METABOLISMUL Biomoleculelor

Curs 8

Conf. Dr. Ioana Lacatusu

CUPRINS
A. METABOLISM aspecte generale

B. DIGESTIA alimentelor aspecte generale

C. Metabolismul PROTEINELOR.
Digestia si absorbtia Proteinelor din ALIMENTE

A. Metabolismul celular. Aspecte generale

Totalitatea REACIILOR CHIMICE ale compuilor organici
ce se desfasoara intr-un organism viu = METABOLISM.

METABOLISMUL este caracterizat de reacii:

1. Anabolice
2. Catabolice
Reaciile ANABOLICE = reacii n care se sintetizeaz substane cu structuri
complexe pornind de la molecule simple.
Exemplu: Aminoacizii se asociaz ntre ei pentru a da natere la Proteine.
Reactiile anabolice de regula necesita ENERGIE.
CATABOLISMUL se bazeaz pe principiul invers:
Moleculele complexe sunt degradate n molecule simple.
Prin reacii catabolice tubul digestiv degradeaz ALIMENTELE pentru a putea fi
asimilate de organism.
Reactiile catabolice de regula elibereaza ENERGIE.

A. Metabolismul celular. Aspecte generale

ENERGIA eliberata in r. catabolice este utilizata pentru desfasurarea r.
anabolice).
ENERGIA necesara desfasurarii reactiilor chimice este stocata sub
forma de acid adenozin trifosforic (ATP*).

*Structura ATP optionala.

B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale

DIGESTIA ALIMENTELOR totalitatea

transformrilor mecanice, fizice i
chimice, prin care alimentele trec n
TUBUL DIGESTIV.

Toate substanele
prezente n ALIMENTE
sunt utilizate de
organism (care extrage
molecule asimilabile).

Celulele umane au
capacitatea de a crea NOI
MOLECULE, pornind de la
substane deja prezente n
organism, dar aceast
activitate de sintez este
limitat i insuficient pentru
buna funcionare a
organismului.

Aprox. 50 de molecule
vitale (Ex: Glucoza) NU
pot fi obinute dect
prin alimentaie.

B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale

In SISTEMUL DIGESTIV are loc transformarea ALIMENTELOR i degradarea
lor n MOLECULE SIMPLE, care pot fi asimilate/absorbite la nivelul
intestinului i ulterior utilizate de ctre toate CELULELE din corpul uman.
Procesele sunt realizate de ctre ENZIME specifice fiecrui compus organic:
PROTEINELE se tranform n AA sub aciunea
Enzimelor proteolitice.

GLUCIDELE se transform n glucide cu

molecul simpl de ctre Enzimele glicolitice.

LIPIDELE transformate sub aciunea enzimelor

specifice Lipaze.

B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale

Transformarea ALIMENTELOR n compui simpli (absorbabili i
asimilabili) are loc n mai multe etape, pe tot parcursul tubului digestiv.

ALIMENTELE sunt procesate in functie de etajul

tractului digestiv in care se afla (Fig. slide 7).

Prin demararea functiilor secretorii si motorii ale

organelor implicate are loc DIGESTIA.
1
2
3

4
5

Digestie bucal
Digestie gastric
Digestie intestinal (intestin subire) - majora
Absorbie intestinala
Digestie la nivelul intestinului gros - minora
(Defecaie)

B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale

Metabolismul ALIMENTELOR
implica participarea organelor
specifice din organism.
ORGANE DIGESTIVE:
1. Cavitate bucala
2. Faringe
3. Esofag
4. Stomac
5. Intestin subtire (Duoden, Jejun si
Ileon); Diam.~3 cm; Lung.~5-6 m)
6. Intestin gros; Diam. ~6.5 cm; Lung.
~1.5 m)

Ficare organ digestiv are rolul i

importana sa n desfurarea
procesului de DIGESTIE.
Reziduurile neasimilabile sunt
eliminate la nivelul ultimului segment
al tubului digestiv (rect).

Schema generala a sistemului digestiv

B. Digestia ALIMENTELOR. Aspecte generale

DIGESTIA la nivelul intestinului subtire
Miscarile executate in urma ingestiei de ALIMENTE au ca rezultat
transformarea bolului alimentar in CHIM GASTRIC (alimentele sunt
aproape dizolvate
formarea unei paste omogene).

