Tehnologii de plantare

Plantarea:

pomilor
capsunului
coacazului
zmeurului
Plantarea pomilor - [mergi sus ]

Lucrri de nfiinare.
Etapele care trebuiesc parcurse la nfiinarea unei plantaii de pomi fructiferi sunt
urmtoarele: pichetarea terenului, spatul gropilor, repichetatul si umplerea parial a
gropilor cu pmnt si gunoi, alegerea materialului sditor, repartizarea pomilor la gropile de
plantare si plantatul pomilor.
Pichetatul terenului se face in vederea marcrii locului de plantare al fiecrui pom. In funcie de
natura terenului se utilizeaz mai multe sisteme, dar cel mai folosit este cel simplu de marcare, prin
ru, la distantele stabilite, si prin msurare cu ruleta. Practic, pe terenuri cu pante mici sau in pante
terasate: pichetatul in dreptunghi la care intre rnduri distanta este mai mare, iar pe rnd distantele
sunt mai mici si in ptrat la care distantele sunt egale att pe rnd cat si intre rnduri.
In cazul terenurilor uor accidentate sau cu o panta mica, pichetarea se face in paralelogram ca si cel
in dreptunghi, doar unghiurile opuse sunt egale doua cate doua, sau in chinconz respectiv in triunghi
echilateral.
Atunci cnd se dorete plantarea pomilor pe terenuri neamenajate se face pichetaj pe curbe de nivel.
In cazul pichetrii terenului pentru nfiinarea de plantaii intensive, ntotdeauna trebuie avut in vedere
ca rndurile de pomi sa fie perpendicular pe axul drumurilor principale.
Spatul gropilor, repichetatul si umplerea parial a gropilor cu pmnt si gunoi de
grajd. Prima dintre aceste lucrri trebuie fcuta cu mult timp nainte de plantare, uneori chiar cu 1-2
luni, acolo unde terenul nu se desfunda. Mrimea gropilor este variabila in funcie de gradul de
mobilizare al terenului, si anume de la 30x30x30cm in teren desfundat, pana la 60x60x40cm in teren
nedesfundat. Celelalte lucrri se fac cu doua 2-3 sptmni nainte de plantare, respective gropile se
umplu cu pmnt si gunoi, iar repichetatul se face prin vizare pe jaloane sau cu ajutorul scndurii de
repichetat.
Alegerea materialului sditor este una din operaiile de care depinde starea viitoarei plantaii. De
aceea, este indicat ca materialul sditor s fie procurat din toamn, din pepiniere consacrate,
recunoscute oficial i controlate, care garanteaz autenticitatea, calitatea i sntatea pomului. Este
indicat sa se aleag pomii cu rdcinile cat mai dezvoltate si intacte, cu lemnul ramurilor copt si
muguri bine formai, preferndu-se cei care au numeroase ramuri laterale sau anticipai, la care se
poate forma scheletul pomului si implicit intrarea timpurie pe rod. Efectul plantrii unor astfel de pomi
consta in formarea rapida a coroanelor si nceputul fructificrii nc din anul 2 sau 3, obinndu-se o
producie nsemnat de fructe nc din anul 4 de la plantare.
Plantarea pomilor. Epoca cea mai potrivita pentru plantarea pomilor in general este toamna
(octombrie-noiembrie), ntruct asigura refacerea sistemului radicular si pornirea in vegetaie
primvara mai timpuriu, dar se mai poate planta si primvara devreme (martie-aprilie). Pomul trebuie
plantat la adncimea la care a crescut in pepiniera, respectiv cu punctul de altoire la nivelul solului. In
caz ca plantarea este adnca, se ntrzie pornirea in vegetaie, iar in cazul unei perioade ploioase si pe
teren greu are loc asfixierea rdcinilor. Numai in zona de es, unde se simte lipsa umezelii, pomii pot
fi plantai cu 2-3 cm mai adnc dect au fost in pepiniera. Pe msur ce se aeaz pmnt peste
rdcinile pomului, trebuie efectuata o clcare energic, in jurul pomului, pentru a se tasa solul si a nu
rmne goluri de aer.
Indiferent de epoca de plantare, materialul sditor suport dou operaii premergtoare lucrrii fasonarea i mocirlirea pomilor.
Fasonarea const n eliminarea rdcinilor vtmate, remprosptarea prin scurtarea vrfurilor la
cele lungi.
Mocirlirea se realizeaz prin introducerea sistemului radicular ntr-un amestec de consistena
smntnii realizat din pmnt (de preferin galben), blegar proaspt de bovin i ap.
De regula, la plantare, dup fasonarea rdcinilor si mocirlire, pomul se aeaz in partea de nord a
tutorelui pentru a-l proteja de aciunea ngheului si dezgheului brusc.

