PROIECT AGROTURISTIC

AL JUDETULUI MARAMURES

CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL I PROBLEMATICA RURALA A JUDETULUI MARAMURES
I.1. Coordonate georgrafice....................................................................................................7
I.2. Prezentarea spatiului rural si a valorilor fundamentale in judetul Maramures..................7
I.3. Resursele agroturistice din judetul Maramures...................................................................7
I.4. Organizarea administrativ teritoriala a judetului Maramures.........................................8
CAPITOLUL II - ANALIZA POTENTIALULUI AGROTURISTIC NATURAL AL
JUDETULUI MARAMURES
II.1. Prezentarea generala a potentialului agroturistic natural al judetului
Maramures.............9
II.2. Principalele resurse naturale ale zonei agroturistice Maramures........................................
10
II.2.1. Relieful..................................................................................................................
11
II.2.2.
Clima...................................................................................................................... 12
II.2.3. Reteaua hidrografica.............................................................................................
12
II.2.4. Etajele de
vegetatie............................................................................................... . 13
II.2.5. Flora si
fauna........................................................................................................ . 13
II.2.6. Factorii naturali balneo climaterici.....................................................................
13
II.2.7. Ariile protejate ( rezervatii naturale )....................................................................
13
CAPITOLUL III - ANALIZA POTENTIALULUI AGROTURISTIC ANTROPIC AL
JUDEULUI MARAMURES
III.1. Prezentarea generala a potentialului agroturistic antropic al judetului Maramures............
14

III.2. Principalele resurse agroturistice antropice ale judetului Maramures................................

15
III.2.1. Monumentele si siturile arheologice................................................................... ....15
III.2.2. Monumentele si ansamblurile de arhitectura.......................................................
15
III.2.3. Monumentele de arta............................................................................................
15
III.2.4. Cladirile, monumentele si ansamblurile memoriale............................................
16
III.2.5. Monumentele tehnice...........................................................................................
16
III.2.6. Locurile istorice...................................................................................................
17
III.2.7. Bonurile si valorile etnografice si folclorice........................................................
17
III.2.8. Gastronomia traditionala......................................................................................
18
III.2.9. Institutiile culturale si artistice.............................................................................
18
III.2.10. Obiectivele
economice........................................................................................ 18

INTRODUCERE

Spaiul rural este un concept deosebit de complex fapt ce a generat o

mare diversitate de preri privind definirea, sfera de cuprindere i componentele
sale.
Pentru a nelege complexitatea acestui concept este necesar definirea, chiar i
sumar a principalelor noiuni specifice i componentele sale, cum ar fi:
- Ruralul cuprinde toate activitile care se desfoar n afara urbanului i
cuprinde trei componente eseniale: comunitile administrative constituite din
membrii relativ puin numeroi i care au relaii mutuale; dispensarea pronunat
a populaiei i a serviciilor colective; rolul economic deosebit al agriculturii i
silviculturii.Cu toate c, din punct de vedere economic, agricultura i silvicultura
dein un loc important, sensul cuvntului rural este mai larg dect al celui

agricol sau silvic, aici fiind cuprinse i alte activiti cum sunt: industria specific
ruralului; artizanatul, serviciile productive privind producia agricol i
neproductive care privesc populaia rural.
- Spaiul rural este noiune care, prin complexitatea sa a generat numeroase
preri, care difer de la un autor la altul, dar n esen se ajunge aproape la
aceleai concluzii.