Cea mai mare parte a DIGESTIEI se desfasoarea la nivelul intestinului

subtire, debutand in momentul in care CHIMUL GASTRIC patrunde in duoden.

La acest nivel sunt secretate 3 LICHIDE/sucuri care intervin in procesele de

DIGESTIE:

Sucul hepatic sau Bila secretat de glandele biliare; neutralizeaza

aciditatea si emulsioneaza lipidele (cu ajutorul Sarurilor biliare) pentru a
favoriza absorbtia acestora.

Sucul pancreatic lichid produs de acinii pancreatici; contine enzime

(Ex: Amilaza pancreatica, Lipaza pancreatica si Tripsinogen) si HCO3-.

Sucul intestinal secretat de glandele intestinale; contine enzime

(Ex: Enteropeptidaze, Aminopeptidaze, Tripepridaze, Dipeptidaze, Maltaza,
Lactaza, Zaharaza etc).

C. Metabolism PROTEINE
I.

Notiuni generale

II. Digestia proteinelor din ALIMENTE

Enzime proteolitice necesare procesului de digestie
Etapele procesului de digestie
III. Absorbtia proteinelor din ALIMENTE
Mecanismul de transport absorbie al aminoacizilor

Notiuni generale
DIGESTIA PROTEINELOR = Proteoliza =
hidroliza leg. peptidice dintr-o proteina (in
prezenta ENZIMELOR proteolitice).

ENZIME proteolitice:
Proteaze = Proteinaze = orice enzima care realizeaza Proteoliza.

Sunt secretate sub forma de precursori enzimatici inactivi = Zimogeni sau Proenzime
(pentru a nu se autodigera si pentru a nu digera proteinele tisulare).
In Zimogeni, situsul activ al enzimei este mascat de o mica regiune a lantului peptidic
care este indepartata ulterior pentru a permite activarea enzimei (figura).

Procesul de activare a ENZIMEI este realizat prin hidroliza enzimatica specifica

a Zimogenului sau, care are ca rezultat eliberarea peptidei care bloca situsul
activ, cu expunerea acestuia pentru reactii ulterioare.

Digestia proteinelor din dieta rezulta n obtinerea

de peptide mici (ex: di -, tri- i tetrapeptide) precum
i de aminoacizi liberi (produsi finali de hidroliz).

Notiuni generale

Segment peptidic
(format din 44 AA)

pH<5

Pepsinogen

Pepsina

Activarea Pepsinei, prin hidroliza specifica a Pepsinogenului

(Hidroliza enzimatica specifica la pH < 5)
Observatie: Prin denaturare i hidroliza, sunt eliberate de asemenea, vitamine,
glucide, lipide i minerale care sunt legate de proteinele alimentare.

I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.1. ENZIME proteolitice necesare procesului de DIGESTIE
Proteinele alimentare sunt hidrolizate la situsuri specifice, in
prezenta enzimelor proteolitice.
Exista 2 mari clase de ENZIME proteolitice implicate in procesul
de digestie al alimentelor:
1. Endopeptidaze
2. Exopeptidaze
Endopeptidaza

Endopeptidazele si
Exopeptidazele prezinta
specificitati diferite legate
de AA implicati in leg.
peptidice pe care urmeaza
sa le hidrolizeze.
Primele ENZIME care
actioneaza asupra
proteinelor alimentare sunt
Endopeptidazele din sucul
gastric, urmate de actiunea
Exopeptidazelor din
intestinul subtire.

Exopeptidaze

I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.1. ENZIME proteolitice necesare procesului de DIGESTIE
I. ENZIME secretate la nivelul stomacului (sub forma de Zimogeni):
Pepsina (pH ~ 2)
Gastricsina (pH ~ 3.2)
ENDOPEPTIDAZE
Chimozina/Renina (pH ~ 3.5)
Enzimele gastrice produc digestia parial a proteinelor alimentare, digestia
semnificativa a grsimilor alimentare, i o digestie partiala a carbohidratilor.
PROTEINE

Lumen
intestinal

Tripsina
Chimotripsina
Carboxipeptidaze A si B
Elastaza
Oligopeptide

Citosol
Lumen = spatiul din interiorul tractului gastrointestinal

Aminoacizi

Aminoacizi

I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.1. ENZIME proteolitice necesare procesului de DIGESTIE
II. ENZIME sintetizate la nivelul pancreasului din
precursori inactivi Zimogeni (locul biosintezei
fiind reticulul endoplasmatic al pancreasului):

