) be suprafejele fisurilor existente in roca, De obicei, coeziunea C nu are © valoare constant pe suprafetele de discontinuitate din zona superficiala instabilé a masivului de roca si ea nu este luata in considerare pe supra- fata de alunccare, pentru motivul unei esigurdri mai mari, Partea talu- 32 :deasupea'aceSth plan presupus'de alurecare cu © panté 8 este fmeningatl de pribusire ta Timp co parten de Gedesubt este totdesuna in siguranta iri gail eye roan ome)- Gann craters a Shae seasueaeen opane So ow © eat un 14, Detgeniinarée’pahlar “GY unui taluz (prosédéul Barron) pentru sups iB i RE, ut eae OE PES " TO AL Buicetten syn laritatile “proiectirii debleelor in roci_stratificate « Rocile stratificataian-o directie privilegiata 2 suprafejelor de discon tate (fig. 8.18), In masiv. pot exista in acclagi timp $i alte discontinui- ‘i tai sub forma de fisuri;sau.crépaturi, dar prin masive nu se poate trasa un plan constituit in intregime-din acestea 43 — Aulgureres sabiteilterasamentelor, vol. IL 33In cazul cind P< stabilitatea este asig c abitita sigueats. Cind B> a. compon greutdl prstuiut ABC in lungl exe ete chlorate Ge nme ‘spare pe suprafata AC. Deck F este faciorul de seeuriate 9D greus tatea prismului cure aluneca, relatia de calcul este: ee P cose Psin OH PoP 08 2040, Pitre Dac se presupune C’—0, cunoscind ci apa din precipitatii a Pternie materialul alterat dintresteatur, se obyine: Pitt afecteara uo te: P Conditia de stabilitate este ty a< 2%, . itdtile calculului stabilitajii masivelor de roci stratificate in diferite nates Pavan sank sagese 4 SEH pntRT ABIL hie wa sont tithes See Te Niet i ‘ he ib wk a i 2 out ie ug ab 2.9.43: Date statistice “i i *°" pring! 'sfabilitatea debleelor aka se ist ete ctere In studiti Stabilité aabledlor clementé interesante furnizeacé ana- lisa, datelor.staijstice, cate, zefleg}A global ‘asura in care metodele de talell st prolebtare'g debledlor sint edecvafe conditilor naturale de func- wlra de spectalitate (Ivtoy, 1981; Pilot, 1970) reaulté fionaré. Dip; i urtiatoarele at -privinfa: naturii materialului din debleu se constata din analiza 0° eh numarul taluzurflor nestabile in nisipuri a fost de In Bisipari argilonse 1,0, fh argile nisipcase 57,7% si in argile 38,87. ») ‘In privinja’adincimii debleelor se constata cd alunecarile cele mai numerogse. se produc la, taluzurile din debleele mai adinci. Astfel, dia numary). otal dé:deblee ded, anuimita adincime examinate, proportia ee “faluzueigy instabyle a fost ‘in deblee, cu adincimi pind la 2 m, 4,7 th =e in debleg.cadineimi intre 2 $1 4:m. 5.8%; i 15,0 : 16,2005 sé citadinclml peste 10 m2 25.54%. Prin uimarg,deformatiile tgluzurilor se intilnese mai freovent In deblee de 4,m,adh sme gm mult. Aceasia concorda eu observatia ck fotualele preeeripti de, prolectare,pravid inclingri ale taluznrilar care, in Seca, tneepng ela aceste adinclmi, diferd mat puta ecoperitr’ de reraljatele calculelod’ de gchilibru a} taluzuritor. a In pilvihja Welateiadopiate pentru fluzurl se consta of tals zurile cu: inclin&zi,aspre sind cele mai afectate de alunecari, Se remarcé astfel armitoarelbaliinectitis. 2 — Litaluzigy fnelipare‘l 3 (1 vertical, ¢ orizontala); —'9 taluzusieulfnelinare 1 22 = 22italuatis w/factinare, 1:1, 29 taluzugheu inelinare 1:1 @) In’piivinfailgtervalulut de timp dupa executie la care spar alune- cdrile'in deblee}ise ‘constatd, din,datele statistice de referinta cd in 531% din cozuri apar ialuneciri.tn. primil cinei.ani dupa executfe, far 11% In * 35 87. recion care immuenteaza stabilitatea taluzurilor de debleu In cadrul degradirilor observate la taluzuri de deblew alunecarile tn paminturi fine sint preponderento, Aceste alunecdti {in de cifiva factor! rineipali Astfel, piminturile fine pe 12 m de la suprafata au o refea deast de fisuri prin care patrunde apa de infiltratie si in conditiile une! permea bilitati slabe @ acestor paminturi are ca rezultat formarea unci pinze de apa subterand. Prozenta apei subterane influenteazd sensibil factorul de stabilitate datorita actiunii presiunii apei din pori u care scade revistenta F 8 “ B tate tnt fuaeyeae'Snvalat gisele B Sp8 subierand.penica ‘un docu ee i: talus 22 10 0 Teen Ja forfecare a argilei +j=(0—u)tg O’.C’. Exemplificativ, in fig. 9.1 este indlcata variatia factorulu: de stabilitate In functie de nivelul pinzel de apa subterand’ pentru un debleu cu panta ‘eluzului 1:1 st eu indlfimes ie 5,8 m. Nalorile presiunii apei din port pentru situatia de regim, corespun- zAtoare condifiei de stabilitate in timp (de lunga durata), pot fi estimate Fig, 92, Spectral hldro~ dinamie si potentiated hhidranlie intt-un taluz: stane; Iv, — valoarea aproxignativa a indltimii de presiune hs cu suficienta exactitate pe baza spectrului hidrodinamic (fig. 92). Astfel, potentialul hidraulie in punctul A este constituit din suma elevatie! pune” tului A notata Z, si a inalfimii de presiune notate h,. Valoarea lui hi, $0 determing ca inaitime a punetulit de intersectie a echipotentialei ce trees 38 prin punctul A cy suprafata libera a apei. Presiunea apei in punctul «t este Yel, Parametrii efectivi de rezistenta la forfecare sint m altor materiale, de exemplu nisipurile sau mamele, Structura strinsé a acestor piminturi face ca atunei cind li se aplica un efort tangential, cea ce se intimplé In momentul executarii excava- fiilor, granulele tind sd:se desfacs, in general aparind o marire a volu- mulul (v. § 4.1,);:din cauza slabei permeabilititi a acestor paminturi fine, aportul de apa ‘care 8A satisfac aceastA mirire de volum nu se face instantaneu si presiunea interstitial scade; drept consecinta Tmax creste. Se produce astfel 0’ carecare autostabilitate, suficienta pentru ca deseori Stabilitatea pe tetmen.scurt s4 fie mai fevorabila decit cca pe ter- men lung. " ‘Exemple dé taltizuri étabile tn cursul construejiei, dar rupindu-se Ja citeva luni, sau cifiva ‘ani: mai tirziu, sint aumeroage. Realizarea unei excavatii intr-un masiv argilos (fig. 9.3) echivaleazi cu o destindere mecanicd si conduce la’ variatif negative ale presiunii apei din pori. Ca miied deett ai Fig. 9.8, Variatia inal mil de ‘presiune a for- ‘mares unui taluzs 1 —“hivelal tereaului “Inainte de exeavar pivelul ‘initial al apel; 5 talue reelizat; 4 — ‘hivelul final al apel; 5 — lesometse Ty — perioada de excavare $i Imediat dupa aceasta; Ty — perloada de nor: ‘melizare a presitnil apei in pori: 7) — pericada de eenilibra a. prestanit ‘aper din perk una urmare, imediat dup terminarea excavarii, presiunea apei din pori scade, jar rezistenta la taiere si factorul de siguranfa au valori ridicate. In final, disiparea apei din pori conduce la realizarea une! stéri de echilibru, cores” punzétoare regimului stafionar de infiltrare a apei subterane in noul profil realizat prin excavare, 39Rezistenta la tdiere si factorul do siguranté scud ping ind presiunea negativa apirutd a apei din pori devine nul. Se constald cf, iu general, situatia cea maj defavorabilé pentru stabilitatea debleclor apare dupa un timp indelunget de la constructie. Trebuie insa observat faptul c& viteza de realizare a excavatiei are o iniluenta asupra procesului de deformmare a pimintului care este legat de producerca presiunii negative, La termi- area unei excavafii rapide deformatiile sint numai parfial realizate, ele continuind ined un timp. Din aceasta eauzi, in asemenea ceztiri presitinea poaitiva 2 apel din pori oste numai purfial reduss, ceca ce are drept consecinfa un fector de stabilitate redus. Studiile de stabilitate a taluzurilor de debleu comport astfel neapa- rat o analiza la termen scurt si o analizé la termen lung. Studial la termen scurt sau analiza stabilitatii Imediate se face cu eforturi totale, plecind de la CaC, (Cy poate varia de la 05 la 2 daN/em!) cut Qum0, Valoarea eoeziunii C,'poate sa fie masuratd in loc cu ajutorul presiometrelor (aceste Pminturi sint fn gencral prea tari pentru a permite folosirea aparatelor cu palete pentru forfecare, in situ). In Jaborator, C, este masurat prin in- cereari le aparatul triaxial pe probe netulburate. Studiul Ta termen Iing sau analiza stabilitatii In timp Se face cu cforturi elective bazindu-se pe ‘aracteristicle efective C” si care nu pol s4 fie masurate decit in labo- rator pe probe netulburate, in general in aparatul triaxial, uneori in casete de forfecare directa Parametrul C’ este in general mic: 0,05~0,2 daN/em#, Unghiul este fn jur de 20° (plus sau minus 5° dupa natura argilel si a granulo- metrici). Acest unghi este cu atit mai mic, cu cit indicele de plasticitate este mai ridicat. Aceasta explica de ce pania limité a Laluzului In pAmint saturat fara pinzk de apa este de ordinul a 27° (B==1 :2) dar in prezenia tunei scurgeri pe taluz aceasts panth trebule s& fie micsoratd daca nti se echipeara taluzul cu drenuri. Se cauté in spocial s& se gascasca sistemele de drenaj, care si vonducd la cele mai favorabile depresionari ale pinzei de aps. Imbundtatirea conditiilor de stabilitate se poate obfine ia conditiile urmitoare! = limiting inalyimea taluaului, Coeficiontul de stabilitate este apro- ximativ functie liniaré de inversul inalfimli luzulu — micgorind panta taluzului, Aceasta panta nu trebule s& fle arbi- trard. Alegerea el este io funetie de Inaitimea taluaului, de cavacteristicile Intrinseci ale rezistentei la forfecare si de regimul hidraulic. Micgorarea inclinarit taluzulul nu este ins totdeauna suficienté si uneori chiar nici oportund, in special ia caztl sfpaturilor Sacute in terenuri naturale in Ponté, unde aceasta conduce 1a inaltime de sdpatura Importanta si la tn volum mare de terasament — introducing drenajal masci de pémfnt, Drenajal are sarcina de a evacua 0 parte din apa ce constituie pinza subterana in scopul reducerit presiunii interstifiale pentru a mari rezistenia la forfecare, In péminturile fine un debit mie nu este un sema de functionare necorespunaatoare a unui sistem de drenaj avind in vedere faptul eA in pimtnturi fine canti- tatea de apa liberé este redus6, Sistemul de drenaj trubule si Smpiedice ajungerca apei la suprafafa taluzulul 51 s8 desearce o parte din inflltrajile de apa. 40 9.3.” Verifigdifea” stabilitatii taluzurilor de-debleu in paminturi Pentru. calculul stabilitatii taluzurilor de debleu exist numeroase grafice, tabele ajutéioare si metode prezenta:e in lteratura de speciali- tate (Plorea, 1979;, Bancila s.2., 1981; Popessu M,, 1982), Multe dintre acestea se: foldsese éurént In’ proiectare gi mu se mai reprodue in pre- zenta lucrare. .._. s,_.