SEMIOLOGIE TANATOLOGIC|

Semiologia tanatologic\ studiaz\ semnele mor]ii

reale [i modific\rile cada-verice, morfologice [i chimice,
consecutive ac]iunii factorilor de mediu asupra cadavrului. Ea d\
r\spuns la `ntreb\rile puse de justi]ie, privind realitatea, data [i
cauza medical\ a mor]ii, precum [i asupra condi]iilor `n care a
fost g\sit cadavrul pn\ `n momentul examin\rii.
Semnele mor]ii sunt reprezentate de:
A. Semne negative de via]\:
pozi]ia [i aspectul general al cadavrului;
oprirea respira]iei;
oprire circula]iei;
abolirea reflectivit\]ii;
modific\ri
oculare
(sc\derea
tensiunii
oculare);
suspendarea activit\]ii cerebrale.
B. Semnele mor]ii reale: constau din modific\ri
fizico chimice datorate `ncet\rii func]iilor vitale
[i ac]iunii factorilor de mediu asupra cadavrului.
R|CIREA CADAVRULUI . Se datoreaz\ `ntro prim\
faz\ opririi circu-la]iei [i implicit a metabolismului, apoi pierderii
de c\ldur\ `n mediul `nconjur\tor. Aceast\ pierdere de c\ldur\
poate fi cuantificat\ prin termometrie intrarectal\, timp de
cteva minute. Valorile ob]inute se compar\ cu temperatura
mediului `n care se afl\ cadavrul. Se ob]in curbe, cu valoare
orientativ\ asupra orei mor]ii.
Pierderea de c\ldur\ post - mortem se face prin
mecanisme pur fizice, de la exteriorul cadavrului spre interiorul
acestuia, prin iradiere, conduc]ie, convec]ie. Este mai rapid\ la
nivelul p\r]ilor descoperite ale cadavrului. Se apreciaz\ c\ `ntr-un
mediu cu temperatura de 15 20 grade Celsius, r\cirea
cadavrului se face cu 1 grad pe or\ `n primele patru ore, apoi 2
grade pe or\. Dup\ 10 12 ore de la deces, temperatura
intrarectal\ este de 20 grade.
Factorii care influen]eaz\ r\cirea cadavrului pot fi
20

grupa]i `n:
Acceleratori:
cauza medical\ a mor]ii ( hipotermie,
hemoragii, [oc);
factori de mediu: mediu rece, curen]i
de aer, cadavre dezbr\cate;
vrsta, constitu]ia cadavrului: copii,
b\trni, ca[ectici.
Inhibitori:
cauza medical\ a mor]ii: boli febrile,
traumatism cranio- cerebrale, [oc
hipercaloric;
factori de mediu: mediu uscat, cald,
expunere la soare;
vrst\, constitu]ie: adul]ii obezi ( ]
esutul adipos are rol termoizolant).
DESHIDRATAREA (DESICAREA) CADAVRULUI . Se
datoreaz\ opririi circula]iei cu hipostaz\ consecutiv\ [i evapor\rii
apei din structurile cutanate superficiale.
Procesul este mai rapid la nivelul mucoaselor [i
zonelor tegumentare cu strat cornos sub]ire fie natural (buze,
scrot, vrful degetelor), fie consecin]a unor traume (excoria]ii,
[an] de spnzurare). Aceste zone se pergamenteaz\, pielea
devine uscat\, `nt\rit\, brun maronie. Buzele sunt zbrcite,
aspre. Cadavrul pierde din greutate. Se apreciaz\ c\ la 18 grade
Celsius, [i umiditate 15 % a aerului, cadavrul adult poate pierde
pn\ la 10 kg. mas\ corporeal\ /24 ore. La nou n\scut se pierd
circa 300 400 grame.
Desicarea cadavrului are valoare redus\ pentru
stabilirea datei mor]ii. Se impune a se face diagnosticul
diferen]ial al zonelor deshidratate cu leziuni de violen]\ de tipul
excoria]iilor.
LIVIDIT|}ILE
CADAVERICE,
HIPOSTAZA
VISCERAL| [i MODIFIC|RI SANGUINE POST - MORTEM.
Lividit\]ile cadaverice se datoreaz\ opririi circula]iei sanguine, [i
migr\rii sngelui pe p\r]ile declive sub ac]iunea gravita]iei.
Regiunile `n care apar [i evolueaz\ lividit\]ile cadaverice,
contrasteaz\ cu zonele opuse, care sunt palide, consecutiv
golirii de snge a vaselor lor.
Lividit\]ile cadaverice au valoare medico legal\
diagnostic\, deoarece:
sunt cel mai sigur [i precoce semn de
21

