ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR ! INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA, REVIZIA $1 INTRETINEREA DRENURILOR PENTRU DRUMURI PUBLICE Indicativ: AND 513-2002 BOMACO SRL. Director dt. ing. Mina BOICU Sef proiect:_ ing. Dorin COZACHIEVICL Proiectant: ing, Adrian GEORGESCUROMANIA ° ADMINISTRATIA NAJIONALA A DRUMURILOR B-dul Dinicu Golescu, 38, 77113 Bucuresti sector 1 Tel. 0-040-1-212.62.01; Fax: 0-040-1-312.09.84 DECIZIE rw, 09 in 09 fanuarie 2002 in conformitate cu regulomentul de organizare si functionore ol Acministratiol Nationale o Drumurlor, stabilt prin Hotérarea Guvemului nr. 1275 / 1990, mocit- até si completaté prin Hotérarile de Guvemn nr. 24/1994, 276/1994, 250/1997 $1 612/198, 51 Ty baza Ordinukii Ministrului Lucréiilor Publice, Transporturior 31 Locuinfe’ nr. 966/27.06.2001, ing. Aurel Balu} - Director General al Administratie! Nationale a Drumusior - Regie Autonoma, emite umétoarea: DECIZIE: Att, 1. Se proba: Instructiuni tehnice privind proiectarea, executia, revizia si Intretinerea drenurilor pentru drumuti publice* ind. AND 513-2002. Aft.2. Dela data emiteri orezentel Decl bi nceteazd apicabiltatea prevederie .lnsttuctiuntor fehnice departmentale privind proiectarea, executc, revizi s! ntrefinerea drenurlor pentru drumuri pubice”, ind. AND 513-91 Att. 3, DROP 1-7 si CESTRIN vor duce Ia Indepiinire prevedetile prezente! Deck es RECTOR OENERA Joao AUREL BAL oes ~° CUPRINS Copitolul |. Principii generale... Secfiunea 1. Obiect # domeniu de oplcare Sectunea a 2-0. Clasificarea drenutlor Secfiunea a 3-2. Referinte -.. Copitolul Il. Prolectarea drenurior pentu crumurile publice Secfiuned I. Norme generale... Secunea a 2-0, Polectorea drenutlor executate in saptura doscrisa Sectiunea a 3-2. Presctiptii de AMPIOSOFE «0 : Soctiunea a 4-0. Proiectorea crenutlor din spatele zidurior si culeelor de podu Secilunea a §-a, Proiectarea crenajului cu drenuriforate .. Secfiunea a 6-0. Prolectarea luctatilor de drenare biologica Copitotut Ill. Executia drenurlior pentru crumutile publice Sectiunea 1. Execulia drenutior ih sGpaitura deschi Sectlunea a 2-a. Executia crenutlor cin spatele zich Sectiunea a 3-a. Executia drenutilor forate Secilunea a 4-a, Execulia lucratilor de crenare beteace SSvovooe wd 1 peniru crumuri pubice 30 Capitolul V, Revizia drenutilor so 30 Sectiuned 1. Reviia drenutlor pentty drumuri publice 30 Sectiunea a 2-0, Revizia Gronutior executate i sépGture GesChS se 30 Sectlunea a 3-0. Reva dienurlot cin spatele zidurilor de spriin .. ‘| Sectiunea a 4-0, Revidia dtenutior forate a Secfiunea a §-a. Revizia luctésttor de drenare biologicé 7 : 0 35 Copitolut V. Inrefinerec drenutilor din zona drumuriior publice .. ‘Sectiunea 1. intefinerea crenutilor executate in sGpGture DeschisG -on.0n 35 Sectuned a 2-a.introtinered GrenutilOr fOFBH enn sone 36 Ssctunea 2-0 intetnetea érenutlor Gn spatole tdurlor dé spin wn 37 Secfiuned 6 4.2. inttefinerea tucréxior de drenare biologics .. 37 Sectiunea a 5a. Mau organizatorice pentru revida #intiefinerea crenurtor . 38 Capitolul VI. Nome de protectia muncii specifice reviziel s!intrefineri ‘drenutilor pentru drumuri PuBHCe 0... 30 Sectiunea 1. Formatia de lucru pentru executia, revizia si intiefinerea drumutior. tii won 99 Sectunea a 2a Unele rome cbigatod do protectia mune, execute § Thtotinei luctatior de dreng} sone AO Soctunea 0 4-0. Norme 69 protecio munei speciice pentru ova | 5 Infrefinerea drenutilor Copitolul Vi, Conte calf uctérfor de crenci penira Grumurie publice Ceptoil Vil Recepta uertor de crena} penitu ‘drumuti publice 2 Copitolut 1X. Dispozifil tranzitoriINSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA, REVIZIA SI INTRETINEREA DRENURILOR PENTRU DRUMURI PUBLICE CAPITOLUL 1 PRINCIPIT GENERALE Sectivnea T Obiect si domeniv de uplicare INDICATIV AND 513-2002 [Ad 1. = (1) Prezentele instuctiuni tehnice stabilese nome generale priving pioiectarea, execufia, reviia 9 intretinerea drenurlor pentru drumutiie publice. (2) Dienutte cu adéncimi peste 4 m precum si galeriie drenente, pututie absorbante, filkele aciculare, drenutle din coloane secante nu fac obiectul prezentelor instructiuni. ‘Art. 2. Drenutile sunt construct necesare pentru: ©) colectarea si evacuatea organizata a opelor de infitratie: 'b) cobordred nivelului pénzol freatice cand acecsta poate infiuenta defavorabil comportarea corpului crumului: ©) asigurorea stobiltat taluzutior i versantilor: ©) axigurorea stobilitatl zdusior de spriin s infrastructurlor podurilor Soctionea a 2-0 lasiticarea drewurilor Att, 3. Cilterl principale de clasificare a drenurion (©) modul de functionare: ) functic drenulul sintietinered ll: ©) tehnologia de executie: © terenul in care se fundeaz’ radien drenuluis ) poalfia drenull in roport cu axa drumutul ‘Ait. 4. upd modul ih care functioneazé, se deosebesc: © drenuri care functioneaz’ gravitational: 1p) drenuri cate functioneazé prin ventiatio; €) drenal prin lucréri de inginerie biologica. Eaborat de: S.C. BOMACO S.RL. e TRATA NA ‘cu avizul nt, 93/1278/29.11.2001 g —HULEDN rene RUTIER anal 1, marie 2002 1.5.06 BRnctia con @) drenuti de asanare; 'b) drenuti de consolidare pentru toluzus, terosamente si versanfi alunecdtor: ©) dtenuri de evacuare a apel: @) drenur osociote la zicutl de spr Ait, 6. Dup4 tehnolagia de executie, se deosebesc: ©) drenufi executate ih sopatura deschisé, manual sou mecanizat: b) drenuri executate prin forare de la suprafata ferenului sau din chesoane deschise: ©) dena) reailzat prin lucrati de inginerie biologica. Atl. 7, Dupé natura ferenuiul th core se fundeazé radieru! drenukii, se deo- sebese: ©) drenuti perfecte (cu baza ih stratul impermecbii): b) drenut impertecte (cu baza in stratul permeabil). Att, 8, Dupé pozitia drenulté in roport cu axul crumulul, se deosebesc: ©) drenu longitucinate; bb) dronu transversate; ) drenuti venfuza sou drenu pe toluz: ©) drenur spice de captare. $9 deosebesc: Sectivnea a 3-a Referinte @) Legea protectiei mediuul ne. 137/1975. 'b) Codi sivic nr. 26/1996. ‘©) Logec apeiot nr. 107/196, ) Legea nr. 82/1998 de aprobare Ordonanjei Guvemului nr. 43/1997 privind regimul juriic al drumurior ©) Hotarérea Guverulu nr, 36/1996 privind stabirea si sonctionarea contraven- filor la normete privind exploatarea si menfinerea in buné stare a drumurilor publice. +) Orcinul ministrutul san6t6filnr.536/1997 pentru oprobarea NORMELOR de igiené sq recomandailor privind Mediul de viata al populatiel @ Codiul muncii B.O. nr, 140/12-1972, h) Legea muneii nr.6 B.O. 1n1.2/4-1-1969. ’) Legea ne.10- 1995. }) STAS 10.796/1-77. Lucréxi de drumuri, Construct pentru colectarea si evacua tea apelor. ULETN TEHNC FUTIER ra 15, arte 20024 STAS 10.796/2-79. 1 STAS 10.796/3-88. mm) STAS 11.210-88, 1) STAS 2916-87. (0) STAS 1913-85, 1p) STAS 6054-77. @) STAS 662-82. 