-Pentra inalfimi ale taluzurilor (adincimi ale dableelor) ce nu depayese 12,0 m, standardul dé tetasainente pentru lucrati de dramuri, STAS 2914-85, prevede in ‘piminturi,argiloase tnclinarea talazului de I; 1,5. Se vor examina in continuare condifille necesare penzu satisfacerea acestel prv~ vederl. In acest sop, se.va,folosi formula prof. M. N, Goldstein pentru caleulal inalfiraii,jinui.taluz, cu un factor de stabilitate F=1,5 dat fei ie ac a eer) unde: A si B sint coeficientit din tabelul 9.1 calculati pentru cinci po aifii_ ale centruiui cercului de rupere si diferite inclindri ale taluzului, iar ®, C, y — caracteristicile pimintului in notafil uzuale, Cu ajutorul acestor coeficienti s- caleulat exemplificativ inaltimen maxima admisibilé in cazul,unut taluz cu Inclinarea 1:1,3, 015°, Ca. y2}9 KN/mf,'y=18 KN/m? 31 Fyel,b. Rezultatele calculelor ‘sint cuprinse fn tabelul 912. Ele conduc la o inaltime maxima h= 6,4 1, q. «Un calcul similar efeciuat pentru un taluz cu inclinarea 1:2,5 si “eu celelaite date ca in cazul precedent @ cordus la 0 inaltime maxima h=10,9 m. 7 en lope Tevelul 9. Cosfielentil-a si B pentrs ipoteza in eare suprafate je ajanecaro trace prin beza taltzuiei Pozijia centrului cerculul de alunecare : a 6st aw. 108 tas | 335 18 121 | a0 TH 196 | oat ra 221 | 10.10 Een 919 736 950 a 531 72 eet aTedelul 92. weltefté tgtdsd:a 6rboeziune de minimum 30 kPa pentru incadrarca in fg FidepOrtedatizs din tabelul 2.32 se poate observa cé aceasta con diierau etPe-thdaplisita de pamthturile care au I, S200, vail S42ul batilel taluzulut 1 :2,6, dupa cam Se poste observa dia dia- seam péntria @L12 15° si C20 ka ce poate realise na a a Pentru, pimiaturile Gare au 1,>20Y. léfe Indifimea maximé 2 unul talus, Exempiu de calcul (motoda M,N. Gotdsteia) | Central supratete: ‘de alunecare A B an 20 Ad) De projectirii a pus in evidenta faptul c& tn terenuri a os aa slabe pu se’ pot'realiza taluzuri stabile eu panta'1:15 la initia 8 at 63 u ‘mati de'6,0—7,0.m, ceea ce corespunde cu datele de calcul anterione in Oo 215 75 oa gatul debleelor mai ‘adinci de 6,0—7,0 m de regulé sau Prevazut ziduri & 330 te 2 de Sprijin, Au fost'tisa situafii cind chiar In dablee mai pufin soinat ae nuumal, 2,0—-3,0 ni teluzurile si-au pierdut siabilitatea, eu ea oe Ja modernizarea recent& a drumului national 73 C Schitu Golesti — Curtea de Arges. Pierderea ‘stabilitatii St avut joc'dupa-perioade de ploi sau de topire a aipecii si in asemenea situatii sai exeeulat sdurt de seis de indltime redusa: : In concluzie, trebuie subliniat faptul cd asigurarea stabilitatii taluzu- ijpr,de, debleu jeste problema delicats Pentra o eit mai bund rezolvare cacastela, Sint mecesare elemente de calcul privind caractenstidic tose Sees aig Reeser gy leu apelor subterane 1. In. Sele, mai. Mulls’ caziri de proiectare se dispune de date insuli- aise. Sep A Side calcula Yrebulscleclust fr eiotta tues jul de frecare interioara Pentru care s~au adoptat valori inferioare si superioare cazulul O—15" Rezultatele acestor calcule sint trecute in diagramele din fig. 9.4, a, b, Din aceste diagrame se constaté urmatoarele: Tq Pe misurd ce unghiul de frecare intericar’ @ creste, apropiin- du-se de inclinarea taluzului, i — fa cazul cind uaghiui cut de taluz cu orizontala (tg @=1 :m) tnalfimea taluzului este nelimi. tata; to f vim adigci este necesar a se folosi metode de analiza "tru stabilirea parametrilor secfiunii. Un exem. t Sens este ilustrat de fig. 3.49, i foe le : rh 2 1 é is s , ses es Sa sa 8 are ‘ a b : Fig, £4, Variatia Indttimii taluzuh @ — pentru taluz eu panta 1 stabil fo functie de © gi C: D— idem, pentru 1:25. Gctsee de, variate a inalymit creste asimptoti, asimptota rezule ind din formula (9.1) puntnd conditia FA tg 0. Rezulid expreca ®aacclg Hs a caret valoare corespunde unghiului ficut de taluz ow orl. zontala, Comparind datele din diagrame cu prevederea din STAS 2914-84 Brivind adoptarea pantet taluzului de 11,3 la iniltimi pind ia 12m, ree aulté cd pentra unghiuri de freeare interioara ®=12. 15° inttinite free. 4210. Proicetarea rambleelor "10.1, Analiza conlucrarii dintre rambleu siteren * Este cunoscut faptul c& metodele actuale de caleul al stabilitatit te- rasamentelor ‘nu sint satisféicdtoare pentru ci nu exprima fenomencle reale ce se produc fa teren. Din aceast@ cauzi mésurile preconizate pen- teu asigurarea stabilitafii pot si nu fie cele mai corespunzatoare. Toate cereetirile arata ca principala deficient’ a actualelor metode de caicul al stabillafil terasamentelor const In ipoteza c& alunecarea se produce in acelasi timp in lungul inteegii suprafete de alunccare gi cA rozistenta pamnintului in momentul ruperii este acecasi in lungul acestei suprafcte. Observatiile arala Ins4 cA alunecarea se produce treptat. In paminturi ‘omogene, alunecarea fneepe In apropiere de piciorul taluzului, in punc~ tele cu eforturi unitare tangenfiale relativ mari, unde raportul dintre acestea si eforturile unitare normale atinge valori critice. Incercéri experimentale Ja scar naturala privind modul de rupere a unui ramblou aratd c& pe masura ce crese eforturile unitare tangen- iale in terenul de baz prin indltarea rambleului, se deplaseazé lateral piciorul taluzului si se umflé terenul de baz in'fata taluzului. Astfel, Ia rambleul experimental construit In Franta pe traseul autostrazii A$ intee Orange si Narbenne, cu citeva ore inainte de rupere, piciorul ta luzului s-a deplasat eu 50'em faté de pozitia initiala, iar toronul de baza s-a umflat ia fafa rambleulti atingind ciren 18m fai de cata initiala. Pe baza masurdtorilor efectuate cu Inclinometrul E. de Beer (1961) con- stati, de asemenea, faptul cl deformatille incep la piciorul taluzult Masurdtori facute pe baraje de pimint de F. Westenberg (1967) si W. Walker (1964) pun, de asemenca, in evideata deplaséri laterale ale punctelor de pe taluz ‘care au cele mai mari valori la piciorul acestuia si cele mai mici in dreptul coronamentului. Deplasari ale piciorului ta- iazului de rambleu pot fi observate in numeroase eazuri, find puse ia evident’ de deplasarea capetelor podetelor si de marirea distantel dintre inolele podetelor tubulare, insuficient fundate, Distanta dintre incle este mal mare spre capitul din aval si se micsoreaza spre amonte. Apa care se infiltres2a ia aceasta situate prin rosturile doschise conduce la se&- derea reaistentei terenului de baz si la accolerarea alunecarii rambleu- lui, Numeroese cazuri de cedare a rambleclor de drumuti araté ca, ina~ 4 inte ci mult-def@lithédare, apar.iin platforma fisuci care se inchid tn adineimisgisin dréptulcérora’platforma hit are deniveliri: Datorita defor- mafiildzeplastice“eate’ au-Jooisn terenul de ‘bazi'i care condue la depla- sarea. In exterior’@/picidrului ‘rambleului, aceste fisuri progreseazé si la 6 anlmitémarimeiablor.cavbit a: suprafetetide slunecare din zona de co- dare plastica: se'sproduice brusc-alunecarea. ‘Deformatlile plastice in tere nul de bada’apar-chidezistenta pamintuluieste intrecuta In unele puncte de efortusile:unitarentangéntiale care se:deavolt& datorité actiunit ram- Dleului. in aceastacsituatie se produc altuneciri locale ints-o enuumita zona din teren, Jegéturilerinitiale fntre particulele pimintului se distrug si in— cizcarea care’revenedslaj inceput adesteiszahe.de-teren se transmite par fal 1a zonele vecine, deoeamdata stapilé/producind © supraincavcare 4 Se continud estfel mai. departe ruperea legaturilor dintre particule, care. se rispingsti8 pe, Tale ialaranltee hanond parti inferioare a viitoarel supratefe de altinécare: care {nypariea superior va trece prin flsurile aparute-tn-plalforma.din-intindere. Cind cealalta parte ined sta- Dbilé a ‘terénullsb'in'itigal’ parti mediane a viltoarei suprafeje de alu- necare,nuimai este capabild s& suporte fneBrcarea aparuti in urma re distribiirii; se produeéraperea leasanté. Astfel, procesul de alunecare se ‘compune din’téza-vutgerit plas ce lente, eaze th fmeie de ma.’ rimea® solieitarjimpoatai! tine. o period de tinp: arse sou mai scurts, si dja faza deceda- re casanta cind ge produce bruse alunecarea. ; Rezulta @in ele mehtibaia-| 48 cf procesul de alunecare in-! cope, cu. deformatiile. plastice in, etiul de bazé,’care fi au ori-! ginea ‘in ‘raportul dintré rezis- tenfa_ pammntulpi via ‘narimea eforturilor: gentiale. 0 ilustrare.—sugestiva— a’ cesta od de fupete's ‘afeeh miasurftorile efettiiate Bw Inet nometre'si pe'feperi topeifaticl de suprafajafa’un'samblelvee) & perimental execttat! iRrania 1a Sellédes, pe umlvextabou PIP 4 Sac ateve Bn oa Wm ir 1 ESE Te rte or : iui deformatiile “masbrate Mh tere" ~ pig! 444 Addabiew experimental nul de baza sila suptatata acess! 6. hgsen Trauja (Carl tuia pes masurd-@bpstruinii 77. 