moarte real\;
`n context cu celelalte semne ale mor]ii
reale, constitue un indicator al timpului scurs
de la moarte;
reprezint\ un indicator al pozi]iei cadavrului
[i al modific\rilor ei, ele g\sindu se
`ntotdeauna pe zonele declive;
au valoare orientativ\ pentru stabilirea
cauzei
medicale
a
mor]ii, avnd
aspecte
cromatice
particulare `n
diferite mor]i.
Lividit\]ile evolueaz\ `n
urm\toarele etape:
A. HIPOSTAZ| apare
la circa 2 16 ore de la deces. La examenul extern, lividit\]ile
sunt de culoare ro[ - alb\strui, dispar la digito- presiune [i reapar
dup\ `ncetarea acesteia. Dac\ se face o incizie, ]esuturile
subjacente sunt albicioase, din vase se scurg pic\turi de snge
care se spal\, dup\ care reapar altele.
B. DIFUZIUNE apare
Fig. 1. Lividit\]i cadaverice
la circa 15 18 ore de la deces.
La examenul extern, lividit\]ile sunt violaceei, p\lesc la presiune
(dar nu dispar), conflueaz\, apar [i pe p\r]ile laterale. Dac\
cadavrul este `ntors, apar [i `n noua pozi]ie decliv\.
C. IMBIBI}IE apar lividit\]i violaceei negricioase, nu
se modific\ la digito - presiune. Nu dispar [i nu se formeaz\ `n
noua pozi]ie decliv\.
Hipostaza visceral\ const\ `n totalitatea modific\rilor
tisulare, cantonate la nivelul organelor, pe peretele decliv al
acestora, datorit\ acumul\rii sngelui. Au o evolu]ie temporal\
( ex.: mucoasa gastric\ este brun murdar\).
Modific\rile sanguine postmortem au acela[i substrat
fiziopatologic, `n care hemoglobina se degradeaz\. Apar
cheaguri ro[ii, uniforme, lucioase, neaderente la vase [i cord.
RIGIDITATEA CADAVERIC|
const\ `n `nt\rirea
mu[chilor ( stria]i [i netezi) cu cre[terea tensiunilor [i sc\derea
plasticit\]ii [i elasticit\]ii lor.
Rigiditatea cadaveric\ se instaleaz\ pe etape:
22