1 STAS 9850-89, y'SR 667-2001 {) STAS 1709/1-90, 1) STAS 1709/290. ) SIAS 1709/3-90, ‘w) STAS 2090-89. ») STAS 2914-04, ¥) SR 4032/1-2001 2 SIAS 10473-87. aa) STAS 8175-79, bbb) Instr, MEML ec) Ind. C.178-76 dep GE028-97 29) AND 819-1991 ff AND 505-2001 og C1762 hhh) €.193-79 ULETIV TEHNIG RUTIER, anal 15, mart 2062 i Luerr de humurt Constuctt pent dogbored s evacucr roo opel (cre de Umut. Dred de asonore Lucréri de dumur. Prontati wtier. Luctéri de drumut s! cdl ferate. Protejatea tatizulor $1 0 sontutlor, Pante moxime admise pentru sanju ssigote. Determinatea gronuloatti Teten de fundare. Adancim minime de inghet. wore de crumur, Agregate do balcstior’. ‘Compactarea terasamentelor, lucrari de crumur, Agregate naturale neprelucrate, ‘Adéncimea fenomenuili de Inghet-dezghet la lverad de rum, AActunea fenomenuii de nghef-cezghet a uct de drurnut ‘Aciiunea fenomenuiui de Inghet-dezghet: Luce de crurmur Luctét de crumut. Lajimea drurmuttor, Lucréti de terasamente. Controlal compacta umplutu Lucré de drurmuti, Terminologie. Stratur din agregate naturale. Péméntutl stablizate cu iment. Plantafirutiere. Closiicare, terminologies cite spec lem- noose. Norme metodologice prvind consilile de mchidere @ ci Ulta s de institu @ restrictor de circulate in vederea executétil de luctétl In zona drumuili public esau pentru protejarea crumutu Insructiuni tehnice pentru executarea crenutior forate o- zontote prin vioroforare. Ghig pent executerea Lcteror de crena| otzonta vertical Instucfuni tehrice departamentale pilvind proiectarea, exe Cua, revi ¢ntrefinerea drenutior pent drum public. Instuctiun piivind activitatec disrictului de drumut Insiuctluni tehnice privind compoztia s prepararea mor foe de zidére stencuial. Buletinul constuctitor re. 1-1983, Instuctiuni tehnice penttu executarea zdarifor cin prot’ brut. Buletinul constructilo nr, 9-1979. pcanss “Dome rire pi tse goles a geome netor la icra cle constructi, Buletinul constructor nr. 2-88. Cod de practic’ pentiu executarea lucrétior din beton, be- ton aimat s beton precompimat Norme de protectia unit speciiice reviciel sl intrefinert drenurtlor peniu drumuri publice. Se vor respecta trlocmai prevederle cn: ~ Codul muncil publicat iy B.O. n.140/1-12-1972, = Legea piivind protectia muncii nr, 90/19%: Nome generale de protectio muncil /1996: -Norme spacifice de protectia muncii pentiu exploatarea §1 Inrefinerea ctu- mutilor si podurilor Ordin MMPS 357/1998: + Ordonanfa. Guvernului_ nr. 60/1997 ptivind nome PS! oprobata prin legeo i, 212/197 - Nome generale PSI /3991, + Ordinul 12/1960 ol MITc privind Pst DNEOIZ99 CAPITOLUL 11 PROIECTAREA DRENURILOR PENTRU DRUMURILE PUBLICE Sectionea 1 Prevederl generale At. 9. Projectarea drenutor ss face avand in vaciere: ©) poatia platformel crumulul fafé de linia terenutui natural, respectiv iy rambieu, dabieu sou profi mie 'b) conaiile - geologice, geotehnice si hidrogeologice th zoné: ©) conciile de stabiitate a terasamentelor. versaniir 5 lucréflor de spilinire in zone: ©) posible de evacuate « ape colectate prin sisternul de creno}. Att. 10- (1) Drenuiile penttu crumuti publice se proiecteazé pe baza stucilor hidrogeologice, tonogratice si geotehnice, precim si a observatilor s! informatilor obfinute direct de pe toren. 2) Un calcul hidiaulc este justiicat cand nivelul penzel de ope subterane influenjeaz’ defevorabil comportarea corpulu crumutu (2) Un exemplu orientatv de calcul este prezentatin Anexa 3. Proiectantul are Ibertatea de a lege metoda de calcu pentru drenur ‘Att, 11h prolecte se vor specifica masutle de protectia rmuncil ULETIN TeHtG RUTIER ‘nul 18, marie 2002Sectionea @ 2-a Proiectarea drenorilor executate in sipitura deschist Art. 12. - Elementele geomettice caracteristice drenutlor executate th stpa- fura deschisé sunt adancimea, kéjimea si panta radiorulul, Ait. 13. - (1) Ad&ncimea drenutlior se stobileste th funclie de: @) adéncimea de inghet, in cren, stabilté conform STAS 6054-77, spotité cu 40-60.emn; ) nivelul panzei de apa subterand si regimul hidrologic: ©) grosimea maselor de pémént afectate sau posibit afi cfectate de fenomene de instabittate: @) natura chimica-mineraiogicd ¢ rociler, (2) Adancimea drenurlor de asanare se fmiteozé la 2..3 m. (8) Adancimea crenutilor de consolidere a versantilor se recomandé 5 nu depaseasct 4.0 m, cand se executé manual. Ad. 14. -(1) Lajimea crenutllor executate manual se recomandain functie de adancime, conform tabeiuiul 1 Tabelul 1 ‘Agneines Sena Taiimes crenaka Him bom and la 1.00 (coeui exceptionala) 0460, Ven S 020 - 100 V5u20 pete 1.00-1.20 fe 20.40) ‘Mining 1.20 @) Létimec drenuior executate mecanizat se stabllesfe Mh functle de lojimea ccupei ufigjtui de spat din dotarea constructorulul, dar nu mal mic de 0,25 m. Aft. 18. - (1) Panta longilucinala: a drenutlor.cu radier rigid se stablleste de 0.2.....10%. in functie de conaitile de relief si osigurare a functionaiitéti, Se reco- mandé adoptarea pantelor i interval 2....5%. @) Panta longitudinalé a drenutior cu radier elastic se recomanda 2.....9%: Panta renimé admisé pentru santuris rigole neprotejate, conform STAS 2916 - 87 pet.2.2. (3) Cénd panta crenulul re2ulté mai mare decat panta maxima cdmiss se Prevéd trepte cin zidarle de piatra brut sau de rau in mortar de ciment sau bbeton simply clasa € 16/20 (B 250) cu inaltime (H) de ce! mutt 50 cm silungime de 2H... 3H. @) Distanta tntte hrepte variaza in tunctie de relief, de panta longitudinalé a chenuiui si nditimea treptel. (6) In sectiune tronsversalé se da treptel o foimé usor albiatds, n scopul unei bune functionalitat si curdtie petiodica. jo. —BAEMU Ten RunIER ool, mare 2002 (6350 1e&.Dinda adoptarea de pante unice hte céminele de vstore sap de dren. ih special la drenutle de consolidare @ terasamentelor si versanfilor lunecétori Atl, 16, - (1) Drenutle inguste, coractetizate prin [atime redusd cuprinsé intre 025....0,60m, se prevaid pentru colectared si evacuarec opelor cin siuctura uted, ‘asonarea infrastructuri drumului sa zone’ imitiote acestuia, in general ca drenuti de asonere, cu tadier elastic amplosate in teren stato. @) Ponta longitudinald a crenurlor nguste se stableste conform pet. 2:2.1.3..fig.1 Fig. Ail. 17. - Elementele componente ale drenutlor cu execute ih sépétura deschisé sunt: -Fodierul drenulul: = corpul drenant; - cdminele de vizitare; - putul de ventilatio; - capul drenutu. Att, 18, - Radierul crenutior poate firigid sau elastic. Radierul rigid se realizeaz’ «din beton clase C 16/20 (B 250) cu rigokd (2) ia mijoc (fig.2) incashiat in teren sta- bl, putin permeabil sau practic Impermeabil, cu compresbilitate medic, redusé sau practic incompresibil (STAS 1243 - 83). Art. 19, - (1) Corp dienutlor de captare a apelor de infitratie sou coboréte rivelUlul pénzel subterone (fig.2) este alcdtuit din racker (1), rigolé (2), umpiuture crenata @), si copac de inchidere (), (2) Coxpul drenutlior de evacuare cuptinde acelecs! componente. cu deose- brea ca umplutura crenanté poate fi reaizata pe 0 inaitime redusd. Unele dren au elemente fitrante (geotextlo) sau straturi cu fitru invers ULE TeHNIG RUTIER aruitz ta marie ona tTserfd Lb. Fig. 2. 