0s wsigqa toe rambleului, La atingeréalindltinilf de 3,3 mi sé'taregistreaza deja tn teren deformajiivce due Iudpatitia iunuh plan de forlecare la.contactul dintre stratul argilos dehuvial $i*cel marnos. Cresterea’inaltimii rambleului Ia 45 7 10)4,8:m conduce la extinderea acestui plan de cedare printr-o deformatic ent in cursul cAreia rezistenta la forfecare a terenului in dreptul aces- tul plan scade de la rezistenta de virf pind la valoarea sa reziduala. ‘Cind indltimea rambleului a atins 94m sa produs brusc ruperea prin cedare casanté a extremitajilor suprafetel de alunecare formate. La asemenea alunecdri se observa cA probele de argila luate din zona ru- peri casante au microstructura omogend fra o orientare vizibila a part culelor intr-o anumité directie. Probele luate din zona de curgere plastica prezintA particule orientate pe directia alunecarii. Interesant la aceasta experimentare este si faptul c& fnaite de efectuarea Incercdrii s-a cal- culat inaljimea critica a rambleului la care se produce ruperea H., uti~ lizind mai multe metode (tabelul 10.1). ‘Tabetut 10.1 Vatort previzionale caleulate ale tndttimil critice a rammbleului de la Sallédes (experimental 45,80 m) (Cartier, 181) Teitimes citied, wm ‘ipa ae calcu Originea caracteristicilor | Rupturd Ruptura necirculara clreulars ‘Aparat cu palete ied) 120 150 Bforturl totale | Aparat cu palete ‘fezidual)| 36 30 ‘Triaxial 63 80 ‘Triaxial (ir) - 710 Btorturi efective | |__| ‘Casett (rezidual) 6 ar (waloare medio) Datele sint interesante prin evidentierea diferentei apreciabile fn~ tre regultatele obfinute cu ipotezele ruperii dup suprafete circulare si necirculare. In acest sens se subliniaz’ faptul c& metoda perturbatiilor (Raulin $.a,, 1971), care se ulilizeazS astizi curent in Franja, are avan- tajul ca nu face 0’ ipotezi asupra formei suprafetel de rupere, ca in me- toda Bishop, ceea ce asigura o continuitate interesanta fntre calculele cu rupturd circulara gi necirculara. Datele comparative din tabel marcheazd totodata faptul c& aparatul cu palete furnizeazd caracteristicl care duc la diferente apreciabile fata de Incerearile efectuate in aparat triaxial sau cu casete, care se pare ci sint mai bine calate pe metodele actuale de calcul Datele obfinute la Saliédes confirma inca o data faptul eA procesul de alunecare incepe cu deformatiile de curgere plastica in terenul de 48 bard, care tsi: au‘originea, in raportul dintre rezistenta pamintului la ta- {ere i mérimea eforturilor unitare tangential Considerind drept criteriu al stabilitagil existenta unui asemenea ra- port 1 mai-rare sau egal cu unitatea in fiecare punet i din teren, S-at conceput metode'de edleul al stabilitatii generale @ rambleelor buzate pe studful eforturilostunitare'in terenul de baza, Se apreciazi ci terasamentele trebuie-astfel proiectate incit eforts rile unitare tangentiale in teren s nu depaseasca rezistenta la iere a pimintului. Pentru paminturi argiloase care au unghiul de frecare inte- riosré redus se observa din cercul lui Mohr c& efortul uniter tangential pe suprafaja de rupere este foarte: apropiat ce, marime de efortul unitar tangential maxim, care se poate adopta im caleale cu o bund aproximatie. Caleulul eforturilér se poate efeciua prin metode analitice sau nume- rice (Osterberg, 1957, Giroud, 1968). Rezistensa Ia, tilere a p&mintului, este necesar a se determina cu lua- rea in considerare ja factorii6r reologict (revistenta pe termen lung) sia varlatiel umiditétii,n timp, care conduc la,scdderea acesteia (fig. 10.2) fC | Tecretsteny ae cle Cd fp pe enen tng fee ae rr tan ssn’ thal Phe’, ae crane oe Fig. 102, Schema’ de verificare a stabilititil terenului de sub un ramble ale eee 2 unde: m, este coefidibhtal de'stabilitate in punctul é; =) — rezistente pi- mintului la téiere’ fn! punctul é; tmexiy — efortsl unitar tangential maxim in punctul 4;°Kitlit-éoeticient de siguran{a, care fine seama de scaderea rezistenfei in timp; tig — rezistena pe termen tung. a7Se determina cosficientul de stabilitate in diverse puncte. Se tra- seazd inoliniile coeficientului de stabilitate care pune in evidenta zonele periculoase. Studiul efectuat pe un mare numir de cazuri a pus in evidenté in- fluenfa diferifilor factori asupra marimii eforturilor unitare tangentiale in terenul de baza a} rambleelor, ceea ce permite 0 dimensionare judi~ cloasa 2 acestora 10.2, Proiectarea rambleelor situate pe terenuri orizontale Asigurarea stabilitait rambleelor necesita examinarea atit a corpu- Jul rambleelor, ft si a tereaulut de bass, Pentru corpal rambleelor exista de multi ant prescriptil de proiectare co stabilese pantele taltizurilor in funcfie de inalimea rambleului, precum gi gradele de compactare ce tre- bule realizate la executie. Potrivit STAS 2014-64 in cazul cind terenul de fundare are capacitatea portanta corespunzavoare, taluzurile ramblee- lor vor avea Tnclinarea de 11,5 pin& la inéltimea maxima pe verticala de 6m pentru argile prétoase Sau nisipoose, de 7m pentru hisipuri ar- giloage Zou praf gids de 8m pentru nisipunts1'de 10m Pentru pic friguri si balasturi, In cazul rambleclor cu inaltimi mai mari decit aces= tea, dar pind la 1207, pattea de Ia bazi care le depiseste va avea in- clinarea de 1: 2, Practica indelungaté a folosiril acestor prescriptli ari tat cf ele asigura o dimensionare judicioasé rambleclor. In eazul Inal~ fimilor ce depiqese 12,0 m este niecesard.dimensionarea rambleclor pe baza calculelor cu un coeficient de stabilitate de 1,3-—, Pentru calcul este suficienta folosirea metodelor bazate pe suprafete de rupere circu- lar-cllindrice. Trebuie tsi avut tn vedere © pamintul din rambleu este remaniat $1 nu pot fi luate In considerare valorile caracteristiciior meca~ nice ale pamintului din groapa de imprumut sau debleul din care a fost excavat, determinate pe probe netulburate, care includ si coeziunea struc- luralé, care se pierde la sapare, asternere si cilindrare, Analiza a numeroase cazuri de pierdere a stabilitatii rambleelor efec- tuatd In ultimil ant @ pus in evidenta Japtil ca in marea, majoritate a cazurilor aceasta sa produs datorita cedaril terenului de baza al ram- bleclor Datorité acestui fapt, la ultima revizuire a STAS 2914, in anul 1984 s-au introdus conditiiprivind inalyimea rambleelor agezate pe terenuth de fundare eu capacitate portanta redusa, ‘Astfel, in asemenea cazuri, taluzurile rambleclor vor avea énclinarea de 1:1,5 pind la inaltimile mexime hye pe verticala Gate In tabeluh 10.2 in functie de caracteristicile mecanice ale terenului de fundare. La ramblee mai Inalte decit cele aratate tn tabelul 102, tnetinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate cu un coefi- cient de stabilitate de 1,3-—1,5 48 ‘Tabelut 10.2 ce weap ate nian ‘mink rea seat pete Co AEE MES onl ae cw | wf} fo] 0! 100 4o | 30] s0,f eo | 40 | eo | a0 fo ey er XG 3. : fat [inf -g 73 4 ry 7 Te ss | thea ea aa Hee a] 8 ¥ 3 Se Tee S| Arg a “eo aa Sep ya a seg ge * ge a a a a] ¥e re eee | ge al 3 a i 3 a 3 4 tt 103, utare angele sn componena oat 8 i Pia 10 Sgrearl date Ge rambley Go KN/m? peweu T=10 Nin), 4 Asigurares sabia terasamenteor, vol i 49Pentru ramble situate pe terenuri orizontale, analiza distributiel cforturilor in terenul de bazd pune in evidenta clemente semnificative deosebit de utile proiectarit privind stabilirea Inalyimii gi formei ram~ bleului In funcfie de caracteristicile mecanice ale terenului de baz8. Cal- cule efectuate in acest sens au luat in considerare alit incdrcarea verti- calf pe care rambleul o transmite la teren, cum se face in mod obisnuit, cit si incdrcarea tangentiala pe talpa (Marinescu, 1972). a Distributia eforturilor unitare in adincime intr-un mediu liniar deformabil. Din diagramele de distributie a eforturilor unitare tangentiale in adincime se constatA urmatoarele: ‘Componenta tangential a incrcdsii pe talpa din greutatea rambleu- lui are un efect local, eforturile unitare tz, sub aceasta incarcare find maxime imediat sub rambleu si practic negiijabile 1a adincimea de 5,0— 6,0m, Eforturile tangentiale pe talpa rambleului au insd o importanté deosebita in solicitarea terenului imediat sub rambleu, ponderea lor tn efortul tangential total tj, datorat atit incarcarilor verticale, eft si celor orizontale reprezentind circa 2/3 la adincimea de 0,5m si cirea 1/3 la adincimea de 1,5 m (lig. 10.3). Efortul unitar tangential x,, din componenta verticala este neglijabil sub talpa rambleului, creste repede pind la adincimea de 8—9 m unde atinge valorile maxime, scazind apoi lent in adincime (fig. 10.4). Efor- tul unitar tangential maxim tq din inedrcari orizontale gi verticale atinge valoarea maxima la adincini de 7—8 m. Liniile de egal efort u tar tangential arata 0 distributie cuprinaind zone oarecum concentrice, cu valori maxime in partea centrala (fig. 10.5). In ceea ce priveste efor- turile unitare principale 0; si os, se constata c& cle sint maxime sub talpa rambleului si au valori ce scad'de Ia axa spre piciorul rambleului, b. Influenta indltimii rambleului. Se constatd ca nu exist proportio nalitate intre raportul indltimilor rambleelor si raportul eforturilor uni- tare Ty, SA Tage COrespunziitor. Intr-un punct caracteristic situat in dreptul piciorului taluzului la adincimea de 0,9 m (fig. 10.6) fat4 de valoarea lui tag, pentet inalfimea de 2,0 m, se inregistreac urmAtoarele cresteri pentru celelalte indlfimi cu: 140% la 4,0 m; 1600, la 6,0 m; 180% la 8,0 m; 190%, la 10,0m, Pen- tru acelasi punet, la dublarea indltimii rambleului de la 20 la 40m, efortul unitar ter creste cu 40%, in timp ce la dublarea inaltimil de la 4,0 m Ja 6,0 m tna creste cu 30%. ¢. Influenta litimii platiormei rambleului, Variatia létimii platformei intre 9,0 si 27,0m nu influentes2d practic marimea eforturilor unitare maxime tangentiale. Diferentele dintre velorile ordonatelor de 1—2¥% sint neglijabile (fig. 10.6, 0). Valorile