PLAN CONSPECT

Disciplina: "Pregtirea de specialitate"

Tema: Primul ajutor medical la locul incidentului.

Intoxicaiile cu gaze, alcool etilic, medicamente, produse alimentare.
Acordarea ajutorului medical. Evaluarea funciilor vitale ale organismului.
Evaluarea primar i secundar a victimei.

NTREBRILE DE STUDIU:

Accidentul. Organizarea primului ajutor medical.

Intoxicaiile cu gaze, alcool etilic, medicamente, produse alimentare. Acordarea

ajutorului medical.

Sfaturi eseniale de prevenire.

Bibliografie: Legia securitii i sntii n munc nr. 319 / 14.07.2006.

CHIINU 2016
ACCIDENTUL reprezint vtmarea violent a organismului, precum i
intoxicaia acut profesional, care are loc n timpul procesului de munc sau n
ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de
cel puin trei zile calendaristice, invaliditate ori decesul.
PRIMUL AJUTOR const n totalitatea aciunilor nteprinse imediat dup
producerea unui accident, inclusiv de munca, pana la momentul interveniei cadrelor
medicale de specialitate, cu scopul de a impiedica periclitarea vindecarii bolnavului, fie
prin aparitia unor complicatii ce ingreuneaza actul terapeutic ulterior, fie printr-o evolutie
nefavorabila urmata de instalarea unor infirmitati definitive sau de deces.

ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR

Cei decii s intervin pentru salvarea accidentatului vor trebui s acioneze cu cea
mai mare rapiditate, mprindu-i atribuiile.
Astfel, ei vor putea executa att succesiv , ct i simultan aciunile i ntr-o anumit
ordine:
1. Prima examinare a victimei;
2. Crearea barajului de securitate in jurul victimei;
3. Anunarea accidentului (alerta)
1.1. Prima examinare a victimei se va face la locul n care s-a produs accidentul,
fr a ncerca s o deplasm. Examinarea va fi sumar i se va ncerca s se stabileasc
numai dac accidentatul mai respir i dac inima mai bate. n acest moment al
interveniei, nu avem dreptul s decretm decesul victimei. Executarea rapid i
perseveren a manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie pot scoate accidentatul din
starea de moarte aparent. Activitatea inimii o vom cerceta palpnd pulsul arterial la
nivelul arterelor carotide (pe prile laterale ale gtului). Dar cel mai bine btile inimii
ca i respiraia pot fi ascultate direct cu urechea pe torace. Examinarea pupilelor
accidentatului ne ofer deasemenea nite informaii preioase: dac stopul cardiac este
recent instalat, pupilele sunt foarte mictoare; dac a trecut un timp mai ndelungat
pupilele se dilat mult, semn de mare pericol pentru bolnav. Mai exist posibilitatea ca o
pupil s fie dilatat iar cealalt s fie strns (inegalitate pupilar). Este un semn de
suferin grav a creierului, deci de traumatism cranian sever. n cazul n care constatm
instalarea stopului cardiac i respirator, dac victima poate fi degajat cu uurin de la
locul accidentului, o vom aeza la sol pe un plan tare i vom ncepe imediat cu executarea
simultan a procedeelor de respiraie artificial gur la gur i masajul cardiac extern.
1.2. Crearea barajului de securitate in jurul accidentatului este indispensabil pentru
ndeprtarea atmosferei de panic care are cele mai nefaste efecte asupra psihicului
victimei.
1.3. Anunarea accidentului (alerta) la staia de salvare i Manager, Patron sau
Administrator.
Scoaterea victimei de la locul dezastrului, problem aparent minor, este momentul
responsabil de nenumrate decese. Apucarea necontrolat a corpului victimei, pot agrava
leziunile produse de accident.
Primul ajutor la locul accidentului se reduce, n fapt, la executarea unui grup
restrns de acte medicale, care trebuie executate din primele minute ale accidentrii:
masajul cardiac extern i respiraia artificial (n cazul instalrii stopului cardiac i
respirator), oprirea hemoragiilor externe (dac exist), toalet sumar i pansarea rnilor,
imobilizarea provizorie a fracturilor. Unele din aceste manevre trebuie s fie executate cu
cea mai mare urgen nainte i dup ce accidentatul a fost scos la locul dramei, fiind
aezat la sol intr-un loc mai retras , in condiii mai confortabile.
Manevrarea i transportul accidentatului trebuie s respecte o serie de reguli. Una
din erorile deosebit de grave, responsabil a nenumrate decese ce pot fi evitate este
mentalitatea de a transporta accidentatul cu orice mijloc de locomoie. O ntrziere de 1530 minute pn la sosirea autosanitarei , este compensat cu prisosin de transportul
bolnavului n condiii de securitate.
RNI HEMORAGII PANSAMENTE
Traumatismele (lovire, strivire, nepare, arsur etc.) reprezint n orice caz cauza
cea mai frecvent. Pielea este un adevrat scut de aprare al organismului mpotriva
agenilor agresivi din mediul nconjurtor. Rana devine, n primul rnd, poarta de intrare
a microbilor n organism. Aceast evoluie poate fi evitat dac splm i dezinfectm
rana imediat, cnd numrul microbilor ajuni n ea este nc mic. Executm mai nti
curirea sau toaleta plgii, pe care o acoperim apoi cu un pansament, pentru a opri
eventualitatea unei contaminri ulterioare a acesteia. Toate rnile sngereaz mai mult sau