Tripsina (pH ~ 8)
Chimotripsina
(Chim. A: pH ~ 9,
Chim. B: pH ~ 5)

ENDOPEPTIDAZE

Elastaza (pH ~ 7)
Carboxipeptidaze

EXOPEPTIDAZE

III. ENZIME secretate la nivelul intestinului subtire:

Aminopeptidaze
(pH ~ 8-9)
Tripeptidaze
Dipeptidaze

EXOPEPTIDAZE

I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE
1. Debutul procesului de digestie implica existenta
unei faze initiale = faza cefalica.
Are loc o secretie hormonala: celulele parietale
secreta Gastrina (hormon peptidic format din 34 AA).

Gastrina actioneaza la nivelul celulelor parietale ale

stomacului determinand secretia de acid gastric
(HCl de concentratie 0,1N)
pH stomac = 1,5-2.

Modificarile majore ale proteinelor din alimente incep la nivelul

stomacului, sub actiunea acidului gastric care modifica legaturile slabe din
proteine (modifica conformational proteina), facilitand astfel expunerea
situsurilor specifice pentru actiunea enzimelor digestive.

2. Acidul gastric actioneaza asupra Pepsinogenului, realizand activarea

Pepsinei prin hidroliza (Activare intramoleculara).
Pepsina formata poate actiona la randul ei drept catalizator, determinanad
formarea de noi molecule de Pepsina activa (Activare intermoleculara).

I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE
La nivelul stomacului incepe sa actioneze Pepsina:
Realizeaza digestia cu ajutorul sucului gastric;
Este o Endopeptidaza cu o specificitate larga
(prezinta multe situsuri de hidroliza la nivelul
proteinei).
Poate hidroliza preferential lantul polipeptidic
dupa AA aromatici (Phe, Trp, Tyr) dar si dupa
Leu din proteina.

I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

3. Generarea hormonilor
la nivelul pancreasului.

Existenta unor disfunctionalitati la nivelul

pancreasului are consecine grave asupra
funcionrii organismului uman: hidroliza
proteinelor alimentare nu mai poate avea loc.

Funcionarea eficienta a pancreasului este datorata aciunii

a 2 hormoni pancreatici (secretati de mucoasa intestinala):
A. Secretina
B. Colecistokinina (CCK)

A. Secretina
Hormon produs de celulele S din
duoden.
Stimuleaz secreia unui suc pancreatic
sarac n Enzime dar bogat n HCO3 Stimuleaz secreia de Pepsina la nivelul
stomacului si secreia de Insulina.
Acini pancreatici = celule acinare de unde se secreta sucul
pancreatic.

I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE

Calea si actiunea SECRETINEI in stimularea productiei de suc pancreatic

I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE
B. Colecistokinina (CCK)
Hormon peptidic (format din ~ 60 AA)
sintetizat de celulele mucoasei
intestinului subtire si secretat n duoden.

Stimuleaza secreia unui suc pancreatic

bogat in Enzime.
Determina la nivelul pancreasului
secretia Zimogenilor:
Tripsinogen
Chimotripsinogen
Proelastaza
Procarboxipeptidaza

(necesari digestiei in intestin a

Proteinelor, Lipidelor, Acizilor nucleici
si a Glucidelor).

I. Digestia PROTEINELOR din alimente

Activarea ENZIMELOR digestive din intestinului subire
Transformarea Zimogenilor in Enzime active se realizeaza printr-o Cascada
de activare = succesiune de r. de hidroliza la nivelul Zimogenilor.
Prima enzima implicata in procesul de activare este Enterokinaza.

Enterokinaza (sau Enteropeptidaza)

Enterokinaza
(Enteropepsidaza)

Enzima secretata de Enterocite*.

Functia sa principal const n
declanarea procesului de conversie
a Tripsinogenului n Tripsin activ.

cataliza
Tripsina

Tripsinogen

autocataliza
Tripsinogen

Tripsina
cataliza

Chimotripsinogen
Proelastaza
Procarboxipeptidaza

Chimotripsina
Elastaza
Carboxipeptidaza

Cascada de activare a enzimelor digestive

*Enterocite = Celule epiteliale cilindrice ale

mucoasei intestinale.

