Dieta in afectiunile cardiovasculare

Introducere
Stilul nostru de viata a cunoscut schimbari atat de mari in ultimii 50 de ani,
incat daca o persoana care a murit inainte de aceasta perioada ar invia printr-o
minune, s-ar simti total pierduta in aceasta lume noua. Viata este mult mai comoda,
accesul la informatii nelimitat, descoperirile din ultimii ani au rezolvat probleme
grave in medicina, putem chiar sa ne traim sentimentele intr-un spatiu virtual.
Dar oare putem face fata tuturor acestor transformari?
Unul dintre efectele vietii moderne il reprezinta schimbarile in alimentatie:
mancam mai multa carne, grasimi, dulciuri, alimente modificate genetic sau cu
adaosuri chimice, iar toate acestea nu puteau ramane fara urmari in organismul
nostru. In tarile dezvoltate, principala cauza a mortalitatii o reprezinta afectiunile
cardiovasculare, iar acest lucru i-a pus pe ganduri pe oamenii de stiinta. Ei au
descoperit ca un rol foarte important in aparitia acestor boli il are nivelul crescut al
colesterolului in sange.
Factori de risc
Pe langa fumat, consumul exagerat de alcool, stresul, sedentarismul,
obezitatea, nivelulul crescut al colesterolului si in special asa-numitului colesterol
rau (LDL colestrolul), constituie factori de risc pentru aparitia bolilor de inima
sau a accidentelor vasculare cerebrale. Nivelul colesterolului este determinat atat
de factori genetici, asupra carora nu se poate interveni, dar si de stilul de viata si de
alimentatie, ce pot fi cu usurinta controlate de fiecare dintre noi.
O alimentatie dezechilibrata, bogata in grasimi saturate, creste valoarea
colesterolului, in timp ce grasimile nesaturate tind sa scada concentratia sa
plasmatica. Nivelul colesterolului de la care riscul cardiovascular devine
semnificativ este de peste 190 mg/dl, iar pentru LDL colesterol de peste 100 mg/dl
(chiar de peste 70mg/dl pentru diabetici, dupa ultimele studii).

Adrian Rusu

pagina 1

S-a dovedit prin numeroase studii faptul ca un consum mare de grasimi

saturate se coreleaza cu rata mortalitatii prin boli coronariene. Reducand
colesterolul printr-un regim dietetic in care grasimile animale sunt substituite cu
cele vegetale si cu uleiurile din carnea de peste, prin exercitii fizice, prin scadere
ponderala, eventual si prin asocierea tratamentului medicamentos, se poate reduce
incidenta infarctului miocardic, precum si a altor afectiuni de natura
cardiovasculara.
Preventie
In cazul afectiunilor cardiovasculare, este recomandata asa numita dieta
mediteraneana, care favorizeaza scaderea colesterolului si implicit previne
progresia aterosclerozei. Acest regim alimentar presupune un aport important de
fibre, vitamine, substante cu rol antioxidant, minerale, fiind incurajata o dieta cat
mai variata.
Se recomanda o alimentatie bogata in fructe, verdeturi, legume, cereale
integrale, peste (in special peste gras), care sa contina si carne slaba (vita, pasare
fara piele, curcan), produse lactate cu continut redus de grasime, ulei de masline.
Sunt de evitat grasimile de origine animala: carne grasa, organe de animal,
smantana, branzeturi grase, unt, consumul a mai mult de 2 oua pe saptamana si
margarina.
Daca suferiti de hipertensiune arteriala, este bine sa reduceti consumul de
sare, sa faceti exercitii fizice periodice si sa va controlati greutatea pentru a elimina
pericolul obezitatii.
Ingrijire pe timpul verii
Atentie sporita mai ales pe timpul verii, caci temperaturile ridicate nu sunt
prietenoase cu afectiunile cardiace. In acest anotimp de foc, se inregistreaza multe
evenimente acute cardiace deoarece aparatul cardiovascular este suprasolicitat de
temperaturile crescute si de umiditatea excesiva a aerului.