mai puin, vom ncepe prin a opri sngerarea, dup care vom trece la splarea i pansarea
rnii.
OPRIREA SNGERRII (HEMOSTAZA)
Cnd sngerarea este mic sau poate fi uor oprit, comprimnd pentru 2 3
minute rana cu o batist (pnza curat, fa etc.). Pierderea unei cantiti exagerate de
snge poate duce la moartea victimei. Sosii n primele secunde la locul accidentului va
trebui s ncercm s oprim sngerarea. Aplicarea garoului ne confer linitea executrii
corecte a toaletei i a pansrii rnii.
TOALETA RNII
Toaleta va urmrii ca mpreun cu eliminarea impuritilor din ran s fie
ndeprtai i majoritatea germenilor, cei rmai fiind apoi distrui cu ajutorul
substanelor antiseptice. n acest scop, marginile rnii se spal cu ap si spun i se
dezinfecteaz apoi cu alcool sau tinctur de iod. Aceste substane deosebit de iritante, nu
trebuie s ating rana. Peste ran vom turna nti un jet de ap oxigenat, care face spum
i care antreneaz n acest fel corpii strini n afara plgii. Apoi se toarn n jet,
antiseptice neiritante ca: soluie de cloramin, rivanol, permanganat de potasiu. Rana
dezinfectat va fi acoperit cu comprese sterile, dup care se aplic pansamentul.
FRACTURI ENTORSE LUXAII
Obiectivele primului ajutor sunt prevenirea complicrii leziunii iniiale i
diminuarea suferinei resimit de accidentat. Imobilizarea fracturii sau luxaiei previne
totodat i instalarea complicaiilor de care am putea avea parte n timpul transportului
accidentatului. Imobilizarea provizorie se realizeaz cu ajutorul unor atele, apoi acoperite
cu bandaj (pnz).
STOPUL RESPIRATOR I CARDIAC
Salvarea victime, care nu mai respir sau creia nu-i mai bate inima, depinde deci
de intervenia extrem de rapid i corect a salvatorului care, prin cteva manevre simple
poate suplini pentru un timp, lipsa micrilor spontane ale musculaturii toracice i ale
muchiului inimii. Vom ncepe prin a degaja calea de intrare a aerului n plmni. Se va
controla gura accidentatului. Nasul fiind astupat, aerul introdus cu putere de salvator n
gura victimei intr n totalitate n plmni. Masajul cardiac extern trebuie executat pn la
reluarea btilor inimii, ceea ce poate nsemna uneori i o or. Din aceste motive, este
bine ca manevra s fie executat succesiv de ctre mai muli salvatori, prin rotaie.
TRANSPORTUL ACCIDENTAILOR
Termenul nglobeaz de fapt cteva etape distinctive, la fel de importante, care se
deruleaz din momentul ridicrii victimei de la locul accidentului, pn la aezarea sa
ntr-un pat, acas sau la spital. Momentele cele mai importante sunt:
1. Scoaterea victimei de la locul accidentului;
2. Ridicarea ei de la sol;
3. Transportul acesteia;
4. Aezarea n pat.
Mobilizarea accidentatului va trebui s fie executat astfel, nct segmentul format
din cap-gt-trunchi-bazin si s rmn nemicat, ca un bloc rigid. Corectitudinea
executrii acestei manevre poate decide soarta accidentatului. Poziia n care vom aeza
victima variaz n funcie de leziuni i starea general a accidentatului.
Regulile pentru efectuarea unui transport corect sunt:
Ridicarea, transportul victimei se face astfel incat capul, gatul, trunchiul sa se
mentina in acelasi plan;
Menevrele de resuscitare cardio-respiratorie vor fi continuate si pe timpul
transportului; Victima sa fie transportata numai dupa ce a fost obtinuta redresarea
functiilor vitale;
Pozitia victimei in timpul transportului va ramane identica cu cea in care i s-a
acordat primul ajutor la locul accidentului;
Capul victimei va fi asezat catre directia de deplasare;
Pozitia targii va fi obligatoriu orizontala;

