Sunteți pe pagina 1din 5

Vlasie Andreea

Formare si consiliere profesionala


Master PMTS,anul I

Raport debate Educaie formal vs. Educaie nonformal


Activitatea analizat n cadrul acestui raport de evaluare este o dezbatere. Dezbaterea este
o discuie structurat. Gradul de structurare i formalitate al acesteia depinde de participan i i de
contextul n care aceasta se realizeaz. De regul, se formeaz dou echipe, fiecare cu cte
minim doi membrii. O echip, ,,echipa afirmativ, susine rezoluia, n timp ce cea de-a doua se
opune acesteia. Discuiile n contradictoriu ce au ca scop dezvoltarea abilitilor de prezentare i
argumentare sunt descrise ca fiind dezbateri, fiind ntlnite att n spaiile formale ct i n cele
non-formale. De asemenea, dezbaterea este descris ca o discuie structurat pe teme complexe,
ajutnd la formarea gndirii critice i logice (Cerbuc, Duceac i Gorencioi, 2001).
Tema poate fi selectat astfel nct s corespund unui scop educaional particular,
specific, iar fiecare membru ar trebui s fie pregtit pentru a dezbate ambele poluri ale rezolu iei.
Exist dou tipuri de dezbateri: dezbateri metodice - acestea au nevoie de un plan, de o structur
i ambele echipe au nevoie de documentare n prealabil i dezbateri de apreciere - n cazul
acestora nu este necesar o documentara prealabil, nici de un plan, ns acestea pot depi
limitele de timp.
Literatura existenta in domeniu a fost parcursa de ambele echipe, a fost sustinuta cu
argumente valide, dar au fost putine surse bibliografice.
Educaia nonformal este o sintagm care se impune n discursul internaional despre
educaie la sfritul anilor 60 i nceputul anilor 70. Este asociat conceptului de nvare pe tot
parcursul vieii (en. lifelong learning) i accentueaz importana educaiei care se petrece dincolo
de cadrul formal al sistemului de nvmnt, fie c se desfoar n alte spaii dect cele ale
colii, fie c se realizeaz prin activiti care nu fac obiectul curriculumului colar, dar care
rspund nevoilor i intereselor de cunoatere i de dezvoltare ale unui grup. Valorizarea educaiei
nonformale apare ca urmare a faptului c sistemul educaional formal se adapteaz ntr-un ritm
prea lent la schimbrile socio-economice i culturale ale lumii n care trim. De aceea, sunt
ntrevzute i alte posibiliti de a-i pregti pe copii/ tineri/ aduli s rspund adecvat la
schimbrile societii. Aceste ocazii de nvare pot proveni nu doar din nvmntul formal, ci
i din domeniul mai larg al societii sau din anumite sectoare ale acesteia. Din dezbaterile
purtate pe aceast tem, a rezultat o viziune tripartit asupra educaiei, care evideniaz dou
aspecte: pe de o parte, nelegerea complementaritii dintre nvarea formal, cea nonformal i
cea informal; pe de alt parte, necesitatea de a construi reele transparente de oferte i
recunoatere reciproc ntre cele trei forme de nvare (Costea , Cerkez i Sarivan, 2009, apud
Memorandum cu privire la nvarea permanent, 2000).
Definiiile cele mai cunoscute ale celor trei forme de educaie au fost formulate de
Coombs, Prosser i Ahmed (1973):
Educaie formal: sistemul de educaie, structurat ierarhic i gradat cronologic, pornind
de la coala primar pn la terminarea universitii, incluznd, pe lng studiile academice

Vlasie Andreea
Formare si consiliere profesionala
Master PMTS,anul I

generale, diverse programe specializate de formare (cursuri, activiti de formare organizate de


