ARGUMENT

Am ales ca tema de proiect: Mijloace de masurare a marimilor electrice

deoarece este un subiect interesant, ce se preteaza unei lucrari de certificare a
cunostintelor.
Metrologia este definit ca domeniul de cunotine referitoare la msurri, cuprinznd
toate aspectele, att teoretice ct i practice, ale msurrilor, oricare ar fi nivelul lor de
precizie, mrimea msurat, modalitatea i scopul efecturii, domeniul tiinei sau tehnicii
n care intervin.
Obiectul metrologiei include mrimi i uniti de msur, etaloane, metode i
mijloace de msurare, erori i incertitudini de msurare, influena condiiilor de msurare,
caracteristici ale mijloacelor de msurare, relaia om-aparat, etalonri, norme i prescripii
privind asigurarea metrologic.
Activitatea de metrologie este guvernat de reglementri i legi care prevd:
mijloacele de msurare legale, sistemul naional de etalonare, fabricarea i importul
mijloacelor de msurare, transmiterea unitilor de msur, autorizarea laboratoarelor i a
personalului din metrologie.
La ora actual, noiunile de metrologie au devenit indispensabile unui numr tot mai
mare de persoane care i desfoar activitatea n cele mai variate domenii; majoritatea
domeniilor de activitate necesit determinri pe baz de msurri efectuate cu ajutorul
mijloacelor de msurare;
Calitatea produselor i serviciilor se poate asigura numai prin msurri corecte,
efectuate cu precizie optim i n condiii de legalitate, ceea ce presupune:
- justa folosire a mijloacelor de msurare i supravegherea lor permanent;
- transmiterea corect a unitilor de msur, de la mijloacele-etalon la cele de lucru;
Activitatea uman din orice domeniu de activitate presupune msurarea a
numeroase mrimi fizice. n domeniul energetic i electrotehnic automatizarea i controlul
proceselor, verificarea calitii produselor, ntreinerea mainilor i aparatelor electrice,
presupun msurarea a numeroase mrimi electrice, magnetice i neelectrice msurare
care se face pe cale electric.
Pentru percepie cu organele sale de sim (vz, auz) a mrimilor ce caracterizeaz
fenomenele electrice, omul a imaginat i construit instrumente de msurat mai simple sau
mai sofisticate bazate pe diverse principii de funcionare n funcie de fenomenele fizice
utilizate i de mrimea msurat.
Instrumentele de msurat analogice convertesc mrimea electric x ntr-o deplasare
liniar sau mai ales unghiular a unui index pe o scar gradat, astfel ca operatorul s
poat aprecia amplitudinea mrimii electrice msurate n uniti adecvate. Ele au n
component un dispozitiv mobil asupra creia mrimea electric exercit un cuplu de fore
dependent de amplitudinea acesteia. Pentru a stabili o coresponden ntre mrimea
1

electric x i unghiul de deviaie , instrumentele au i un dispozitiv care genereaz un

cuplu rezistent de natur mecanic sau electric.
Astfel cele dou cupluri se echilibreaz la o anumit valoare a unghiului
dependent de mrimea electric de msurat x.

Cuplul de fore dat de mrimea de msurat numit cuplu activ, este produs n diferite
moduri n funcie de fenomenul fizic utilizat.
Lucrarea prezint cteva aspecte privind construcia i funcionarea principalelor
tipuri de instrumente analogice de msurat: magnetoelectrice, feromagnetice,
electrodinamice, ferodinamice i de inducie.
Mijloacele de masurare sunt sisteme tehnice cu ajutorul carora se compara
marimea de masurat cu unitatea de masura corespunzatoare, in scopul aflarii valorii
marimii masurate. Mijlocul de masurare electric se poate reprezenta ca o retea de captare,
numita lant de masurare.
Semnalul metrologic, este un semnal energetic purtator al informatiei de masurare,
dat de mijlocul de masurare electric. Semnalul metrologic care circula de-a lungul lantului
de masurare este constituit dintr-o marime fizica, un parametru variabil, ce ia valori in
functie de valoarea marimii masurate. In functie de semnalul metrologic, mijloacele de
masurare electrice se clasifica in: analogice,digitale si mixte.
Marimile electrice sunt: admitanta, capacitatea electrica, impedanta electrica,
inductanta, intensitatea curentului electric, puterea electrica, rezistenta electrica si
tensiunea electrica.
Intensitatea curentului electric, desemnata uneori in limbajul curent prin anglicismul
amperaj, sau numita eliptic curent electric, este o marime fizica scalara ce caracterizezza
global curentul electric. Se defineste ca masurand sarcina electrica ce traverseaza
sectiunea unui conductor in unitatea de timp, sau debitul sarcinii electrice printr-o suprafata
data, de obicei aceasta fiind sectiunea transversala a unui fir conductor.
Tensiunea electrica reprezinta marimea fizica scalara egala cu raportul dintre lucrul
total efectuat de campul electric pentru a transporta sarcina electrica pe intregul circuit si
marimea sarcinii electrice.
Rezistenta electrica este o marime fizica prin care se exprima proprietatea unui
conductor electric de a se opune trecerii prin el a curentului electric. In electrotehnica, ea
este o masura care determina ce valoare de tensiune este necesara pentru ca un anumit
curent electric sa treaca printr-un circuit (conductor) electric dat.
Puterea electrica este o marime electrica care indica viteza de transfer a energiei
electrice intr-un circuit electric. Poate fi generata prin inductie electromagnetica.