1. Radier gid cu rigolé: 2. Umplutura drenantd; 3, Capac de inchidere Att, 20, - Colectarea si conducerea apelor in drenur cu radier rigid se osigurdt gravitational prin rigole acoperite cu. capace serrirotunde (fig. 3.c.), zidérie Uscallé (fig. 3.b.), sau tuburi de drenal (fig. 3.¢.d.), ostfel: a ’ Fig. 3. Racer rigid - Tour de acoperite sl tubur Ail. 21. - Capacele semirotunde (tig. 3.<.), preturnate pe santier din beton simply clasa C 16/200 (8 250) cu lungime ce 24 cm, dlamettu exterior de 30. cm 31 diametru interior de min.10 em, se monteazé simplu rezemat pe radier cu inter- spatii de cca. 2 cm, intte ele. Ad 22. - Zidéria uscatd (lig. 3.b) se executé: manual pe radier lasdnd libero figolé. Art. 23. - (1) Tubutle de crenaj cu talpa (fig. 3.c.) din PVC, perforate, cu diametru de 80....120 mm se aseazé direct pe radier si se protejeazé cu umplutu- ra drenanta din zidérie uscatd sau pietris. ) Tubutio de drenoj,riflate, perforate realizate din PVC sou polietilend cu clamettu de 65 - 120 mm - (se folosesc numai Id drenuti cu adancime de maxt- BULETIN TEHNIC RUTIER, ‘ul ne 18, mara 2002 12 mum 2m) -SsFitind direct pe radier si se protejeazt cu umplutura drenonta con- sftuitd din balost, (ig. 3.4.). @) Conaifile de rezistenfé a tuburlor se stabilesc de proiectant. (@) Accesul apelin tubut se asigurd prin fante de 1,0x 5mm sau 1.5x 8 mm in numér care 86 realizeze 0 suprataté activa (de intrare a apelin tuburi) de 24...50 ‘om? pe metry liniar de tub. ® Conducerea apelor in crenutile de evacuare se face prin tuburt netede: Nepertorate, din PVC - STAS 6675 - 86 cu diametrul de 90.110 mm. Att, 24, - (1) Rackerul elastic se reciizeazd pin compactores terentiul cin falpa stpdttui drenuli, sau fole de poletiend groasd, in cazul drenurlor pertecte-fig. 40. sigintr-un strat de batast cle 20 em grosime in cazul crenutior impertecte - fg. 4b. @) Colectarea si conducerea apelor in drenutl cu radier elastic’ se reciizeoz4, prin fuburi de deena) ct fglpe: sau tuburtilate, perforate, cin PVC. Aceste tuburi se invelesc in geotextl cond sunt conaiil de teren favorats! antrendifl de matésiol fr sicolmatare, Tubutle se aseaz cltect la baza sGpdituil in cozul drenurlor perfecte SU pe un strat de balast de 20 cm grosime, in cazul crenutilor imperfecte (fig 4). Fig. Radler eles ©. dren perfect: b. dren imperfect Art, 25.) Umplutura drenanté se stabileste diferenfiat pentru fiecare tip de dren si este constituita cin: + pietts 7...40 mm, STAS 662-82 fig.6.0. sau zidéiie uscaté din piatra bruta nege- livé, max, 200 mm, STAS 2917/79 fig. 6:b. sau bolovani de réu: - [a filu invers din materiale granulate vor ff alese materiale ih functie de curba gronulometticd a terenutul n core se executd crenul (penitu evitarea ontren Pair fine si colmatai. fig. 5.0 (2) Fitrole Inverse din gootexti se recomandd Ia drenuti cu adoncime mai ‘more de 2.0 m, @) La stablltea ipulu! de umpluturd drenantd se au th vedere posbiltati de provieionare @ matetialelor pe pian local, cattatea lor ipsa unor agenti éhimic! BULETIN TEHWG RUTIER elie, mertozem 1SFig. 5. Umplutura drenantas 1: 1. radior rigid 2. tub de crengj:3.fitru cin geotext; 4. pietts 7-40 mm: 6. ba- last 0-71 mm; 6, copac be I. radier rigid; 2, zidérie din piatra brutd negeliva-200 mm; 3. fifru invers din bolast; 4. capac Aft. 26, -Copacul de inchidere a drenutllor se prevede cin: ereu zicit din pial bruté sau de réu cu mortar de ciment, fig. 6. 0, b, ¢ sub forma de cosiu, rigolé sau sant, pe pat de beton simplu clasa C 12/18 (B 200). ~pereu din dale de beton simplu clasa C 12/15 (8 200) sau cin dale prefabricate Gin baton simplu de aceeasi clasdi, pe pat de beton simplu closa.C 12/15/8 200 ‘avénd rosturle colmatate cu mortar sau mastic bituminos: dop de pamént argilos local, bine compactat, protejat cu pemant vegetal si ‘inséméntat, fig. 6.0; - capac de Inchidere se prevede Ia toate tioutlle de drendri, cu exceptic cre- nutllor transversale, pe sectotul afiat sub parted corosabilé a drumutul, deoarece au rolul de ci colecta si evacua opa din fundatic crumuiu. in acest caz imbrdicdmintea orumutui constitule capac de inchidere a drenuiul 2 2 2 Fig. 6. Copac de inctidere BULETINTEHNIG RUTIER. ‘ea 1, maria 2002 14 sa.27-rOb roti cu cop de nf, 7 0.6. care cs overtaro se poet Colctte dion osgs cond nacoxore pent tevizie # Intrefinere. | or Porngenn Dann, Fig. 7a. Cap de dren 1. tub neted din PVC 9110 mm; 2. pereu din piatr’ bruté sau de réu. Fig. 76. Cop de dren 1. fub nefed din PVC ¢ 110 mm: 2. corp drenant. : BULETIN TEHNIC RUTIER, aout 8, mae 007 15At 28.-() Penta conte tunctondt, garg clit necosore de revitie sl iniretinere a crenutlor, pe trasoul acestora se prevad .cémine de vid tore (fig.8) amplosate Ia 50....70 m distanfa inte ele, @ Cémine de viitare se prevad la schimbari de dlrectie sila intersectia a. dous saumoi multe drenuri, Cotele tuburior de acces $! evacuore cin cémine, prevezute in fig. 8 pot fl adaptate in functie de conti terenul h care s-a piolectat crenut ) Accosul in céminele de vidtare se reaizeaza folosind scéri mobile sau scér ‘fate in peretele céminulul, TSN feucuma acs 1. fadierul crenului 2. tencuicld sclvisits; 8. tuburi PVC; 4.tub din beton cu cep 4i buzd: §. scaré prefabricatd; 6, placd: 7. capac, Att. 29, - La capatul spre amonte al drenului se pot monta fubuti netede din PVC cu diametrut de 110 mm prelucrate cont. fig. 9.1 scopul de a realiza puful de ventlatie necesar functionéri drenulul, onan Fig. 9. Pu de cerisite |. tub neted cin PVC $110 mm; 2. tub perforat; 3. radier rigid; 4. radier élostc, BULETH TEHNIG RUTIER ‘ul 18, marie 2002 16 An, 30 Phoate de vizitare, puturlle de aerisire si copetele de dien se pxSectecn sroatocts nara tres case tectenatee 01 Se Inu geatotene cole deck pavers neh Sectivnea a 3-0 Prescripfii de amplasare Ail. 31, - Amplasamentul dienutilor se stabileste avand ih vedere preset generale specificate in Sectiuned 1, functia pe care o indepiinesc si zonele pret- erential de scurgere a apelor subterane, Att, 92. - Pincipatele tipuil de crenul necesare pentru asanarea infrastructuti ‘drumutior publice, consoldorea taluzurior, tercsamentelor si c:zonet imitrofe, sunt: ©) drenuri longitudinale si ransversale: b) dronuti de interceptie: ©) drenui pe tatuz: @ arent spice de captare; ©) drenuti ventuzd. Ad, 33, - (1) Drenuile longitudinale se ompleseazé paralel cu exul crurmulu. sub ‘igoké, sant si eventual sub 0 parte din acostament. conform fig.10. Aceste drenuiau tol de a