Dup anumite preri, se consider c spaiul rural poate fi definit n funcie de

noiunile care l caracterizeaz, el cuprinznd tot ceea ce nu este urban. Aceast
definire general creeaz, adesea, confuzii ntre noiunea de rural i noiunea de
agricol, ceea ce nu corespunde realitii.
Spaiul rural nu este un spaiu concret i eterogen. Eterogenitatea poate fi privit
sub dou aspecte: primul se refer la teren topografie, subsol, sol i
microclimat; al doilea aspect se refer la demografie densitate, polarizare de la
mici aezminte la mari aglomerri urbane.
Agroturismul este o forma a turismului rural care utilizeaza pentru cazare si
servirea mesei numai pensiunile si fermele agroturistice, beneficiind de un mediu
nepoluat si pitoresc, de atractiile turistice naturale si de valorile cultural istorice, de traditiile si obiceiurile prezente in mediul satesc.
Conceptul de agroturism se circumscrie la nivelul gospodariei, a fermei sau a
exploatatiei agricole constand in organizarea activitatilor de primire a turistilor si
a tuturor serviciilor turistice la nivelul unitatii agricole. Din aceasta cauza, in mod
frecvent agroturismul este considerat ca o activitate complementara agricola,
integrata in mod organic in economia exploatatiei agricole.
In timp ce conceptul de turism rural reprezinta organizarea activitatii turistice in
cadrul comunitatii rurale, a zonei, a unei regiuni, microregiuni sau bazin teritorial
din mediul rural, agroturismul trateaza fenomenul turistic in interiorul
exploatatiei agricole.
Agroturismul este considerat a fi un concept mai restrans, integrat in turismul
rural si care se refera la totalitatea serviciilor turistice practicate si legate in mod
direct de gospodaria taranesca. Termenul de agroturism vizeaza oferirea
serviciilor de cazare, masa si agrement in cadrul gospodariei si in stransa
legatura cu acestia. Orice alta forma de turism practicata la sat este inclusa in
domeniulturismului rural. In turismul rural apare necesitatea crearii unor spatii
de cazare, in timp ce in agroturism se vor utiliza gospodariile agricole ca
perimetre de desfasurare a prestatiei turistice.
Agroturismul, ca forma particulara a turismului rural, trebuie sa fie practicat de
fermieri si gospodari ca o activitate secundara, agricultura ramanand principala
ocupatie si sursa de venit.

Agroturismul s-a dezvoltat cu succes n spaiul maramureean, pe fondul

existenei unor valori spirituale tradiionale bine pstrate de-a lungul timpurilor.
Din punct de vedere administrativ judeul Maramure se structureaz n teritorii
economico-sociale bine delimitate geografic i istoric, cu trsturi spaiale i
spirituale specifice, grupate n zone etnografice distincte numite ri (ara
Maramureului, ara Lpuului, ara Chioarului, ara Codrului), clar delimitate
prin cumpene de ap i spaii montane.
Elementele de atracie ale judeului n domeniul turismului rural sunt numeroase
i deosebite. Tradiiile i obiceiurile, strvechi i nealterate, sunt nelipsite din
viaa rural, iar portul i arhitectura i confer o identitate specific. De aceea,
elementul primordial al agroturismului n Maramure este viaa satului.
Identitatea Maramureului este completat de peisajul construit i de peisajul
natural, elemente componente importante ale spaiului rural din Maramure.
Alegerea agroturismului, ca activitate complementar, n cadrul exploataiei
agricole presupune analiza a trei elemente eseniale:
- resursele excedentare de spaiu locativ, spaiu pentru cazare, pentru servirea
mesei i pregtirea acesteia;
- resursele excedentare de timp de munc la nivelul familiei;
- resursele excedentare de produse agricole.
Aceste trei resurse constituie premisele fundamentale ale alegerii agroturismului,
ca afacere pentru o mai bun valorificare a lor, iar dac aceste resurse sunt
disponibile, agroturismul constituie o soluie ideal pentru o bun valorificare a
lor n cadrul gospodriei.
Obiectivele importante pentru o mai buna dezvoltare a economiilor rurale sunt
urmatoarele:
- crearea i meninerea locurilor de munc prin activiti de turism, n special
pentru tineri i femei;
- creterea valorii adaugate n activiti de turism;
- crearea, mbuntirea i diversificarea infrastructurii i serviciilor turistice;
- creterea numrului de turiti i a duratei vizitelor.
- creterea i mbuntirea structurilor de primire turistice la scar mic;
- dezvoltarea sistemelor de informare i promovare turistic;
- crearea facilitilor recreaionale n vederea asigurrii accesului la zonele
naturale de interes turistic.

