GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA HOTARIRE mr, din Chisingu Privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Constitufie Republicii Moldova Guvernul HOTARASTE: Se aproba proiectul de lege pentru modificarea Constitutiei Republicii Moldova, solicitind asupra acestuia Avizul Curfii Constitutionale si prezentindu- Ie ulterior Parlamentului spre examinare. Prim-ministru PAVEL FILIPProiect PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA LEGE pentru modificarea Constitutiei Republi Parlamentul adopti prezenta lege constitutionala. ‘Art. I. — Constitutia Republicii Moldova, adoptati la 29 iulie 1994 (republicats in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 78, art. 140) se modific’ dupa cum urmeaz’: 1. La articolul 135 alineatul (1) litera g), cuvintele ,Curtea Suprema de Justitie” se substituie cu cuvintele ,,instanfele judecatorest a 2. Articolul 136: la alineatul (1), textul ,,6 judecdtori” se substituie cu textul ,,7 judecatori”, iar textul ,,6 ani” se substituie cu textul ,,9 ani, care nu poate fi reinnoit”; alineatul (2) va avea urmétorul cuprins: ‘,(2) Doi judecatori sint numiti de Parlament, doi — de Guvem, doi ~ de Consiliul Superior al Magistraturi un judecator este numit de Presedintele Republicii Moldova.” Art. I. — Mandatul judecatorilor Curtii Constitutionale aflati in exercifiul funcfiei la data intrarii in vigoare a prezentei legi se prelungeste cu 3 ani. Presedintele Parlamentului Z.\RotariDoe_2016\HotarrftMod_Constiutie_24.10.d00x,NOTA INFORMATIVA la proiectul Legii pentru modificarea Republicii Moldova iu Proicctul Legii pentru modificarea Constitutiei Republicii Moldova a fost elaborat in scopul executirii urmatoarelor documente de politici: + Planul National de actiuni pentru implementarea Acordului de asociere Republica Moldova ~ Uniunea European’ in perioada 2014-2016, aprobat prin Hotirirea Guvernului nr, 808 din 7 octombrie 2014 (art. 4, lit. a) pet. 1); + Planul de actiuni pentru implementarea Strategiei de reforma a sectorului just pentru anii 2011-2016, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr. 6 din 16.02.2012 (pet. 6.1.12))s + Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr. I din 20 ianuarie 2016 (Cap. V lit. D) + Planul de actiuni al Guvernului pentru ani 2016-2018, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr, 890 din 20 julie 2016 (Cap.V lit. D pet.1.2). Potrivit documentelor enumerate, Ministerul Justitiei este responsabil de ,,elaborarea proiectului de modificare a Constitutiei Republicii Moldova in partea ce fine de componenta i | crtiteriile de selectare a judecdtorilor Curtii Constitujionale”. in acest sens, prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 550 din 18.05.2016 a fost creat Grupul de lucru peniru revizuirea legistafiei privind organizarea si functionarea Cur{ii Constitutionale, din care fac parte deputati, reprezentanti ai Aparatului Parlamentului, Aparatului Presedintelui Republicii Moldova, Ministerului Justitiei, Curtii Constitutionale, experti ai proiectului Uniunii Europene ,,Suport pentru Curtea Constitutional a Republicii Moldova”, profesori universitari | si reprezentan{i ai societafii civile latia altor state, precum si urmatoarele surse informative: 1, Studiul privind ,,Consolidarea rolului Curfii Constitutionale”, claborat in vederea implementarii Strategiei de reforma a sectorului j Studiului: Evgeni Tanchev - vice-presedinte al Comisiei de la Venetia, ex-presedinte al Curtii Constitutionale din Bulgaria; Tudorel Toader - membru al Comisiei de la Venetia, judecdtor al Curtii Constitutionale din Roménia; Mirostaw Granat - judecator al Tribunalului Constitutional din Polonia; Vitali Catand - expert in drept constitutional. 2. ,Raportul de evaluare a Curfii Constitufionale” elaborat de ciitre expertii Uniunii Europene in contextul misiunii de evaluare in domeniul justitiei (Peer review) Autorii raportului: Dr. Alexander Balthasar (Austria) ~ pregedintele Institutului pentru organizare statala si reforma administrativa din Cancelaria federal austriac& (Biroul Prim-ministrului), membru al Biroului Comitetului director privind democratia gi guvernanta al Consiliului Europei, profesor neremunerat (Priv.