INSTALARE . Urmeaz\ relax\rii imediate post - mortem

[i dureaz\ 2 6 ore. ~ncepe fie cranio caudal (legea lui
Nysten) cuprinznd ceafa [i articula]ia temporomandibular\
(tradus\ clinic prin hiperextensia capului, mandibula fiind c\zut\),
fie simultan la to]i mu[chii, dar este mai rapid\ la mu[chii mici.
Ea poate fi `nvins\, dup\ care `n scurt timp se instaleaz\.
Intereseaz\ [i mu[chii netezi, unde produce:
Mioz\ - la m. sfincter al pupilei;
Piele de g\in\ - la m. aerectori ai firelor de
p\r;
Retrac]ia scrotului - m. dartos;
Eliminbarea de materii fecale, urin\,
sperm\;
Expulzia f\tului post-mortem prin contrac]ia
mio-metrului, cauznd acele na[teri `n
sicriu;
Cordul este `n sistol\, gol de snge.
STARE (generalizare). Se desf\[oar\ pe parcursul
urm\toarelor 1424 ore post - mortem. ~n cursul ei cuprinde to]i
mu[chii, se `nvinge greu, dup\ care nu se mai instaleaz\. ~n
aceast\ perioad\, orice mutare a cadavrului induce `nvingerea
rigidit\]ii, constituind un semn c\ acesta a fost transportat din
alt\ parte.
REZOLU}IE . ~ncepe la 1 2 zile post - mortem,
debutul ei coincide cu apari]ia putrefac]iei. Dispare `n ordinea
`n care a ap\rut. Este complet\ la 3 7 zile (func]ie de factorii
de mediu).
Se citeaz\ `n literatur\ [i varia]ii ale acestui plan de
instalare a rigidit\]ii. Astfel la ca[ectici, sau cadavre ]inute `n
pozi]ia Trendelenburg, apare inversarea ordinii topografice `n
care decurg instalarea [i rezolu]ia. Rigiditatea cadaveric\ este
absent\ la membrele edema]iate [i/sau paralizate.
Spasmul cadaveric este o form\ aparte de rigiditate
cadaveric\ tradus\ printr o hipercontractilitate muscular\ care
`ncepe `nc\ din timpul vie]ii. Apare `n: decapit\ri, zdrobirea
craniului, leziuni diencefalice, bulbare, medulare( la `mpu[ca]i),
fulgera]ii. Se mai `ntlne[te [i dup\ durerile violente din ulcerul
perforat.
Nu poate fi reprodus postmortem (simularea unei
sinucideri prin `mpu[care `n cap), deoarece:
imediat post-mortem urmeaz\ relaxarea
muscular\, astfel `nct fixarea armei `n
23

mna sinuciga[ului necesit\ un interval de

timp pn\ la instalarea rigidit\]ii cadaverice;
spasmul cadaveric odat\ instalat, nu mai
poate fi `nvins.
Valoarea medico-legal\ a rigidit\]ii cadaverice const\
`n:

semn al mor]ii reale;

corelat\ cu celelalte semne de moarte real\,
ofer\ indica]ii pentru stabilirea datei mor]ii;
valoare orientativ\ asupra condi]iilor `n care
a stat cadavrul [i asupra cauzei mor]ii;
p\streaz\ pozi]ia corpului dup\ moarte, dac\
aceasta nu a fost modificat\ `nainte de
instalarea rigidit\]ii.
AUTOLIZA
CADAVERIC|.
Este
o
modificare
cadaveric\ distructi-v\, precoce, sub ac]iunea enzimelor proprii
organismului [i `n absen]a microbilor. Precede putrefac]ia dnd
mediu propice de cultur\ microbilor.
Valoarea medico legal\ rezid\ `n:
ofer\ aprecieri relative asupra datei mor]ii,
[i poate estompa leziunile intra-vitam.
Organele
parenchimatoase
cap\t\
un
aspect
intumescent, tulbure, pierd desenul de organ. Splina se rade,
devine noroioas\, etc. O form\ particular\ este macerarea f\tului
`n uter, `n sarcinile suprapurtate.