CAPITOLUL I
PROBLEMATICA RURALA A JUDETULUI MARAMURES

I.1. Coordonate georgrafice

Situat n nordul Romniei, ntre paralelele 472000 i 480015 latitudine
nordic i meridianele 225230 i 250730 longitudine estic, judeul
Maramure are o distan de 160 km ntre punctele extreme vest i est i 60 km
de la nord la sud. Aceste coordonate i confer o form alungit n direcie
longitudinal.

I.2. Prezentarea spatiului rural si a valorilor fundamentale in judetul Maramures

Suprafaa judeului este de 6.304 km. Din aceasta 43% aparine zonelor de
munte, 30% - sunt dealuri, podiuri i piemonturi, iar 27% - sunt depresiuni,
lunci i terase.
n nord, judeuL Maramures se invecineaza cu Ucraina: de la punctul de ieire al
Tisei din ar, urcnd pe ru aproximativ 60 km, la nord de localitile Teceu Mic,
Remei, Cmpulung la Tisa, Sarasu, Sighetu Marmaiei, Tisa, Crciuneti,
Bocicoiu Mare pn n amonte de vrsarea Vieului n Tisa, n nordul localiti
Valea Vieului, apoi pe culmile Munilor Maramureului (Pop Ivan - 1937 m, Corbu
1696 m, Stogu -1651 m, uligu 1688 m, Coman 1723 m, Preluca Celei
1483 m).

La est, judeul Maramure se nvecineaz cu judeul Suceava de la

grani limita cobornd spre Bistria Aurie pn n apropiere de esuri.

La sud, se nvecineaz cu judeul Bistria-Nsud - prin pasul Prislop

(1414 m), urcnd pe culmile masivului Rodna (vrful Galaului 2048 m), sudul
vrfurilor Puzdrele (2.188 m), Rebra (2.221 m), Repedea (2074 m) i Gropi (2063
m), apoi prin pasul etref (817 m), traverseaz Munii ible pn n sudul
localitii Suciu de Sus. Tot la sud se afl judeul Cluj - pn n dreptul localitii
Dealu Mare, dar i judeul Slaj, limita fiind pe la sudul localitilor Drghia,
Baba, Vima Mare, Boiu Mare, Mesteacn, Vrai, Fericea, icu, Oara de Jos i
Bicaz.

La vest, Maramureul se nvecineaz cu judeul Satu Mare, limita trecnd

peste Culmea Codru pe lng localitile Bicaz, Asuaju de Sus, Frcaa,
Ardusat, apoi prin vestul depresiunii Baia Mare, urmrind valea Someului. n
dreptul oraului Seini, se abate spre este pentru a urca apoi culmile Gutiului
prin pasul Huta (587 m) i mai departe pn la grania cu Ucraina.

I.3. Resursele agroturistice din judetul Maramures

Judeul Maramure are un patrimoniu natural deosebit de valoros, dispunnd de
38 arii protejate, dup cum urmeaz:
- 3 rezervaii tiinifice;
- 1 parc naional - Parcul National Munii Rodnei, care este, de asemenea,
rezervaie a biosferei UNESCO, avnd suprafaa de 47.227 ha, din care 10.000
sunt incluse n teritoriul administrativ al judeului Maramure;
- 17 monumente ale naturii;
- 13 rezervaii naturale;
- 1 parc natural - Parcul Natural Munii Maramureului, cu o suprafaa de 148.850
ha;
- 3 arii protejate de interes local.
Datorit suprafeei totale a ariilor naturale protejate, judeul Maramure se
situeaz pe poziia a doua la nivel naional privind suprafaa acestora.
O mare parte din ariile naturale protejate din judeul Maramure prezint
n componena lor zone umede, avnd un regim special de ocrotire i conservare,
Mlatina Iezerul Mare; Turbria Tul Negru; Defileul rului Lpu (confluena cu
rul Cavnic); zona vrfului Farcu i a lacului Vinderel; Tisa cu afluenii principali:
Vieu, Iza i Spna; Some cu afluenii: Lpu, Slaj i Brsu.
Printre cele mai importante, Parcul Naional Munii Rodnei, este arie
natural protejat de interes naional i internaional, fiind ncadrat conform