colecla $i evacua att apa cin versont ct si pe cea din fundatia ckurnut (2) La autostrézi, drenutie longitudinale se amplaseazé conform fig.11- Fig. 11, Amplasamentul drenurior longitudinale la autosttz! Fig. 10, Amplasamentul drenurllor longitudinale ta drurmurt @) Evacuarea la 21 a apelor colectate th drenuri longitudinale se asigura prin sanfurl protejate sau camere de cddere la podele sila drenuri tronsversalo ‘amplasate conform fig.12 Ia distante de maximum 100 m. BULETIN TEHWWC RUTIER Ter sma 0027Fig. 12. Evacuore prin dren iransversal 1. c&min de vidtare; 2. dren tongitucinal: 3. dren transversal cle evacuare; 4. cap de dren: 5. racier (gid sau elastic): 6. capac semiratund sau tub PVC Perforat; 7. pietis 8. bolast: 9. fundatia drumului; 10. capac de Inchidere, Att. 34, - (1) Drenurile transversale de interceptie se previd de regula pe sec- Toare de drum in decivitate mai mare de 4% sith sectoare cu decivitate moi ‘mict unde conciite din teren o impun. @) Drenutile de interceptie se prevad, n aceste céncitil, atét in rambleu cat sin deblou, @) Ele se omplaseazd ia distonta de 20....60 m, cu Mncfinare fh sensul pantel - lo 60° fat de axul crumutui (ig. 13). Fig. 13. Dren transversal de terceptic 1. radler elastic: 2. cap de dren: 3. dop de inchidere, jg —BULeTN Tee auTIR ‘oui 1, mara 2002 © 10a Dea tornu depapeste de reguid 1.5 m si au tol de a intercepta si eva- ‘cua la 2 sau in dren longitudinal, apele care circulé sau sunt captive th fundatia ‘drumutu. ‘Att.35.-() Dronutle ventuzé se amplaseaza pe tolizurih debiet sau rombleu, e Inia de cea mai mare panta,n scopul de a capto si evacuatn sant apele cin izvoare izolate $1 din zone in care toluzul prezintdi must (ig. 14) @) Evacuorea opei se face prin capul de dren, prin barbacanele lucratlor de spilfn, dtect in sant sou rigokS, Fig. 14, Drenuti ventura 1. dren ventura 2. put de cerise; 3. cop de dren. A. 36. (1) Drenutle de taluz so compun din drenuri ventuzd si drenuriin unghi sau arcade, (@) Drenutile ventuzé so amplaseaz, de reguia fa distant de cca. 6.0 m. Dronutilo in unghi sau arcade s@ cmplaseazé intre drenuurle ventuza, pe unul sau mai mutte etoje, in functie de néifimea toluzulul. Adancimea acestora, de requis, nu depasesle 1.5m. AULETIN TEHNIG RUTIER and t5,noneao02 19Fig. 18. Drenut de tatuz |. cap de dren: 2. dren transversal; renutiin forma de unghi: 4. put de ventilate. A. 37. - (1) Drenurle spice de captare se prevad ih zone afectate de fenomene de instabiltate, ih terenul de bazd al rambleelor incite, asociate cu un Complex dle mésuri necesare in scopul asigural stabiteti terosomentelar $i vor- sanfilor fa. 16. (2) Drenurile spice de captore se comoun din unul sau mai mutte drenut frans- versal, amplasate Ia distanta de 6...20 m intre ele si drenuti spice de coptare, Incfinate la 46...60° fata de axul drenurilor transversale. BULETIN TENG RUTIER ‘ak 15, mae 2002 20 4. bolas: 1s. mu gootoet |6.copoe: SBP | 7-10dtor gid sav aosto: [BADPVC IMB TOmm J .umeinse de pemant + occ Fig. 16, Drenutl spice de coptare 1. drenuti de evacuate; 2. cémin de viitare: 3. drenutl spice de captate: 4. cap de dren, Sectionea o 4-0 Profectarea drenurilor din spatele ridurilor si culeelor de poduri Att, 38. -Penttu c evita acumularea apei ih spatele Une! lucréri de spriin, tre- buie co intotdeauna sd se prevada tn spate un sistem de drenoj cu functionare pe toata durata fucréri. Art. 39. - Acest sistem de drenoj Indepérteazé posblitatea aparitiel unor supratete de alunecare sub talpa fundattei, fig.17. BULETIVTEHNIG RUTIER anu Tha 15,martez00@ 27Fig. 17, Dren #1 borbacone fa zidut de spriin 1. radier;2. tub neted $110 mm; 3. capac semirotund: 4. pietis sau zidgrle uscata 6. filru din balast; 6. barbacane; 7. capac ta dren. Af. 49. - (1) Evacucrec opel colectate tn drenul din spatele zdului de spriin Precum si drengjul prin ventialie se asiguré prin borbacone realizate, de regula, cusectiune circularé cu diamettu de 110...150. mm clspuse pe cet pulin dous ran- dtl, cate doud pe fiecare rnd conto fig.17, la fiecare tronson de zid de 5.0 mlungime, @) Trebule s4 mentionam ¢é 0 colmatare a drenuiui din spatele unui zid de sotiin, © amplosare gresitd a borbacanelor sau colmatarea lor conduc la sol ccitéri supiimentare asupra lucrétlor. @) Astfel, in cazul acumulél| apelin spatele unui zid de spriin presiunea apet sporeste valoarea impingerl péméntului, datoraté diminuatlindictior de rezis- tentd, in special a coeziuni, Aceosta situate ne obligé sé evitam 0 amplasare gresita a barbacanelor sau colmatarea lor. @ Drenagjul are si rolul de a mentine indiciirezistentei la télere ai terenului nt miele avute ih vedere la dimiensionarea zidului de spin. Att, 41, - (1) Compul crenulul se compune - ca $i lo crenutile In sapaitura des- cchisd - din tadier cu rigola, umptutura drenanta si capac de tnchidere (ig. 17). (@) Racierul drenulul din spatele zidului de sprijn se reatizeaz6 din beton simply clasa C 12/15 (8 200) ¢ este executat direct pe fundatic zidull (8) Rigola are panta de scurgere a ape! céitre barbacane care asigura evocuc- req opel deasupta treptel din fatd c banchete! fa minimum 20 cm. La stobirea anielor la golds barbacane se are in vedere decivitatea crumuki, @) Umplutura drenant: se prevede din piatré brut negelivé, piatd de rau sou pietis situ invers Gin bolast. In cazul zidurtor notte fitrulinvers se prevede: cu granulometrie corespunzéitoare sau se introduce fitru din geotextile, |ULETIN TENG RUTIER, ‘nul 8, mare 2002 oO (8) Capceul drenutior Capacul realzat din pamént argilos local protejat cu pémant vege- tal Insaménfat, pereu zidit sau dale de beton, se verificd dacd prezinté defor mati tosdii feuri, core creeazé Condit favorabile de stagnarea apelin zona dre- nulul sou pétrunderea In cren, in aceasto situatie, apele antreneazS materiatut ‘drenont mérunt -nisip, pletis- din corpul drenului si se produc prébusil cle capo- ‘cull care conduc fn final la scoaterea drenulul din functiune si consecinte imore viibie asupra sigurantel circulafiel ih zona. tn cazul cfectai péxfii carosabile. Ar. 87. - La.aciiunea de revizie a caminelor de viitare side aetishe, se veritic’: ©) existenia, posta si starea capacetor, starea peretiior si reptele de acces; b) accesul ber al apet la gura tubutiior de acces in camin; ©) nivelul opel in cémin, care in condiiti de functionore corecta o evacudt fhe- boule sa se ale Ia nivelul inferior ol tubului de evacuate; @) eventuale existenta @ unor corpuri strdine si depuneri in comin; e) daca apele pluviale patrund in dren th zona céminelor de viitore sl cerisire: existent si storea c&minelor de Viitore #1 aetisire, Art, 88. - Continuitates drenulul se vetificd vizuol la suprafata terenuiui dor nivelul radiorulul se veritic® prin introducerea de colorant in céminul ce vietare si col de aetiste, urménd aparitia opel colorate la evacuare, eventual spe parcurs. ‘Ad. 89.