-Doz,) de drept constitufional i teorie politica generala in cadrul Universititii Karl-Franzens din Graz; DI. Michael Groepper (Germania) - fost judecator al Curtii Administrative Supreme a Germaniei (Bundesverwaltungsgericht).3. Comentarii si recomandari ale expertilor din Ungaria “privind cadrul legal care reglementeazit activitatea Curtii Constitutionale” Autorii raportului: Balazs Majtenyi, Andras Pap, Gabor Sulyok,Balazs Vizi (Academia de $tiinte a Ungarici). Astfel, prevederile proiectului de lege incorporeazi recomandarile documentelor enumerate supra, in aspectele referitoare la garantarea independen(ei judecatorului Curtii Constitutionale prin asigurarea stabilitayii mandatului acestuia. Fanu Prin proiectul de lege constitutional se propune operarea unor modificari referitoare la: (1) subiectii cu drept de sesizare a Curfii Constitutionale; (2) mandatul judecatorilor constitujionali. (1) Subiectii cu drept de sesizare a Curtii Const Articolul 135 alin. (1) din Constitufic stabileste atributiile Curfii Constitutionale. Potrivit lit, g) al alineatului menfionat, instanfa constitujionalé ,,rezolv cazurile exceptionale de neconstitufionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Suprema de Justitie". Urmeaza a se refine ci norma mentionata constituie singura norma constitutional care | individualizeazi un subiect cu drept de sesizare a Curtii Constitutionale, si anume — Curtea Suprema de Justitic. Or, intregul spectru de subiecti abilitati cu dreptul de sesizare a instanfei constitufionale sunt stabilifi in art. 25 din Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constitutionala, si anume: a) Presedintele Republicii Moldova; b) Guvernul; c) ministrul justitiei; d) Curtea Suprema de Justitie; f) Procurorul General; g) deputatul in Parlament; h) fractiunea parlamentara; i) avocatul parlamentar; j) Adunarea Popular a Gaigduziei. Reglementarea infraconstitutional’ a subiectilor cu drept de sesizare rezulta din articolul 135 alin, (2) din Constitutie in care legiuitorul constitutional a stabilit ca ,Curtea Constitutionala isi desfaisoara activitatea din initiativa subiectilor preveizuti de Legea cu privire la Curtea Constitugionala.”. Degi potrivit art. 135 alin. (1) lit. g) Curtea Constitufionala rezolva cazurile exceptionale de neconstitutionalitate a actelor juridice sesizate de Curtea Suprema de Justitic, in Hotararea nr. 2 din 9 februarie 2016, Curtea a stabilit c& sesizarea privind controlul constitufionalitiqii unor norme ce urmeazi a fi aplicate 1a solufionarea unei cauze se prezintd direct Curtii Constitufionale atat de cdtre Curtea Suprema de Justifie, cat si de cétre Curtile de Apel $i judecttorii. In Hotairarea nr.15 din 6 mai 1997 Curtea a subliniat c& ,exceptia de necon: reprezinta o procedura de initiere de citre instantele ordinare de judecati, {a i | sau din oficiu, a controlului conformitafii unei legi sau a unui alt act normativ, in intregul siu sau in majoritatea cazurilor partial, cu normele constitutionale”. Reiesind din esenta institujiei exceptiei de neconstitutionalitate si din rationamentele jurisprudentei sale anterioare, in Hotararea nr, 2 din 9 februarie 2016 Curtea a mentionat ci, in timp ce dreptul de a ridica exceptia de neconstitutionalitate aparfine judecatorilor din cadrul instanjelor judecatoresti de toate nivelele, precum $i avand in vedere caracterul formal al rolului Curtii Supreme de Justitie si lipsa competenfei acesteia de a se pronunta asupra exceptiilor de male jionalitate neconstitutionalitate ridicate de instanfele judecdtoresti ierarhic inferioare, prevederile literei g) |de Ia alin. (1) al articolului 135 din Constitufie nu pot fi interpretate tn sensul restrangerit dreptului altor instante ordinare de a sesiza instanta de jurisdictie constitutional’. Tindnd cont de faptul c& in prezent toate instanfele de judecat& sunt subiecti cu drept de sesizare a instanfei constitutionale la art. 135 alin. (1) lit. g) din Constitufie, se propune substituirea cuvintelor ,,Curtea Suprema de Justifie” cu cuvintele ,,instanfele judecdtoresti Respectiva modificare va exclude orice interpretare cronata a subiectilor abilitati cu dreptul de aridica exceptia de neconstitutionalitate si de a sesiza Curtea Constitutionala. (2) Nurniiru mandatul judecatorilor constitutionali Potrivit art.136 din Constitutie, Curtea Constitufionala este aleatuita din gase judecatori numifi pentru un mandat de sase ani, Judecitorii constitutionali pot define aceeasi functie pe perioada a dou mandate. Sistemul