maxime ale ordonatelor diagrame- lor de distribuyie a eforturilor sint concentrate in cuprinsul taluzului. Bforturile unitare tangentiale maxime in axa rambleului scad conside- rabil pe masura ce latina platformei creste. d. Influenfa pantei taluzului rambleului, La taluzuri cu panté unicd cu valori de 1:1,5; 1:2 si 1:3 se constata o diminuare apreciabilé a 50 % ws ns 2s {in componenta ver~ eu (19 KN/In® pentra 2 Fig, 104. Efort unitar tangent field a incareari ate de. ram °a —~ 139} ole : ; \ oF SESE There esas ore 288: tures torte pete! potest af x > oF Pere eee we | GossReEE Peery %, a a Boba eeaeee im freee ee tds) ‘0 aS & = ¢ : 3E a, 7 4 tuare een iid ti canes © tetas pene: e.stinorore Fig, 1006. Variajia eforturiler unstare in teren orizontal tui cna cfiad pa mluieste mai putin aspré. Astfel, pentru pune- 1a SIRENS Spptuk piiorulah rembleulul la 2=0,5 m (Fig. 10.6, ©) taus are unmatoarele valoraiofiie ice aie” 1 Sepaitra 28g (Gh pag 24 KPA! (1004/4); pentry dazed ATI 0.24 kPa’ (82/0); © = pentrt Tae 6,94 KPa ( 62%). Intrucit inst jel @ taluzului cu valori de 1:3 gi 1:2 con- duce Ja marirea copsiderabil4 a amprizei gi in special a volumului de te- resamente,-S-pllanalizat.si citeya cazuri de.profil transversal avind 2 juzul din dbud,panie..Pentruacelasi punct examinat, situat in dreptul piciorulul téluzutuip(figenl0.6,"e), 82 “cgnstat o diminuare @ lui tna: in- dicata fp. copfihyare,,in..comparatie’cu cazul etalon al rambleului cu ta- Tauri de 1.15.40 eT a | Ta penthl Leisrereco, Ener STL 2PKPa (000%); iepee : i 9, — pentra diy tne 7 49 kPa ( 65 Din comparatid-acestor-cifre se-constatd efectul Yavorabil pe care il are racordarea uterenUl'de baz, realizata pe un metru din inalfimes rambleului. ean ‘prevederea “construcliva a unel racordari curbe fn aceasta zona, cup#ifs4 tn-unele nornie strdine, este justificaté pentru reducerea solicitarilor'in terenul de baz. Se constaté, deESehicnea, ch’ tna pentru cazul cind pe primii dol rettl din inaltiecte'realizeazd-un, faluz de 1 :%, este apropiat de exzul Fambleulul Su 'uz-cu- panta unicA de 1; ins’ are avantajul of volu- sa de eaeatnentOgigampriza sint mult neal reduse (labelul 10.3). 1a acest caz fusé, valorile maxime ale eforturilor unitare sint mai mari ia Zona situa in deptul platforel rembleulu, eee eee RRS Re ee ipetee 17 “Bifateomparative privind intluenta formet tebuzulut | PAs petorouel pf arprizel frasamentelor sea Tete 2 Tw Panta tut ‘Tabelut 193 agi Pe Tot 3 soe ade Din ciftele.tabelului 10.3 2 turilor unitaresta_se® poste prin evazarea talugulul la mai redusé yin-paytea infer come tee ¢, Infiluen{a Goatiabiinchetélor. Analizincii-se efectul contrabanchete- tor ca lafimerde:2,3+s1 5,0.m si acceagi inalfime de 2,0 m (h/S) ca a pe 53 salt c& in terenuri slgbe reducerea efcr- Sdliza fn Gorditii economice avantajoase jartea inferioara. Cu cit, panta taluzulul este ard, cu atit Feducerea lui tye este mai ac-elor addugate rambleelor, 4 Sub acestea ner Se mick 1 de ridicate If piciorul sas sane co dg ridicate Je picforul taluzulul contrabanchetei (fig. 10.7, 7 tui Tmax Se indeparteazé de piciorul rambleului pro fons (KPa) 2+0,5m Ta Leash Se 5 3 Trex [KPa] 2:05m : ae Tpit? 2 Fie, 107. Diagrame ale eforuvilor unitare tangentiale tr teren 2 — variayla tnaltimii rembleului; 6 — variayia formes taluzului 2 micgoratd la piciorul priu-zis,"dar se regisegté: Intr-o oarecare: mast taluzului: contrabancheteil'! Pata de profilul-transversal cu taluzul de : :1,6, eforturile unitare maxime -tangenfiale fn:.¢azul' contrabanchetelor reprezinta pentru punc- tul de referinta (Fig. 10.6): 1" 1 — taluz 1:15, fel) wpe =1,124 daN/cm? (100%); — contrabancheta de 2,5 m, Tpee=0,928 daN/em? ( 83%); = contrabanchetd ‘de 6,0 m}. vma=0,804 daN/om* ( 72%), J, _dyStaren do sviiate in torenul de bazd exprimath prin conficlentul /ae stabilitate. Cunoscind. distributia eforturilor uaitare in teren precum si caracteristicile de rezjstent& ale acestuia se poate calcula valoarea coeli- Glentului de stabilitate intr-o zetea de puncte. Conditia de stabilitate este Ssigurata le valor! supraunitare ale acestuia. In zona ce cuprinde valo File subunitare ale coeficientului de stabilitate forfele active intree cap Gitatea de rezistenta.a pamintului, situatie care nu poate fi acceptata. In Scest caz este necesar £4 se reduca forjele active prin redimensionarca rambleului, modificind indlfimea, dacd este posibil, panta si forma talu- gului sau, eventual, s4°3e actioneze asupra caraxteristhglor mecanice ale jerenulul de baz Brin gonsolidare sau Inlocuire, ceea ce este mai dificil Pentru conturarea zonelor cu mérimi diferite ale coefictentului de stabilitate, precum gi pentru stabilirea zonelor periculoase in care va- Toarea acestuia este subunitard s-au efectuat calzule pentru citeva cazuri reprezentative. 2. Pentru ramble ‘cy indltimea de 6 m qi cu profile transversale dife- rite, situate pe terentri, arizontale, se constatd cd la valori ale caracte- Fistieilor mecanice G=-10 gi C= 20 kN/m*, stabilitatea lucrailor este xe ligat&, coeficientul de'stabilitate sau gradul de asigurare find suprouni- tar, Zonele cu velori minime ale acestuia sint marginite de linii de con- ‘typ inchise si sint situate sub rambleu. ¥ th cazul. rembleelor ou taluz 11:3, ou taluz cu panté dublé 1: 1.5 41:3 9 ou conteebansbetd one 9 Singurd amd ex grad de asigurare Tainim, situat’ sub platforma (fg. 10.8 si 10.6). In cazul rambleuluj cu taluz 1: 1,5 se constata dou zone cu grace de asigurare minime situate de o parte gi de alta a axel sub taluzu fig. 10.8). : ‘Se constath cA cel mai mare grad de asigurare fl prezinté rambleut cu taluzuri 1:3, iarjcel mai mic revine rambleului cu taluzuri 1 :1,5, Giferenta intre acestea find de 25%/, ‘in cazul unui, feren de boz4 foarte slab, Upsit total de coeviune si un. unghi de frecareintericaré mic (P=10°; C—0) se constata cA nu se issi- ura Stabilitatea tn-nlct unul din cazurile analizate, in fiecare din aces~ toa apirind zone cu o.extindere considerabild in care gradul de asigurare este eubunitar. Ced mai(mic& valoare a acestuia se intilneste la piciorul taluzalui. ae Liniile de contur-care mérginese zonele pericaloase nu se mai in- chid sl apar la. suprafaja terenului. Orientarea zonelor corespunde cu Ghrectlile (pe. care-se sconstata cA -se-produe. ce regulé alunecdrile de ramblew, oe : 55Faja de valoarea gradului de asigurare minim care se intt este fo i cazul rambleului cu taluz 1:3, valorile celorlalte grade reprezints pro. centual: 6 = 95% pentru rambleu cu taluzuri 1 :1,5-41:3; — 24% pentru rambleu cu contrabanchete; — 80% pentru rambleu cu taluzuri 1:15. 104, Linit de egal grad de ssigurare pentrst rambler ou pant sferita ‘a “Yaluzulut situate pe teren oslzoatal, eu caracteristis! mecanice diferite, 7 qua coo 8 Lip Fig, 199. Linki de egal grad de asigurore pentry rambiee eu tar ‘uz cu ania sf contrabancheta situate pe teren orlzontal, Din analiza‘acestor'icazuri rezult c&*profilul cel mai rational este cel cu taluzutirchiddua’ pante: 1: 1,541 :3 devarece la valori apropiate ale gradului de asigurare, presint® volume de umplutura mai mici cu 20% fa}a.de, rambleul. cu taluzuri 1:3 si-cu 14% fata de ramble! cu contrabenchete, (Potcdata, ampriza este mai micé cu 35% gi respectiv 161/ fata de cazuyile-mentionate mai inainte. ‘Elementele deosehit. de..interesante furnizeazé analiza evolutici z0- nelor periculoase, in,functie de variatia caracteristicilor mecanice ale pa- ed con J 1 60-4 60 4 Bligh aa Fig, 10}0,'Tnigihya glminacit caracterieteflor mecanice ale pimiat- rere rere ele 1a basa rambleulu ‘vd — caruri“de ‘dimiauare 2 caractersticlor mecanice ale terenulai Thinfului, efectuath, pantry, cazul xambleului, cu inaijimes de 6m, situat pe teren cn ar ‘de frecare interioard constant @=10* ¢i soeziunes variabild, avind valorile 0; 6;.10; 20kN/m* fig. 10.10). In ceaul B10 si 'CL20N/m* gradul de asigurare minim are va~ loarea 1.47 iar.zona care cuprinde punctele cu valori minime apropiate Gub 1,5) are contugyl inchis.si este situat’ sub platforma gi sub taluz Wig 110, cal), Cind ‘coeziuned® scade 1h ‘10 kN/m?" acessté cond limitata de. gradul de-asighrare:1,5 squextinde mult pind iese la suprafata. In interiorul ei apar alte zone cu. grade.de asigurare mai mici, valoarea minima ajun~ gind 1,12 (lig: 10:40, ‘éazul b): In acest caz, slabilitatea este inca asi- surat.” 2 Daca, se_micgo & valoarea coeziunii Ja O—5 kN/m?* ajung le su- prafata ‘tereniuluf'zonele ci grad de asiguraré subunitar (fig. 10.10, ca— zal ¢). Aceste zone ‘aii 0' inlindere apreciabila si aparifia lor provoacd ‘alunecarea rambleului. Intrucit atingerea echiibrului limita corespunde Yalori cooficlentatit de’ siguranta’ egal cu unitatea, valorile subunitare Giferite ale acestula’’ setinificatia ordinel’ de aparitie in imp a zonclor de cedare plasticS. Astfel, intii apare zona n'<-, care amorseazd proces de'rupere a'miaterialului ‘prin éedare plastica lenta. Aparitia acestei c stdari modifica distribufia de eforturi in teren ineft izolinifle urmatoare isi pierd intr-o anumitaé masura semnificatia, ele flind calculate pentru starea de echilibru ce precede pe cea limita. In cazul cind coeziunea este nul, zona cu grad de asigurare subuni tar cuprinde Intreaga amprizi a rambleului, in interiorul ei apirind zone cu valori foarte reduse ale coeficientului ‘de siguranja (fig. 10.10, ca- zul d), Semnificatia acestora este explicata mai inainte, Analiza efectuata poate sugera dinamica fenomenului de alunecare ‘a rambleului, scofind in evidenta sugestiv deplasarea spre piciorul talu- zului si extinderea zonelor periculoase cind coeziunea terenului se re— duce sub influenta variatillor de umiditate si a proceselor reologice. 