Soferul autovehiculului care transporta victima va evita franarile si efectuarea

virajelor bruste;
Pozitionarea victimei in functie de starea generala si ranile existente:
pozitie de repaus (raniri, luxatii, entorse, fracturi inchise);
pe spate, cu capul mai jos decat nivelul trunchiului si al membrelor inferioare, care
vor fi ridicate la 30 45 grade (hemoragii mari);
pe spate (stop cardio-respirator);
sezand ( fracturi antebrat, mandibula, maxilar);
semisezand, cu spatele sprijinit (fracturi de coasta, cand victima este - constienta);
lateral, pe partea bolnava (victima inconstienta cu fractura costala);
pe spate, cu corpul lateral (inconstient, cu fractura de coloana vertebrala);
pe spate (fractura de coloana vertebrala).
Intoxicaia (otrvirea) este o stare patologic, fiind un rezultat al acumulrii n
organism a unor substane toxice.
Intoxicaii cu gaze ( monoxide de carbon)
Monoxidul de carbon este un gaz, incolor, inodor, insipid. Acest gaz invizibil, otravitor,
provine din arderea unor gaze precum gazul natural, motorina, petrolul sau a lemnelor (de
exemplu in sistemul de incalzire casnic, in motoarele masinilor, in sistemele de gatit sau
focuri).
Intoxicarea cu monoxid de carbon apare cand se inhaleaza destul monoxid de carbon,
incat acesta incepe sa inlocuiasca oxigenul transportat de sange.
Simptomele intoxicatiei cu monoxid de carbon nu sunt specific si de aceea pot fi
asemanatoare cu simptomele prezente in alte boli.Aceste simptome includ:
- dureri de cap
- greata, stare de voma (adeseaintalnite la copii)
- ameteala
- oboseala.
Alte simptome pot include:
- confuzie, somnolenta
- ritm cardiac sipuls rapid
- vedereslabita
- dureritoracale
- convulsii, atacuri de diferiteforme
- pierdereaconstientei.
Msuri:
Trebuie anuntat imediat un serviciu medical daca:
- exista simptome ale intoxicatiei cu monoxid de carbon, ca de exemplu dureri de
cap, greata sau ameteala si in cazul suspectariii ntoxicatiei cu monoxid de carbon
- persoana prezinta simptome ale intoxicatiei cu monoxid de carbon si este foarte confuza
si dezorientata sau se plange de dureri in piept (persoana trebuie scoasa din mediul in
care a fost expusa la gaz inainte de anuntarea serviciului medical)
- persoana este gasita inconstienta dupa expunerea la monoxid de carbon; aceasta trebuie
scoasa in aer liber, afara din locuinta, cladire, autoturismsau din locul unde monoxidul
este prezent.
Trebuie anuntat medicul, daca apar modificari ale vederii, miscarilor de coordonare
sau modificari in comportament, in timpul saptamanilor de tratament urmate dupa

intoxicatia de monoxid de carbon.