de numire a judeciitorilor implica identificarea autoritafii competente de a desemna judecdtorul constitujional, precum si actul decizional al acesteia ‘Autoritatile competente de a desemna judecdtorii constituionali sunt Parlamentul, Guvernul gi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare din acestea desemnand cate doi judecdtori. Participarea celor trei puteri (legislativa, executiva si judecdtoreasca) Ia procesul de desemnare a judecdtorilor constitufionali este in deplin acord cu exigenfele statului de drept. In acelagi sens, Curtea Constitujionali a retinut ci procedura de desemnare a judecatorilor constitutional ,,este de natura s4 asigure 0 component cat mai reprezentativa si democratic, intrucét exprima optiunile autoritatilor publice din toate cele trei puteri ale statului: legislativa, executiva si judecitoreascé. Separajia puterilor confer garantii semnificative pentru impartialitatea si independenta institutional a judecdtorilor Cur{ii Constitufionale.” (Hotirrea nr.6/2013). | fn acelasi timp, examindnd practica altor Curti Constitutionale, constatim faptul c& in Republica Moldova, Constitutia reglementcazd o Curte Constitutional compusa dintr-un numar mai mic de judectori gi cu o durati mai scurti. a mandatelor decat in evasimajoritatea statelor. @) Numérul judecdtorilor Cu referire fa numarul judecatorilor constitufionali, practica demonstreaz& ci numarul acestora trebuie sa fie impar in vederea excluderii blocajelor in procesul decizional. Or, in prezent potrivit art. 27 din Legea cu privire la Curtea Constitufionala, actele Curfii se adopt cu votul majorititii judecdtorilor. In cazul in care Ja adoptarea hotararii privind constitufionalitatea actului normativ sau a tratatului internajional se inregistreaz8 paritate de voturi, actul normativ sau tratatul international se prezuma constitutional, iar cauza se sisteaza. Urmeazi a se refine ca in respectiva situatie, norma se considera constitutional nu din considerentul c& la aceasta concluzie a ajuns instanfa de contencios constitutional, singura in masura si asigure constitufionalitatea legilor, ci din considerentul c& votul judecatorilor s-au partajat in jumétate, fapt care determin’ imposibilitatea luirii unei decizii. in aceste circumstanfe poate aptirea o situafie inadmisibild: pe de o parte, exist un act final al Curfii (decizie de sistare), fapt care potrivit cadrului legal determina imposibilitatea instanjei de a se expune repetat pe acelasi obiect, pe de alti parte, prin actul de sistare solutia finalé a instantei nu este pe fondul cauzei examinate. De asemenea, potrivit art. 27 din Legea mentionatd, in alte cazuri de paritate a voturilor se consider ci hotirdrea, decizia sau avizul nu au fost adoptate, iar examinarea cauzei se sisteaz&, cu exceptia cazurilor prevazute la art.4 alin.(1) lit.d), e), f) si h) din Lege, cdnd examinarea cauzei se amand,revederii art.27 raportate la art. 4 din aceeasi lege, urmeaza a se face distinctie | 1) in cazul in care exist& paritate de voturi la examinarea sesizArilor privind interpretarea Constitutiei, privind revizuirea Constitugiei, cauza se sisteazi fir examinare. In acelagi timp, potrivit art. 141 din Constitujie, proiectele de legi constitutionale vor fi prezentate Parlamentului numai impreuna cu avizul Curtii Constitutionale. Astfel, analizind normele constitufionale constatim cA sesizirile prin care Curtea se pronunfé asupra initiativelor de revizuire a Legii Supreme nu pot fi nesolufionate. 2) atunci cand Curtea urmeazi a se expune asupra rezultatelor referendumurilor republicane, alegerii Parlamentului si a Presedintelui Republicii Moldova, constatari circumstanfele care justifici dizolvarea Parlamentului, demiterea Pregedintelui sau cand urmeaz a se expune asupra constitutionalititii unui partid, desi legiuitorul a stabilit c& la existenja paritafii de voturi examinarea cauzei se améni nu exist’ certitudinea c ulterioara | examinare se va solda cu rezultatul scontat. Totodata, nu este clar pe ce perioada poate fi aménati examinarea cauzei, in timp ce asupra circumstanelor mentionate mai sus Curtea urmeazi a se expune in termen restrans. Tinand cont de cele menfionate, si in urma examinarii bunelor practici din domeniu, se propune stabilirea unui numar de 7 judecatori constitufionali. in urma unei analize a legislatiei statelor europene, putem constata