clasificrii I.U.C.N. n categoria a II- a Parc Naional Rezervaie a Biosferei, SIT

NATURA 2000 (SCI i SPA).
Parcul Naional Munii Rodnei este cea mai ntins arie protejat din nordul
Carpailor Orientali, avnd o suprafa de 46.339 ha. Importana acestei arii
protejate se datoreaz att geologiei i geomorfologiei munilor, ct i prezenei
a numeroase specii de faun i flor, endemite i relicte glaciare.
n parc sunt incluse rezervaii tiinifice (Pietrosu Mare 3.300 ha, Piatra Rea
409 ha) i o serie de arii declarate rezervaii naturale:
- Rezervaia mixt Petera i Izbucul Izvorul Albastru al Izei (100 ha)
- Rezervaia speologic Petera Cobel (1 ha)
- Rezervaia mixt Izvoarele Mihiesei (50 ha)
- Rezervaia mixt Bila Lala (2568 ha)
- Rezervaia natural Izvorul Btrna (0,5 ha)
- Rezervaia Valea Cormaia (50 ha)
- Rezervaia botanic Poiana cu Narcise din Masivul Saca (5 ha)

I.4. Organizarea administrativ teritoriala a judetului Maramures

Structura administrativ a judeului cuprinde: 2 municipii (Baia Mare reedin
de jude, Sighetu Marmaiei), 11 orae (Baia Sprie; Bora; Cavnic; Dragomireti;
Seini; Slitea de Sus; omcuta Mare; Ulmeni; Tuii Mgheru, Tg. Lpu; Vieu
de Sus), 33 de localiti componente ale municipiilor i oraelor, 63 comune i
214 sate.
Din datele recensmntului populaiei desfurat n anul 2002, a rezultat un total
al populaiei de 515.648 locuitori, ceea ce reprezint 2,6% din populaia total a
rii, respectiv situarea pe locul 17 ca numr de locuitori ntre judeele rii. Un
numr de 302.884 locuitori triesc n mediul urban, iar restul de 212.764
locuitori triesc n mediul rural, cu o densitate medie de 82,2 locuitori/km2 .
Dup etnie structura populaiei se mparte astfel: romni 82,04%, maghiari 9,1%,
ucraineni 6,7%, rromi 1,75%, germani 0,4%, alte naionaliti 0,12%. Municipiul
Baia Mare, reedina judeului Maramure, este un important centru urban din
nord-vestul Romniei. Este situat n partea vestic a judeului, n depresiunea
Baia Mare, pe cursul mijlociu al Rului Ssar, la o altitudine medie de 228 m fa
de nivelul mrii, fiind cuprins de coordonatele geografice 4739' - 4748'
latitudine nordic i 2310' - 2330' longitudine estic. n componena
municipiului Baia Mare intr i localitile Blidari, Firiza, Valea Neagr, Valea
Borcutului, nsumnd o suprafa de 23.471 ha. La nord se nvecineaz cu Munii
Igniului, la sud cu localitile Recea i Groi, la est cu oraul Baia Sprie i la vest
cu Tuii Mgheru.

Maramureul este mprit n patru zone etnografice, fiecare cu obiceiuri i stiluri

de via proprii: ara Lpuului, ara Chioarului, ara Codrului i ara
Maramureului. ara Lpuului se afl n partea de sud a judeului, Maramureul
istoric, sau ara Maramureului, este localizat n partea de SE a judeului. ara
Chioarului este localizat n sud i ara Codrului n spaiul dintre Culmea Codrului
i Valea Someului, partea de sud vest a judeului.