I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I.2. Etapele procesului de DIGESTIE
4. Actiunea Exopeptidazelor.
Carboxipeptidaze
Sunt Exopeptidaze secretate la nivelul pancreasului;
Hidrolizeaza leg. peptidice periferice la capatul C-terminal.
5. Definitivarea hidrolizei se soldeaz cu implicarea enzimelor
secretate la nivelul intestinului subire:
Aminopeptidaze
Exopeptidaze secretate de enterocite (celule ale mucoasei
intestinale);
Hidrolizeaza leg. peptidice periferice la capatul N-terminal.
Dipeptidaze
hidrolizeaza fragmentele peptidice mici (ex: dipeptide).
Fosfataze
indeparteaza fosfatul din AA fosforilati prezenti in alimente.

La nivelul intestinului subtire produsii de digestie ai proteinelor sunt

reprezentati de: oligopeptide, dipeptide si AA liberi.

I. Digestia PROTEINELOR din alimente

Specificitatea enzimelor implicate in procesul de Digestie al PROTEINELOR
Pepsina nu este prea specifica n partea sa de aciune:
catalizeaz digestia parial a proteinelor prin hidroliza mai multor resturi de AA;
Prefera sa hidrolizeze leg. pept. in care gr. NH2 apartine unui AA aromatic (ex: Phe, Tyr, Trp).
Tripsina este destul de specifica:
hidrolizeaz leg. peptidice interne in care gr. COOH apartine AA bazici (ex: Arg, Lys i Hys).
Chimotripsina prezinta specificitate:
hidrolizeaz leg. peptidice interne in care gr. COOH apartine AA aromatici (ex: Phe, Tyr, Trp).
Elastaza nu este foarte specifica:
scindeaz leg. peptidice dintr-o varietate de AA;
poate prefera s acioneze n AA cu un R scurt si neincarcat (ex: Gly, Ala, Val).

Chimotripsina

Tripsina
Carboxipeptidaze:

Exopeptidaze ce hidrolizeaza leg. peptidice periferice la capatul C-terminal al lant. polipeptidic.

Aminopeptidaze:

Exopeptidaze ce hidrolizeaza leg. peptidice periferice la capatul N-terminal al lant. polipeptidic.

I. Digestia PROTEINELOR din alimente

I. Digestia PROTEINELOR din alimente

IN CONCLUZIE
Primele enzime care actioneaza asupra DIGESTIEI PROTEINELOR alimentare sunt
Endopeptidazele din sucul gastric, urmate de actiunea Endo- si Exopeptidazelor
din intestinul subtire:
Pepsina realizeaza digestia la nivelul stomacului (cu ajutorul sucului gastric);
Tripsina, Chimotripsina si Elastaza realizeaza digestia la nivelul intestinului
subtire.
Rezultatul actiunii combinate a ENDOPEPTIDAZELOR

Formarea de Polipeptide de marime medie ce prezinta

capete accesibile pentru actiunea ulterioara a EXOPEPTIDAZELOR.
Carboxipeptidaze

Aminopeptidaze
Principalele EXOPEPTIDAZE:

Fosfataze
Tripeptidaze
Dipeptidaze

II. Absorbtia PROTEINELOR

II.1. Mecanismul de transport absorbie al aminoacizilor
Componentele rezultate n urma procesului de digestie
sunt supuse unui proces de ABSORBTIE.

Absorbtia AA liberi se realizeaza

de-a lungul mucoasei intestinale
prin 2 tipuri de mecanisme de
transport:
1. Mecanism activ dependent
de Na+ (in mare masura)*.
2. Mecanism pasiv = Difuzie
Transportul i absorbia prin
difuzie sunt limitate.
*Toate celulele conin
proteine de transport
numite pompe de ioni,
care transport n mod
activ Na+, K+, Ca+2,
Mg+2 de-a lungul
membranelor celulare.

n transportul activ, o legtur de energie mare (ex: din ATP sau

alt compus de energie mare) asigur energia necesar pentru a
transporta ionii sau molecule de-a lungul membranei celulare.

Sangele transporta AA prin vena porta n FICAT. La acest nivel:

o parte din AA participa la sinteza proteinelor poprii si
a proteinelor serice;
restul AA este distribuit prin snge celorlalte esuturi.