c& numarul | judecdtorilor variazi in esenti intre 7 si 18 (de ex: Letonia-7, Lituania-9, Romania-9, Macedonia-9, Slovenia-9, Franfa-9, Belgia-12, Spania-12, Croafia-13, Portugalia-13, Italia-15, Ueraina-18, etc.). Asifel, jindnd cont de actualele reglementari privind autoritajile care numesc judecitorii Curfii, si anume céte doi de catre Parlament, Guvemn si CSM, prin proiectul de lege se propune ca cel de-al saptelea judecAtor si fie desemnat de citre Presedintele Republicii Moldova. Rafiunea acestei propuneri se justificd cu atit mai mult in circumstanfele in care Seful Statului este emanajia optiunii intregului popor, fiind ales prin vot direct de cAtre acesta. b) Mandatul judecétorului in ccea ce priveste durata mandatului si numarul de mandate pe care le poate detine o persoand, din analiza dreptului comparat refinem cA in majoritatea statelor reglementarile constitufionale sunt caracterizate printr-o trasdturd esentiala. Pe de o parte, se evidentiazi faptul c& in cele mai multe cazuri mandatul unui judecitor este de lungs durati, de regula 9 ani sau mai mulfi ani (de ex. Romania (9 ani), Lituania (9 ani), Serbia (9 ani)Germania (12 ani), Croafia (8 ani)). Pe de alta parte, se observa ca un judecator nu poate fi numit decat pentru un singur mandat. Aceasti abordare cvasigenerala rezidi in ideea ca ca contribuie la garantarea independentei judecatorului constitujional gi apararea lui de orice fel de influenta in exercitarea mandatului. Se consider’ ci limitarea functiei la un singur mandat il scuteste pe judeciitor de orice grija sau preocupare pentru objinerea unui nou mandat de membru al Curtii siti asigurs astfel un grad sporit de independenta si impartialitate. in acelasi timp, durata mai indelungati a mandatului asigura conditiile pentru manifestarea plenard a calitafilor si implinirea profesionala a judecatorului constitutional. Constitutia Republicii Moldova se inscrie in categoria putin numeroasi a statelor in care este stipulati 0 durati a mandatului de 6 ani, cu posibilitatea desemnarii persoanei pentru incd un | mandat.Reiegind din considerentele expuse, recomandarea experfilor const in asimilarea de catre Republica Moldova a practicii generale conform céreia un judecator constitutional poate fiales pentru un singur mandat cu o durati de 9 ani. Cu referire la Art.IT din proiect, acesta vine s& precizeze asupra mandatului judecétorilor Curfii Constitutionale aflafi in exercitiul funcfiei la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin care, mandatul acestora se va prelungi cu inc’ 3 ani. Norma vizatd este inclusé in dispozitiile finale ale proiectului in scopul evitarii plecdrii simultane a unui numar mare de judecatori, precum si intru asigurarea continuitafii institutionale. Rationamentul operarii modificarii in cauza este inspirat de bunele practici europene, si anume Raportul explicativ la Protocolul 14 al Conventiei pentru apirarea drepturilor omului si a libertatilor fandamentale, care in punctele 45, 50 si 51 a prevazut o situatie similara pentru a prelungi mandatele judecdtorilor la CEDO si astfel incit si nu ameninte continuitatea eee i Pentru implementarea proiectului Legii pentru. modificarea Constitutiei Republicii Moldova sunt necesare cheltuieli financiare suplimentare pentru salarizarea unui judecitor, in conformitate cu art, 4 alin.(6) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecdtorilor ,Salariul de functie al judecdtorului din cadrul Curtii Constitutional se stabileste in cuantum de 3,0 salarii medii pe economie” Efectuind un calcul matematic, jinind cont de prevederile Hotaririi Guvernului nr, 879 din 23 decembrie 2015 cu privire la aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, pentru salarizarea judecdtorului ar fi necesar un fond de salarizare in suma de 303 000 | Calculul este estimativ, raportat Ia anul curent, dat find faptul c& Guvernul prognozeazi si aproba anual cuantumul salariului mediu lunar pe economie, Totodata, initiativa legislativa de | modificare a Constitutici nu va fi implementata in anul 2016, avind in vedere prevederile art. 143 alin, (1) din Constitutic, potrivit cirora ,Parlamentul este in drept s8 adopte o lege cu privire la modificarea Constitutiei dup cel putin 6 luni de la data prezentarii_inifiativei corespunzitoare”. Respectiv, la planificarea bugetara pentru anul urmétor se va fine cont de