Evaluarea

Testul desenul persoanei

Desenul prezinta o fata vesela, mica,slaba.
Plasarea desenului este sub mijlocul paginii ceea ce sugereaz faptul c subiectul se
simte nesigur, inadecvat si are nevoia unor fundaii solide, de control i de echilibru.
Figura este mica ceea ce sugereaza inadecvare,inferioritate,cu stima de sine scazuta si
preocupare de adaptare la mediul.
Figurile schiate sugereaza evaziune ,data de insecuritate.figurile acute doar din linii ca
niste bete sugereaza evaziune si opozitie fata de problema.
Liniile negre ( la par ) sugereaza agresivitate.
Omiterea mainilor este realizata de catre anxiosi,indivizii inadecvati care se simt rejectati.
Capul foarte mare sugereaza grija foarte mare asupra identitatii, tendinte intelectuale
puternice,activiate imaginara considerabila ca sursa de satisfactie,poate fi un indicator al
deficientei mintal ( intarziere de dezvoltare psiho-emotionala). preocupare organic n
legaturcu procesul gndirii.
Accentuarea puternic a feei sugereaz preocupare pentru relaiile
sociale i aparenele exterioare (Jolles), impuls interior pentru afirmare
social (Machover).
Ochii larg deschii sugereaz cerere de ajutor.
Gura larg, cu colurile n sus: afinitate fortat, tendina de a se prezenta
zmbind, de a prezenta o fatada acceptabila care s mascheze triri mai
puin acceptabile.
Nasul neobinuit de mare este adesea sugestiv pentru o agresivitate falic.
Prul foarte haurat indic o sexualitate excesiv sau anxietate sever n
legatura cu sexualitatea sau cu controlul mental sau anxietate n legatur
cu gndirea sau imaginaia.
O prea mult atenie acordat prului apare la subieci narcisici, centrai
pe sine, vanitoi.
lipsa gtului, sugereaz probleme de control i comportament
impulsiv.
Minile omise: trire a inadecvarii modului cum se descurca cu
ambiana (Jolles), . triri de vinovie n legatur cu agresivitatea, ostilitatea,
trairile sexuale.
 Braele desenate rigid sau n lateral sugereaz fric social i
rigiditate.
Braele lungi: ambiios i doritor de succes (Jolles), care cere dreptate
i atenie. Dac sunt prea lungi: ambiie drept compensare pentru
sentimentele de inadecvare.
Picioarele foarte slabe sugereaz insecuritatea.
Siluete asemntoare cu pianjenii: de ateptat ntre 3 si 6 ani, vrsta
cronologic.
Indacatori ai unor trairi de inadecvare: figura mica,picioarele ca niste
bete,absenta labelor picioarelor.

Desenul familiei
Nivel grafic
Liniile scurte sugereaz o inhibiie a expansiunii vitale, introversie.
Cnd desenul este foarte mic n pagin , aceasta indic un defect de
expansiune, o inhibare a tendinelor.
Uneori subiectul repet ntr-un personaj sau de la un personaj la altul aceleai
trsturi simetrice. Aceast repetiie ritmic poate merge pn la stereotipii care
reprezint pierdera spontaneitii, rigiditate. Acasta apare foarte pronunat n
cazurile de
Nevroz sau n structura obsesional.

) Zona paginii folosite (simbolistica spaiului)

1) zona de jos = zona instinctelor primordiale de conservare a energiei vitale
= zona preferata a obosiilor, deprimailor, psihastenicilor
O lips de culoare n desen poate indica un vid afectiv sau o problem de
exteriorizare a afectivitii.
Nivelul structurilor formale
Tipul raional este un tip la care spontaneitatea este n mare parte inhibat de
cenzuri i a fcut loc unei reguli de o anume rigiditate, ce conduce la reproducerea
stereotip i ritmic a personajelor puin mobile, izolate unele de altele, dar adesea
desenate cu o grij extrem pentru detalii. Liniile drepte i unghiurile predomin
asupra curbelor.
NIVELUL CONINUTULUI
- cel care-i deseneaz propria familie se supune principiului realitii
Un alt mecanism este ntoarcerea agresivitii spre sine nsui, cu scopul de a fi
iertat. n consecin, de fiecare dat cnd, n desenul su, un copil se devalorizeaz,
fie desenndu-se mai mic, fie la distan sau sub ceilali, fie se declar mai puin
fericit sau mai puin amabil dect n realitate, face asta pentru c resimte angoas
de culpabilitate. n cazurile extreme aceasta poate merge pn la a se suprima
complet din desen.
Nu avem personaj valorizat,toti sunt fericiti,toti merg in excursie la intrebare cine
ramane acasa,spune ca tata are duba si merg cu totii.
Andreea este langa mama si tata,se tine de mana,motiv pentru care intareste
ipoteza ca andreea este plasata in figura Andreei.Marius la distanta de mama si de
tata si implicit de Andreea,ceea ce poate indica ca fetita isi doreste sa il tina la
distanta pe frate.
. Eliminarea din desen a figurii proprii
Aceasta autoeliminare poate fi:
a) parial: se reprezint mai mic, cu ntreruperi, cu trsturi neclare, fragmentare
=>inhibiie, timiditate, educaie sever, nu-i asum tendinele vitale, agresivitate
fratern diminuat.
b) total =>depresie sever
Tendina de autoeliminare =>regresie la stadiile orale datorat:
-rivalitatii fraterne
-complexului Oedip
Conflictul de rivalitate fratern
tipic feminina agresivitatea ntoars spre sine => reaciile depresive
Sinteza interpretativ

Ipoteze
Fetita se simte exclusa din familie,ipoteza se bazeaza pe desenul familei vrajite
unde ea este diferita de toti ceilalti .si pe desenul familiei unde ea este exclusa cu
totul,si pe desenul persoanei unde este desenata de 2 ori unde ipoteza este ca
apare eul real si totodata eul ideal,ca exista un conflict intre ceea ce este si ceea ce
isi doreste sa fie si asta este motivul pentru care nu se simte acceptata in familie,se
simte exclusa.
Casa si copacul sunt simboluri care apar in mai multe desene,cum ar fi desenul
famililei, si in exercitiul cu spatiul ei identitar in care ea se simte securizata din
Violet Oackleader.
Mama a fost surprisa cand i a cumparat fetitei puzzle.si ea a stiu sa faca
puzzle,imaginea mea sa fie deformata si sa devalorizeze fetita capacitatile cognitive
ale fetitei.
Mama este in negare,nu ofera activitate
Mama nu este conectata cu copilul fapt ce rezulta din interviul cu mama.
Mamei ii este greu sa impuna reguli si limite.
Mama spune,,eu vorbesc cu ea ca si un om mare,tie trebuie sa iti creasca creirul,tu
trebuie sa dormi ; mama sa ii puna eticheta ca este mai inceata.si fratele vorbeste
cu ea ca un om mare si ii spune,, sa ii creasca mintea ,nu o putem lasa asa,am
vazut eu altii cum fac cu copii lor .
Mama poveste despre stilul de parentil al ei si al fostului sot.poveste ca el ii lasa
mana libere fetei si ea ii spunea sa fie mai dur . Inaiante de asta mama povestea ca
tatal este mai tolereant decat ea.

Asteptarile mamei in raport cu sedintele de consiliere sunt : dezvolate emotionala si

dezvoltare cognitiva.
Mama povesteste ca vreau sa fie si ea cum sunt alti copii,carora le merge mintea
alfel ..