2
1

CAPITOLUL 1
1.1 Mijloace de masurare
Ansamblul mijloacelor tehnice care materializeaz i conserv unitile de msur i
furnizeaz informaii de msurare utiliznd ca suport energia electric se numesc
mijloacele electrice de msurat. Funcie de complexitate lor se mprt n patru categorii:
msuri, instrumente de msurat, aparate de msurat i instalaii (sisteme) de msurat.
Msura materializeaz una sau mai multe valori ale unei mrimi fizice.
Instrumentul de msurat este o asociere simpl de dispozitive i elemente care
poate furniza informaia dorit cu privire la un msurand electri sau neelectric. n aceast
categorie se pot ncadra instrumente electromecanice de msurat ca ampermetru
magnetoelectric sau ampermetru electrodinamic. Instrumente de msurat sunt considerate
i convertoarele analog / digital care afiseaz valoarea unei tensiuni electrice.
Aparatul de msurat este construit n baza unui principiu de msurare i
funcioneaz n baza unei unei scheme ce conine mai multe convertoare. Un exemplu
banal este multimetrul digital care msoar mai multe mrimi electrice sau neelectrice de
interes.
Instalaia de msurat este un ansamblul de aparate de msurat, msuri i
dispozitive anex, reunite printr-o schem sau metod comun n vederea msurrii uneia
sau mai multor mrimi electrice i/sau neelectrice.
Msurrile elcetrice (electronice) ofer avantaje mari n raport cu msurrile
mecanice sau pneumatice: vitez mare, reproductibilitate, mentenabilitate, domeniu
dinamic mare, procsarea rapid, transmiterea la distan i posibiliatea de nregistrare a
rezultatelor msurrilor.
O schem simpl de principiu al unui sistem electronic de msurat este prezentat n
Fig.1.2. Dup cum se poate observa un traductor transform mrimea fizic de msurat
ntr-un semnal electric care este transmis ctre elementele de condi ionare (codare) a
semnalului care transform semnalul n semnal ce poate fi afi at pentru utilizator.
Traductorul transforma msurandul ntr-un semnal electric. Un traductor include un
senzor (termocuplu, termorezisten, fototranzistor, microfon etc.) n multe cazuri semnalul
furnizat de ctre traductor are un nivel de semnal sczut i este necesar condi ionarea i
amplificarea semnalului util. Semnalul poate fi convertitit din semnal analogic n semnal
numeric dup[a care poate fi liniarizat, codat, decodat, procesat numeric i prezentat
utilizatorului ntr-o form accesibil.
Utilizatorul poate fi un observator uman, un mecanism de control sau de decizie, un
computer sau sistem informaional, un sistem de nregistrare i de arhivare a datelor, un
system de alarm etc. Pentru observatorul uman datele de ie ire sunt prezentate sub
form de informaie vizual i n mod excepional sub form de infroma ie auditiv.
Afioarele vizuale sunt realizate cu ajutorul diodelor luminiscente, sistemelor cu cristale
lichide sau cu descrcare n plasm.
n multe aplicaii, cu precdere n meteorologie, sistemele de msurare electronice sunt
nsoite de sisteme de transmitere la distan a seturilor de date care func ioneaz n regim
automat sau telecomandat ca n Fig. 1.3. Unele sisteme electronice sunt utilizate doar
pentru transmiterea datelor de la senzori ctre instrumental de msurat sau utilizator.
Datele colectate ntr-un loc sunt transmise prin intermediul sistemului de teletransmisie .
Transmiterea datelor se poate face codat din motive de securitate a datelor dar i pentru a
face o adaptare ntre calea de transmisie i blocurile de procesare a semnalului la
utilizator. Ca suport al informaiilor se pot utiliza unde din domeniul radio sau din domeniul
3
1

microundelor. n meteorologie sunt utilizate sisteme care transmit codat datele care provin
de la mai muli senzori sau traductoare care acoper mai mul i parametrii de mediu. n
acest caz se utilizeaza sisteme de multiplexare. Cele mai utilizate sisteme de
teletransmisie utilizeaza unde electromagnetice din domeniul UHF, microundelor, laserelor.
n cazul teletransmisiei prin cablu pot fi folosite legturile telefonice, legaturile prin cabluri
optice sau cablurile coaxiale. Receptorul decodeaz semnalul original i l converte te de o
maniera potrivit formatului pe care utilizatorul l a teapt.
Fiecare component a sistemului de msurat contribuie la rspunsul final al
sistemului. Observatorul trebuie s fie avertizat cu privire la modul n care sistemul de
msurare afecteaz acurateea observaiei. O modalitate de a caracteriza rspunsul
sistemului este funcia de transfer a sistemului sau subsistemului. Funcia de transfer
este raportul dintre semnalul de ieire i semnalul de intrare. Funcia de transfer se poate
referi la valorile mrimii fizice msurate sau/i la faza semnalului comparativ cu o referin .
Dac semnalele de ieire i de intrare sunt tensiuni, cum se ntmpl adesea n msurrile
electrice ale mrimilor electrice, atunci funcia de transfer este raportul dintre tensiunea de
ieire i tensiunea de intrare i funcia de transfer este o mrime adimensional. n mod
obinuit funcia de transfer al unui sistem de msurare electric a unei mrimi neelectrice
este raportul dintre valoare tensiunii electrice de ie ire i valoarea mrimii fizice msurate.
n cazul unui senzor de temperatur func ia de transfer este raportul dintre tensiunea de
ieire i valoarea temperaturii i funcia de transfer se exprim n rapoarte dimensionale. n
mod firesc n procesul de msurare intervine o ntrziere datorat vitezei de transfer a
datelor de la senzor ctre utilizator. Aceast ntrziere poate influen a decisiv viteza cu
care informaia este transferat utilizatorului n cazul mrimilor fizice de frecven ridicat.
Un alt mod de a caracteriza sistemul este raspunsul tranzitoriu i se refer la
viteza cu care un system de msurat rspunde la schimbri bru te a semnalului de intrare.
Nici un generator nu poate produce un semnal dreptuinghiular ideal (cre tere n timp zero)
i nici un osciloscop nu ar putea afia un astfel de semnal. Nici un sistem de msur nu
poate rspunde instantaneu la un semnal treapt ideal.
Toate sistemele de msurare sunt limitate la un domeniu de msurare reprezentat
de valorile de minim i de maxim pe care msurandul le poate lua i sistemul de msurare
afia cu acuratee. Pragul de rspuns a unui sistem de msurare este cea mai mic
valoare a msurandului care poate fi detect de ctre sistemul de msurare n apropierea
valorii de zero a msurandului. Valoarea de prag este limitat de sensibilitatea
sistemului de msurare i este reprezentat de raportul dintre semnalul de ie ire minim i
semnalul de intrare care a cauzat apari ia lui n condi ii statice. De exemplu sensibiliatea
unui ampermetru analogic poate fi exprimat n unit i de microamper care produc o
deviaie a acului indicator. Sensibilitatea unui sistem de msurare este limitat de zgomot
inerent oricrui system de msurare. Prin zgomot se n elege orice semnal care nu
furnizeaz informaii utile i poate include semnale de frecven e joas (corespunztor
frecvenei reelei de alimentare i armonicelor acesteia pn la frecven e din domeniul
radio. De obicei surse de zgomot este una electric i poate include mai multe efecte.
Al i factori care pot contribui la valoarea minim a semnalului detectat sunt
sensibilitatea senzorului (traductorului), stabilitatea i reproductibilitatea sistemului de
msurare i procesul de prelucrare a datelor.
La valoarea maxim a semnalului ce poate fi prelucrat depinde de rspunsul
traductorulu, de limit rile sistemului de afi are incluznd staaura ia sau intrarea n limitare.
Diferena dintre semnalul minim i semnalul maxim pentru care un sistem dat rspunde cu
un grad precizat de acuratee se numete domeniul dinamic. Domeniul dinamic depinde
de rspunsul n frecven care limiteaz domeniul trece band a sistemului de msurare.
4
1