instituii de nvmnt).
Educaie informal: procesul real de nvare de-a lungul vieii, n cadrul cruia fiecare
individ i formeaz atitudini, i interiorizeaz sau clarific anumite valori, dobndete
deprinderi i cunotine din experiena cotidian, valorificnd influenele i resursele educative
din mediul n care triete de la familie i vecini, de la locul de munc sau de joac, de la pia/
magazin, de la bibliotec sau din mass-media.
Educaie nonformal: orice activitate educaional organizat n afara sistemului formal
existent fie c se desfoar separat sau ca un element important al unei activiti mai largi
care este menit s rspund nevoilor educaionale ale unui anumit grup i care are urmrete
obiective de nvare clare (Costea et. al, 2009).
Fordham (1993), apud Costea O., Cerkez, M., Sarivan, L. et al., 2009, evideniaz
faptul c, n cazul educaiei nonformale, organizarea i planificarea nvrii ar trebui asumate
chiar de ctre cursani; ca atare, este nevoie de o abordare de jos n sus (bottom up), care s le
dea cursanilor capacitatea de a nelege sau, de ce nu, de a schimba structurile sociale din jur.
Principiul participativ, care st la baza filosofiei nonformalului, trebuie neles ca participare la
propria formare (nelegere a nevoilor i gsirea soluiilor adecvate de instruire n domeniile
respective) i la viaa comunitii / a societii. Dac n cazul educaiei formale, curriculumul este
impus, n cazul educaiei nonformale acesta ar trebui negociat de grupul de cursani, astfel nct
s rspund ct mai bine nevoilor acestora. n ceea ce privete educaia informal, se desfoar
fr s aib la baz un curriculum.
Debate-ul a fost alcatuit din 5 participanti : Bilga Claudia, Bud Felicia,Maria Pascu,
Mincu Larisa si Buca (Brehui) Adriana.Participanii au fost imparii pe 2 echipe si o persoana a
fost moderatorul.
Participanii la dezbatere nu au menionat motivele pentru care este necesar o
nou/actual dezbatere pe aceast tem, ns, dup prerea mea, nu ar trebui argumentat n
favoarea uneia dintre cele dou modaliti de invatare, ci pentru o armonioas mbinare a celor
dou..Invatarea formala sta la baza invatarii noastre,este esentiala,iar cea non-formala este cea
care are loc mereu atunci cand luam parte la o activiate si este o activitate long-learning.
Precizarea scopului dezbaterii: susintorii dezbaterii au precizat n mod specific
scopul acesteia la inceputul debatului precizand tema si din cine sunt alcatuite echipele.Scopul
debate-ului a fost acela de a convinge o persoana neutra,numita arbitru,ca argumentele unei
echipe sunt mai juste decat a echipei oponente.
Scopul realizrii prezentei lucrri a fost acela de a-mi expune propriul punct de vedere
cu privire la tema dezbtut, dar i cel de a oferi un feedback constructiv colegilor care au
realizat debate-ul.
Scopul analizei activitii a fost acela de a explora importana acestei teme n contextul
academic n care ne aflm.

Vlasie Andreea
Formare si consiliere profesionala
Master PMTS,anul I

Tema dezbatuta este ,,Importanta educatiei formale versus ,,Importanta educatiei nonformale.
Principalele idei abordate sunt urmtoarele:
Pentru susinerea importanei invatarii formale :
Invatarea formala este acel tip de invatare care se produce, conform lui Merriam si
altii (2007), in cadru institutionalizat, pe baza unor clase si cursuri care ofera informatii
structurate dupa o anumite reguli, in cadrul educatiei formale recunoscute prin diplome si
certificate.
Principalul avantaj al acestui tip de invatare este faptul ca programul i inventarul de
discipline academice structureaz cunotinele conform specificului domeniului, ceea ce
nseamn c n contextul ei se nva : abilitatea de nelege corect sistemele de simboluri, de a le
utiliza ntr-o manier inteligibil, de a comunica idei i presupoziii, de a formula i rezolva
probleme slab structurate. De altfel acesta este si primul argument in favoarea invatarii formale.
Un al doilea argument este faptul ca prin nvarea formal se dezvolt cunotinele i
abilitile de baza, specifice unui anumit domeniu, competene referitor la diferite instrumente i
tehnici, socializarea n conformitate cu normele unor comuniti specifice sau unor profesii.
De exemplu: in cazul profesiei de psiholog cunostintele si terminologia specifica vor fi
invatate intotdeauana in cadru formal, prin cursuri care ofera informatii structurate dupa
anumite reguli astfel incat cunostintele asimilate sa aiba o continuitate logica.
Un al treilea argument este faptul ca acest tip de invatare este coordonata de un corp
profesional specializat, specialisti pe domenii de studiu si persoane investite special cu facilitarea
invatarii si se desfasoara intr-un cadru pedagogic determinat, cu metode si mijloace de predare,
invatare si evaluare cu functii pedagogice precise.
Precizam faptul ca educatia formala este aceea care, n ultima instanta, organizeaza si
structureaza sistemul cognitiv, aptitudinal si atitudinal al individului de o maniera care sa permita
ulterior receptivitatea fata de informatiile si valorile vehiculate prin intermediul educatiei
nonformale sau informale.
Dezavantajul major al educatiei nonformale este legat de absenta unor demersuri
evaluative sistematice, fapt care n absenta unei autoevaluari riguroase si obiective poate
conduce la serioase ramneri n urma ale beneficiarilor acestei forme de educatie. Din acest
motiv se recomanda o alternanta a educatiei nonformale cu cea formala.
Pentru invatarea non-formala :
Invatarea non formala este un tip de educatie din ce in ce mai prezent in societatea
romaneasca, reprezentand un mod diferit de invatare si dezvoltare a competentelor din diferite
domenii.
J. Kleis defineste invatarea nonformala ca fiind"orice activitate educationala, intentionata
si sistematica, desfasurata de obicei in afara scolii traditionale, al carei continut este adaptat
nevoilor individului si situatiilor speciale, in scopul maximalizarii invatarii si cunoasterii si al