10.3, Proiectarea rambleclor situate pe terenuri inclinate Projectarea corpului rambleelor situate pe terenuri inclinate se face in condifiile ardtate la rambleele situate pe teren orlzontal. Este nece- sard In plus prevederea ca masura constructiv a treptelor de infratire pentru a evita alunecarea rambleului pe talpa sa. Probleme deosebite apar cind rambleul se agazd pe un teren slab in pant. In acest caz, po~ ‘vit STAS 2914-84, taluzurile rambleclor vor avea inclinazea de 1’: pind la inAltimile maxime hyae pe verticala date in tabelul 10.4 in func fie de caracteristicile mecanice ale terenulul de fundare si de panta trans versald a acestuia, Tabelul 104 Inkltimea maxknk a rambleulul agezat pe teren stab in ‘pants, Iam Panta terenulsi ‘de funcare La ramble mai inalte decit cele aratate in tabelul 104 inclinarea taluzurilor se va determina pe baz& de calcul cu un coeficient de stabt- litate de 13-15. Pentru rambleele situate pe terenuri inclinate prezintd interes pen tra proiectare analiza comparativa a stdrii de efortin baz, sub influenta urmatorilor factor “ variafia inalfimii rambleului pentru un teren cu inclinare data; din terenul de 58 —. variatia‘pantei: terenului. natural pentru un rambleu de inaltime aathyo tor ui " Yariatia spantel taluzului aval al uni rambleu de inéltime data pe un ferent cu o'pant&: data, a, Influentaéingifimii xambleului, Din analiza distributiet eforturilor unitaié tangenfialenaxime la adincimea de 0,5 m intr-un teren de bazi cu panta de,1.25,9¢ constaté o crestere apreciabild a acestora in funchic de inaltizae, "Astien deck pti’ h=20m, in punetul de la adincimes, 2=0,5 m ‘corespunzator piciorului talucului, Yqer==10,34 kPa, in cazul cind h=-10,0 m, tn acelas punct siimar89,67 KPa, aca de clrea 4 oni mai mare, Varia: fia Tui tyes Jn: punctulmentionat prezinté, eomparativ cu indlfimnea ha ,0 m, tnmaatoarele, ersten (V. fig. 3.40): a rpg Bae. S100. 28 280% Se cdnstatd bvariatie apré- plata de cea Uinidra'2 Ii Tm in functie de inalfime, care per- mite inferpolaréa simpli pentru determinarea unor valori:inter~ mediare 7 oy ‘b. Influenta ‘méririi,pantei terenului de baza."FafA de cazu- i alfitn, si, forme va riate analizate »perjiru. terenul de bazd cu panta de\} :5,'s-a ercetat influenta pe care o are, asupra eforturilor: unitare ma- rimea pantel taluzului.In, acest sens, sau aldillat .\aforturile ppentrit asedigi inline de ram- Bia de 6,0 mt sitnat pa ferent cu panta de 1:i0p1 96 $8123 Gig. 10.11). Fata de cazul considerat de bard, cu panta de 1,:5; efortu- Pile Unitare tangentiale iaxime reso in medie eu eirca'300/ in cazul pantei de 1:3'si scad in medie cu circa 30%~in cazul pantei de 1:10, Se: remarcd fel en cal teen zontal, valoarea lui tae scade 11] Diagramele eforturiior unitare Iaaproape jumétate “(y. fig. Reha "pact un semblew suse pe lacs 10.7). Ft ‘cclinat cu diferite pante. anes 59.| vant Fig. 1012. Diggramele eforturilor uaitare tangentiale pontra un ramble ea forme diferite ale talueulul, situet pe teren Inclinat __¢: Influenta formei rambleylui.situat pecteren inclinat. Din compara- the valor sftaruee, pase tagenile masts tn pune peu situattn’dreb| igrilui taluzului,. sq copstata urmatoarele (fig, 10.12): head Eee ee oh eee Me candace la peri: fort ifangenfialé unor fialé smaxiine In terentil de bazé mai-mici cu circ 251 SAIN RENEE laftce’voldmulut de terasomente cu 50% si la mérirea,amprizei cu 70%/, Rambleul cu taluz aval realiz din doud pante 1:1,5°3 1:2 produce In terenul de bazd eforturi tne. ‘mai mici cuvcifea*20%/, in comparatie,cy ramblewl cu taluz avind pants Tyg eee i : “tn, Soest’ az, ‘volimu), de" terasamiente sporeste cu 10% iar ampriza ‘erestetbin 2oy/H Rin garlapprectn{el editrabianchetet tae creste cu 7%, Vo lumul de te 49° §l_ampriza cu,36¥/o, Realté ca, din punc- alge vedas OS AaE ig thaiaie nialime in terenun de bava, s- lufia ‘cea mai avantajoasé, din punct de. vedere economic, o constituie fedoptarea a doud pante pentru taluztl aval, ceea ce confera mai mult stabilitate rambleulul 4, Starea de solicitare in’ terenul de baz exprimat’ prin coeficientul de stabilitate, Pentru cazul terenurilor de baz inclinate, s-a examinat sti~ bilitatea unui rambleu cu indlfimea de 6 m la marginea platformel, si- tuat pe un teren cu panti 1:5. Datorita eforturilor tangentiale suplimentere care apar din inclino- rea terenurilor, 9g constaif valor) alg. gradelor de asigurare pul! msi tril fh cotipafaf GYR determinate petra terenul orlzontal to co zis dimilare (vi Nigeslante wires * Datorita ‘solieitaiilor’Gate'de ‘rambléu, terenul cu caracteristicile me- eanice! © £.10° si" CEYOEN/m? ge afld la limita de stabilitate, ‘efeetill “favordbil’ al‘ pénei, suplimentare Ja taluzul cu go pin eSfaée'ca’ zona! periculoasa s@ se situeze in ibropierta axel i, Precum'si efectul mai putin favorabil al con~ abarchetel "1a"picUril Yallzulut cbreie" apare zona periculoasé, He Nereieilat]“aubigele exhminate"o se, pot exeeuia fer ma suri speciale “deodrete Molicitarile. condue!la apariia unor zone intinse eu grade de-asigurare subunitare. 119) >: ‘Aceste zone. aint deschise spre suprafata ‘erent si alungite tn di- rectia pantei;avespuiayiavind Valorile tele mai mici Ja. piciorul talueutus 2 gtettnattin aisyntgy | ty se lathe ppadgury ed ure et LSiplinnn gil sin, wdc ss masolea bie) Gy a 1 ied teak Teale oo no bey cenad ig sngiiel avis cs A o® atveeae wb wasn + hePartea a IV-a Solufii constructive moderne pentru lucrarile de susfinere. Exemple de lucrdri. Metode si exemple de calcul. Domeniu de aplicare 11 Modul de transmitere a impingeril pmintului " pe lucrari de sustinere si consolidare Impingerea de caleul a pimintului pe o lucrare, determinaté In pre~ alabil in functie de condifiile din amplasamentul acestela, trebuie trans. mis la elementele construcjiei de sustinere. Accasta impingere de cal- cul reprezinté cea mai mare valoare dintre Impingerea pamintului din Slunecare si impingerea statics dupa Coulomb. ‘Finind seama de tipurile de lucrari folosite in ultimii ani pentru asigurarea stabilitati versanti- lor si taluzurilor se pot distinge irei cazuri: lucréri continue avind su prafate de contact cu terenul egala cu supratata de transmitere a presit~ nilor de cdtre teren; IMerdri partial continue gi lucrari discontinue, la care suprafafa de contact a lucrdrii este mai mici deft suprafata de transmnitere a presiunilor de c&tre teren. Cazul 1. Lucrict continue, ca zidusi de sprifin, peroti mulati, pereti in coloane joantive sau din patplange ete. impingerea pamintului se trans. mite la luctare integral pe toaté suprafata de contact dintre aceasta si teren deasupra planului de alunecare (fig. 11.1) Cazul Hl. Lueriiri partial continue, aledtuite din ranforti si elemente de continuizare. Ranfortii pot fi realizati din barete, coloane sau chesoane, recum si in sépAtura mecanizata cu excavatorul. Elementele de conti- nuizare pot fi fisii prefabricale din heton armat si/sau precomprimat pentru plansee sau pentru poduri, bolti din beton armat monolit satt pre- fabricat ete. In acest caz, suprafafa de contact dintre lucrare sl teren este mai micd decit suprafata prin care masivul de teren din amonte de lucrare 62 : } transmite presiunea fn aval (fig. 11.2). O parte din presiune se transmi- te in acest. caz,Ja;terenul din aval prin golurile.formate de Iucrare in pla- nul de.transmitere a Incéredrilor. 7 re, Sie Blin ae ra sepia mt ‘jg. -11.2.. Supratata.,. prelaers a gent pantalul la in pea coe Balti “de desedteare’™ | In deren in plan vere! Usa tn Greptulveles fo emi geome Seton te edt Tanforibon (ee sm aupratata 267g stunecare!’p, prism p de rupere dupa Cou-'E.t 63‘Terenul din aval este astfel numai partial desc&rcat. Aprecierea cantitaliva a efectului de descdreare este o problema di- ficlld de interactiune constructie — teren care se poate rezolva prin ipo~ ize simplificatoare. Se poate lua astfel in considerare o schema de caleu) conventionalé potrivit céreia impingerea pamintului se transmite ca presiune, partial pe elemente rigide sub forma de ranforti si partial la pamint (fig. 11.5), {a aceasta schema se distinge 0 zona activa (deformabila) in cuprinsul ? 2 4 Greece Sys bee OE Gr = 26 Fig, 123. Schems privind deformatia terenutal in. zone Scliva de fasare ay a Unel Iuerari de susfinere discon “anue, ipotetie fix 1 ranfort; 2 — teren; %— impingerea pamintutul ps 2! Dian de transmitere @ Inedrearilor. careia se produce deformarea pamintului similar unei taséri ce are ins oc in plan orlzontal. In dreptul ranfortilor se considera c& zona deforma- bila are marimea a. Intre ranforfi deformatia pamintului se produce de parte si de alta a planului de transmitere a incarcarilor pe Iungime 2a, Aceasté lun- gimme 2a are in vedere faptul c& In dreptul planului de transmitere a in= Eirediilor de le feren la lucrare, in interspatiul dintre ranforti. aceleasi Clorlur’ unitare 0, actioneaza allt spre amonte cit si spre aval forming Sstlel zone egale de manifestare a deformatiilor. In dreptul ranfortilor eforturile unitare 0, produc deformatii in teren numai In amonte, deoa- Tee in aval ele sint preluate de ranfort cave ciescared terenul. Zonele de toren care suferé deformafil sint indicate in fig. 113 prin modelul me- canie al unui resort. Eforturile unitare de compresiune in cele doua zone cacacteristice sint: EeeE 2 Pacind raportul lor rezulta ,=20., adic& atita timp cit ranfortul au sufera deplasari, prasiunea pe ranfort este dubll fata de presiunen ce se (ransmite la pamint (fig, 1J.4,a). Aceasla este prima situafic limita cave twebuie Iuata in considerare la’dimensionarea luerai, oa In, real{tatey sanfortul: sutp?’ -deplasgri ca; urmare a deformatiei te- refului cn/iearesestardn,loontact. st-presiunea: care’ o prela poate fi mai micd, isa practiy,niu(se-28, efectul de umbrA inceteazi si presiunea se transmite in- il Ja eeran. Rezullatele sint valabile numai pentru nisipuri cores ‘Atoare celor din experientS. Ulterior acestor experiente a aparut 0 ie empiric pentru terenuri coozive, potrivit careia distanja intre imu trebuie sa depageascd trei latimi ‘ale acestora, In literatura de specialitate au aparut mai multe metode de deter- we a distanfei intre ranforti izola\i. Calcule comparative efectuate cu fe metode conduc la concluzia c& pot fi retinute pentru aplicare ci- dintre ele care desi utilizeaz4 modele fizice diferite conduc la rezul- apropiate, partial verificate experimental. Aceste metode conduc la lirea unor forte de rezistent& sau de reactie pe care lucrarile discon- ple produc in masa de teren alunecator si care trebuie Iwate in ¢al~ ‘a cadrul analizei stabilitati Profesorii japonezi T. Ito si T, Matsui (1977) arata cé in analiza sta fii unui Versant consolidat cu ranforfi izolafi se pot lua in conside-. mai multe moduri de caleul si anume: Ipoteza I, Se, compar& momentul de alunecare si cel de rezistent use de masa de teren ABCA din fig. 11.8 in urmitoarele doua ca- a) pe planul AB de contact cu terenul al ranfortilor dispusi in rind ‘nea2d numai 0 forta de reactie; Fig, 11.8. Schema de calcul al stabilitayit unui versant con- solidat cu ranforfi olaft: 1 — Iuorare de susiinere cu ranfortt icolaji; 2 — teren alu Aesitor, 3 —"dngrama ge reneten{s pasta; # — suprafara de al ) pe planul AB-actioneszd atit forfa'de reactie, eft si rezistenta pa- siva a terenulul din aval. 5 1” fpoteza: IT, Se compar& momentul de alunecare si cel de rezistenta produse de intreaga masiide:teren DBCAD din fig. 11.8 in urmétoarele oud cazuri: ‘a) in punetul A se ia, i considerare rezistenta la forfecare a ranfor~ filor dispusi in rind; | in planul AB actionea2d forta de reactie @ rindului de ranfort luarea in considerare, a intregii mase de teren in aceastA ipotezs are tn védere introducerea in calcule a rezistentei la forfecare a terenului in Jungul intregii suprafefe de alunecare DAC. Dintre aceste moduri,de calcul Ito si Matsui arat& c& in general se considera cA ipoteza Iib éste mai practic in analiza stabilitatii versan- filor, H “Aceast& ipotezi de calcul necesiti determinarea fortei de reactie 1, care este moblizaté Ge ranfor{it izolati plantafi in frontul alunecérii, Se are in vedere c& in interactiunea dintre tezenul alunecator ranfortt izolati eestia trebuie dimensionati la forfa maxima ce se poate Gezvolta in teren fn momental cedarii sale. ‘Pentru calculul acestéi forfe sint propuse modele fizice diferite. Prinmul model fizic are fn vedere faptul c& in terenul alunecétor care se deplaseazd spre fanfort.se poate forma un prism de rupere in momen {ul in eare Incirearea pel ranfort atinge valoarea ‘rezistentei pasive Ry ig. 11.9, 0 i: ‘Al doilea médel fizic}ia in:considerare faptul c& terenul situat de parte gt de alta a rarifrtulll-poate fi dislocat in momentul in care inc&r- farea pe ranfort atinge valoarea rezistenfei de refulare leterali Re ig. 189, 2). Acest mod de rupere'se poate produce maf ales in situatifle fn ceré tefenul intre ranforfi este partial decapat sau terenul din aval este instabil are ‘Al treilea model fizic dé rupere tine seami de posibilitates cedaril prin dislocarea pAmintuluj in. interiorul masivului, far manifestare ex- ferioara cind inearearea pe ‘ranfort atinge valoarea reaistentel de cedare plastica prin poansonare Rep (Lig. 11.9, "AI patrulea mode! fizie de rupere porneste de ls fenomenul fizic de formare’a unor bolti de deseércare in teren in spatele lucrarilor dispuse in rind $1 eu distante reldtiv mici intre ele. Cadares se produce in mo- mentul in eare se depigeste reristenfa de rupere plastic& a terenulul ce formea2a bolta Ra (fig. 11.9,4). Forfa de rezistenta ce,se poste dezvolta fn tezen in dreptul unui ran- fort, determinat& prin métodéle mentionete maj tnainte, mu trebuie ef fie depisita de impingeréa pimintului ce revine unui ranfort EL + Z)+e-t8 0+C]=0 Efortul‘unitar!notinallol’ pe suprafetele EB si E’B’, care poate fi considerat aproximativ(éa efort jinitar principal are urmatoarea expresie, dedusd din criteriul de pipers a ‘pamintal for vila.ee mage Ny +20VNo. 133) aut) 15 vidinde: Ne Se obfine urmitoarea formulA de calcul pentru p, care este forja terala pe unitatea de grosime a stratului de pamint la adincimea z non EM atts Fig. 11.15, Formarca bolt de pmtnt ntre pilot In aceasta formula s-au folosit notatille: 116) (ay a1.z8) m=? tg 4 2VNo + (11.19) . ® sint parametrii rezistenfei mecanice a pamintului; Dy 1D, — dis- ina interax si respectiv lumina dintre pilott; cy este presiunca late- 4a a pimnintului pe planul AA” din fig, 11.15, care poate fi considerata fal cu impingerea activa a pémtatulul (ou ¥)- Intr-un_comentariu a articolul lui Tto si Matsui se da de cdtre » Beer si Carpentier (1977) 0 rezolvare ce mu neglijeaza fortele de frecare suprafetele BB si E’B’ care nu mai sint astfel planuri de efort prin- pal. Formulae ache aceagth situate dpvine: poe (ce BBs.) [ogy _o] + (21.20) in care: ae POH. ayy (Asin ®)-tg ®$No(I—sin ®)—1 (11.21) wet)” 1.2%) bypass Te Pentru ‘a’ ‘afid’ forfa lateral de reactie pe pilot in cazul atingerii de- formafiel plastice tp strgtul. de pa-: mint ecuiajile megtisdate mai inainte are dau valoarea Jui 9 trebuie in tegrate pe adincimea tpassi de PE mint cere aluneed. Incercis efectuaie pe mode tn labérator pun in evidenta [Tere [ee Beer ptul ca rengtatele experimentale ‘sint apro~ pial de cele obtinute ‘teoretic_prin : formula propus’ ‘de’ [t6!§j-Matsui (“0 02" ak 06 G8 O02 (fig, 11.16), Caleulele wefectuate cu’ gio, qin) & formula de Beer = "Carpentier. dau 39 rezultate mai mici decit cele experi- mentale (Matsui ¢.a. 1082)°'* pres hneck spre ranforit are caracteristicile: 7 Wate “Etim Oost, 2 = inne Ms i Ntdineimea ping 16'Aipfatayd de tn -{ 9 O78 OVD nesare se considerd de 3,0}. 50 5 Em impingeren pinata cin line: | Fit, 1118, Relajie dinte forja lterals five oreopursdtosre-acestor,adincia ents Sitopertal Bye Ste tea extn aga, HN, iar tii a 200MNeate (wre) awe (+ (ru 200 renulté py=80 kN/m, 904-100 Metoda IV: O20"; tg ©: Ne Gem tte Vg + VWe 2142 VT 2022: 10-1,42-418-2-2,09 199 kN P= COC42}44q=1063,1442)+199= 190 KN. Lp tia elu Vee s)nelor¥) e(e+4) 0,383 2 VT Vivg te 0+ Ng i= VI05-0,363+4 2,031 oat econ Ialogind 1 tpl ples se obtngs Eee je eee. inal a D144,22. Pentru 2=| a Yolté ia teren stats Oe gio Ryw TEER gor sey; Rea T52 KN: Rye 020 KM st Ryd SAT KN, Aceste forte sit msi mari ‘decft’ tmpingérea ‘pamirtulul din alunecare afe- renta frontalul de 30 m_sustiaut cu ranfory tn Wpoteza Dy=3.0'm 31 Dexi.0 ™ amu ay y= 100-3300 Je B, nausea pon de patna rma ssagites senator, Se'adenid Besa ms Byes mw Tepe calla Be Gouin aati vaioriie Bo het 1a; Reto A; y= 88 HO, Re 4D In acest car, frontul sustinut de un ranfort crescind la 5,0 m, rezult& ur attafeelf valor! aterente ale lopingert parciatluls a : £2 06560 AAT; BS a0 AN; B,—1 00 Bay By=1 260 HN. Digoia optima gute fanferi entre ace Unneren pln pe acee ‘este egal Cu forta: de gesistentt maxima ce se poste deevalte in trem a de fStaine pris nispolfersmibac' sa foldst Inacet ecop construchia safca ing aie ° “ Pentou: diferite adincimi-ale-siprafetet de_alunecare au rezultat valori ale aportalui DJD, euprinse tatre O77 fl 085, coeg ce corespimde la distinja inire ranforfi de 43282 FA : * Galeulul sa lrepetet’ peNtrd doelgsi caz modifictsd numai valoarea unghivtst AG frecafe Inteituaricicarece-a ‘adoptat O=15", obfinind-se datele din fig. Milt Rezultatele cale ‘comparative efectuate cu diferite metode s-au_cen- tcatizat in tabelul-2i515"Analisa_acestara permite «A so formileze observatile ur- sitoar : i Tpoteza cedAri’ pri foriperés prizmulul de rupere (metocs 1) poate th ho- Aitoare la. alegerga” dlstanfer-iniéranforyt th cAztl cind adincimes planulut do altinecgre nuvAepiyeste 3,0—4,0 m,” Aceastd ipotezd, care nu tine seam de coc: Zinne, exte comparsbila cu eelelalie metode Tumai’ th cazul cind acestes jou In Considerare coeziunea. Cedarea prin refulare Jateralé (metoda 11) poate i luati tn considerare ta tere ia (@-¢ 1), end pentru incrarl nt renfost Sa mits obiqnite se ‘objin valent ulsle ale distanjel intre renter. 