Un parametru deosebit de important este rezoluia. Rezoluia este variaia minim a

msurandului care poate fi detectat de sistemul de msurare i nu neaprat n
apropierea valorii de prag. Rezolu ia unei mrimi varaibile este determinat de capacitatea
sistemului de msurare de a discerne timpul. Uneori rezolu ia se define te ca abilitate a
sistemului de msurare de a detecta o mic varia ie a m surandului. Rezolu ia este
influenat de toate p rile ce alctuiesc sistemul dar in cele din urm este afectat de
veriga slab a sistemului. Diverse tipuri de zgomote din surse diferite (electric, magnetic,
termic, mechanic etc.) limiteaz rezoluia sistemelor de msurare.
Prin aparat de msurat se nelege un dispozitiv care realizeaz conversia mrimilor
de msurat ntr-o mrime perceptibil pentru operator.
Sub forma cea mai simpl, aparatul de msurat genereaz o mrime de ieire, y,
care este funcie de mrimea de intrare:
y=f(x)
unde funcia f este, de regul o funcie liniar, dar poate avea orice form. Reprezentarea
simplificat, figura 1.2.a, a aparatului de msurat nu corespunde pe deplin situaiei reale
deoarece mrimea de ieire este influenat i de alte m rimi, independente de cea de
intrare, numite mrimi de influen. Reprezentarea mai general a aparatului de msurat
este dat n figura 1.2.b i cuprinde pe lng mrimile amintite i comenzi.

5
1

n cazul unui aparat de msurat cu n mrimi msurate, m mrimi de ieire, p mrimi de

influen i prevzut cu q comenzi se pot scrie pentru fiecare mrime de ieire yi cte o
expresie de forma:
y j = f j (x1...xn ;1... p ;c1...cq ) j =1...m
Mrimile de intrare admise de un aparat sunt specificate prin:
natura mrimii msurate: tensiune, curent, rezisten etc.;
intervalul valorilor msurate: valoare maxim, valoare minim;
variaia n timp a mrimilor de intrare: curent continuu, curent alternativ, semnal
dreptunghiular etc.
Conectarea aparatelor la mrimile de msurat se face prin intermediul bornelor
de intrare.
De regul , pentru m rimile de grad 1 sunt necesare dou borne, pentru cele de grad 2
patru borne, iar pentru cele de grad 0 dou, trei sau patru borne. Aparatele la care
una din borne este conectat la carcas se numesc aparate cu intrare nesimetric iar
celelalte aparate cu intrare flotant. Dac este necesar o ecranare electrostatic, ca
i n cazul intrrilor de nalt frecven, se folosesc borne coaxiale. n cazul msurrilor
de precizie este necesar eliminarea influenei conexiunilor dintre aparat i punctul de
preluare a semnalului prin alegerea unui plan de referin, transversal pe conexiuni, la
care se raporteaz rezultatele msurrii printr-o reglare adecvat a aparatului. De
regul, planul de referin se alege la nivelul bazei bornelor, respectiv la limita
exterioar a conectoarelor coaxiale.
Mrimile de ieire ale aparatului de msurat sunt n form analogic sau digital
i sunt destinate operatorului uman sau tehnic, interconectat cu acesta.
Mrimile de influen cele mai obinuite sunt:
mrimi caracteristice mediului n care se face msurarea: temperatura,
umiditatea, presiunea etc.;
mrimi perturbatoare electromagnetice: cmpuri electrice, magnetice sau
electromagnetice, semnale perturbatoare transmise prin reeaua de alimentare
etc.;
mrimi nedorite proprii fenomenului investigat: tensiunea de nod comun n cazul
aparatelor flotante, rezistena intern a surselor de tensiune etc.
Comenzile aparatelor de msurat pot fi mprite n dou categorii:
pentru introducere de date;
de manevrare a aparatului.
Cele mai importante comenzi sunt: funciune, gama de m surare, calibrare
intern, reglarea zeroului, echilibrare, repetarea msurrii etc. n cazul aparatelor de
msurat programabile toate comenzile sunt automatizate.