Vlasie Andreea
Formare si consiliere profesionala
Master PMTS,anul I

minimalizarii problemelor cu care se confrunta acesta in sistemul formal (stresul notarii in


catalog, disciplina impusa, efectuarea temelor)
- este centrata pe procesul de invatare nu pe cel de predare, solicitand in mod diferentiat
participantii;
- dispune de un curriculum la alegere, flexibil si variat propunandu-le participantilor activitati
diverse si atractive, in functie de interesele acestora, de aptitudinile speciale si de aspiratiile lor;
- asigura o rapida actualizare a informatiilor din diferite domenii fiind interesata sa mentina
interesul publicului larg, oferind alternative felxibile tuturor categoriilor de varsta si pregatirii
profesionle, punand accentul pe aplicabilitatea imediata a cunostintelor si nu memorarea lor;
Dezavantajele invatarii formale :
-exista tendinta de transmitere-asimilare a cunostintelor in defavoarea dezvoltarii-exersarii
capacitatilor intelectuale si a abilitatilor practice, cu alte cuvinte nu permite elevilor sa-si
dezvolte spiritual liber, ci presupune doar insusirea obligatorie unor cunostinte considerate de
actualitate la momentul repectiv, chiar daca persoana nu are aptitudini, intereese catre domeniul
respective.
- orientarea predominanta spre informare si evaluare-intregul proces de educatie formala
presupune transmiterea unor informatii de catre profesori si insusirea lur de catre elevi/student, la
un anumit interval de timp realizandu-se evaluarea cunostintelor persoanei, evaluare ce de multe
ori presupune reproducerea continuturilor transmise de catre professor, fara vreo influenta venita
din partea studentului/elevului.
- centrarea excesiva pe realizarea competentelor prevazute de programa scolara si restrngerea
libertatii de actiune a elevului, fapt ce poate conduce la aparitia dezinteresului, plictiselii sau
monotoniei
Consider c susintorii dezbaterii au reuit s-i susin punctele de vedere prin argumente
solide, fundamentate tiinific (mai ales echipa ce a susinut importana invatarii formale).
Limbajul utilizat a fost unul academic, dar accesibil, prezentarea a urmrit o structur logic,
destul de bine organizat, iar mediatorul dezbaterii a reuit s nuaneze un echilibru desfurrii
dialogului.
n alt ordine de idei, consider c meninerea contactului vizual ntre susintori ar fi un punct
esenial n cadrul desfurrii unei dezbateri, aspect care a lipsit la unii dintre prezentatori.

Vlasie Andreea
Formare si consiliere profesionala
Master PMTS,anul I

Bibliografie:
Cerbuc, P., Duceac, M., Gorencioi, V. (2001). Dezbateri. Chiinu: Liceul de academie
naional a Moldovei.
Coombs, P. H. with Prosser, C. and Ahmed, M. (1973) New Paths to Learning for Rural
Children and Youth, New York: International Council for Educational Development.
Costea, O., Cerkez, M., Sarivan, L. (2009). Educaia nonformal i informal. Realiti
i perspective n coala romneasc. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic.
Negovan, V. (2013), Psihologia Invatarii, forme, strategii si stil, Bucureti, Ed.
Universitara.
*Memorandum cu privire la nvarea permanent, 2000

S-ar putea să vă placă și