Alte lucrri care se fac odat cu plantarea pomilor sunt: administrarea ngrmintelor la groapa,
udarea, precum si muuroiul de toamna. Cnd pomii se planteaz in gropi spate individual, cum este
cazul in grdinile de lng cas, odat cu plantarea, trebuie administrate si ngrmintele, si anume
15-20 Kg gunoi de grajd bine fermentat sau 20-30 g azotat de amoniu, 20-30 g de sare potasica si 5060 g superfosfat substana activa, la fiecare pom.

Plantarea capsunului - [mergi sus ]

Cpunul se cultiva in cultura anuala sau multianuala, in cmp liber sau protejat in solarii, precum si
in sere in cultur forat. Pentru nfiinarea plantaiilor este necesar dezinfectarea solului pentru
combaterea larvelor de crbu si a nematozilor, nainte de artura adnca sau nainte de mrunirea
solului prin discuire. Alte lucrri necesare constau in parcelare, pichetare la 80 cm - 1 m intre rnduri
si 25-30 cm intre plante pe rnd, pregtirea stolonilor pentru plantat, mocirlirea si plantarea propriuzisa. Densitatea este de 40.000-60.000 plante/ha, in cultura anuala la plantare in lunile iunie-iulie.
Pentru cultura multianuala plantarea de toamna are loc in septembrie pana la 15 octombrie, primvara
in aprilie sau chiar vara la sfritul lunii iulie si nceputul lunii august, folosind stoloni refrigerai. La
plantare este obligatoriu folosirea de stoloni nmulii in pepiniere autorizate. Indiferent de sistemul de
cultur, materialul sditor suport dou operaii premergtoare lucrrii - fasonarea i mocirlirea
stolonilor.
Fasonarea const n ndeprtarea resturilor de filamente, frunze uscate i reducerea aparatului foliar
la 1-2 frunzulie.
Mocirlirea se realizeaz prin introducerea sistemului radicular ntr-un amestec de consistena
smntnii realizat din pmnt (de preferin galben), blegar proaspt de bovin i ap.
Plantarea manual implic trei operaiuni:
* execuia gropii cu plantatorul sau cu sapa la 10-15 cm adncime;
* introducerea stolonilor n gropi;
* strngerea pmntului pe lng rdcini, astfel nct acestea s fac mas cu solul.
Plantarea mecanic se realizeaz cu ajutorul mainilor de plantat rsaduri de legume care se
adapteaz la sistemul de plantare al stolonilor de cpuni.
Principalele condiii pentru reuita culturii sunt:
* poziia rdcinilor care trebuie s fie perfect vertical i dreapt n gropi;
* coletul stolonilor s fie la nivelul solului;
* mugurele central s fie deasupra solului;
* solul s fie bine tasat prin clcare n jurul plantelor, astfel c, la prinderea uoar de frunze, plantele
s opun rezisten;
* irigarea culturii.

Produciile care se obin ncepnd cu anul al doilea de cultura sunt de 15-20 t/ha, iar la deplina rodire
de 20-30 t/ha. Durata culturii este de 2-4 ani, dup care se rennoiete si se dezinfecteaz solul.
Fertilizarea este necesara in funcie de rezervele solului si nivelul produciei, cunoscndu-se ca la o
tona de cpun sunt necesare dozele de 3,5 Kg azot, 2,5 Kg fosfor, 6,5 Kg potasiu si 20-30 t gunoi de
grajd.
Irigarea este obligatorie dup plantare, iar in zonele mai secetoase sau pe terenuri nisipoase si in
timpul vegetaiei, dup nflorit si la creterea fructelor.
In privina lucrrilor de ntreinere a solului un rol hotrtor in reuita culturii l au prailele manuale
pentru combaterea buruienilor sau folosirea erbicidelor selective, ca si mulcirea cu paie nainte de
intrarea in prga a fructelor.