1
6

1.2 Metode de masurare

Metodele de masurare reprezinta ansamblul de procedee folosite pentru obtinerea
informatiei de masurare. Ele arata cum se executa masurarile.
Dupa modul in care se obtine rezultatul masurarii, metodele de masurare si impart in metode
indirecte si metode directe.
1.2.1 Metode de masurare indirecte
Metodele de masurare indirecte sunt acele metode in care se masoara alte marimi, iar
valoarea marimii de masurat se obtine prin calcul (de exemplu, masurarea rezistentelor prin metoda
ampermetrului si voltmetrului).
1.2.2 Metode de masurare directe
Metodele de masurare directe sunt acele metode in care se masoara nemijlocit marimea de
masurat. Metodele directe pot fi cu citire directa sau de comparatie.
Citirea directa se foloseste in cazul aparatelor care au scara gradata direct in unitati ale
marimii de masurat.
Metode de comparatie pot fi: metode de substitutie, metode diferentiale , metode de zero si
altele.
Metoda de substitutie consta in inlocuirea marimii de masurat Ax, existenta intr-o anumita
instalatie de masurare, cu o marime cunoscuta si variabila A0, care se modifica pana cand indicatiile
aparatelor de masurat vor indica aceleasi ca si in cazul cand in instalatie se afla marimea Ax. In acest
caz , Ax = A0.
Metoda de zero se bazeaza pe actiunea simultana, dar de sens contrar , a marimii de
comparatie si a marimii de masurat asupra unui aparat detector de nul. Marimea de comparatie se
variaza pana cand detectorul de nul indica zero. In acest caz, valoarea marimii de masurat este data
de valoarea marimii de comparatie . Operatia de masurare are caracterul unui proces de reglaj in
bucla inchisa , ceea ce asigura metodei o precizie ridicata. Metoda de zero se foloseste la masurarea
tensiunilor electrice cu condensatoarele si la masurarea marimilor electrice cu puntile echilibrate.
Metoda diferentiala se caracterizeaza prin aceea ca aparatul de masurat masoara diferenta Ax
A0 = A, unde Ax este marimea de masurat, iar A0 o marime de aceeasi natura cu Ax, dar
cunoscuta cu o anumita precizie. Precizia masurarii este cu atatmai mare cu cat diferenta A este mai
mica.
1.3 Erori de masurare
Orice marime care se masoara are o valoare a sa adevarata X,dar oricat de ingrijit s-ar efectua
masurarea, folosind cele mai perfectionate mijloace si metode de masurare, niciodata nu se va
cunoaste valoarea adevarata. De aceea se spune ca ea este inaccesibila masurarilor. Rerultatul
obtinut prin masurare poate sa difere mai mult sau mai putin de valoarea adevarata.
Eroarea absoluta. Deoarece valoarea adevarata nu poate fi cunoscuta, pentru aprecierea calitatii
unei masurari se compara valoarea masurata Xm cu o valoare de referinta X0, obtinuta prin masurari
efectuate cu metodele si mijloacele de masurare cele mai precise. In acest caz, se poate considera
eroarea absoluta de masurare ca fiind:
7
1

=Xm X0
Eroarea absoluta se exprima in aceleasi unitati de masura ca si marimea de masurat si poate fi
pozitiva sau negativa dupa cum X m este mai mare sau mai mic decat X 0. Eroarea absoluta arata cu
cat s-a gresit in cadrul unei masurari fata de valoarea de referinta, dar nu da direct nici o informatie
utila asupra gradului de precizie al masurarii.
Eroarea relativa.Pentru a aprecia precizia unei masurari, trebuie sa se compare valoarea
absoluta cu valoarea marimii masurate. In acest scop, se defineste eroarea relativa, care reprezinta
raportul intre eroarea de masurat absoluta si valoarea de referinta:

Eroarea relativa este un

numar fara dimensiuni si se
exprima,
de
obicei,
in
procente.
Pentru a intelege mai bine
necesitatea definirii erorii relative,
se dau in continuare doua
exemple:
Exemplul.1 La iesirea unui redresor se masoara tensiunea cu un voltmetru care indica 251 V in
loc de 250 V. In acest caz:

Exemplul.2
La
masurarea
bornele unei rezistente, voltmetrul utilizat indica 5 V in loc de 6 V. In acest caz:

tensiunii

la

Dupa cum se vede din

cele 2 exemple, aceeasi eroare
absoluta de masurare are efecte diferite. Pentru a obtine o informatie asupra preciziei masurarii, este
necesar sa se calculeze eroarea relativa.
1.3.1 Clasificarea erorilor
Dupa cauza care le produce, erorile se impart in eerori subiective si erori obiective.
Erorile subiective sunt datorate operatorului, depinzand de atentia, indemanarea si starea
organelor sale de perceptie.
Erorile obiective sunt cele care se datoreaza imperfectiunii aparatelor de masurat, influentelor
diferitilor factori extern sau metodei insuficient de exacte.
Din punctul de vedere al caracterului lor, erorile pot fi sistematice, aleatoare sau
intamplatoare si grave.
Erorile sistematice sunt acele erori care intervin cu aceleasi valori ori de cate ori se repeta
masurarea in conditii identice. Ele se pot datora imperfectiunilor de constructie si de etaloane ale
8
1

aparatelor de masurat, influentelor controlabile ale mediului sau metodei care se foloseste. Aceste
erori se pot determina si se poate tine seama de ele aplicand corectia. Corectia este egala cu
eroarea absoluta de masurare, considerata cu semn schimbat. Ea se adauga la rezultatul masurarii
pentru a obtine o valoare mai apropiata de cea adevarata.
Erori aleatoare (intamplatoare) sunt acele erori care intervin cu valori si semne diferite cand
masurarea se repeta. Aceste erori se pot datora fluctuatiilor de indicatie ale aparatelor (din cauza
frecarii, uzurii unor piese), influentelor necontrolabile ale mediului sau operatorului.
Pentru a micsora influenta erorilor intamplatoare asupra rezultatului masurarii, se recomanda sa se
repete de mai multe ori masurarea marimii respective si sa se faca media aritmetica a valorilor
obtinute. Astfel, daca pentru determinarea unei marimi au fost executate n masuri in urma carora s-au
gasit valorile x1,x2...xm, valoarea cea mai probabila a marimii masurate este:

Erori grave sau gerseli

sunt acele erori care intervin cu
valori foarte mari. Ele se
pot datora folosirii aparatelor
defecte, alegerii necorespunzatoare a aparatelor sau a metodelor, calculelor gresite sau neatentiei
operatorului. Greselile trebuie evitate si, pentru a le putea evita, trebuie sa se cunoasca foarte bine
aparatele de masurare, precum si instalatiile, echipamentele sau aparatele asupra carora se fac
masurari.
1.3.2 Erorile aparatelor de masurat electrice
Asa cum sa aratat, in efectuarea unei masurari unele erori sunt datorate imperfectiunii aparatelor
de masurat. In momentul masurarii, indicatia a a aparatului de masurat ar trebuie sa corespunda
valorii adevarate X. In realitate, el ofera o indicatie a m orespunzatoare valorii masurate Xm. Diferenta
intre indicatia in momentul masurarii si indicatia exacta reprezinta eroarea instrumentala:
Eroarea instrumentala se exprima in aceleasi unitati ca si marimea de masurat si poate avea
diferite valori.
Valoarea maxima admisibila a erorii instrumentale reprezinta eroarea instrumentala
tolerata. Aceasta caracterizeaza fiecare aparat si este stabilita prin constructie de producatorul de
aparate de masurat.
Eroarea instrumentala tolerata arata cu cat poate gresi un aparat de masurat, dar nu da
direct o informatie utila despre calitatea aparatului.Pentru caracterizarea preciziei unui aparat de
masurat este necesar sa se compare eroarea instrumentala tolerata cu valoarea maxima pe care o
indica aparatul respectiv. Se obtine astfel eroarea rapotrata tolerata, care exprima de obicei in
procente:

unde amax este indicatia

maxima (valoarea de la
capatul scarii).
Eroarea raportata tolerata este o marime specifica fiecarui aparat de masurat si, in functie de ea, se
stabileste clasa de precizie.
9
1

1.4 Structura aparatelor de msurat.

Relaiile y=f(x) sau y j = f j (x1...xn ;1... p ;c1...cq ) j =1...m dintre mrimile de
intrare i
de ieire ale unui aparat de msurat se realizeaz prin mai multe conversii succesive,
conversii realizate de ctre dispozitive numite convertoare. Structura general a unui
aparat de msurat se poate prezenta innd cont de aspectul energetic pe care l
implic acest proces. n realitatea obiectiv energia este considerat ca fiind n ase
forme distincte: radiant, mecanic, termic, electric, magnetic i chimic. Rolul unui
sistem de msurat pe cale electric este s fac posibil trecerea de la oricare din
formele de energie la cel electric i invers cu o precizie bine definit. Sub acest aspect
un aparat de msurat poate fi schematizat ca n figura 1.3.

1.5 Sistemul de msurat. Structuri.

Deoarece delimitarea dintre aparatul de msurat nu este extrem de precis o
parte din aspectele prezentate anterior rmn valabile pentru sistem iar sistemul la
rndul lui poate deveni aparat de msurat. Cel mai important aspect sub care este privit
un sistem de msur este cel al structurii. Aceasta are patru aspecte: funcional, de
semnal, spaial i de automatizare.
Structura funcional.
Descrie modul n care este fcut msurarea i depinde de numrul mrimilor
necunoscute legate fizic. Este de dou tipuri de baz, funcie de capacitatea de
generare i transport a energiei mrimii msurate: pentru mrimi active i pentru mrimi
pasive.

10
1

Structura de semnal.
Distinge sistemele de msurat prin tipul semnalului ce se msoar sau proceseaz.
Acesta poate s fie: unic, periodic, eantionat sau stochastic

Structura spaial.
Sistemul de msurat este privit ca un canal de transport a informaiei, figura 1.4.
Alte configuraii ntlnite sunt: cu intrri multiple-multiplexate, cu ieiri multipledemultiplexate, telemetrie, etc.
Structura automatizat: conbinaii de un numr de instrumente coordonate de o
unitate central care asigur controlul operaiilor instrumentelor, secvena de msurare,
ca i operaiile de sortare, inregistrare i calcul. Sunt de trei tipuri (nivele):
Sisteme lucrnd cu operator (programator): exist o parte de control sau lucru
manual. Diversele programe de test sunt setate manual i sunt pornite manual sau
automat.
Sisteme bazate pe controler: au faciliti simple de procesare, ca sortare i
nregistrare, dar nu au faciliti de calcul. Diversele programe de test sunt memorate n
unitatea central.
Sisteme bazate pe calculator: sunt sisteme complet automate i au toate facilitile de
procesare (nregistrare, sortare, calcul). Diversele programe sunt memorate n memoria
calculatorului sau o memorie extern (pe disc magnetic, de exemplu). Structura poate fi
n stea (a) sau n linie (magistral unic) (b).

Figura 1.5.
UC = unitate central; GRF = generator de radiofrecven; GVF = generator de
videofrecven; DMM = multimetru digital; D = afiaj; PRN=imprimant.

1.6 Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de msurat.

