Sunteți pe pagina 1din 6

Sesiunea de Comunicri tiinifice Chimiaprieten sau duman?!

CHIMIA- ELIXIRUL
PRODUSELOR
COSMETICE

Coordonator,

Realizatori,

prof. Ganea Mariana

Pantazic Alexandru
Enache Andrei Sebastian
C.N. MIHAIL KOGLNICEANU

2016

CREMA NATURAL CU LAVAND


1. GENERALITI
CLASIFICAREA CREMELOR COSMETICE
Cremele cosmetice pot fi clasificate dup compozit ia lor, dup scopul folosirii lor,
dup modul lor de preparare etc.
Dupa compozitia cremelor:
-coldcreme pe baza de cear de albine, cetaceu etc.
-cremele pe baz de stearat i
-cremele pe baza de lanolin
-cremele cu untur
-cremele cu vaselin
-creme pe baza de glicerin i amidon.
De asemenea, dupa procentul de grsimi pe care-l contine
putem avea:
-creme uscate
-creme usor grase
-creme semigrase
-creme grase
Dupa scopul sau timpul folosirii deosebim:
-creme nutritive
-creme de demachiat
-creme contra ridurilor (creme antirid)
-creme antisolare si creme de bronzat
-creme pentru masaje

SUBSTANTE GRASE FOLOSITE LA PREPARAREA CREMELOR


Principalele substante grase naturale folosite la prepararea cremelor pot fi:
de origine animal:
-cear de albine
-lanolin

-untur de porc
-cetaceul
-stearina
-seul purificat
de origine vegetal:
-uleiul de foarea-soarelui
-uleiul de cocos
-uleiul de migdale
-uleiul de masline
-uleiul de arahide
-untul de cacao
de origine minerala:
-vaselin
-uleiul de parafin.
Dintre aceste substante grase, ceara, lanolina, untul de cacao sunt substante usor
resorbite de ctre piele, de asemenea uleiurile vegetale si grsimile neutre ca untura si seul.

TEHNICA PREPARARII CREMELOR MODERNE


Tehnica modern se deosebete mult de aceea veche prin faptul ca nainte vreme se
lucra empiric, far a cunoaste precis rolul care revine fiecrui ingredient si rat iunea diferitelor
amestecuri.
Astzi se tie c alegnd o anumit substant gras ca baz a unei creme nu se
realizeaz nimic din punct de vedere cosmetic, dac nu se t ine seama de raporturile ei cu
celelalte substant e cu care-i amestecat i de starea fizico-chimica a acestora. Dac o
substant folosit este modificat n structura ei fizic sau chimic ea este mai activ; astfel
ea se resoarbe mai bine dac o aducem intr-o stare de divizare fin, de emulsie fin, prin
mijloace mecanice sau chimice.

PARFUMAREA CREMELOR
Este o problem foarte delicat, din mai multe motive.
n primul rnd, din cauza relativitatii si subiectivitati gusturilor, care ne fac sa preferam
un parfum sau altul.
In al doilea rnd, lucru foarte important, alegerea parfumului pentru creme este n
funct ie i de compozit ia cremelor. Unele parfumuri pot fi influent ate de aceasta compozit ie

pan la alternarea lor i obt inerea unor mirosuri respingtoare. Alteori, din cauza act iunii
reciproce, pot avea loc colorri neplacute ale cremelor.
CE CANTITATE DE PARFUM TREBUIE ADUGAT LA CREME?
n medie se pot aduga 0,5-0,8 g de parfum la suta de grame de crem.
Adugarea parfumului se face n timpul agitrii cremei pentru rcire, atunci cnd
ncepe a se ntri.
Uleiul de rose este cel mai folosit la parfumarea cremelor si el intra n compozit ia mai
tuturor amestecurilor de parfumuri care poart diferite nume de fantezie.
Recomandm deci folosirea cu precdere a parfumului de rose sau de lavanda in
cantitatea corespunzatoare preferint ei fiecruia.

2. PRINCIPIUL METODEI
COLDCREMELE
Coldcremele sunt preparate cosmetice pe baza de cear de albine care cont in o
cantitate nsemnata de apa. De aceea mai sunt denumite i cerate.
Cantitatea mare de apa pe care o cont in face ca la aplicarea lor pe piele s produc o
senzat ie de rcoare; de aici provine i denumireacoldcream.
Nu orice creme care cont in mult apa sunt nsa coldcreme; astfel cremele cu stearat i,
care cont i n o cantitate cu mult mai mare de ap, nu sunt cerate sau coldcreme, deoarece nu au
n compozit ia lor cear de albine.
Aceast coldcrema este deci o emulsie de cear obt inut pe cale mecanic, prin frecare.
La toate coldcremele trebuie s se adauge un conservant cci ele se altereaz cu
timpul.
Ceara de albine, folosit la prepararea coldcremelor este ceara alb, creia i se poate
aduga, pentru conservare, vitamina E incorporat n ceara topit. Adugarea de conservant la
cear este o condit ie indispensabil pentru a obt ine preparate reuite.

3. REACTIVI I USTENSILE

Ceara de albine-6 g
Ulei vegetal-20 g
Ap de lavand-55 ml
Picturi de vitamina E
Ulei de cocos-3 lingurit e
Sticl de ceas
Spatul
Mojar
Spirtier
Cristalizor

Baghet

4. MODUL DE LUCRU
Se topete uleiul impreun cu ceara pn la temperatura de 70 0 C. Se nclzete apa de
lavand pn la 70 0 C, apoi se toarn peste faza uleioas amestecnd puternic circa 3 minute.
Crema se va albi i se va ngrosa i se adaug vitamina E.

DEODORANT NATURAL CU BICARBONAT DE SODIU


1. GENERALITI
n combaterea rat ional a transpirat iei anormale, trebuie s realizm simultan mai
multe obiective:
-micorarea eliminrii sudorii prin substant e antisudoripare, substant e astrigente i
substant e care ntresc (tbcesc) pielea (alaun, formol, tanin etc.);
-mpiedicarea actiunii
vtmtoare a sudorii cu ajutorul substant elor care o absorb i usuc

(pudre);
-dezinfectarea cu ajutorul substant elor antiseptice (acid boric, acid salicilic, timol etc.)
-neutralizarea sudorii cu ajutorul substant elor alcanine(borax etc.), atunci cnd ea este acid
i cu substant e acide, cnd este alcalin (ca in cazul transpireat iei anormale a picioareleor);
-dezodorizarea sudorii care se realizeaz cu substant e neutralizante acide, cu substant e
oxidante (perborat i, perhidrol, permanganat i etc.) sau cu clorur de aluminiu.

2. REACTIVI I USTENSILE

Unt de cocos-3 lingurit e


Cear de albine-1 lingurit
Amidon-1 lingur
Bicarbonat de sodiu-1 lingur
Spatul
Sticl de ceas
Baghet
Spirtier

3. MODUL DE LUCRU

Se topesc ingredientele solide (untul) i ceara, iar n ele se nglobeaz amidonul de


porumb i bicarbonatul de sodiu.

BIBLIOGRAFIE
1. L. Cosmovici, Cosmetica, Editura Stiintific, Bucureti, 1960
2. Sandal Fatu, Cornelia Grecescu, Veronica David, Chimie, Manual pentru clasa a 9-a,
Editura BIC ALL, Bucureti, 2004
3. Elena Alexandrescu, Viorica Zaharia, Chimie, Manual pentru clasa a IX-a, Editura
LVS Crepuscul, Ploieti, 2004