MODIFIC|RI CADAVERICE TARDIVE

Se pot grupa `n:
A.
Modific\ri distructive, care sunt reprezentate de:

putrefac]ie [i,

distrugerea
cadavrului
de
c\tre
animale, insecte necrofage [i larvele
lor.
B.
Modific\ri conservatoare care pot fi:

naturale:

mumifierea;

adipoceara;

lignificarea;

congelarea.
24


artificiale:

congelarea [i,

`mb\ls\marea.
PUTREFAC}IA. Modificare cadaveric\ distructiv\, de
natur\ microbian\, prin care substan]ele organice sunt
descompuse `n substan]e anorganice. Urmeaz\ autolizei, care
creeaz\ microbilor condi]ii optime de activitate.
Din punct de vedere chimic, se descriu dou\ faze care
se succed:

fermenta]ie - presupune descompunerea

glucidelor:

proteoliz\
- presupune descompunerea
proteinelor.
Ini]ial, apare sub influen]a florei microbiene saprofite
din intestin, cavitate bucal\, laringe, trahee. La adul]i semnul
extern
este
pata
verde
de
putrefac]ie,
(datorit\
sulfhemoglobinei), care apare `n fosa iliac\ dreapt\, de unde se
extinde, cuprinznd abdomenul [i toracele. La nou n\scu]ii
care au repirat, primele semne de putrefac]ie apar la nivelul
capului, tubul digestiv nefiind colonizat cu microbi saprofi]i.
Dac\ exist\ leziuni de violen]\ (ex. pl\gi), la nivelul lor putrefac]ia
apare prima. Tegumentele devin cenu[ii-verzui, cu flictene cu
con]inut gazos, sau lichidian (f\r\ lizereu ro[ietic `n periferie), cu
dungi perivenoase cafeniu-murdare, numite circula]ie postum\.
Scrotul,
`n
cazurile
avansate de putrefac]ie,
este destins de gazele
de
putrefac]ie,
de
m\rimea unui cap de f\t.
Modific\rile
datorate
insectelor
necrofore,
larvelor acestora sau
animalelor, completeaz\
putrefac-]ia, ducnd `n
timp la sche-letizarea
cadavrului, sau chiar la
lipsa
unor
repere
osoase.
Apare att `n spa]ii `nchise ct [i `n spa]ii deschise. Se
apreciaz\ c\ mirosul de putrefac]ie devine sesizabil la circa 12
ore, `n condi]iile unei temperaturi
Fig. 2. Circula]ie postum\ la nivelul
a mediului ambiant de 20 grade.
um\rului drept
25

Entomologia medico-legal\, este [tiin]a care studiaz\

ac]iunea insectelor necrofore asupra cadavrelor, inclusiv ciclul
lor evolutiv. Func]ie de aceasta, se poate stabili orientativ data
mor]ii sau a `nhum\rii cadavrului.
Valoarea medico-legal\ a putrefac]iei const\ `n:

conserv\ unele leziuni ([an]ul de spnzurare,

fracturi), dar spal\ caracteristicile pl\gilor [i
distruge caracterul lor vital;

insectele necrofore [i macrofauna pot produce

artefacte;

identificarea
cadavrelor
cu
identitate
necunoscut\ devine dificil\;

descompune toxicele organice, dar conserv\ pe

cele anorganice pentru ani de zile (As, Pb, Hg,
etc.).
MUMIFIEREA. Reprezint\ o modificare cadaveric\
tardiv\, conservatoare, ce apare la cadavre ]inute `n mediu cu
temperatur\ crescut\, umiditate sc\zut\, aerate (podurile caselor
vara, cadavre `nhumate `n soluri nisipoase, etc.), sau medii
saline. Condi]iile de mediu au un rol determinant, dar exist\ [i
factori adjuvan]i, cum ar fi: talia mic\ a cadavrului, cadavru
ca[ectic, deshidratat.
Recunoa[te ca mecanism oprirea putrefac]iei, datorit\
deshidrat\rii rapide.
Examenul extern al unui astfel de cadavru eviden]iaz\
pergamentarea acestuia, o culoare castaniu negricioas\ a
tegumentelor, abdomenul fiind retractat. ~n stadiile avansate,
devine sf\rmicios, organele se transform\ `ntr o magm\
neagr\.
La un cadavru mumifiat, aprecierea datei mor]ii este
dificil\, iar leziunile de violen]\ [i caracterul lor vital sunt
estompate. Se poate face totu[i identificarea cadavrului.
SAPONIFICAREA sau ADIPOCEARA este tot o
modificare cadaveric\ conservatoare, natural\, `n care condi]iile
de mediu au un rol determinant. Apare la cadavre ce se g\sesc
`n mediul umed, f\r\ oxigen sau cu oxigen pu]in, dar au
temperatur\ ridicat\, cum ar fi: terenuri argiloase, subsoluri de
bloc, ape cu reziduuri menajere.
Ca factori adjuvan]i se citeaz\: talia mic\ a cadavrului,
abunden]a ]esutului adipos. Acest factor adjuvant face ca
adipoceara s\ nu apar\ la copiii sub 7 luni, datorit\ lipsei ]
esutului adipos. Mecanismul const\ `n saponificarea gr\similor
26