-(1) Vegetatio din zona unui dren oferd informati osupra nefunctionét crenulul respectiv. (@ Pentru determinarea cauzelor si stabilrea omplasonentulul se recomandié sf se execute sanju de prospectiune cu sectiune conform fig.22 care, dupa culegerea datelor se umple conform fig.23. QULETN Ter RUTIER_ 44 ara 15, mare 2002ig. 23. Refacerea umplutul Th dren Fig. 22. San} pentru revise !Inretinere Ait, 90. -(1) © Importantts deosebité in cunoasterea stars! stabilii necesita ‘execute! unor luctatl de infretinere este mdsurarea debitulul drenutior. @ in acest scop. la drenuti fh functiune, masurarea debitului se face th petioa- do martie-tunie. @) Dupa fiecare pericadd de piol de duraté se face mésurarea debitului zi- ric timp de §....10 zle, consecutive, @ Le crenutile noi, masurarea debitulul se efectueazé deasemenea zinic, timp de 5...10 zle, Att. 91. () Rezultatele masurétorilor se inscrlu th Fisa de revizie a carul model este dat in anexa 2. @ Diagrame de functionare a drenuiti se intocmeste dupa masurditod ainice pe © perioada de ce! putin 6 zle sf ate Ih orconaté debiful apei in I/sec, for th ‘abscisd intervalul de timp de le prima masurétoare. @ 0 diagrama th care debitul este constant sau vatiatile de debit sunt reduse (fig. 24) araté cé drenul a intrat in regim de functionare continu, carac- tetizat prin debitul Qp, @ O diagramé in care debitul scade continuu (fig. 25) reprezintd un sernnal 6d drenul se colmateazi, plerde apa colectaté sou nu mai este apé tiperd th Emon si drenul are numa’ rol de ranfort. BULETINTEHNC RUTIER. ‘nul 6 15, mae 2002 32 (sec) 9 Wa OF Fig. 24 Fig. 26. (8) 0 diagrama cu intreruperi (fig. 26) in functionarea unui dren indica foptul ‘ca drenul nu are o alimentare continua cu apa. Art. 92. - (1) Pentru 0 bund operativitate in calcul! debitulul drenusior sunt necesare vase cu capacitate de 0.25: 0,50: 1.0: 2.0: 3.0: 4.0; 501, apd si un ceos cu secundar. (2)in fabelul2 se da debitul Qin i/sec. in functie de capacitatea vasuli folost si durata de umplere th secunde o acestui vos. Art. 93, - Pentru determinarec debitului se folosese elementele din tabelul 2 51 se procedearé ostfel: 9) se apreciazG viual debitul drenulul panty a olege un vos de copacitate cpropiata: BULETNTEHMICRUTIER_ anol 15, maria 7002bse cpa volte gio cera pen a print Gos! concomon! so dsclanseazé: cronometrul sau se citeste secuncarul; ©) cunoscénd fimoul in care sa umplut vosul, tn talbelul2 se citeste la intersectio finiel secundetor cu voloorea corespunzitoare capacitati vasulul direct, debitul rent, Secfiunea a 3-0 Reviria dronurilor din spatele ridurilor de sprifin Ait. 94. La revizia drenurtor din spatele zidurlor de spriin se verific’ vizual: ©) faluzarea, storea capacului ia dren si scurgerea opel; ) starea barbacanelor, Secfionon a 4-a Revizia drenurilor forate Aft. 98. -La revizia crenutilor forate se verificé vizual: ©) capul de dren; b) doc sunt depuneri fa evocuare; ©) necesitatea spall drenulul forat, conform art. 78. Sectiunea o 5-a Revizia lucrétilor de drenare biologicis At, 96, - Voiticarea stéri de drengj biologic se face primdvara, imediat dupa topirea 25peai. Att. 97..- (1) Th primavora ce urmeazé insmdnfari si planter suprofetet taluzutlor ferasamentelor crumurior pubice se verticd starea tucrarior ofectuate. (2) Scopul esie stabilitea masutlor de intervontie si completare a protect vegetative. (@) Se stabllesc suprafetele ce trebulesc nivelate, reinsdiménfate sau piantate, ‘daca sunt puieti Impotmolt, uscati sou sunt necesare completarl (A Revida se reper 1..2 anl. ©) Plantatiie de anin, plop, saicie si solcdm necesita operatii mai dese de revide, gq —RETINTENNE RUTIER ‘rat 1, mae 2002 oa reek CapSCTGTOG VERITAS Hevea om] 05]? | 20 | 30 | a0] 30 Debt a al gonvul. ec 3 aw ] o10 | 02 | om | 040 | 080 | 100 10 003 | 005 | aio | om | 030 | o | oso v oo2 | cas} oor | o18 | a2 | 0% | om 2 oe | cos | oos | o17 | 02s | 033 | ome 3 oz | oot | 008 | os | 023 | 031 | 030 4 oz | aos | oor | ora | a2 | om | oar 15 oo {003 | oo7 | ors | 020 | 2 | om 16 002 |~oas [005 | 013 | 019 | 025 | 032 " oor | aos | ac | o12 | ate | a2 | a20 18 oot | aos} oo | or | air | oz | o2e » oor | aos | oes | an | ate | a2 | 02 20 cor | oos | ocs | o10 | ors | 020 | 025 21 ~ | ace] 00s] —o10 ora] o19 | az 2 oe | oo | oor | ar | ors | ozs 2 = |-oc2 | oo | aor | ors | or | oz 24 = | 002} oo | 008 | 013 | a7 | om 25 - | oc | oo4 | oos | o12 | 016 | 020 26 = [ace [eo | 008 | ~o12 [ais | ons 2 - | oc2 | 004 | oor | on | os | 019 2 = | oc2| oo | aor | on | ora | one 2» - | 002 | 00s | oo7 | or | or | ore 30 oc | 003 | om | o1 | a3 | 0 ‘A, 98. -Se verticd vizual stare géirdulefelor, carciajelor silucréle de scurgere a.apelor. Ait. 99.-In fiecare on se veriicd storea protectici vegetative o taluzutor 30 sto~ bilese masuri de compietare, recondijionare Ih cotaborare cu Ocolul Sivic ain zoné, CAPITOLUL V intretinerea drenurilor din zona drumurilor publice Secfivnea 1 Introfinerea drenurilr execotate in stipitura deschis Art. 100. -in boza observatillor si masurilor stabilite ih cadrul acfiunil de revizie a Grenutior se reaizecz tucréti de Mtrefinere, Att. 101. - (1) ih cazutin care copul de dren este acopetit sau infundot se des- coperd sau desfundé cu ojutorul une! sape, se curclé sanful de depuner si vege- talie si se repard. daca este cazul. + BULETIN TEHNIC RUTIER ‘anv f,marto zone 95QQ 2) Operatiunile de curate a copulii de dren si aSenfulul se executé primavera, dupa topirea z6pezi si dupa plo! de lunga duraté sau oti de cate ort sunt necesare aceste luctar (3) In primul rand se verificd si se cUrd!a aerisirle céiminelor 31 pufurilor. Aft, 102, - (1) La caminele de vizitare se curdta comera de decantare eva- cudnd corputilesirdine - pietre, bolovani, crengl, nmol etc. sise colmateazé cu mostor de ciment eventuclele fisurl sau crépdituri apérute in perett @) Se fxearé § consoldeazés treptele dislocate sau sébite si se verifice etanseiiaiea camerel de decantate pin intundare cu dopuri de len o tubutlor core debuseazai in cdmin, Ad, 103. - Se procedeard la repararea copacului # sliminarea zoneior de slagnate a opelor in vecin&tatea drenului pentru a se evita pétunderea apetor de suprofaté in dren. Att, 104, -in cazu! in care ta efectucred revizil se constotd tendinfa de colma- are 0 unui dion, se intervine si decolmateazs drenul respectiv. Cel putin odaté: la trel onl se intervine la decoimatarea flecdrui dren, At. 105, -(1) Decolmatarea se face prin spdlare cu apa. cu presiune mica. Q) Ape se introduce th dren prin puful de aerisre (la baza lu) sau in tubul do evacuate din céminul de vidtore in mai multe reprize si s0 urmdreste ofectul, respect apatijia opel curate in céminul de viitate din aval fh primul caz, sau io copul de dren, in al dolled coz. ‘At. 106, -Dacé nu se observa efectul spain c&minul de viitare sou la caput de dren, precum silo drenutle evident colmatate (core au nivelul opel deasupra tubului de evacuare din cdminul de viztare) se trece fa desfundarea crenulil de coptare cu fevi fletate avand lunginea de 06,..0,8 m, din c&minu de vizitare sal ‘renului, cu fier beton sau fev’ fletate, introduse prin capul de dren. Sectiunea a 2-0 intretinerea drenurilor forate ‘Ait. 107. - Drenutle forate, la care s-a Intrerupt functionored sila cele care se manifesté tendinfa de coknatare impune sé se intervind pentru deco!matared lor, ‘Att, 108, - Decolmatorea drsnuflor forate se realizeazd de regula primévara ~ pin spélore cu retragere succesva ai furtunulul dupa ce aa fost infrodus in tub sis-a dat drumut la apé. BULETIN TENN RUTIER 36S ne 18, mae 2002 € - Sectivnea a 3-a Intrefinerea drenurilor din spatele zidurior de sprijin Ad, 109.