Intoxicaii cu alcool etilic

Fiziopatologie: actioneaza depresiv asupra sistemului nervos central (chiar faza initiala
"de excitatie" se datoreaza tot actiunii depressive asupra centrilor nervosa superiori, cu rol de
control si inhibitie).
Simptomatologie: perioada de "excitatie": intoxicatul este logoreic, incearca sa
dovedeasca agilitate, poate provoca scandaluri, acte violente, furturi etc. Perioada de
incoordonare: vorbire incoerenta, ideatie saraca, este dezorientat, confuz. Mersul este titubant,
sensibilitatea diminuata, unii au diplopie, apare somnolenta.
Coma alcoolica: reflexele osteo-tendinoase sunt abolite, pupilele dilatate; pierderi de
urina si fecale. Faciesul este hiperemic; bolnavul exala o halena alcoolica. Respiratia este
superficiala, stertoroasa. Tendinta de colaps.
Tratament: nu exista antidot specific.
- Vitamina B6 intravenos, pana la 500 mg, ajuta metabolizarea alcoolului.
- Se administreaza la nevoie stimulenti ai centrului respirator (Karion 0,25 g i.m.
saui.v.).
- Perfuzii cu glucoza 20%.
- Diureza osmotica in come grave.
- Antibioterapie pentru profilaxia si combaterea infectiilor bronho-pulmonare.
- Se sustin functiile vitale (circulatia, respiratia).
- Nu se administreaza deprimante ale sistemului nervos central. Metanolul este un lichid
incolor, inflamabil i volatil. Doza letal de alcool metilic este de 30 ml, decieste o substan
cu risc crescut de a provoca decesul. Alcoolul metilic este miscibil cu apa, alcoolul etilic i cu
majoritatea solvenilor organici.

Intoxicaii cu medicamente

Intoxicatia medicamentoasa este imbolnavirea organismului cauzata de

medicamente luate in cantitate mai mare decat cea prescrisa de medic. Ea reprezinta o
cauza relative frecventa de mortalitate, care afecteaza toate varstele.
Simptomele sunt variate intru cat exista o varietate de medicamente si substante ne
medicamentoase
care
provoaca
reactii
diferite.
Tratamentul implica decontaminarea interna si externa in prima faza si se face in functie
de substanta care a produs intoxicatia, presup unandrealizarea unei ventilatii optime (prin
administrarea de oxigen), imbunatatirea functiei cardiace, administrarea glucozei
si vitamina B1 etc.

Intoxicaii cu produse alimentare

Intoxicatia sau toxiinfectia alimentara este o boala acuta de cauza toxica sau
infectioasa, aparuta in urma consumului de alimente sau bauturi contaminate cu
microorganism sau toxinelelor.
Semnele intoxicatiei alimentare sunt de natura gastro-intestinala:
- diaree;
- greata;
- durere de cap;
- febra cu frisoane;
- transpiratii;
- ameteli;
- lacrimarea ochilor;
- salivatia excesiva;

- confuzie mentala;
- varsaturi;
- durere abdominala;
- slabiciune generalizata.
Acestea difera in functie de agentul pathogen implicat:
- botulismul : paralizie nervoasa si musculara, vedere dubla;
- toxoplasmoza: inflamatia ganglionilor limfatici, dureri musculare;
- listerioza: febra, dureri musculare, diaree, greata, confuzie, durere de cap, intepenirea
cefei;
- salmoneloza: diaree severa.
Daca simptomele sunt usoare, nu ai nevoie sa mergi la medic, insa daca ele persista
mai mult de 2 zile, este nevoie sa faci teste ale materiilor fecale (examen
coproparazitologic), ale sangelui sau materialului vomit pentru a stabili cauza bolii.

SFATURI ESENTIALE SI PREVENIRE!

- Dupa disparitia simptomelor, refa-ti puterile consumand alimente cum ar fi orezul
alb, legumele neiritante si bananele.
- Pentru a reface bacteriile esentiale pentru tubul tau digestiv, mananca iaurt simplu
ce contine culturi active de Lactobacillus acidophilus.
- Evita produsele din laptele nefermentat, pentru ca poate fi dificl de digerat.
- Spala-te intotdeauna pe maini inainte de pregatirea oricarui aliment.
- Spala ustensilele cu apa fierbinte si sapun dupa ce le ai utilizat pentru pregatirea
oricarui fel de carne sau peste.
- Nu dezgheta carnea congelata la temperature camerei. Las-o sa se dezghete gradat
in frigider.
- Evita alimentele marinate nefierte si carnea, pestele sau ouale crude.
- Nu manca nici un aliment care miroase sau arata urat, sau alimente din conserve
metalice umflate sau din recipient fisurate.
- Regleaza-ti frigiderul la 3 grade Celsius.
- Nu mancaniciodata carne pregatitasauproduse lactate care au fostscoase din
frigidermaimult de 2 ore.