CAPITOLUL II
ANALIZA POTENTIALULUI AGROTURISTIC NATURAL AL JUDETULUI MARAMURES

II.1. Prezentarea generala a potentialului agroturistic natural al judetului

Maramures
Hidrografia este reprezentata de rauri ce se varsa in Tisa: Viseu (cu Cisla, Vaser,
Ruscova), Iza (cu Mara. Ieud, Botiza), Somesul in sud, cu afluentii: Lapus,
Barsau.
Lacurile sunt de mai multe categorii si anume: artificiale (Firiza),
glaciare (Iezerele
Buhaescu, Taul Pietrosu, Negoiescu), lacuri sarate in foste ocne de
sare (Ocna
Sugatag, Costiui), lac format prin prabusirea unei galerii de mina (Lacul
Albastru). Sunt
prezente si o serie de izvoare minerale la Borsa si Botiza.
Lacul Albastru situat la 3 km de Baia Sprie s-a format in 1920 prin prabusirea
unei vechi galerii de mina in care ulterior s-a acumulat apa de ploaie. Lacul de
forma
circulara odata cu trecerea timpului si datorita prezentei sulfatului de fier si a
ionilor de
cupru a capatat o aciditate peste medie si o culoare verzuie chiar albastra in
anumite
conditii - de aici provenind numele sau de Lacul Albastru.

Lacul de acumulare Firiza se afla langa localitatea componenta Firiza pe raul cu

acelasi nume. Construita pentru alimentarea cu apa a orasului Baia Mare, in
prezent
acest lac este folosit si in scop recreativ si de agrement fiind unul din locurile
preferate a
populatiei din Baia Mare.
In Maramures exista o mare diversitate de obiective ocrotite intre
care 19
rezervatii naturale insumand o suprafata de peste 5000 ha. Dintre acestea
amintim:
-Rezervatia Pietrosul Rodnei de 3300 ha, a fost declarata de UNESCO
"
rezervatie a biosferei". Aici traiesc capra neagra si marmota.
Vegetatia
rezervatiei cuprinde si un numar mare de endemisme, ce cresc in mijlocul unui
minunat peisaj alpin, presarat cu lacuri glaciare.
-Rezervatia de castan comestibil se intinde, pe o suprafata de 500
ha, pe
dealurile ce inconjoara Baia Mare.
-Rezervatia geologica " Creasta Cocosului" are in centru o culme ingusta de
andezit, portiune dintr-un vechi crater vulcanic.
-Rezervatia fosiliera Chiuzbaia . Aici se gasesc urme ale vegetatiei pliocene

II.2. Principalele resurse naturale ale zonei agroturistice Maramures

Resursele naturale
n judetul Maramures se gasesc acumulari de minerale cu compozitii
diferite,
constituite n zacaminte de substante minerale utile metalifere. Cele mai
importante resurse
minerale de pe teritoriul judetului sunt reprezentate de:

minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Baita, Herja, Baia Sprie, suior,

Cavnic,
Baiut, Poiana Botizii, ibles, Baia Borsa (Gura Baii, Colbu, Burloaia, Dealu
Bucatii) si
Viseu (Macrlau, Novicior);
mineralizatiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borsa, Viseu
(Macrlau si
Catarama);
- mineralizatiile auro - argentifere de la Sasar, Valea Rosie, Dealu Crucii,
suior, Baita;
-

acumularile de minereu de fier si mangan de la Razoare;

depozitele de bentonita de la Razoare si Valea Chioarului;

- acumulari de sisturi bituminoase n raza localitatilor Viseu, Borsa, Sacel,

Tg. Lapus;
- roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca
piatra sparta
n diverse constructii si ca placaje decorative; pietris si nisipuri n albiile
majore ale
rurilor Somes, Lapus, Viseu, Ruscova, Tisa, Iza; roci silicoase pentru
abrazivi.