5% 2 8 19 00 KI; 45600 KN; Hy==750 KNor wr fink: DD irelvilor pe ranfort din n Sortel pe ranfort pi om 10k eo tora adetut 11.1 4 ppidro tae ghate tagiien do 10 m vette pin metoaeatert sportului optim Dy/D, Sn cazul m: 18% C: av as Lee 5,0 m (9: Tntrerupta, valorile Suet pingeres patmintlai corespunsdtoese valoriion Dy 2 wa 10 m: sD vas i van Fig. 1118, Determinarea ra fotlel IV. Cu linie pi fen) Des ‘ie TH Bers Oe A corespunzdtor. valor Dy=30'm § intrerapta, Waleri ed ERED Poantonarea:terenuluii{metada 111) este o spoterd ce conduce 1a valori uztale distangel intee terenurllor cu _cyezune redusd, Metoda ere fica lin ch aloe SPORE pinerae infusntate do valosen adoptatl pon” (tu céeziune, cave este unt fal putin sigur. | cdptschis Gnetoan TV) este o!ipoters ce, conduce 10 ge- ‘Formarea® bolfil. dé neral ia valorile cele mal, mick. ale distanfel tre ranfort, In cadrul comparatiel ‘fect &. z z q a a € x £ B ea ae Intre ranfortl de circa’ Tor Dy welor! care ale. "En GBendetike’€cocelinn concuce te valor, mat mart ale disantet ‘bri lg metoda Il i do cirea 2 orl 1a metoda TV, care ‘iaerea In se dovedeste astfel dcGset}f Get Sensibila la’ valorile adoptate tn calcul pentru cocaiune, el be ranfert penta on influenta facistiJor hidrome prafaja terenulul: in Impingerea pamintutul ra raportulys ; DeDy2i0 an), Cu lnk efor 08 oa = A tguracye stapanat terasumentein, vot. 1 ‘Be acitd cite RLGELMAaBin'ca pentru coetiume s8 se adepte © valoare mi read ima lo Seay Svar TEereeee pate atiae ie anil plestans incsior seb ss ictoroboeil in spedal pe primal 2920 t™ de In si eo ee Sect centage sles, scan tbe te tte alt HONE Set a112. Ziduri de sprin cu soluf moderne 12.1, Ziduri de sprijin din casete prefabricate a. Alcituirea constructiva. Pentru reducerea volumului de manopera necesara pe santier, precum si a lucrdrilor de cofraje $i de sprijiniri pro- vizorii, se folosese pentru elevatii casete prefabrieate, al cfror contur in Sectiune trensversala Infasoard pe cel al sectiunii monolit (fig. 12.1). Fundatia se executa monolif. Rostul elevatie — fan- datie se realizeaza cu panta ne- cesara asigurdrii fructului ele- vafiei avut in vedere tn calcul. Casetele sint alcatuite din patru peret{ de beton armat cu grosimea de 20 cm, Indltimea casetelor este de 50 cm. Lajimea @ masurata pe directia frontu- lui sustinut “este de 150 om, Lungimea casetelor b’, misura~ t in sectiunea transversala a zidului este variabilé intre 1,0 si 3,0 m Se realizeaai astfal cinci ti- puri de casele cu greuliti intre 10 si 20 KN. Atmarea casetelor se face la solicitarile din manipulare si montaj care depagesc pe cele din exploatare si conduce la un consum de ofel care variaad in- tre 17 kg la caseta cea mai mica 51 32 kg la caseta cea mai mare. Armitura de rezistentA are diametrul de 8 mm. Datele caracteristice ale casetelor sint cuprinse in tabelul 12.1. Conlucrarea intre casete la rosturi se realizeazd prin reborduri toate laturile (fig. 12.2). a af 82 Fig. 121. Schema de principiu: 1 = tid de sprijin monolit; 2 — aid de spe dn din casete prefabricate : Tabelul 12.1 ee aeaBigalal ea ‘i “all. 12D efkmeteristios ate casetetor t ‘Drefabricate Up Caracas as oe | ok R bm 7 15 29 29 39 SiEbeton, ke. as | ae | oma | oes Waa bon at tse | “oe | “tr | ‘oe recta aN ae | 8 ae fs © d ‘pig. 12.2. Casets prefabricata: — torn s1anbedsanl: 8 -~ detalia de Smbinere tntre casete; © — an ashuareraipittds d — etal ds manta 1 pereae case 2g SPCR tea banat seement de yeavas ant (cadétei ‘are previeuté o gourd central cu diame- 'Bentru introducerea dispozitivelor de montaj (cir- a (fig. 12.2, a). ‘® In spatele casetelor se executd o umpluturé drenant& din material ao aaa Casetele se umplu, ¢ ton in cazul cind zidul trebuie si preia im- ingore don claienc aiden son cu material Ieee necoesto sau coezio, In coz cind zidul bsfe 6 lucrate de sustinere a unui teren stabil. In acest Tee ees is Uillhdestaint 6 avantajonea coomomie, avind energie iBfiobstt a Sehust of 12" tbo, dott s dubs woncht eokivalont », Modul de eaouL, Cte agurilor din caste este similar cu cel a zidurilor monolite, cu, unele particularitati si anune: se face vébaidaréa-dbatebutlel de efortuyl unitare tn tate rostu- sfle unde oe modified sectones woe Pe cadmit efortatanilare de tatindere Sn rost ca arnt lar acu vedere lapel od'ridal nu poate {1 privit ca un-corp masiv..deeft.in: cazul'cind umplutura este realizata din beton; A tara ete din materal Recoealv cau covey trebule avai Gre er eeeeee eet ena et ae wo tate tomuce:lnfupeal eh greutten,acetsa se. ranamite parva prin’ presiyne. lateralA da! perefii casetei, iar restul acjioneaza direct pe planul de separatie-irirost.u's he e 23.Apare astfel urmétoarea problema de calcul: s4 se determine modu de interactiune al umpluturii cu perefii casetelor si influenta diferifilor parametri asupra acestuia In acest scop se examinea2A cazul starii de echilibru limita Sntr-un rost de calcul (fig. 12.3, a), cind sub actiunea impingerii E apare tendinta fling eee 7 ane : Le Sn np! im ae pe Cat, Lee Ml ae > (ieee . Fes io eee acd em (TLC Se aby 4e6-sabde 4409 e 4 Pig. 123, Scheme de cateul a, b, € — pentru zidul din casete; d — pentru siloz. de deschidere a acestuia in punctul 2, prin rotirea casetei in jurul punc- tului A. Se izoleazi din aceasté caseté un element infinitezimal cu indl- lime de, Pe faja dinspre teren a acestuia (ig. 123, b) actioneazd un efort unitar tangen{ial Conte e (121) unde: o, este efortul unitar orizontal; @ — unghiul de frecare dintre ma- lerlalul de umpluturd gi peretele de beton, care se poate considera egal va unghiul de frecare interioaré al acestui ‘material; C — coeziunea ma- erialului de umplutur’, Efortul unitar orizontal se caleuleaz cu relafia: one Kose wa) 1 care: Ky este coeficientul de presiune lateral a pamintului In stare de ‘epaus, iar 6, este cfortul unitar vertical PEYe (2.1 b) inde: p este presiunea ce actioneazd deasupra primei casete (in cazul nd exista): 7 — greutatea volumic& a materialului de umplutura; 2 — \dincimea secfiunii de calcul Pe fejele din sectiunile transversale ale zidului se considera ci acest Mort variazé liniar avind marimea nula pe fata exterioara, pe care um- dlutura nu poate suferi o deplasare in cazul deschiderii rostului. EY 6. Se aplici eleméntilui'infinttezimal si celelalte forfe care actioneazd asupra sa (fig d2.3ye)AMDAl yn aen ve ‘Din relajile'de echilibru al forfelor rezulté urmatoarea ecuatie dife- renfiald in 2a Aapstiniek eG Aigo ae a4? 6 @+DKetee viol Eby S22 16, CLORRES ' r (12.2) gin integrare! éovfatite a! urmatoarea expreste’ pentru presiunea ver- ticala ce ‘ectioneazd’ inPkéstill Situat Ta adincimea 2 de la suprafaté Se constatifc& in cack presiunea in rost, 0 devine nulé pentru o valoai " a coeziunii iN] 7 -bamtet(-| c= (24) tit ba lie fie Aceasti'yaloare, corespunde cu ipotezele de caleul facute. Presupusng Pe pot ETE, yee tetnsete® : (25) se poate phiirie @ ekpresie mai simpld a relaiel (12.3) S-a Comparat#8ziitiul “obtinut cu formula de calcul a silozurilor (Hangan, 1958),, SAKE are.gxpresiat Aceasté formilld este dedusé din echilibrul unui element infinit mic (fig. 12.3, a) fré-a lua fn considerare coeziunea, intrucit silozurile se fac pentru materiale-granulare, De eseme- peat vhe@, s-a folosit reélafia Impingerii active Pena tat(15re5) | 02.2 8) este Brésitinea pe un plan caleulate seu metodélé ‘prezentate sint indicate tn tabelule12:2)2) 0° iw ‘Compararea §-9'facutspentru cazul cind ‘coeziunea este mula. Cind aceasta:4 este nuld formulele nu sint comparable. Presiunea pe planul orizon- 31 og @ rezultat cu putin mai mare decit q datorita urmi ri asa PA decit g datorita urmatoarelor ipoteze — fn momentul deschiderii rostulul actioneazd numai i seca ful actioneaza numai jumatate din — impingerea meterialului i cor pamintulul in star tea e perefi corespunde pimintului in stare Distributia presiunilor verticale ale materialului de umpluturd in 2cfiunile orizontale ale casetelor pune in evident efectul rear Feil ortzontae Pt lenf efectul de descarcare oe x» a ew Kul | Fig. 124, Distributla presiunilor in sectiunt orizontaje in sete q — dupa teoria silozuriler; 0, ups relatia de calcu! (02); te = Fepartitia geostatic, os. 18 1s atnvedt Dott oe prewe 24cm tsa Fig. 125. Presiual verticale masurate in model de zid celular (Brandi, 1580): @ — dupé teoria silozurilor; a(z) — curba corectata; 4, — repar- LUjia geostaties Distribufia dupa relafia‘de calcul (12:8) este mai apropiata de da- tele experimentale obtinute de Brandl (1980), éare'se prezinta in fig. 12.5. 'Polosind relatia dédusa ‘pentru-4,, orientativ. pentru valori medi ale parametrilor rezult&-upmétoarea variatie a greutatii de calcul a blocu- rilor in funetie,da materlalul dé uinphutura (fabelul, 12.3). eae Tabelul 123 ‘Variatia grouthtit,de caleal a, blocului in funcfie de materiaiut de umpluturd Cae ‘pal uinplaturt o. fentaten Beton Lb, Saat G.26,46, 2008/5 Pamint 3 3B io | Gaal t08G, 5% Batast ae = | ato a eae 2 In tabel s-au flay prontiparele nota: pentru greutaten case- tei, G,=ab(ye=0.) —e Greltatea: antrenaté In “conlucrare @ umpluturil Rezulta cf folosirea materialelor coezive ca umplutura este mai avan- tajoasé din punctul de vedere al conlueraril caseti—umplutura © observatié simpla ‘confirma aceasta. Un. ghiveci de flori umplut cu_pamfrit Indesaf;"prin rasturnaze’‘nu pierde ‘umplutura, ceea ce nu se intimplé: ctnd: umplutura este din nisip sau balast. La cavete, chiar daca nut se reuseste de la exestie 0 Coftipactare-a"Umpluturii de pamint, sub aetiunea greutitit propa 9 varia de umicitate se realizcazt o'aco- rend a pimintulul-ld,Bstonul casetel, care fayorizeazi: conlucrarca, -Pentra usiwarea agplchletor folésind snotatia’ an oe sau caleulat valle ac (ie) ‘ care sé dait in tabelul 12.4 ! Tebetul 124 eateat 939 | 048 | 030 | 025 | ose 07 | 082 | 02 | ose | oles 0.92 | o'sa | oa | 039i | oss 028.) 033 os |..0.75 os | oi e038. x 7. 06 | “os | 080 ‘aust pan eh bm raed swan, ma, ina crepngoae we el Tega coer es rae ce, cates rot orn In inchelere se,siblinia#a,ci 0, edie’ piedhitiea Verticela ce se wans- mite direct mai_jos,fn, jeren, neactionind asupra casetelor. Umplutura casetelor actioneaza Ié"adinelméa 2 cu greutatea (.—ab(y.