RUG

Las-m sa fiu tare... ca piatra..

fr lacrimi... fr hohote de rs
numai noaptea cnd subcontientul m stpnete ia-m.
Frm de munte f-m
S rod n coluri venicia
pn nu-mi mai rmne nici un pic de amar ntre dini!
Aripile mele sunt marginile chibzuinei
Le-ai luat i ai ndreptat pcatele tale cu ele
iar eu am czut... atunci cnd trebuia s deschid Olimpul
i nu mi-a prut nici acum ru.. poate c nici atunci...
dar nu vreau s mint
Las-m s fiu tare...
precum trupurile zeilor din Karnak
Cu carnea lor de alabastru care inflorete n fiecare diminea
pe malul nenscut al Nilului.
Nu cer fericire, nici adevr, nici prigonirile dumanilor
Nu vreau ajutor... vreau ce m vor..
pn ce pot s strig, s-mi cnt vemntul gri... hainele negre
strunele argintii precum filoanele de argint
pierdute ntre degetele chircite de ateptare.