Definesc comportarea mijloacelor electrice de msurat n raport cu mrimea
supus msurrii, mediul ambiant i beneficiarul msurrii. Exprimarea lor se face prin
parametrii funcionali referitori la mrimile de intrare, de ieire i de influen fr a
implica structura concret a mijloacelor de msurat. Principalele caracteristici sunt:
Intervalul de msurare. Prin interval de msurare se n elege intervalul dintre
valoarea minim i valoarea maxim msurabile cu un aparat de msurat. Intervalul de
msurare poate fi mprit n game de msurare (sau scri de msurare). Majoritatea
aparatelor de msurat de laborator sunt aparate cu mai multe game de msurare.
Aparatele de msurat de proces (tehnice) au o singur gam de msurare.
Capacitatea de suprasarcin: capacitatea unui mijloc de msurat de a suporta,
fr defeciuni, mrimi de intrare ce depesc condiiile de referin sau intervalul de
msurare.
Rezoluia: cea mai mic variaie a mrimii de msurat care poate fi sesizat la
ieirea mijlocului de msurat i este legat de dispozitivul de afiare a rezultatului.
Astfel, ea se apreciaz prin fraciuni de diviziune la aparatele analogice i ca uniti din
cifra cea mai puin semnificativ la numerice. Ea se exprim n uniti de msur ale
mrimii msurate sau n uniti relative.
Sensibilitatea: raportul dintre variaia mrimii de ieire la variaia mrimii de
intrare:
S = dydx sau ntre mrimea de ieire i cea de intrare: S = xy n cazul mijloacelor de
msurat cu scar liniar ntre 0 i o valoare maxim. n acest ultim caz se definete
constanta mijlocului de msurat ca inversul sensibilitii: C = S1 = xy i se exprim n
uniti ale mrimii de intrare
raportate la uniti ale mrimii de ieire. n cazul mijloacelor de msurat destinate
mrimilor variabile, sensibilitatea devine i ea variabil n timp. n cazul mijloacelor de
msurat cu ieire
electric se definete o sensibilitate relativ: Sr =

dy
y dx

. Pentru o mrime sinusoidal,

ea poate
fi exprimat printr-o metod simbolic (de exemplu complex).
Pragul de sensibilitate: cea mai mic variaie a mrimii de msurat care poate fi
pus n eviden n condiii reale de msurare.
Precizia: exprim calitatea unei msurri de a da rezultate afectate de erori ct
mai mici (cunoscute ca limit). O component principal a erorii care afecteaz
rezultatul procesului de msurare este eroarea instrumental care determin precizia
instrumental. Precizia instrumental are dou componente, justeea i repetabilitatea
(fidelitatea). Justeea unui mijloc de msurat reprezint caracteristica acestuia de a da
rezultate ct mai apropiate de valoarea adevrat i se apreciaz cantitativ cu ajutorul
erorilor de justee. Acestea reprezint abaterea valorii medii a unui numr mare de
rezultate fa de valoarea real a mrimi de msurat. Repetabilitatea unui mijloc de
msurat este caracteristica sa ca orice rezultat s se situeze ct mai aproape de
valoarea medie a unui ir de msur ri asupra msurandului i se apreciaz cantitativ

2
1

cu ajutorul erorilor de repetabilitate. Eroarea de repetabilitate este abaterea rezultatului

unei msurri fa de valoarea medie a indicaiilor.
Puterea consumat: este puterea preluat de la fenomenul supus msurrii
pentru formarea semnalului metrologic i obinerea valorii msurandului. Ea depinde de
convertorul de intrare i de metoda de msurare utilizat.
Fiabilitatea metrologic: calitatea unui mijloc metrologic de a funciona, cu o
probabilitate prestabilit, un interval de timp determinat, fr s depeasc erorile
limit.
Timpul de msurare: intervalul de timp care se scurge de la aplicarea unui
semnal treapt la intrarea mijlocului de msurat pn la stabilirea ieirii cu o abatere
maxim determinat de eroarea limit admisibil. Pentru aparatele analogice acest timp
este de ordinul secundelor iar pentru cele numerice poate fi de ordinul microsecundelor.
Stabilitatea: calitatea mijloacelor de msurat de a-i pstra timp ndelungat
caracteristicile i de a prezenta o influen sczut la factorii perturbatori.
Compatibilitatea cu un sistem de msurat automat: caracterizeaz
posibilitatea mijloacelor de msurat de a fi interconectate cu ajutorul unei interfee n
vederea msurrii automate. Ea este dat prin standardul de interfaare pe care l
respect.

3
1

CAPITOLUL II

2.1 Intensitatea curentului electric

Intensitatea curentului electric este o marime care exprima sarcina electrica ce strabate
sectiunea transversala a circuitului n unitatea de timp.

unde: Q - sarcina electrica; t - timpul n care sarcina electrica Q strabate suprafata

transversala a circuitului; I- intensitatea curentului electric.
Intensitatea curentului electric este o marime scalara, fundamentala n S.I. Unitatea de
masura a intensitatii este amperul, notat A.
Intensitatea curentului electric se masoara cu ampermetrul, reprezentat simbolic mai
jos:

Ampermetrul se monteaza n orice punct al circuitului (n serie) si ca urmare, indiferent

de locul de amplasare, va indica aceeasi valoare a intensitatii.
Anumite efecte ale curentului electric depind de sensul n care se deplaseaza purtatorii
de sarcina. Din acest motiv, este necesar sa se aleaga (n mod conventional) un sens al
curentului electric. Sensul conventional a fost ales sensul de deplasare al purtatorilor de
sarcina pozitiva, desi ntr-un conductor metalic s-a vazut ca transportul sarcinii electrice
se face de catre electroni.

4
1

2.2
Masurarea
electric

intensitatii

Intensitatea

curentului

curentului

electric

se

msoar prin metode directe, cu aparate indicatoare numite, n tehnic, ampermetre.

n schemele electrice, simbolul ampermetrului este:

Indicaia ampermetrului depinde de intensitatea curentului electric, ca atare se
impune ca aparatul de msurat s fie montat n serie cu circuitul respectiv.
Indiferent de natura curentului care trece prin circuit (continuu sau alternativ), schema
echivalent de msurare a intensitii curentului electric va ine seama de tensiunea U
(E) i rezistena consumatorului R : .
I=U/R

5
1

2.3 Scheme electrice de msurare a intensitii curentului electric

Atenie !! :Nu se conecteaz ampermetrul direct la baterie, fr consumator ( bec

sau rezistor).Se va arde ampermetrul !
Se conecteaz borna + a bateriei la borna pozitiv (roie,de obicei) a
ampermetrulului.
Intensitatea curentului electric se poate msoara si cu multimetrul montat n serie cu
consumatorul!