—0,) 87Exempla, de cateut, Pentru aidul de. spriin din easete pretabyiate din 1256 se considera date urmatoarele elemente: : eer : KN’ Pal8%; CHS kNim'; 01,10 m; O2 15%; Kox isin @=0,18, Greutatea easetelor tip 1 este de 10 KN; tip 2 de 128 KN; tip 3 de ka, ‘Trebuie s4 se determine greutatea de eatcul la rosturile situate la adincimile 38-mi 23 mi 35 m. 4a adn 1B) Peatru 2=15 m st b 18-41:,06—(1140,5)-5 Gata -oni oer | 28.0021, Din tabelul 124 se gaseste 1-e-07 = 058, 8 m reuta: 6, ‘utatea umpluturif antrenate In interactiuae Gyysaboy=1-06-2,18=148 KN utatea casctetor utatea de calcul G,2644G,,=304 14,3=48,9 KAAS m front, Fig. 126. Schema pentrn caloulul greutitii antrenate in ‘conlcrare 2) Pentru 2=25 m si belt ms 143 +10):5 /, (LEED) 028-0207 3) Pentru 2=3,0 m gi b=l,6 mi e581 Cpe) =34,1-0,6=208 kt XGermees8 34 fim? ‘ | gyhbaos ainsi spa wx by eee avi m fron i viele gf epi 06 deertnk pois os, 188 aurach Mecibape cagete preftbricate resin avant tajul reduoerit consult deé-beton fn elevate eu! circa 40% 9i & consu- raul de entraie faglobatiftn Tuesqre Gu'12%, Ind umplutura easeelor se realizeazé cu mét 2¢ Fare la Iuctarle de sustinere de to- Sinplifica operatfille de montaj pe santier, igi fontribuie la cresterea apreciabilé produc~ tivitatii muneit fn faport &ekecutia unui aid monolit. Aceste avantajelse-Obtin pe seama folosirii in plus a unel cantitati de armaturg de 80-ci60'kg pe-usi metru de front sustinut cu zidurl aving * elevafiare de 2,0—4,0 m. 12.2. Ziduti de sprijin din casete prefabricate , dispuse-in-fah/ cu interspafii variabite ", a big, ttle >. a. Alcawuires “copie ivi, Precouparea’ pentrit deavottarea solutitor ce folosese elemente prefabyicate la ziduri de sprijin a condus la conce- perea unei solutii care difera de zidul din casete prefabricate prin urma- toarele caracter}st aL —slevatia sé spatii varlabile, nice ale pamintulys rises — prevederea unui: singur tip de .caseta prefabricata,in locul celor ‘inci tipuri folosite,la,zidubdlin casete, anterior prezentat; —caseta .tip-este ;preyézutd cu un rebord care permite dispunerea sa in zid cu interspafii variabile. prin dispunerea casetelor fn gah cu inter ips de indltimea zidului si caracteristicile geotch- 89Dispunerea casetelor in gah conduce Ja asezarea pimintului de um- pluturd dintre casete la panta taluzului natural si la inierbarea acestuia, cea ce confer& zidului un aspect estetic superior celui al zidurllor dia ‘casete prefabricate joantive (fig. 12.7) Fig. 127. Vedere in elevatic a unui 21d de sprilin ain ca Sele cu interspatti, Solutia consté in utilizarea unui singur tip de caseté prefabricata de eton armat de minimum 154N greutate, care este astfel aledtultd con tructiv ineit poate fi agezata in rinduri intr-un vid de sprijin asigurind ‘bund rezemare printr-o dispunere a sa atit joantiva, cit cu interspatii, iterspatille pot fi variebile, atit pe hungimea zidului, cit si pe inaltimea 1i, im functie de marimea tmpingerlipimintului exereltata asupra lu- Bei Casetele prefabricate din beton armat (fig. 12.8) pot fl pltrate sau reptunghiulere. Pe peretele casctel care se montearA spre exteriorul hi~ cdrii este prevazut tn rebord de asamblare, Peretii laterali ai casetelor + pot monta in contact unii cu alfii sau le anumite distante. Dimensi ite laturilor casete! variazé in functie de inaltimea zidurtior sl de ma- mea impingerii pamintului ce aclioneaad pe ceestes, Pentru ziduri cu 2alfimi pind la 4,0 m se poate folosi o caseta patrata cu latura de 1,5m cu inaltimea de’0,5 m. ) Casetele se’ agazi:ff-rinduri, prin ‘suprapunere total ca in fig. 12.9, in care eaz-fefele lateralé sint joantive, sau parjialé, cind fefele laterale formeazé interspatii intre ole, ca in fig. 12.10, sprijinind peresii trans~ versali in rebordul: peretelui frontal. Casetele'se umplu cu pémint. In cazul montirli cu interspatii s-a urmarit ca taluzul sé nu fie mai aspru de 1:1, ceea ce asigura stabilitatea acestuia, permite acoperirea sa cu BSS, oe { ELS q if Qs ea “lg, 426, Casetd eu rebord pentéu zd de spritin. Vegetatie si 'blind drentire a apelor din terenul situat im spatele zidulot Casetele impreuné .cu-pamintul care le ‘umple alcatuiesc o lucrare de Sustinere pentru terasemente 51 versont Fig, 129. Sectiatie prin 2iail dé 210. Sectiune prin zidul de {pritin din. easete cu rebord ase- sprisin din casete ch rebord aye~ ‘zate joantiv. date cu interspatit. In'fig. 1271.16 3é"Brezintd un exemplu de clevatie a unui zid din casete -prefabricatecu-latimea a agezate joantiv; ce corespunde secfiunii transversale din igi 42.9, care se folosesté tn togte cozurile la ramblew si {in cazul’prelaavit-une! impingeri de pamint mafila debleu. In, exemplul din’ fig: .12. b casetele cu létimea a sint montate cu interppafii cu Istimea |b, a cdrel mArime este variabila putind fi egal cu maximum latimes-cabetel-a-din care se. scad_grosimile peretilor truns- Versali, formind un taluz pe care se profecteszA umbra caselelor Exemplul din. fig?12.11y-e-reprezinta o'montare combinata, variabilé atit pe lingimes ziduluiy ef 41 pe Indlfimea-acestuia putind aves in rin a1durile infetioare 1 9 agezare cu interspafii mici, iar in rin mari, Joantiva, tn xindurile mijlocti 17 o asezare idurile superioare III o agezare cu interspatii err: Fig, 1211, Exemple de ole- Yatie ale uns) ad do sprijia eu casete dispuse cu Interspa ‘it veriabile, 6 = cascte Joantive; b — can talus ‘de. pling; 4 — embra ‘casetel pe talua, Tir Tr THITT TT! Fig, 1212. Zid de sprijin de debleu fara fendatie: 1 casetd prefabricat — dulap prefabrieat, tn cazul uneissmpingert de;pimint mart'se.poate realiza un 2id de sprijin din ‘acelasi:tip de casete montate joantiv si umplute cu beton. Pentru: inalfirhi ddsdebleit: de '1,0—1,5 m. in-terenuri stabile, modu! de dispuhére a casételdr prefabricate cu interspatii poate fi utilizat pen tru realiearea une! luerdsi de sustinere taluzului ra funda (ig. 1212) Invacest oa; castisle-be'monteaz4 pe un strat deiateral local stabllizat cu clment cu'grdsimed'de'20 cm. b. Modi do'sataiu’ Petru aimenstonaiea zidului de aprijin din casete asezate‘cu ‘interspatif\Wariabile se foloseste’ metoda de calcul a zidurilor din casete prefabreate, cave fine seama de efecta de silos al acestora " Casetele’}npitave" APS Vupdatie Grizontala as,gucd prin dimensiunite lor realizarea sul gifaitieit‘cw incliharea’d':'' In caz cd apare necesur tin parament ial pti aspen, acesta se poate obline prin indinares spre interiorul zidului a rgstulul elevatie—fundatie. Irtrucit casetele au toate *aimnensti ae idulul resulta eu 9 inclinare egala cu ces perantontulal (Sage & Viheh ke, Poa nr aU Sib Cont tt jislaey alsa sn9g0 au Sabeme se eaest-ais onl zid de debiew cu casete montate Yr witty wuaokey ¢ + 196i Anterspatil a jest sb afge gis 1 in’ aceast& situate, impingereapamintulwi pe zidul de sprijin este mai micd decit.in. ceeul ‘dntragosului. vertical; pent ru unghiul de frecare Inte 2 9 pliten 2e PUR Adopt’ 0 valouée 5 sau In carl caete Jor alsjuse Gi iniSeapO EA, Hobilizeardtfecaroa pe un plan ce fs as SE ME eel fend ce eam pl os rei A beton. Impiogeree parmintyll ‘pe IMerare’ se pale determina cu relat: : 28 «2.6 fn care: B, este valostga de calcul impingerii pémintului pe lucrare: — impingerea .activaia’ pamintului pe planul vertical ce trece prin muchia superioard, interioara a zidului; a — unghiul pe care fl face in- 93tradosul aidului cu verticala; @ — unghiul de frecare interioard al pi- mintului, Cind se ia im considerare coeziunes pimintului atunci yalosrea cal- culata cu relatia (12.0) se diminueazd corespunzator, cu relatille uzuale de caloul. Impingerea paminlului poate fi determinata si cu tabele ajutitoare, adeevate acestui caz, Se observa cd valorile intabelate sint cu 5100/4 mai mici decit cele calculate cu relatia (12.8). Analiza comparativa a celor dowd cazuri de incdreare din fig. 12.13 pune fn evidenfa diferenfe considerabile ale impingerii pamintului (ta- belul 12.5). Se observa ci nu este avantajoasd ingroparea casetelor sub taluz, Impingerea find mai redusa cind taluzul incepe din spatele caselelor ca fn cazul 1 Tavelut 125 Ampingeri ale plmintului pe zidurl de sprijin de debieu de 20-40 m fn cazurile Fst I (ig. 124 Gente B= 0 peIB Nash * Datele din tabel pun in evident faptul c& pe masur& ce unghiul de frecare interioars ® creste in cazul LI nu se diminuea2i marimea im- Pingerii pimintului intrucit s-a considerat c unghiul taluzului natu- ral B este egal cu ®. Aceastd ipotezd conduce la cresterea indltimii to- tale a suprafetel pe care se exercité impingerea prin variatia marimil hy (fig. 12.138) cu valorile din tabelul 12.5. Se constata c& in aceasta situatie impingerea pamintului in cazul II practic are o valoare constanta pe ma- surd ce cresie , si odata cu acesta sip, care este de circa 50, 100 4 150 KN/mn pentru 2=2,0; 3,0 si 4,0 m. Pentru cazul 2idurilor de rambieu calculul impingerii se face luind in considerare forma profilului de calcul i incdrearea utild pe platforma. Pentru efectuarea calculelor de rezistenta si stabilitate este nece- sard cunoasterea greutitli ansamblului format din casetele prefabricate de beton armat st pémintul de umpluturd. Se determina greutatea G, a uunul ansamblu cu indlfimea de un metru si cu lungimea Lab unde @ este latura casetei in lungul frontului sustinut lar 0, distanja dintre casete (fig. 12.14, a, ). Se fine seama de grosimea de 0,25 m a perctilor frontali ai casetei $i de 0,20m a color laterali, Se considera ca cfoctul ite siloz in casetd conduce Ia conluerarea cu easeta a numai 85% din greutatea umpluturii, adoptindu-se un coeficient de interactiune “Ky 0,85. Se noteazd cu G, greutatea casetei, cu y greutatea volumica a 4 pimintului sicu 1 latura easetel in planul de actiune al fortelor. Inatti mea casetel este de Q\6.m : GaL2RGint BHP feet 0542441—0,8)-(a—0,4)0,5K, oe FF he ee Gd et B= 038) + 4-0. 00 Hy (29) = Gs an SET Yn cazul Sie j@ caseta p&traté cu dimensiunile a: =1,5m relajla (12.9) devine: + wy 1 Gin Metisse dsnety 220) ise) licind relatia (12.10) cazurilor extreme ale marimii interspatiilor rezultl urmaorele-greutiy ale und! anaambia ds 140m indie: peo, | St deel m; | |Gi/=25,7 kav/m, Cresterea greutatil'la apropierea casetelor poate atinge: Modul de calcul al,zidului cu casete dispuse cu interspatii se pre- zinta in exemplil de caldul'ee urmesza. . «. Exempla de. caleu! sl-tnut 2d de 2 m realizat ex casete dispuse cu inter. ‘caseta patratd cu latura de 15 m se pot folos! dalle Se consider ® S10" i"tmplngereapamintala, 32. AN/m, din tis pe edeny 46 daNtern #m2.396=592 enim 0,00—-892-02=98 KN-m 5 9, SS 1232 WN Perici 95