Resursele de apa
Regimul precipitatiilor determina, la nivelul judetului Maramures, o retea
hidrografica
bogata si densa, nsumnd o lungime de peste 3100 km, n medie 0,5-0,7
km/km2.
n zona alpina scaderea debitelor se datoreaza perioadelor ndelungate de
nghet (6-7
luni pe an), prezentei circurilor si vailor glaciare datorita carora pe suprafete
ntinse se
dezvolta numai cursul principal al rului, ct si efectului cumpenei de apa, unde
se resimte
lipsa unei retele de ruri cu scurgere permanenta.

n zonele mai joase, cu depozite de versanti mai groase, ploile bogate

contribuie la o
fragmentare mai intensa a reliefului. Aici exista ape freatice din abundenta, care
asigura
alimentarea cu apa a rurilor mici.
Alimentarea pluviala este caracteristica mai ales n lunile mai - iunie, cnd
n regiunile
depresionare au loc viituri destul de mari.
Reteaua hidrografica se nscrie n doua bazine hidrografice distincte - Tisa si
Somes separate de lantul muntos vulcanic Guti - ibles si muntii Rodnei, care formeaza
o axa ce
strabate judetul pe directia NV-SE, respectiv V-E.
Dintre principalele localitati ale judetului, Baia Mare se alimenteaza din
sursa de apa de
suprafata, Cavnic din sursa de suprafata si partial din subteran, Sighetu
Marmatiei, Viseu de
Sus, Tg. Lapus, Seini, Baia Sprie si Borsa din surse de apa subterane.
Resursele de sol
nvelisul de soluri pe cuprinsul judetului Maramures este variat, el
reflectnd caracterul
complex al factorilor naturali, care conditioneaza formarea sa. Se remarca printro ntindere
mai mare urmatoarele tipuri genetice: soluri brune argilice, soluri brune
podzolice, soluri podzolice argilo-iluviale, soluri pseudogleice, soluri brune acide,
andosoluri, soluri gleice, soluri humico-silicatice, litosoluri, aluviuni si soluri
aluviale, regosoluri.
Din suprafata totala a judetului de 6304,36 km2, suprafata agricola
reprezinta 49,4%,
padurile - 45,9%, apele - 0,9% si alte suprafete - 3,8%.

II.2.1. Relieful
Relieful Maramureului este variat, aparinnd unor uniti geomorfologice
majore distincte. Partea central i estic mpreun cu zona munilor vulcanici

Guti-ible i cu cea a munilor cristalini ai Maramureului mpreun cu

depresiunea Maramureului face parte din grupa nordic a Carpailor Orientali.
Zona sud-vestic mai joas incluznd depresiunea Baia Mare i depresiunea
Lpuului, dar i insulele cristaline Codru i Preluca, aparin Podiului
Transilvaniei.
nlimile sunt mijlocii - n general exceptnd zona cristalinului Rodnei, unde
prin vrful Pietrosul Rodnei (2.304 m) se atinge altitudinea maxim din jude.
Relieful nalt al judeului este alctuit din munii Rodnei, Maramure, Guti i
ible. Principalele depresiuni sunt: Maramure, Lpu i Baia Mare.

Muni
Munii Maramureului sunt situai n partea de nord-est a judeului i au
altitudini de 1.600-1.900m.
Munii Guti fac parte din lanul vulcanic Oa-Guti-ible-ClimanHarghita care flancheaz rama vestic a cristalinului Carpailor Orientali.
Nota dominant este dat de prezena unor ntinse platouri de lave i
aglomerate vulcanice andezitice, cu o altitudine mai cobort n nord-vest i mai
ridicat spre sud-est.
Munii ibleului reprezint continuarea Munilor Guti i fac parte din lanul
vulcanic neogen, fiind constituii n majoritate din roci sedimentare strbtute de
roci sub-vulcanice care formeaz principalele vrfuri: ible (1.838 m), Hudin
(1.611m) i Vratic (1.349 m).

