Sunteți pe pagina 1din 2

Seminarul 20

Istoriografia sovietic : principii conceptuale, realizri i crize tiinifice.


Pagin reflexivRaportul dintre politic i istoric n secolul XX.
Istoria din cele mai vechi timpuri a avut a putea spune c nenorocul s fie
influenat de curente de gndire, politic statale sau de fenomene care sau
ntmplat n societate. Istoria n perioada antica este scris la comanda, n perioada
medie este predominant influenat de religie, nu uitm ns nici de politic care a
influenat direct cursul istoriei. Istoria este strns legat de politic deoarece nc
din antichitate oamenii politici din fruntea statului au scris istoria astfel influennd
direct cursul ei ulterior. Cunoatem evenimentele istorice prin prisma participrii
directe a oamenilor politici la ea, i abia n epoca modern apare o nou vedere a
istoriei i din punct de vedere social. Nu neg faptul c istoria social nu a existat
anterior ns doar atunci a aprut posibilitatea de a studia n masa i apar astfel
diferite idei asupra istorie.
n secolul XIX continu s domine spiritul istoriilor generale cum au fost: L'
Histoire generale a lui Lavisse-Rambaud, The Cambridge Modern History, Istoria
statelor europene sub redacia lui Karl Lamprecht la care se asociaz Istoria
generala sub redacia lui Gustav Glotz. Adiacent apar mari sinteze de istorie
naionala ce reflecta particularitile diferitelor state sau naiuni in istoriile
generale. Se constata un progres in scrierea istoriei, apariia unor noi domenii de
investigare. Perioada care se deschide in istoriografie dup primul rzboi mondial
prezint evident o continuitate cu etapa precedenta, dar si discontinuiti. Pe de o
parte se continua tentativele anterioare n domeniul istoriei generale.
n epoca postbelica se continua influenta lui Henri Berr prin scrierile sale
teoretice, orientate mpotriva istorismului german. Istorismul cultivat pretutindeni,
n diferite istoriografii, a determinat paralel o reflexie filosofica antipozitivist prin
Raymond Aron n Introducere n filosofia istoriei care ns articuleaz o medita ie
critica asupra filosofiilor istoriei, inclusiv asupra filosofiei marxiste. n general
istoricii europeni i din afara continentului rmn credincioi tradiiei istoriste,
formulei lui Ranke, fiind in cutarea istoriei aa cum a fost, artndu-se pu in
dispui sa prseasc postulatele istoriste.
Mutaii importante totui se releva nc de la nceputul deceniului trei cnd
Henri Pirenne, la Congresul mondial de istorie de la Bruxelles afirma necesitatea
comparatismului sau rolul ipotezei in istorie ce au deschis noi perspective
cercetrii istorice. Perioada interbelica se face remarcata prin istoriografiile
naionale ce confer un suport marilor sinteze de istorie universala care intr-o
maniera evenimeniala, cu accentul pe politic si instituional, adncesc cunoa terea
istoriei antichitii, a Evului Mediu si a perioadei moderne.

Cercetarea istorica se orienteaz ns spre istoria sociala si economica, cazul


lui Henri Hauser, iar in aceeai perioada istoriografia marxista face progrese n
Uniunea Sovietica prin accentuarea proceselor sociale, a condiiilor materiale, a
rolului maselor si a structurii de clasa a societii. Materialismul istoric ca filosofie
a istoriei a devenit ns, prin concepia marxista, unifactorial, o direcie dogmatica
care a stnjenit progresul cercetrilor, deformnd in spiritul leninist realitatea. Spre
deosebire de istoricii Internaionalei a II-a care au accentuat determinaii
plurifactoriale, politizarea istoriei dup Revoluia din octombrie a devenit o
dogma, iar istoria un instrument al politicii. In schimb, Antonio Gramsci in Italia a
avansat idei novatoare in articole in care a criticat determinismul economic
sovietic. In Materialismul istoric, A. Gramsci formuleaz o seama de teze
antidogmatice care l-au difereniat de istoriografia sovietica.
Spre exemplu dup ce a anexat Crimeea, URSS-ul se ndrept e te ca acest
teritoriu a aparinut istoric ei... aici observam o aciune politica, ndrept it prin
istorie, Nu uitm de falsurile i de influenele marxist leniniste asupra manualelor
sovietice de istorie i deferentele fat de manualele europene. Politic i Istorie :
Montesquieu, Rousseau, Marx scris de Louis Althusser, unde vedem direct
influenele politicului in istorie. Unde ni se descrie cum ar trebui ca Rousseau lui
Montesquieu s suporte creanele standardul de radicalism, se invalideaz Montesquieu pentru ignorarea masele cu totul n ncercarea sa de a se proteja
mpotriva despotismului; Autorul ne spune c este un pic previzibil, cu Marx. Care
este exact n seciunea final de Politic i Istorie, n care Althusser, lund
nelegere lui Marx a Hegel ca punctul de plecare, ajunge la concluzia c, mai
degrab dect Montesquieu, a fost Marx care a fondat-o adevrat tiin a istoriei.
Astfel istoria nici o dat nu va scpa de influenele politice deoarece istoria mereu
a descris dezvoltarea societii n care politicul apoi societatea subt n frunte.