Curtea Suprema de Justitie Recurent: Maia Sandu, adresa sediului concurentului electoral: mun.Chiginau, str. A. Mateevici 31 telefon de contact: 078999800; e-mail: in iLcom Intimat: Comisia Electorala Centralia, cu sediul in mun. Chisinau, str.Vasile Alecsandri 119 RECURS impotriva incheierii Colegiului Civil si de Contencios Administrativ al Curtii de Apel Chiginiu din 25.11.2016 (dosarul nr.3-355/2016) Prin incheierea Colegiului Civil si de Contencios Administrativ al Curfii de Apel din 25.11.2016 in dosarul nr.3-355/2016, s-a incetat procesul in pricina civila la cererea de chemare in judecata depusi de Maia Sandu catre Comisia Electoral Centrala vizind constatarea incdlcarilor prevederilor Constitutiei Republicii Moldova gi ale Codului electoral si anularea hotaririlor CEC nr.571 din 18.11.2016 si nr.572 din 18.11.2016 Instanta de judecata si-a motivat decizia pe prevederile art.265 lit.a), art.266 si art.269-270 din Codul de procedura civila, SINAU| |cur Jo | 28, NOV. 2016 42°! aye yy BSTFara a intra in fondul cauzei, calific incheierea Colegiului Civil si de Contencios Administrativ al Curfii de Apel din 25.11.2016 ca fiind ilegalé din urmatoarele considerente. 1, Potrivit art.66 alin(3) din Codul electoral, “conmestatiile privind actiunile si hotaririle Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chisinau” in conditiile in care nici Codul electoral, nici o alta lege nu prevad vreo exceptie de la regula depunerii cererii (care este echivalentul termenului “contestatie” potrivit art.1 din Codul electoral) impotriva hotaririi Comisiei Electorale Centrale, indiferent de obiectul acesteia, la Curtea de Apel Chisiniu si, in lumina principiului ubi /ex non distinguit, nec nos distinguere debemus, nu se poate sustine ci Curtea de Apel Chisinau nu ar fi indrituité s4 examineze cererea impotriva hotaririlor CEC nr.571 din 18.11.2016 ginr.572 din 18.11.2016 2. Instanta de judecata, la judecarea cererii de anulare a hotaririlor CEC nr.571 din 18.11.2016 si nr.572 din 18.11.2016, gi-a fundamentat solutia prin aplicarea mutadis mutandis a rationamentelor Deciziei Colegiului civil si de contencios administrativ al Curfii Supreme de Justitie din 7 august 2009 emise in dosarul nr, 3r-1768/09. Dincolo de faptul c& actele judecdtoresti nu reprezinta izvoare de drept, o solutie in sensul incetarii procesului pentru motivul ca pricina nu ar urma sa fie judecata in procedura civila este contrara cadrului legal national gi international, Or, hotaririle contestate sunt acte administrative, iar verificarea legalitatii acestora se face pe calea contenciosului administrativ in instantele judecdtoresti in masura in care hotariririle CEC-ului nu sunt exceptate de la cenzurarea legalita art4 din Legea contenciosului administrativ nr.793/2000, nu se poate aprecia c& verificarea pe cale jurisdictionala a legalitatii acestora nu ar constitui apanajul instantelor judecdtoresti 3. Articolul 4 din Legea contenciosului administrativ nr.793/2000 reglementeaza in mod limitativ, si nu enuntiativ, categoriile de acte care nu sunt susceptibile controlului judecatoresein corelare cu ceea ce este inserat de doctrind, reiegind din prevederile acestui articol, exist doar 2 categorii de “fine de neprimire” in sfera actelor administrative: 1) “fine de neprimire” deduse din natura actului; 2) "fine de neprimire” determinate de existenga unui “recurs paralel”. in prima categorie de incadreaza actele specificate la art4 lit.a)-d), iar in cea de-a doua categorie — actele prevazute la lit.f)-h). Daca, in primul caz. vorbim de acte nesusceptibile de principiu controlului judecdtorese, adicd “exceptii