Depresiuni
Depresiunea Maramureului este mrginit de Munii Maramureului la nord,
Munii Rodnei, ible i Guti la sud i vest, continundu-se dincolo de hotarele
rii.
Depresiunea Lpuului se afl la sudul judeului la limita dintre lanul
vulcanic i Podiul someean. Spre nord i est, limita este format din Munii
ible, spre sud de Culmea Berzei i Masivul Preluca, spre vest prezentnd o
deschidere larg spre Depresiunea Baia Mare de care o desparte cumpna de
ape dintre vile Cavnicului i Lpuului inferior dup ieirea din defileu.
Depresiunea Baia Mare este zona cea mai cobort, avnd o altitudine
medie de 200 m. situat n partea de vest a judeului, este limitat la nord i

este de Munii Guti, care o domin, i de Depresiunea Copalnicului, spre sud

limita fiind format de masivul Preluca iar spre vest de Culmea Codru.
Depresiunea are aspectul unui amfiteatru.

II.2.2. Clima
Teritoriul Maramureului se caracterizeaz printr-o clim temperat continental
cu nuane moderate. Clima judeului este condiionat de poziia acestuia n
cadrul teritoriul rii, de influena sistemelor barice, siberian, irlandez i
mediteranean, precum i de diversitatea formelor de relief.
Potrivit statisticilor, n medie 275 de zile pe an au temperaturi pozitive. Analiza
temperaturilor medii lunare conduce la concluzia c luna cea mai clduroas din
an este iulie, iar cea mai rece ianuarie. Cantitile de precipitaii sunt printre cele
mai ridicate din ar, aproximativ 70% din suprafaa judeului primind ntre 9001.000 mm precipitaii pe an.
n Depresiunea Baia Mare clima are nuane mediteraneene.

II.2.3. Reteaua hidrografica

Judeul Maramure este caracterizat printr-o reea hidrografic bogat, cu o
lungime de 3.000 km. Rurile judeului Maramure aparin de dou mari bazine
hidrografice: Tisa i Some.
Tisa superioar adun toi afluenii care au izvoarele pe versanii sud-vestici ai
Munilor Maramureului i nordul Munilor Rodnei i praiele care coboar din
Munii Guti-ible.
La ieirea din muni, Tisa primete rul Vieu care, la rndul su, strbate
Depresiunea Maramureului, apoi Vaserul, i Ruscova. Are ca aflueni: Negoiescu,
Izvorul Drago i Repedea, care dreneaz i o parte din lacurile glaciare din
Munii Rodnei.
Someul este cel mai mare ru care strbate partea de sud-vest a
judeului, avnd ca aflueni importani Slajul i Lpuul. Rul Lpu, izvorte
de sub Vrful Vratecului i este colectorul apelor de pe versanii sudici ai
munilor Guti, ible i Lpu. Are ca aflueni mai importani: Rohia, Suciu,
Cavnic i Ssar.
Hidrografia judeului este completat de o serie de lacuri naturale i antropice.
nlimile cele mai mari din Munii Rodnei adpostesc lacurile glaciare Iezer i
Buhiescu. n partea nord-vestic a lanului vulcanic se afl lacuri instalate fie pe
aglomerate vulcanice, cum sunt cele de sub Creasta Cocoului sau Platoul
Izvoarele, fie pe glacisuri ca lacurile din piemontul atra Pintii. n apropiere de
Baia Sprie se afl Lacul Albastru, cu un diametru ce 60-70 m i o adncime de 5
m. Este unic prin origine fiind format prin prbuirea unei galerii de min.

La Ocna ugatag se afl lacuri de dizolvare i prbuire a unor ocne cu exploatri

strvechi de sare. n apropiere de Baia Sprie se afl Lacul Bodi.

II.2.4. Etajele de vegetatie

Vegetaia, prin populaiile sale, s-a adaptat diferitelor biotopuri, n cadrul crora,
unul dintre factorii abiotici cei mai importani este relieful. n mod natural, prin
adaptare, diverse specii vegetale, n funcie de altitudine, s-au zonat n anumite
areale.