estimiirile efectuate. Urmare a adoptarii proiectului de lege constitufionalS va fi necesar& claborarea fcdrilor la Legea nr. 317 cu privire la Curtea Constitutional atit in partea ce fine de carierca judectorilor Curtii Constitutionale: numarul judecatorilor, durata mandatului, autoritafile cu competent de numire a judecatorilor, cit si lista subiectilor cu drept de sesizare a Curtii. | Respectarea transparenjei in procesul decizional ] Proiectul a fost plasat pe pagina web oficiali a Ministerului Justitici www.justice.gov.md si a fost expediat spre coordonare Ministerului Finanfelor, Ministerului Muncii, Protectiei Sociale si Familiei, Ministerului Afacerilor Externe siIntegrarii Europene, Direcfiei generale juridice a Parlamentului Republ Aparatului Presedintelui Republicii Moldova, Adunirii Populare a Procuraturii Generale, Consiliului Superior al Magistraturii, Cancelariei de Stat, Oficiului Avocatului Poporului, Universititii de Stat din Moldova (Facultatea Drept), Universitatatii Libera Intern: din Moldova(Facultatea Drept), Academie: de Stiinte a Moldovei, Academiei de Administrare Public, Consiliului National pentru | Participare. Astfel, obiectiile si propunerile sunt incluse in tabela de sintezi a obiectiilor si _propunerilor. Moldova, Waticoruptic In rezultatul efectuarii expertizei anticoruptie, nu au fost depistaji factori de conipibittate, nog debanoray norms in al \ Ministru Viadimir CEBOTARINota informativa la proiectul de hotirire a Guvernului ,,Privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Constitufiei Republicii Moldova” Proiectul de lege pentru modificarea Constitufiei Republicii Moldova a fost elaborat de catre Ministerul Justitiei in temeiul art.4 lit.a) pet.1) din Planul national de actiuni pentru implementarea acordului de Asociere Republica Moldova — Uniunea Europeand in perioada 2014-2016, aprobat Prin Hotdrirea Guvernului nr.808 din 7 octombrie 2014, punctului 6.1.1.(2) din Planul de acfiuni pentru implementarea Strategiei de reform a sectorului justitiei pentru anii 2011-2016, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.6 din 16 februarie 2012, precum si Cap.V lit.D pet.1.2 din Planul de actiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.890 din 20 iulie 2016. Documentele de politici mentionate, reglementeaz& obligatia executivului »privind elaborarea proiectului de modificare a Constitutiei Republicii Moldova in partea ce fine de componenja si criteriile de selectare a judecatorilor Curfii Constitutionale”. Astfel, proiectul de lege respectiv propune modificari in art.136 din Constitutie, care reglementeaza structura Curtii Constitutionale, durata mandatului judec&torilor constitutionali, si modalitatea de numire a acestora. fn particular, se propune ca Curtea Constitufionalé si fie compusi din 7 judecdtori pe durata mandatului de 9 ani care nu va putea fi reinnoit. Doi judecatori vor fi numiti de Parlament, doi ~ de Guvern, doi — de Consiliul Superior al Magistraturii, si un judecdtor va fi numit de citre Pregedintele Republicii Moldova. Modificarile ‘propuse sint in spiritul bunelor practici europene, asigurind stabilitatea mandatului judec&torilor constitutionali, precum si excluderea blocajelor in procesul decizional, prin instituirea numarului impar al judeciitorilor. De asemeni, proiectul de lege propune modificarea art.135 alin.(1) litg) din Constitutie care reglementeaza atributia Curfii Constitutionale de a rezolva cazurile exceptionale de neconstitutionalitate a actelor juridice, sesizate de c&tre Curtea Suprema de Justitie. fn Hotarirea nr.2 din 9 februarie 2016 Curtea a statuat c& dreptul de a ridica exceptia de neconstitutionalitate aparjine judecatorilor din cadrul instantelor judec&toresti de toate nivelele. Prin urmare, se atest’ necesitatea modificarii lit.g) alin.(1) al art.135 din Constitutie in conformitate cu statuarile Curtii Constitutionale expuse in Hotdrirea nr.2 din 9 februarie 2016. Proiectul de lege respectiv a fost avizat de c&tre institutiile interesate, cu respectarea prevederilor Legii privind transparenta in procesul decizional. Reiesind din cele expuse, consideram oportuna inaintarca proiectul de hotarire a Guvernului Pri aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Constitutiei Republicii Moldova” spre examinare in sedintA de Guvern. Tudor Stirbu, Sef al Directici juridice Busco elobasyp