6
1

Se regleaz selectorul multimetrului pe un calibru(de ampermetru!) notat cu A

Conectarea ampermetrului n circuitul de msurare nu trebuie s influeneze valoarea

mrimii de msurat i, implicit, regimul de lucru al circuitului. Practic, orict de precise ar
fi aparatele de msurat folosite, acestea vor introduce erori de msurare. ntre valoarea
mrimii indicate de aparatele de msurat i cea real, care exista nainte de conectarea
acestora n circuitul de msurare, este o diferen determinat de rezistena aparatului
de

msurat

(RA

rezistena

ampermetrului

nu

este

zero).

n concluzie, eroarea introdus este cu att mai mare cu ct consumul aparatelor de

msurat este mai mare. Se impune o corecie care depinde de rezistena intern a
aparatului de msurat. Aceasta trebuie s fie mult mai mic dect rezistena
consumatorului, pentru a nu influena msurarea:

*(mult mai mic)

nainte de montarea ampermetrului n circuit intensitatea curentului electric, care trece

prin consumator, este:
I=U/R
Montnd ampermetrul, n circuitul de msurat , intensitatea curentului electric, care
trece prin consumator, este:
I=U/R+RA
Curentul msurat de ampermetrul A (IA) se dorete a fi egal cu intensitatea curentului
ce

trece

prin

consumator

(I).

Pentru aceasta trebuie ca rezistena total (R + RA) s fie apropiat de valoarea R.

Condiia poate fi ndeplinit numai dac rezistena ampermetrului RA este mult mai
mic

dect

consumatorului

rezistena
R.

7
1

Concluzie: Cu ct rezistena ampermetrului este mai mic fa de rezistena

consumatorului, cu att erorile datorate acestei rezistene sunt mai mici, deci calitatea
msurrii

este

mai

bun.

Observaie: La montarea greit a ampermetrului, n derivaie fa de conectarea n

serie, n circuitul de msurare, ampermetrul se va deteriora (rezistena ampermetrului
fiind foarte mic, curentul care va trece prin aceasta va fi foarte mare). Pentru a preveni
distrugerea (arderea) aparatelor electrice, acestea sunt prevzute cu sigurane
fuzibile, care se topesc dac intensitatea e prea mare, ntrerupnd curentul i protejnd
piesele mai valoroase ale aparatului.

8
1

CAPITOLUL 3

3.1 Tensiunea curentului electric

Tensiunea electric dintre dou puncte ale unui cmp electric este mrimea fizic
scalar egal cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de cmp pentru a deplasa o
sarcin de prob ntre cele dou puncte i valoarea sarcinii de prob.
Masurarea tensiunii electrice se efectueaza cu ajutorul urmatoarelor aparate:
multimetre fig.3.1, voltmetre fig.3.2., testere fig.3.3

Fig.3.1 Multimetru

Fig.3.2 Voltmetru

Fig.3.3 - Tester

Sunt aparate destinate masurarii de tensiuni continue, alternative si in

impulsuri, in gama larga de frecvente. Desi in prezent nu se mai produc ca aparate
individuale, ci in variante de multimetre, destinate masurarii mai multor marimi
(tensiuni, curenti, rezistente, inductante, capacitati), studiul lor este important prin
aceea ca tensiunile reprezinta o clasa de marimi care intereseaza in mod frecvent.
Evolutia lor s-a bazat pe cresterea performantelor in electronica, cu consecinte in
cresterea preciziilor, domeniilor de frecvente si vitezei de lucru.
Clasificari:
dupa modul prelucrarii tensiunii masurate:

analogice

numerice.

dupa natura tensiunii masurate:

de c.c.

de c.a.

Fig.3.4 Schema de baza de masurare a tensiunilor

Schema de baza de masurare a tensiunilor cu un dispozitiv magnetoelectric este data
in
fig.4,
in
care:

Ra
-este
rezistenta
aditionala;

Rbm
-este
rezistenta
proprie
a
bobinei
mobile;
I - dispozitivul magnetoelectric.
Unitatea de msur a tensiunii electrice denumit astfel n cinstea lui Alessandro
Volta (1745 - 1827) este voltul.

2
1

3.2 Masurarea tensiunii electrice:

Scopul masurarii este obtinerea experimentala a unei informatii cantitative asupra
anumitor proprietati ale unui obiect sau sistem si exprimarea ei sub o forma adecvata
pentru utilizator. Asamblul operatiilor experimentale care se executa in vederea obtinerii
rezultatului masurarii constituie procesul de masurare.
Procesul de masurare contine urmatoarele elemente principale: masurandul
(marimea de masurat), metoda de masurare, aparatul de masurat si etalonul. In functie de
natura, precizia si scopul masurari, aceste elemente au o importanta relativa diferita. Ele
determina marea varietate a masurilor in general si a masurilor electrice in particular.
Masurandul - nu toate proprietatile unui obiect sau ale unui sistem sunt masurabile. O
prima conditie de masurabilitate este ca marimea sa constituie o multime ordonabila, adica
o multime in care sa se poata defini relatiile de egal, mai mic si mai mare intre elementele
ei.
Metoda de masurare prezenta marimii de referinta (a etalonului), chiar daca unori
este mai putin evidenta, este indispensabila. Se pot deosebi masurari prin comparatie
simultana si masurari prin comparatie succesiva.
Aparatul de masurat in general, marimea de iesire depinde nu numai de marimea
de intrare, ci si de alte marimi care influenteaza aparatul. Aceste marimi sunt numite
marimi de influenta. Cele mai obisnuite sunt marimile caracteristice mediului in care se
face masurarea: marimi perturbatoare electromagnetice si marimi proprii obiectului supus
masurari.
Etalonul unicitatea si conformitatea masurarilor, in orice loc si la orice moment,
reclama un sistem de etaloane care sa asigure: generarea principilor unitati de masura,
mentinere acestor unitati de masura si corelarea intre ele a unitatilor de masura. Aceste trei
operatii fundamentale in activitatea metrologica se efectueaza in mod corespunzator cu
urmatoarele trei categorii de etaloane: de definitie, de conservare si de transfer.