II.2.5. Flora si fauna

Diversitatea reliefului este reflectat i n diversitatea florei i faunei, pe
suprafaa judeului Maramure fiind identificate aproape toate zonele de
vegetaie existente n ar. Bine individualizat, etajul alpin se ntlnete la
altitudini de 1.900-2.000 m. Principalele componente ale vegetaiei ierboase
sunt: rugina, pruca, lichenul renilor, coarna, clopoelul alpin, piciorul cocoului
alpin, garofia Rodnei.
Etajul subalpin este bine conturat nu doar n Munii Rodnei ci i n Munii
Maramureului i ible. Caracteristic pentru acest etaj este apariia speciilor
lemnoase de arbuti boreal-alpin: jneapnul, ienuprul, arinul de munte,
smrdarul, afinul, meriorul. Pe etajul 800-900 m, elementul principal l constituie
molidul, nsoit de paltin i scoru.
Fauna Maramureului este reprezentat n zona forestier de specii de
interes cinegetic: ursul, cerbul, cpriorul, mistreul, rsul, lupul, vulpea, jderul,
capra neagr, cocoul de munte i iepurele.

II.2.6. Factorii naturali balneo climaterici

Factorii naturali de cur sunt apele minerale carbogazoase, feruginoase,
bicarbonatate, calcice, magneziene, atermale, care se folosesc att n cura
intern, pentru afeciuni ale tubului digestiv, rinichilor i cilor urinare, ct i n
instalaiile de bi, pentru afeciuni ale aparatului locomotor i ginecologice. Dat
fiind clima propice, staiunea este recomandat i pentru tratamentul nevrozelor
astenice i al tulburrilor respiratorii.

II.2.7. Ariile protejate ( rezervatii naturale )

Pn n prezent, n judeul Maramure s-au constituit prin Hotrri de Consilii
Locale sunt 6 arii naturale protejate de interes local: o arie natural geologic i
faunistic, o rezervaie geologic i 4 zone umede. Conform clasificrii Uniunii
Internaionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), acestea fac parte din

categoriile a III-a (Monument al Naturii: o zon ce conine una sau mai multe
caracteristici naturale sau natural/culturale care au o valoare remarcabil sau
unic din cauza raritii nnscute, reprezentativitii, calitilor estetice sau
importanei culturale) i a IV-a (Arie de Management pentru Habitat/Specie: o
zon terestr i/sau marin supus unei intervenii active de management
pentru a asigura meninerea habitatelor i/sau ndeplinirea necesitilor unor
specii particulare).
Cele ase arii protejate de interes local sunt:
Petera Ponorul Jitelor arie natural geologic i faunistic (categoria a
III-a IUCN), 0,05 ha, constituit prin Hotrrea nr. 32/22.08.2005 a Consiliului
Local Groii ibleului;
Turile i turbria de la Hoteni zon umed (categoria a III-a IUCN), 2,51
ha, constituit prin Hotrrea nr. 04/26.01.2006 a Consiliului Local Ocna
ugatag;
Mlatina Dumbrava zon umed (categoria a IV-a IUCN), 4 ha, constituit
prin Hotrrea nr. 04/26.01.2006 a Consiliului Local al oraului Dragomireti;
Turile Chendroaiei zon umed (categoria a III-a IUCN), 2,46 ha,
constituit prin Hotrrea nr. 08/25.04.2006 a Consiliului Local Deseti;
Ursoi rezervaie geologic (categoria a III-a IUCN), constituit prin
Hotrrea nr. 3/20.03.2006 a Consiliului Local Vadu Izei;
Rul Mara pe o lungime total 37,6 km: 2,4 km prin HCL nr. 24/2008
Vadu Izei; 2,9 km prin HCL nr. 50/19.08.2008 Ocna ugatag; 9,4 km prin HCL nr.
22/30.09.2008 Giuleti; 22,9 km prin HCL nr. 15/2008 Deseti.