cadaverice [i solidificarea acizilor gra[i prin hidrogenare.

Aspectul extern al unui astfel de cadavru este cel de brnz\
rnced\, care `n contact cu aerul devine sf\rmicios. La
cadavrele aflate `n imersie, adipoceara apare pe p\r]ile aflate
`n ap\.
Cadavrele sunt friabile, organele se taie u[or, permite
aprecierea datei mor]ii, iar uneori identificarea dup\ perioade
lungi de timp.
LIGNIFIEREA sau T|B|CIREA, este un tip particular
de mumifiere, care apare `n medii cu pH acid, bogate `n acid
tanic [i humic. Se `ntlne[te la cadavrele g\site `n turb\rii sau
mla[tini acide.
Examenul extern al unui astfel de cadvru arat\ o piele
t\b\cit\, brun\, dur\, [i o sc\dere `n volum a cadavrului. Oasele
devin brune, decalcifiate, moi. Viscerele ini]ial se ratatineaz\,
apoi dispar `n timp.
Lignifierea
permite
conservarea
indefinit\
a
cadavrului, cu p\strarea fizionomiei acestuia, a leziunilor de
violen]\, chiar a con]inutului gastric.
~NGHE}AREA. ~n geneza acestei modific\ri
cadaverice tardive conservatoare, condi]iile de mediu, prin
temperatura sc\zut\, au un rol determinant, ele contribuind la
inhibarea putrefac]iei pe parcursul `nghe]\rii. Cadavrele se
caracterizeaz\ prin lipsa mirosului de puitrefac]ie, [i lividit\]i de
culoare ro[u aprins. Permite conservarea pe `ntreaga perioad\
a `nghe]ului a fizionomiei inclusiv a tr\s\turilor, dar autopsia
trebuie f\cut\ imediat dup\ dezghe]ul lent, deoarece putrefac]ia
este extrem de rapid\.
TANATOCRONOLOGIA. Reprezint\ stabilirea datei
mor]ii, [i este un capitol al semiologiei tanatologice, care
coroboreaz\ datele medicale anterior expuse. Trebuie precizat
c\, nici una dintre metodele folosite nu este absolut\, ele
trebuind interpretate `n context. Medicul legist, va ]ine seama [i
de condi]iile `n care a fost g\sit cadavrul, de real\ importan]\
fiind aspectele meteorologice.
~n practica medico legal\ curent\, tanatocronologia
se bazeaz\ pe interpretarea semnelor mor]ii reale, dar [i a
modific\rilor cadaverice distructive. Se poate apela la studii de
tanatochimie, sau microscopie care aduc elemente diagnostice
`n stabilirea intervalului de supravi]uire.