~Zidurile de spriin de debleula care nu s-a exécutat toluzareain spate sau ulterior aceasta @ suferit degradai care au permis intrarea apelor de suptata}d in dren, solicit ulterior reconsittonarea drenulu, executarea taluzitl st ‘a copacutul la dren, a proiectiel vegetative s! exclude asifel intiaiea apelor de suprafaja th dren, ‘Ad. 110. La zidurle de rambleu se veriic’ anual sth special primévora, dup’ 1 trea babocanalr, a osturer, sabia or fur ferenuksin spotale zidurtor. ‘Att. 111, Se impune desfundarea barbacanelor pe toate lungimea zidutlor. Sectiunea a 4-0 intretinerea lucrarilor de drenare biologic Att. 112, - Condifile deosobite in care urmeazé 98 dezvolte vegetatic pe toluzur tmpun executia unor lucréti dé Hitotinere care se stabllesc, cu. ocaxia revidiel luctatilor de drenare biologie, mpreund cu Inspectoratul sau Ocolul Sivic cin 20nd, Art, 113. -in caciru! lucranior de prevenire a proceseior de degradare 0 tolu- 2utllor prin eroziune, curgeri sau alunecaii, de teren, cate constituie cdevérate 6ni pe suprofata taluzutior, atat in perioada de revizie cAt ln cactrul lucréxiior de intrejinere se executd umdtoarele lucreni ©) retaluzéhi sl insaminf b) reparati de gardulele, corciale de scurgere a opetor: ©) mobilzarea solulu prir, pais, fécute cu sopa ih jurul puletiior: @indreptarea, despotmolies, inveties radécinilor dezvelite si completarea puiefilor: ©) receparea puietior cu vertu uscatte, stab dezvoltate sau roase de animale. cu foarfeca de vie sau cosor. Puieti de rdsinoase nu se recepieazt: ‘Att. 114. primi oni dupa plantare, intre arboreli apar relafi de concurent si anual rebule 82 se Interving pentru Imbunditafiea camporitel si structuri lor ver- ticale in scopul de asi Indeplini si dezvolta funclic de protectie a terenult ‘Att, 115. - Unele arborete, create pe soluri nepotiivite culturl respective, core: manifest o stare de lancezedlé sau de acoperire cu licheni necestté lucia de recondifionaie a plantatiel, Reconaltioncrea acestor plantati se face prin metode diferite, dup varsta si provenienta arboretelor, stabiite tol cu Inspectoratul sau Ocolul Sivic din zoné. BULENT TEHNG RUTIER ‘rset 002 37Cc secimesase — “ ‘Masuri organizatorice pentre revizia si intrefinerea drenvrilor Att, 116, - Pentru a se asigura 0 activitate sistematicd de reviie sl Intrefinerea corespunzitoare a drenurtlor, sunt necesare tnele résuri care se referd lo evi denta drenutilor si dotarea formatilor cle lucru cu unelte, echipament de pro- tectio si materiale, Aft. 117. - Fiecare district @ sectie trebuie sf posede o evidenta a drenutllor (Anexa 1) de pe retecua de drumuti pe care 0 administreaz’ si 8 cuprind’ ele- mente de identificare - DN, km, m - schifa de plan raportate la axa crumulul, sectiuni transversale $I longitudinale, cote privind functionalitatea, rezultatele mésurditotlor de debit silucrdle de intiefinere executate. Atl. 118. - Pentru identificarea drenutilor pe teren se aplica un suport cu placa metalicé de 30 x 30 cm, ofientatd catre drum. vopsié alls, pe care se scrie cu ‘vopsea rogie, umdttoarele date: ©) porta ktometticé; 'b) debitul minim la capul de dren, ih isec.; ©) data masurd, Att, 119. - Céminele de vizitare (CV) si pututle de ventiiatie (PV) ole fiecdrui Giion sau grup de dreriuti se numeroteazd pe G&min, confor cu numerotarea din cartea drenurilor. Att, 120. La fiecare revidie se Intocmneste o fisé - dup modelul dat in Anexa 2 In care se noteaz’ constataaile facute pe teren, lucratle de introtinere efecty atte sou necesare, debitul masurat si data efactuanl reviiel. Att. 121. -Formatio de lucrtu ia revizia s tirgtinerea crenurior se doteazé cu: © unelte aifetite - lopeti, hétlete, tanécoape, ranga, tranghie, scard, lantern sau lampé cu carbid, statie racto portabils, géteti, et b) doud soturi de cate 5 fevi cu lungime de 0.6...0.8 m flatate a capete. pentru desfundarea eventuata a drenuttlor: ©) vase cu capacitai de 215151 gradate 0,28; 05: 12 s13, 4,5 lini: @) autocisterna sau rezervor de apd pe remorcd ! tractor; A motopomod; @ betonieré de copacitate mica: h) echipament de orotectie, specific, - came, césti, centuri de siguranté s frin- hie sl dupd caz mascd de gaze, aparate gazometrice, palmare. ULETIN TEMG RUTIER ‘ul, 15, moe 2002 38 Att, 122. - Unitatile core executd lucrdti de inerventie $i tntretinere la drenuri trebuie s8 disouné de un stoc minim de matericle pentru cine! drenut, astfet () ciment in sac - 1 sac: ») piatré bruté pentru 5 m? pereu; ©) pietrs - 0,1 mt: ©) dele pretumate - 5 m?: ©) colorant (fluoresceina sau fuxina) -0,1 kg: 1) copace dren - 2 buc. CAPITOLUL Vi Norme de protectia muncii specifice revizici si intretinerii drenurilor pentru drumuri publice Aft, 123, -Se vor tespecta intocmai prevederile din: ) Codtul muncil publicat in B.O. nr.140/1-12-1972; 'b) Leged piivind protectia muncii nr. 90/1996: ©) Nome generaie de protectia muncil aprobate th 199%; © Notme specifice de protecjia muncii pentru exploatarea $i ntretinerea dru- murlor s| podutlor Ordin MMPS 357/198; @) Ordonanja Guvemulut nr. 60/1997 privind note PS! oprobata prin Legeo rr. 212/1997; 1) Notme generale PS! /1991; (9) Ordinul 12/1980 ai Mie privind Pst Sectionea 1 Formatia de locry pentru execufia, revizia $1 ntretinerea drumurilor ‘Att. 124, - Formatia de kictu pent executia si intretinerea drenutior se com- pune cin cel putin trol persoane; pentru revizie formatia se compune din cel putin ‘doud persoane. ‘Aft, 125, - (1) Muncitotll sunt admis! sa tucreze numai daca cunose mesure speciice de protectia muncil, au efectuat examen medical si sunt echipoti cu echipament de protectie conform .Nomativulul republican pentru acordorea echipamentulul de protectie si de iucru”, aprobat cu ord. Min. Munciinr.41/1989. @) Ei.vor fl instulli th ceea ce priveste aplicarea metodelor de acordarea o primului autor side salvare th caz de accidente. BULETIN TENNNC RUTIER anu. 