Adrian Rusu

pagina 2

Pe langa masurile de preventie (hidratarea, evitarea expunerii la soare in

intervalul 11:00 - 17:00, evitarea alcoolului sau purtarea de imbracaminte lejera),
uneori este nevoie chiar si de adaptarea medicatiei, mai ales la pacientii cu
insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala sau cardiopatie ischemica.
Anumite medicamente, desi administrate in doze normale, in anotimpul
cald, din cauza vasodilatatiei exagerate, a pierderii de apa si de electroliti prin
transpiratie excesiva, coroborate cu lipsa unui aport corect de apa, pot determina
variatii periculoase ale pulsului si ale tensiunii arteriale, predispunand la accidente
cardiovasculare. De aceea, cel mai sigur, consultati medicul specialist.
Tratarea hipertensiunii arteriale i a altor afeciuni cardiovasculare
ncepe de cele mai multe ori cu schimbarea stilului de via.
Odat ce ai primit diagnosticul unei afeciuni cardiovasculare trebuie s
nvei s trieti cu ea.
Afeciunile cardiovasculare pot fi controlate, nu i vindecate!
Dei tratamentul pacienilor difer n funcie de vrst, tipul i severitatea
afeciunii, totui, sunt cteva principii generale privind stilul de via i regimul
alimentar care se aplic tuturor pacienilor: combaterea sedentarismului, a
excesului de greutate, consumul limitat de sare, alcool i grsimi, asigurarea unui
timp de odihn de cel puin 8 ore/zi precum i controlul diabetului i al tensiunii
arteriale (valorile tensiunii arteriale s fie meninute sub 140/90 mmHg ).
Ghidul dietei bolnavilor de inim
Printre regulile de aur ale dietei bolnavilor de inim se numr:

O diet srac n sare (sodium )- doza zilnic recomandat este mai

mic de 3000 mg/zi

Eliminarea grsimilor saturate i colesterolului - 300 mg sau mai puin

pe zi.

O diet bogat n vitamine i antioxidani

O diet bogat n potasiu i magneziu. Alimentele bogate n potasiu

sunt: pepene galben, caise, struguri, pere, prune, kiwi, portocale, avocado, banane,
smochine, roii, dovleac, spanac, sparanghel, varz, elin, bame, cartofi, fasole.
Alte surse de potasiu sunt laptele i produsele lactate, cerealele, seminele de

Adrian Rusu

pagina 3

floarea soarelui i dovleac, alunele, nucile, cacaoa, ciocolata, carnea de pui i

pete.

Carnea consumat s fie fript sau la grtar

Consumul mai mare de fructe, legume i produse lactate
Eliminarea sucurilor acidulate. Apa plat asigur

hidratarea

corespunztoare a organismului.

nlocuirea sosurilor folosite pentru salate cu o linguri cu ulei de

msline!
Activitatea fizic esenial n bolile cardiovasculare
Lipsa activitii fizice nu numai c favorizeaz depunerea grsimilor dar
contribuie i la nmulirea factorilor de risc privind atacurile de inim i accidentele
cardiovasculare cerebrale. Un program de micare ar trebui s cuprind un set de
exerciii moderate, executate zi de zi.
Cel mai greu test pentru hipertensivi - eliminarea srii din alimentaie

Renun la sare cnd gteti i nlocuiete-o cu ierburi i diferite

condimente pentru a da gust mncrii.

Evit alimentele bogate n sare: cartofi prjii, produse fast-food,

produsele de patisserie, carne de porc, conserve, mezeluri.

Alege fructele i legumele proaspete, nu congelate.

nlocuiete chips-urile i alunele srate cu fructe proaspete i legume

"ronitoare" (morcovi, ardei capia, gogoari) sau opteaz pentru alune nesrate.

Evit s adaugi sare i legume conservate meselor pe care le prepari

acas.

Alege lactate i brnzeturi cu un coninut sczut de grsimi.

Un exemplu de meniu pentru o zi, pentru bolnavii cu afeciuni

cardiovasculare
Micul dejun
1/2 can suc de portocale
1 can fulgi de ovz
1 can lapte degresat
2 felii de pine integral
1 linguri de zahr
1 banan

Adrian Rusu

pagina 4

Prnz
spaghete cu sos marinat i salat verde cu o linguri cu ulei de msline
1 felie de pine integral
1 mr
1 can suc de struguri
Cin
100 g piept de pui la grtar cu legume fierte
paste cu sos fr mult sare
1 felie de pine integral
1 bucat tart cu piersici
1/2 can lapte degresat
1/2 can suc de afine

Adrian Rusu

pagina 5