absolute” de la regula controlului judecdtoresc al actelor administrative, in cel de-al doilea caz suntem in prezenta “exceptiei relative”, adic nu vorbim de o exceptie totala de la controlul instantelor judecatoresti, ci doar despre faptul ca litigiile respective, formal, sunt solutionate in afara instantelor de contencios administrativ (aici se incadreazi, de exemplu, contestarea actiunilor judecdtorului in cadrul procesului civil, care nu se solutioneaza in instanta de contencios administrativ, ci pe calea controlului ierarhic potrivit Codului de procedura civilé — Avizul consultativ al Plenului Curtii Supreme de Justitie din 26.09.2016 emis in cadrul Dosarului nr, 4ac-25/16) in cazul hotaririlor CEC contestate, nu suntem in prezenta nici a uneia dintre situatiile enumerate. Or, actele CEC-ului nu se incadreaza nici in sfera “exceptiilor absolute” previizute la art lita}-d) din Legea nr.793/2000, nici in sfera celor relative, specificate la art.d lit.f)-h) din aceeasi lege Ceea ce infelegem din incheierea judecdtoreasca criticaté — precum ca Curtea Constitutionala, in procesul validarii mandatelor, dupa ce CEC va prezenta hotdrirea Privind rezultatele alegerilor, urmeazi sa verifice legalitatea alegerilor prin raportare la incalcarile evidentiate si, in acest fel, am fi in prezenta exceptiei relative de la controlul judecatorese al actelor administrative cireumscrise art lit.f) (ipoteza a doua ~ “alve acie administrative pentru a céiror desfimare sau modificare legea prevede o alta proceduré judiciara”) din Legea nr.793/2000 - nu poate fi acceptat, intrucit apanajul Curtii Constitutionale, reie nd din propria sa jurisprudenta [de exemplu, paragraful 69 din Hotaritea nr.29 din 09.12.2014], nu priveste un control de legalitate a hotaririlor CEC, nici chiar a celor aferente totalizarii rezultatelor finale ale alegerilor, ci doar evaluareamasurii "[...] in care procesul electoral s-a desfisurat in conformitate cu legislatia nationald yi cu alte principit universale pentru alegeri democratice” Obiter dictum, hotatitile Comisiei Electorale Centrale nici nu se inseriu in lista actelor ce pot fi cenzurate de catre Curtea Costitutionala, de competenta Curtii tinind doar legile, decretele Presedintelui Republicii Moldova cu caracter normativ, ordonangele si hotaririle Guvernului, Mai mult decit atit, Curtea Constitutional nu exercita un control de legalitate a actelor administrative, ei doar un control de constitutionalitate 4. 0 abordare in sensul in care hotaririle CEC, indiferent de obiectul acestora, nu pot fi supuse controlului de legalitate de catre instantele judecatoresti contravine si cadrului normatiy international. Astfel, asa cum a retinut Curtea Constitutional cu prilejul adoptarii hotaririi nrS din 11.02.2014, "[...] Recomandarea Cok. (2004/20 privind controlul judecdtorese al actelor administrative, adoptatd la 15 decembrie 2004 de céitre Comitetul de Minisiri, stabileste cw titlu de principiu 1) toate actele administrative pot fi supuse controlului judecitorese; 2) instanta de judecata urmeaza sa examineze orice incileare a legii, inclusiv ipsa imputernicirilor, incdledrile procedurale sau abuzul de purere."[...]” Pentru motivele aritate, in conformitate cu art.423, art.424, art. 426 gi art.427 din Codul de procedura civili, art.68 alin.(6) si (7) din Codul electoral, solicit 1) admiterea recursului; 2) casarea integrala a Incheierii Colegiului Civil si de Contencios Administrativ al Curfii_ de Apel din 25.11.2016 in dosarul nr.3-355/2016, cu restituirea pricinii spre examinare in fond de catre Curtea de Apel Chisinau. Aa oli Maia Sandu 28 noiembrie 2016