18, mario 2002 39’ & Sectivnea a 2-a 2 Norme obligatorii de protectia munci, executiei $i intrejinorsluerilor de drenoj At, 126,~ ()inainte de Inceperec sépaturlor se vet stabiltatea terenulu s daca este necescr, se iau masuti de asigurore o stabiitafi, inctuslv CURATIRE- RANGUIRE evenfual PLASE ANCORATE In zona de munte. @) SSpaturle se Ingrédesc cu paropete viaible aus si noaptea. (3) Sépditurie executate mr zona drumutior publice side santiere se vor sern naliza cu indicator de avertizare si driare conform instrucfiunilor comune MTTc ~ (MAI r¥.630/2330-1985, At. 127,-(1)Zinle, Inainte de aise Incepe luctul, se verticd semnatizarea punc- ‘ulul de luctu, storea sptiinitlor si terenulu fh jurul sGp&tutilor, pentru ¢ prevent ‘eventuale pericole sau surpar. (2) in perioade de poi, inghet-dezghet si cdteva zle dupa acestea se cerceteazd cy atentie taluzuile, peretii sGpatutior si spiininle si se iau mésuri corespunzitoare de protectia muncil. Ait 128. - (1) Spiinirte se demnonteaza pe mésura execultiel corpului Grenant, vericand permanent ca demontated lor st nu periciteze stobilitated ferenuiul sau sigurante muneitortor, @)Spijnitte rman plerdute cond, prin demontarea ior sigurante muncitotior este in perticol. A, 129. Este intenis accesul muncitorlor in sopditur cu perefi vertical, nespri- Jini, executate manual sau mecanizat fh ampriza drumutlor pubice sh zone instablle, nciferent de adéncimes acestor sopatur At. 130. -Este interzs sa se find stpdturite deschise $10 se fac’ foc in sdpaitut, ‘Af. 131, -Pentru trecerea runcitotior peste santul drenului se monteazéi punti «Gin dutop! si porapetl in zonele de traversore. ‘Att 132. -In zonele in care sunt ingropate cable, conducte, efc. spétusle se executd cu deosebité atentie, cu respectarea intocmal c instructiunilor date do Unilatea tutelerd, eventual - daca este cazut - sub supravegherea delegatuiul cacestei unit; dacd, in timpul execulfel sSp&tutlor se descoperd instalat sub- terane, ete. lucrérle se opresc imediat, so instinjeaz’ delegatul unit tutelare s1 umai upé eliminarea oricérui pericol de céitre delegatultutelor, sub suprave- Gherea lui, pot fi continuate lucratle de dron. ‘Ai, 133, - Pentru mijoace de transport, instalafi, uttoje ete., se vor respecta Intocmai normele specifice acestora, ‘At. 134,- Normele mentionate nu au caraeter Imitativ. Executontul poate lua si alle mosur, impuse de conditi locate. 4g —uetenwe auTIER ‘nan, maa 2002 2) Sectiunea a 3-0 ‘Norme de protectia munci specitice pentru revizia $1 intrefinerea drenurilor ‘At 135. -(1) Este interls fumatul,folosrec: chibrturior i lurninatul cu flacara ih c&minele de viitare, chesoane sith apropierea lor. @) Decsemenea este interzisé coborarea in ele cu brichete, chibrite, etc. @) Munettoru! s6pator se va odinhi nurnai tare @ Be interzs a se ocihni in sant, in cémninul de vieitare sau cheson. ‘Aft, 136, - (0) Este interzsé intrarea in cémine si chesoane far asigurare dota de alt muncitor de la fata terenutu (2) Muneitorul care intré in cémin sau cheson va fi asigurat cu centura de sigu- tanta s frénghie. ©) Pentiu cémine. chesoane sau sopatisl mat adénc! de 4.0 m se monteaz’ -In mod obligatotiu - cablu de semnatizore, (4) Acest cablu se prevede jos si la suprafatd cu cate un clopot core se manevieazi la nevole, de catie muncitorul de jos si de cel de ia supratats, (8) Sermoiizorea se face dupa un cod stobilt de Tnteaga echipd, sub semndturd, At, 137, - Coborérea th cémine de vizitare si chesocne mai adénci de 3.0m 89 foc - obligatoriu - cu mosca de gaze care se foloseste conform instructiunilor. At. 138, - luminatul In camine de viatare si chesoane, se face inainte de infrarea in cémin sau cheson: At. 139. (1) Ricicares capacelor de la'ctiminele de viitare se foce cu rangt. Ccérrige sau alte unelte: dupa ridicarea capacelor se verificd vizual stared céimi- nuiul si prezenfa gazelor 2) Indiferent dacé sunt sau nu sunt gaze, se procedeaza la aeréirea cam nelor prin ridicarea tuturor capacelor sistemului de dena} sl curtireo capetelor de dren. (8) Penitu verificarea exsstentel gazelor, se folosesc aporate odecvate penttu determinarea concentratiel de gaze, At. 140, -Se apreciaza cé este necesard dotarea personalului muncitor sicu fubuti cu oxigen pentru revizuire cémine. At. 141, ~ Seful de echipd este obligat sa controleze #1 58 se asigure 6 s-a efectust arsed camineior# sa veriice: ) starea scéitlor de acces: b) starea sculelor #! uneltel ¢) nivelul apel si grosimea deporituil in c&mine: @) storea echipamentului sia materialelor de protectie: ©) dspoztivele de siguranté la catigul trofiului say macaraielor. etc. ULETIN TEHNIC RUTER nul 15, mario 20021a ‘Ad, 142.-(1)Lo introrea in camine #1 chesoane, echipete Vor fl formate din cet putin trel muncitorl. Cel core intté in cdimin sau cheson se leagé cu centurs de slguranfa si frdnghie la supratata, Frdnghia nu se leagé de cémin, @ Infrarec in cémin se face pe scérie existente. Dacd acestea nu sunt ron tote sau nu corespund, intrarea se face pe scéri mobile, fixate la partea supe- tioard cu céttige de agétare si dispositive de fare. A. 143, -n cminele in care sunt emanatti de gaze inflamabile se va cra ‘pumei cu unelte de alama, bron sau lernn. in asemenea cazur, se va asigura un stat de apd de min, 5 cm pe fundul céminului. Al 1dé,- Flecare echipd de lucty vo fi dotaté cu o usd sanitaré de prim oju- ‘or. care s& cupiindé pansamente si dezinfectante pentru zgérietut ¢ rénl usoare. Aft, 148, - Muncitorll sunt obligati ca dupa terminarea lucrulul sé-si curete ‘nfregul echipament. sé-1 depund: Ia loc uscat. sa respecte reguile de igiend, sa nu ducd méinile murcare fa och, nas sau gurd si sé se spele cu apa si spun, At. 146-1) Seful de echipé are oblgatia s6 veriice permanent respectarea mésutlor de protectia muncii, lucrérle de executie, reviie § intrefinere o Anoxa 2 Q a g i 4 3 | FISA’DE REVIZIE $1 INTRETINERE ql | : s {| lage j 5 z | 0 i: Dee 3418219 & | ‘A ueeinel elses tsa) Sal ee | sta Constatéi Ia revele llucréxiintretinere: Gove) © | 121s 5 814] 315 Salo sla | etectvent executote 8. Worst sess seine es i exec. qntet) Chatclete! Sl a] a1] a] JE sla Olsialalal a alale Towel | Copde | Dreads | Gorinde | Drende | CDeoid. BBE EEEEHER REE zetnes | aren | evacucre | vate | _capioe | schio z i 2 a Z a z§ | Sef Beg i » secter Be R Set Z tact g | 28|/ ; vet : sector 2 [,¢ i L ‘Set 2 | 33 ae Be 3 g [28 R, 4a (“3 ie B83 i, a | R, 2 | ae f Tse L a g i i | 2 i ig i i ee e} | Codie Decserenco, dupdinotrea remiatelr eréror deinen, fk 39567 | nears. in | a i 31 , ' 2b ag, —BULETNLTENNO AUER BULETINTEHNIC AUTIER yg “wr on 15,macie 7002 a anu 15, ware 2002Dieses CALCULUL DRENURILOR Calcul hidrologic al drenurilor Drenurl pertecte Prin executia unui sant, care strabate th intregime stratul acvifer (fig.1). apa va ptrunce in sant prin