27

MOARTEA SUSPECT| {I MOARTEA SUBIT|

Cazurile de moarte neviolent\ apar de regul\
accidental `n sfera medicinii legale, atunci cnd prin condi]iile
`n care sau produs, imit\ o moarte violent\, sau ridic\ suspiciuni
fie autorit\]ilor, fie persoanelor din anturaj.
Din punct de vedere al felului mor]ii aceasta se
clasific\:
moarte neviolent\: este datorat\ unor cauze
intrinseci organismului ( boli de natur\ inflamatorie, tumoral\,
distrofii, tulbur\ri de circula]ie). Din mor]ile neviolente fac parte
[i mor]ile naturale (extrem de rare), care survin la vrste
`naintate prin uzura organismului. Nu se eviden]iaz\ o cauz\
tanatogeneratoare.
moarte violent\: este totdeauna consecin]a
nerespect\rii legii. Face obligatorie autopsia medico-legal\, fiind
urmarea ac]iunii factorilor traumatici de diverse tipuri, asupra
organismului uman.
La limita moarte violent\ - moarte neviolent\ se
situeaz\ moartea suspect\, `n cadrul c\reia se distinge moartea
subit\, care este o form\ particular\ de moarte neviolent\.
Moarte violent\

Moarte neviolent\

Moarte suspect\

Fig. 5. Reprezentare schematic\ a felului mor]ii.

Are o frecven]\ de aproximativ 14% din totalul
deceselor, iar la adult 60 80% din cazuri sunt de origine
cardio-vascular\. Este de 2 ori mai frecvent\ la b\rba]i dect la
femei.
Se define[te ca fiind moartea care apare rapid, `n
stare de s\n\tate aparent\, determinat\ de un fond organic
patologic bine constituit. Dup\ Societatea Interna]ional\ de
Cardiologie, ea reprezint\ moartea care survine instatntaneu,
sau la maxim 24 ore de la apari]ia unor simptome sau semne
acute alarmante. ~n literatura anglo saxon\, este prescurtat\:
28

S. U. U. D. (sudden, unexpected, unexplained, death).

Se caracterizeaz\ prin:
durat\
scurt\
de
timp
`ntre
apari]ia
simptomelor [i deces
(secunde, minute, ore);
caracter imprevizibil, adic\ faptul c\ apare `n
plin\ s\n\tate aparent\ sau la o persoan\ bolnav\ care `n orele
sau zilele precedente, nu a acuzat simptome care s\ tr\deze o
agravare a bolii de baz\ sau evolu]ia spre o complica]ie mortal\.
De aceea ea survine `n cele mai variate locuri ( domiciliu,
servici, strad\, mijloc de transport, etc.);
instalarea ei poate s\ fie sau nu precedat\ de
acuze prealabile. Atunci cnd acestea exist\, sunt de regul\
minore [i nespecifice ( dureri de cap, transpira]ie, oboseal\);
cauz\ precis\, autopsia relevnd totdeauna o
cauz\ tanatogeneratoare, prin care moartea subit\ apar]ine
mor]ilor neviolente.
Dup\ autorii francezi, moartea subit\ poate fi
clasificat\ `n:
moarte
subit\
cu
leziuni
organice
incompatibile cu via]a (hemoragii cerebrale, rupturi
anevrismale,
trombembolii,
infarct
miocardic
acut,
meningoencefalite, pneumopatii );
moarte subit\ cu leziuni cronice (ateromatoz\
coronaro aortic\, scleroze pulmonare [i renale). Aceste cauze
poten]iale de deces pot s\ devin\ cauze tanatogeneratoare, `n
condi]iile ac]iunii factorilor favorizan]i: stress, varia]ii de
presiune [i temperatur\, mese copioase cu ingestie de alcool,
efort fizic, raport sexual, defeca]ie, chiar traumatism minor;
moarte subit\ cu tablou nespecific pentru o
boal\: autopsia relev\ modific\ri care apar att `n mor]ile
neviolente ct [i `n mor]ile violente. Este vorba de staza
visceral\, sufuziunile sanguine subseroase [i submucoase, etc.
Dup\ autorii anglo saxoni, moartea subit\ poate fi
clasificat\ `n:
moarte cardio vascular\;
moarte posibil cardio vascular\;
moarte necardiac\.

29