Plantarea Coacazului - [mergi sus ]

Epoca cea mai potrivita pentru plantare este toamna dup cderea frunzelor, n octombrie noiembrie
si primvara nainte de pornirea n vegetaie, dup dezgheul solului.
Terenul folosit la nfiinarea plantaiei trebuie s fie fr exces de umiditate, cu sol argilo-lutos, reavn,
cu fertilitate ridicat. Plantarea se face n gropi sau rigole. Gropile se realizeaz manual, dup
pichetarea terenului, sau mecanizat, la dimensiunile de 45/45/30 cm. Deschiderea rigolelor se
realizeaz cu un plug special la adncimea de 32-35 cm. nainte de plantarea materialului sditor se
execut o fertilizare la groap sau pe rigol folosind 5-6 kg gunoi de grajd bine fermentat, 30-40 g
superfosfat, 20-25 g sulfat de potasiu i 15-20 g azotat de amoniu.
Materialul sditor ce urmeaz a fi plantat se fasoneaz astfel: se ndeprteaz prin tiere rdcinile
vtmate sau rupte, se scurteaz butaul la 3-4 muguri lungime, dup care se mocirlete ntr-un
amestec consistent compus din pmnt galben, blegar proaspt de bovin i ap.
Butaii astfel pregtii se aeaz n gropi sau rigole cu rdcinile rsfirate i cu vrful ctre pichet. Se
adaug pmnt i se taseaz bine n jurul plantei, dup care se execut o copc n care se toarn 5-8
litri de ap. Dup infiltrarea apei n sol, se execut un muuroi pn la mugurele terminal. Partea care
se afl deasupra solului i care se muuroiete, trebuie s aib 2-3 muguri pe lungimea butaului.
La nfiinarea unei plantaii de coacz se are in vedere vigoarea si modul de cretere al tufelor,
fertilitatea solului si posibilitile de ntreinere. Butaii sau marcotele lungi de 20 25 cm, cu 7 10
rdcini de 10 15 cm lungime se planteaz toamna sau primvara, la distante de 0,8 1,2 m pe
rnd si 2,5 3 m intre rnduri la densitatea de 3.000 3.300 plante/ha. Se recomanda plantarea a 2
3 soiuri in parcela pentru o buna polenizare. Cea mai utilizata forma de conducere a plantelor este
aceea de tufa, care se transforma in 2 3 ani de la plantare, dar este posibila si conducerea cu trunchi
de 20 40 cm si coroana din 6 8 ramuri de schelet care se susin pe palieri si sarma instalata la 40
cm de sol. In cazul conducerii sub forma de tufa, tulpinile se scurteaz la 15 20 cm, dup plantare,
iar in primvara anului urmtor se rein 2 3 tulpini care se scurteaz la 4 5 muguri pentru a forma
tulpini noi, celelalte rmn intacte si rodesc ncepnd cu anul 3 dup plantare. ncepnd cu primvara
anului 5 se suprima de la baza, anual, tulpinile mai btrne de 4 ani ntruct productivitatea lor scade.

Tierea de rodire consta in scurtarea la 20 30 cm a ramificaiilor laterale prea lungi, precum si a

ramurilor de rod mbtrnite care tind sa se usuce. Ca regula se rein pentru fructificare tulpinile
tinere, mai viguroase si expuse la lumina.
In cazul conducerii sub forma de gard fructifer, pe spalier se planteaz cate 4 5 tulpini la metru linear
care nu se scurteaz, ci se las sa creasc pana la 1,8 m nlime si apoi se scurteaz. In aceasta
situaie ramurile laterale se scurteaz la 20 cm. Produciile care se realizeaz sunt de 5 8 t/ha la
coaczul negru si duble la coaczul rou, iar durata unei plantaii ajunge la 12 14 ani. Fertilizarea se
face att la plantare, cat si dup intrarea pe rod a plantelor, raportul NPK fiind de 2:1:3. Rezultatele
bune dau si ngrmintele foliare aplicate sub forma de stropiri.

Plantarea Zmeurului - [mergi sus ]

Epoca cea mai potrivita pentru plantarea zmeurului in general este toamna dup cderea frunzelor,
ntruct asigura refacerea sistemului radicular si pornirea in vegetaie primvara mai timpuriu, dar se
mai poate planta si primvara dup dezghe, nainte de pornirea n vegetaie.
Cultura se preteaz la orice tip de sol, dar recolte maxime se obin pe soluri fertile, calde i reavene.
Plantarea se face n gropi cu dimensiunile de 40/40/40 cm sau dac solul nu este arat de 60/60/40 cm,
i n anuri executate cu plugul la 30/32 cm adncime.
Distana pe rnd ntre plante este de 40-50 cm, iar ntre rnduri, n funcie de sistemul de conducere:
* cultura n benzi cu spalieri - 2,5 - 3 m;
* cultura sub form de gard fructifer - 2,5-3 m;
* cultura sub form de evantai - 1,5 - 2,5 m, iar distana pe rnd 1-1,2 m;
* cultura pe araci -1,2 m.
Tehnica plantrii este asemntoare cu cea a coaczului.