peretil tui. Nivelul apei din pamant coboard dupa o suprafafé curbé, a care! sectionare cu un plan vertical este o parabola numité curba de depresiune. Fig. Ia, be Debitul de apa cate se scurge in dren se calculeazés cu formula lui Darcy: ort tens unde k = Coeficientul de permeabiltate care depinde de caracietisticile pamontu- lull se exprimai in mis: L= ponta medie a curbel de depresiune (panta piezomettic’): $= sectiunea transversaia a masel de pamant prin care se inflteazd apa. Viteza teoretic’ de infirare este: Gortar& Santon @ Debitul cle ap’ pe unitatea de fungime de dren s!penttu un sngu pereie este: 2 S-ve(y-theraky® Oe Sve (rtperanyS @ Ou sk yy o Integrand ecuatia atforontiots (4) Ouen fevay Obtinem: \ BULETN TEHNIC RUTIER 46 ~ anu 3. mare 2002 o ou=E (Qn? © sou OA?) i0- 204k) Wn) 6 2h eat 2b = ? Dar Hetent (6 deck othr em) 9 Cum de reguie:hg< 3, q, se determina curelatic: Fig. Ty UV" Gaya \Vaioarec a, 8° determing cu ajutorul graficului din fig. 51h functie de valoarea: uy aa Hat ey BULETIN TENG RUTIER aul, mare na 49Dinero opt de eas © ‘Scéderea nivelulul apelor subterane care circuld pe un strat nciinat se poate face cu ajvtorul unui dren imperfect tig. 6), cnd stratul ocvifer este de grosime mare drenul rGméne suspendat in shat, cu ojutorul unui dren perfect, cand se interceptoaza stratul covifer pe toaté grosimea iui ‘mn cazul drenului perfect de oust, care este cazul ce 89 re- comandd ase executaintotdea- una, debit colectat de dren pe un mettu near de perete va fi Quake a3) Tn cazul unul dren impertect, Fig.6 @ tui adancime de radier se stobileste asifel neat apele ce continud sé curgé spre-vale s& nu afecteze prin copilaritate saw inghet - dezghet drumut protejat prin drén, debitul se poate determina din relatia: @ este debitul apel care patrunde ih dren, ior aj este debitul curentulul subteran nainte de executarea drenutv. Infroducénd relatia (13) in (14) se obfine: HUH) l= 9 sidect q=H-Hpkel 15) ‘Adéncimea drenulul este: h=e+(H-H)-2 +hp dar cum voloarea lui Z este mic’, se poate nega s! heer@-H) th 06 th cazul drenutlor de coastt este recomandabil ca peretele aval al crenui s6 fie impermeabi. ULETIN TeHNIC RUTIER, 50 anu 1, mare 2002 Sisteme de utenutl impertecte Considerand sistemul format din doud drenuti imperfect paralele (cazul hrenutilor de sub acostament sau de sub sanju) cain fig. 7. debitul de apa care pdtrunce tht-un dren este: q=aatds (17). unde, qa dobitul de apa ce patrunde prin perotele si jumétatea fundulul din cém- pul A, extetior drenuitul; de ~ debitul de apd ce patrunde prin peretele sijumétated fundului din com- pulB dintre cele dous drenutl, gehen eka (Bh) 18) = a+a 0% unde G+ este debitul de apd colectat in dren prin perete; este debitul de apd colectat in dren prin fundul acestuic. Curba de depresiune dintre cele doud drenuri se presupune co are forma unei elipse (fig. 8). ByFe1 am BULETIN TEMNIG RUTIER ‘anu 15, mare 2002 51el gf ae Von Ecuatia curbel de depresiune este (21), far panta piezometticé este: @ Debitu! de apd ce pétrunde prin fund drenuiui este: aA ayek Le als-ty ka, 28,unde gy este dat de relafia (11) gq —QuUeTN TEM RuTIER Sa eb eee eee 2D sin final: ha (H4f-2h) 28) Dacé adéncimed la cate ttebuie cobordt niveiul opelor subterane Intre cre- uri (norma de asanare) este Impusa, ctunci adéncimea drenulul este: hectfecthgtil (29),deunde se determing distanta dintre drenur ast- | fel ncat si fle reciizat’ norma de Pufurl drenante in straturl acvitere liber 1h cazul pututior crenante perfecte (ig. 9) debitul de apd ce inti th put este: H Qeken Hoke en In unde: R= raza de infiuen}é a pufuiui core se determina in mod experimental sau cu formula: unde: 1 = porozitated eficace « mediului avand valor cuprinse inlte 60 - 70% pentru pOméntull cu un confinutridicat de particule arglioase si préfoase sintre 25 50% pentru poméntul nsipoase; {= timpul Gh alle) scurs de fa executia putuki. i jn cazul puturilor crenante imperfecte (ig. 9) nu exist 0 formu riguroasd: | pentru a calcula debitul si nivelul supratetei flbere a apel dupa drenare (curba de depresiune). Debitul de apa ce intré in pu} este cuprins intre debitul unul put perfect si cel al unui put infr-un strat acvifer al cérul fund or flimpermeab: [BULETIN TEHNIG RUTIER, ar mari ona 5Schy oy“ won Hap coc oy unde: by = adancimea mésuraté de la fundul pufulul pand la stratul Impermeabil . jn caaul ih cate pufurle tucreazt ca drenuti inverse (pufuri absorbante capacitatea de absorbtie a putulul este data de relatia: 364 (3-H) eo notatile find aceleasi ca mai sus, Pulurl drenante ih strate acvifere captive Straturle acvitere captive sunt stratutie de pont permeabil, cuprinse Inte loud stiatul mol putin permeable. Notatile find cele din fig. 10, debitul de apd ce intré int-un put perfect este: Ou2keH, Zoho (85) SULETN TEHNIC RUTIER 54 aur sor. 16, martie 2002 » Fig. 10 gu2teth eee unde: : Ay wR : " ae 1 ; oS] fen I Calculel hidraulic al drenurilor Calculul hidrauic al drenutilor stabileste dimensiunile tubutior sau rigolelor necesare scurgetii apelor pe un anumit ronson pe baza debitului de apd ce inte In chen, Deoarece debitul de apé ce inré in dren creste cu lungimea drenuiui and la descrcare, drenul se Imparte ia tronsoane de lungime | in functie de Configuratia terenului sla necesitatlor de amplosament. Debitul de apd la capatul unui fronson de dren este: Q= Ont Aol (8) unde: Qn = debitut de cpa be care drenuil primeste in franztt pe fa capatul omonte: Qo = debitul de apd colectat la dren pe metru linear; lungimea tronsonutut BULETIN TEHNG RUTIER "anal Br, 15, mata 2002, 7br cond hexior cu sectime crcur condor ota unconeaat pin, se determing § din relatic: se 2 ap) unde:Q.= 150) vee-Jiti Jn aceasté ultima retatie: 0 te lor a 7 A=, |= ponia de scurgere a, apei prin tub. Pentru tuburie ceramice si de beton m = 025 - 0.35 (in medle 0.3) si 100 vd" ce eda | Relatio 9) devine: wd_ 40 B44 de unde eed [soe a Ch In cazul cand tubu! hu fUncjloneazd cu sectiunea neaga se poate fotos graticul din fig 11. Pentru igolele cui sectiunea dreptunghiuiara bh i aren) unde b = latimea rigole! = indifimea rigolel AULETIN TENG RUTIER, null 0c 15, mae 2002 56 Tabetul 3 i Valoarea coatctentaor Denumitec moterctul de permectittote 00 = irem/s 1 | Bere oxat oF 10 2 | Nisip cut, nis cu piss io A9° 3 [sip prsfos sou argos 0% 108 4_| Prot risipcs sou cxglos io* 10 S| Aoi ripest sou argioass 108-108 6_[ Atoll 107-107 7 [agi gos 9 “Conform prescripitortehnice GH nooner ie fecdiu geotextt Pentru lucréxl importante valorile coeficientior de permeabiltate ai pmantu- luisl ai geotextolor se vor determina in laborator sau pe teren prin Incercéilin stu. conform STAS 1913/6 - 76 si a .Notmelor tehnice privind utiizarea geotextilelor geomembraneior in constructi”. ind. C 227 - 88. ULETIN TEHWIC RUTIER ora 18, marie zona 7