Pubertatea este etapa de dezvoltare a organismului intre perioada
copilariei si varsta adulta. Debutul pubertatii este marcat de aparitia
pilozitatii si dezvoltarea sanilor. Ulterior apare modificarea vocii, dezvoltatea bazinului, soldurilor si feselor. Cresterea somatica se desfasoara in paralel cu psihosexualizarea, modificarile avand loc atat in plan fizic cat si in planul psihic. Fetita capata o alura feminina si se transforma in cativa ani intr-o tanara femeie. Momentul esential al pubertatii este aparitia primei menstruatii (menarha), care survine in mod normal intre 11 si 14 ani. Ciclurile neregulate sunt frecvente in primele luni dupa menarha. De obicei ciclurile sunt mai lungi la inceput, de 30-45 zile. Primele cicluri sunt anovulatorii (cateva luni, mai rar ani). Dereglarile menstruale in adolesecenta In majoritatea cazurilor, dupa prima menstra sau dupa cateva menstre repetate apar dereglari ale ritmului, duratei si cantitatii menstrelor. Ritmul ciclurilor este neregulat, apar cicluri de 4 saptamani care alterneaza cu cicluri de 5-6 saptamani sau mai lungi, pana la 3 luni. Durata menstrelor poate fi variabila, de la 3-4 zile normal, la 1-2 zile sau menstre prelungite 5-7 zile. Menstrele pot fi de asemenea modificate cantitativ: uneori reduse la cateva picaturi, alteori abundente, mai rar hemoragice. Acestor dereglari menstruale li se pot adauga si alte tulburari: dureri pelvine si dureri ale sanilor, care de obicei preced aparitia menstruatiei. Evolutia dereglarilor menstruale este de obicei spre o regularizare spontana, care se face in 2-3 ani de la prima menstruatie. Daca apar alte neregularitati ale ciclului menstrual, daca tulburarile menstruale se agraveaza, daca menstrele abundente cauzeaza oboseala si anemie- este recomandat examenul medical de specialitate. Dismenoreea primara Dismenoreea primara reprezinta durerea la menstruatie asociata ciclurilor ovulatorii, in absenta unei afectiuni organice. Printre cauzele posibile ale dismenoreei sunt incluse: excesul de strogeni si congestia pelvina provocata de acestia, anomalii ale muschiului uterin (uterul infantil) , prostaglandinele inflamatorii, distonia neurovegetativa(asociaza
manifestrari de spasmofilie la dismenoree) si psihismul ( scaderea
perceptiei dureroase intr-un context psihologic particular). Cea mai vehiculata teorie este a excesului de prostaglandine inflamatorii care duc la modificarea contractilitatii uterine. In dismenoree uterul se contracta anormal pentru a elimina mucoasa uterina. Principalul simptom al dismenoreei este durerea din abdomenul inferior, iradiata in coapse, vagin, rect. Durerea menstruala este spasmodica (sub forma unor crampe puternice), difuza sau violenta (ca o lovitura de pumnal). Ea apare de obicei in primele 4-6 ore de la inceputul menstruatie si poate dura pana la 48-72 ore. Se poate insoti de alte simptome: greata, varsaturi, lesin, dureri de spate, dureri la nivelul sanilor (mastodinie), ameteli. Dismenoreea persista de obicei pe parcursul intregii vieti menstruale, fiind o cauza majora de disconfort lunar. Se recomada evitarea fumatului si excesul de cafea care se asociaza cu dismenoree . Alte masuri utile in dismenoree pe termen lung pot fi : evitarea constipatiei, exercitii fizice regulate, respectarea orelor de somn. Pentru ameliorarea simptomelor, se recomanda administrarea de analgezice sau antiinflamatoare care inhiba sinteza de prostaglandine, pricipala cauza a durerii in dismenoree. Daca simptomatologia este foarte severa si pentru excluderea afectiunilor organice ce pot cauza dureri pelvine, se recomanda examen medical de specialitate. Amenoreea O alta problema care poate sa apara legata de menstruatie la tinere este amenoreea (lipsa menstruatiei). Amenoreea este organica(afectiuni genitale) sau functionala (cauze hormonale). Amenoreea fiziologica apare in timpul sarcinii si in perioada alaptarii. Amenoreea care apare dupa menarha (prima menstruatie) este numita artificil amenoree secundara. Amenoreea dupa eforturi fizice intense este intalnita la sportive in special si dupa activitati fizice intense. Amenoreea psihogena apare ca urmare a unor traume psihice, stresului sau emotiilor puternice. O forma speciala de amenoree phihogena apare in anorexia nervoasa, in cadrul curelor drastice de slabire. In aceste cazuri, lipsa mentruatiei se asociaza cu scadere
marcata in greutate si tulburari de comportament ( preocupare exagerata
pentru regimul alimentar). Amenoreea mai poate sa apara insa in cadrul altor afectiuni. Consultul medicului specialist se recomanda in situatiile in care: - menstruatia lipseste dupa ce a aparut menarha (cel putin 3 cicluri anterioare) - prima menstruatie (menarha) nu a aparut pana la varsta de 14 ani si fetita prezinta deficiente de crestere si dezvoltare a caracterelor sexuale secundare (aparitia pilozitatii, dezvoltarea sanilor) - prima menstruatie nu a aparut pana la varsta de 16 ani, indiferent de crestere sau caracterele sexuale secundare. Stresul are un impact negativ major asupra capacitatii de conceptie, influentata in primul rand de un ciclu menstrual normal. Atunci cand este supus unui stres accentuat si constant, organismul nu mai produce cantitati normale de hormoni reproductivi, intrucat nu dispune de conditii favorabile sustinerii unei sarcini. Studiile au demonstrat ca femeile stresate prezinta cea mai ridicata rata de infertilitate, tocmai din pricina acestui fenomen biologic.