II. Absorbtia PROTEINELOR

II. Absorbtia PROTEINELOR

II.1. Mecanismul de transport absorbie al aminoacizilor
Proteine

Dipeptidele si Tripeptidele din lumenul

intestinal penetreaza marginea celulelor
mucoasei intestinale unde sunt hidrolizate la AA
liberi, care vor fi transportati ulterior in fluxul
sanguin.
Oligopeptidele relativ mari (> Tripeptide) pot fi
absorbite intacte prin Endocitoza*, strabat
celulele mucoasei epiteliale sub forma de vezicule
(ruta transcelulara numita Transcitoza) si sunt
eliberate din celule prin Exocitoza*.

Peptide
Di- si tripeptide
(cotransport H+)

AA
(co-transport
cu Na+)

Peptide mici (sunt

transportate de-a
lungul celulelor
prin transcitoza)

*Endocitoza = proces de internalizare de catre celule a

unor macromolecule sau a altor celule.
Exocitoza = proces prin care sunt transportate Proteinele
si Lipidele nou-sintetizate in exteriorul celulei, catre
membrana celulara.

Absorbtia AA si peptidelor mici. Dupa digestie

majoritatea proteinelor sunt absorbite ca AA.

II. Absorbtia PROTEINELOR

Mecanismul de transport absorbie al aminoacizilor

Transportul AA este mediat de proteine specializate = TRANSLOCAZE, care

prezinta specificitate pentru natura chimica a catenei AA (au structura similara).

Exista mai multe Translocaze cu specificitate de grup:

1. Translocaze pentru AA neutri cu molecula mica;
2. Translocaze pentru AA neutri cu molecula mare;

3. Translocaze pentru AA cu caracter bazic;

4. Translocaze pentru AA cu caracter acid;
5. Translocaze pentru Prolina.
TRANSLOCAZELE seamana in multe privinte cu Enzimele:
Sunt sensibile la actiunea unor inhibitori;
Prezinta fenomenul de saturare cu substrat;
La situsul catalitic pot concura diferiti AA din grupe diferite.

II. Absorbtia PROTEINELOR

Exist 4 categorii de proteine de transport dependente de Na+:
1.Transportator pentru AA cu caracter acid.
Ex: Acid glutamic (Glu), Acid aspartic (Asp)
2. Transportator pentru AA cu caracter bazic.
Ex: Lisina (Lys), Histidina (His)

3. Transportator pentru AA cu caracter neutru.

Ex: Alanina (Ala), Glicina (Gly), Serina (Ser)
4. Transportator pentru Prolina (Pro).

Proteina de
transport

II. Absorbtia PROTEINELOR

Absorbtia AA din proteinele vegetale este mai mica decat cea din
proteinele animale care au grad mai mare de digestibilitate.

Datorita prezentei fibrelor alimentare in cantitate mai mare in

cazul proteinelor vegetale care NU permit actiunea Proteazelor.
Di- i tripeptidele au valoare nutriional mai mare dect AA liberi.

O parte din produii de digestie ai proteinelor, care NU se absorb n

intestinul subtire, ajung n INTESTINUL GROS (colon).
sunt supusi actiunii bacteriilor din flora intestinala (conc.
microorganismelor n colon este de 1011 mL, comparativ cu cea
din stomac si intestinul subire, 105 mL).

II. Absorbtia PROTEINELOR

In urma activitii microorganismelor* i a Enzimelor din colon asupra
produilor de digestie ai proteinelor se formeaz AA liberi din care 28%
sunt ABSORBII iar restul sunt transformati in alti compusi organici.

Transformarea AA se realizeaza prin r. de decarboxilare, deaminare, oxidare,

desulfurare sau prin procese chimice combinate: deaminare + decarboxilare +
oxidare si poate conduce la compusi un caracter toxic pentru organism.
Exemple de compusi toxice ce pot aparea la transformarea AA:
1.

2.

3.

*Bacterii anaerobe: Bactenoidal, Clostridium, Streptococus, Bifiduss etc.

II. Absorbtia PROTEINELOR

4.

Observatie: Cantitatea de Indican din urin indic gradul de putrefacie din

intestin i starea de funcionare a ficatului.
Aceti compui toxici se neutralizeaz n ficat, datorit enzimelor specifice pe
care acesta le conine (ex: Arilsulfo-transferaza i UDP-glucoronil transferaza),
formnd compusi conjugai netoxici ce se elimin prin urin.