3
1

CAPITOLUL 4

4.1 Rezistenta electrica

Rezistena electric este o mrime fizic prin care se exprim proprietatea unui conductor
electric de a se opune trecerii prin el a curentului electric. n electrotehnic, ea este o
msur care determin ce valoare de tensiune este necesar pentru ca un anumit curent
electric s treac printr-un circuit (conductor) electric dat. Unitatea de msura a rezisten ei
electrice, n SI, este ohm-ul, notat cu .
Pentru

un

conductor

omogen,

valoarea

rezisten ei

este :

unde:

este rezistivitatea materialului din care este fcut conductorul, msurat n ohm
metru;

l este lungimea conductorului, msurat n metri;

S este seciunea transversal a conductorului, msurat n metri ptra i;

ntr-un circuit electric simplu (ochi), valoarea rezisten ei lui se calculeaz cu ajutorul legii lui
Ohm, fiind egal cu raportul dintre tensiunea U aplicat la bornele circuitului i intensitatea
I a curentului care circul prin circuit.

Orice rezistenta electrica poseda din punct de vedere al masurarii, urmatoarele

caracteristici : valoarea nominala a rezistentei,toleranta,puterea de disipatie,tensiunea
maxima de functionare,stabilitatea,inductanta si capacitatea proprie,constanta de timp si
frecventa proprie de rezonanta.
Tinanad seama de cele mentionate,rezistentele electrice se pot imparti in doua
grupe :rezistente ideale,care in curent alternativ pot fi parcurse de curenti in faza de
tensiune aplicata la bornele acestora (fig. 1,a) ;

4
1

rezistente reale la care tensiunea aplicata la borne, in curent alternativ si curentul nu mai
sunt practic in faza,deoarece astfel de rezistente reprezinta un dipol care poseda elemente
reactive concrete in serie sau in paralel (fig 1 ,b).
Deci, o rezistenta reala poseda o capacitate proprie (Cp) si o inductanta proprie (Lp),iar
intre rezistenta si masa se formeaza capacitatile parazite C1 si C2.Datorita acestor
elemente parazite,valoarea rezistentei Rp depinde de frecventa curentului care parcurge
rezistenta.O rezistenta se comporta pur rezistiv si ramane constanta ca valoare,intr-o
gama de frecventa extinsa pana la frecventa de rezonanta a rezistentei,calculabila cu
relatia :

(Expresia 1)

Figura 4.1.Schema echivalenta a unei rezistente electrice:

a - rezistenta ideala

b - rezistenta reala

De aceea este necesar ca rezistentele utilizate la frecvente inalte sa aiba elemente

parazite Lp si Cp cat mai mici.Aceste elemente parazite se pot neglija in curent continuu,cat
si in curent alternativ pana la freventa de 1001000 Hz.
Valorile rezistentelor se masoara,in curent continuu,aplicand diferite metode in
functie de tipul si marimea rezistentei de masurat.
4.2 Masurarea rezistentei electrice
Metoda indirect
Metoda indirect se utilizeaz la msurarea rezistenelor a cror valoare depinde de
tensiunea aplicat. Pentru msurarea rezistenei n c.c. prin metoda indirect se utilizeaz
dou aparate magnetoelectrice de precizie: un ampermetru i un voltmetru. Dup modul de
montare a voltmetrului fa de ampermetru se disting: montajul amonte (n care voltmetrul
este legat naintea ampermetrului n circuit) i montajul aval (n care voltmetrul este legat
5
1

dup ampermetru n circuit) (vezi schema de montaj din fig. 4 K 2 pe poziia a montaj
amonte; K2 pe poziia b montaj aval).

Metoda direct
Aparatul folosit ca ohmetru n aceast lucrare este multimetrul MAVO 35.

n fig. 4.2 i 4.3 sunt prezentate schemele de principiu pentru m surarea rezistenelor
n montaj serie pentru rezistene mari i n montaj paralel pentru rezistene mici.
n cazul ohmetrului de tip serie (fig.1), curentul prin microampermetru este dat de relaia:
K1
I = K2 + R x
(1)
unde: K1 i K2 sunt constante ce depind de valorile rezistenelor R 0, Rv, Rp, i de valoarea E
a sursei de alimentare.
Deviaia instrumentului va fi:
= 1 K1
(2)
6
1

K 2 + Rx

Se observ c scala este gradat neuniform i cresctor de la dreapta la stnga.

Fig. 4.2. Schema simplificat a ohmetrului de tip serie

Elementele de circuit din fig. 1 i 2 au urmtoarele semnificaii : R x rezistena de
msurat ; E baterie uscat de 1,5V ; R p rezisten de protecie ; R V poteniometru ; A
microampermetru magnetoelectric de rezisten R 0 i constant de curent Ci. n cazul
ohmetrului de tip paralel (fig. 4.3) curentul prin microampermetru i deviaia acestuia sunt
date de relaiile:
K1
I
Se observ c scala
=
(3)
D este neuniform
K3
K
dar gradat cresctor
2+
de la stnga la
Rx
dreapta.
Pe
aceast
K1
1
scal se vor msura

rezistenele pn la
= C
K3 (4)
50.
R
i K2 + x

1
7

CAPITOLUL 5

5.1 Puterea electrica

n general, puterea este definit ca lucrul mecanic efectuat n unitatea de timp. n
cazul unui sistem electric, puterea electric este definit de energia disipat, sau absorbit,
n unitatea de timp. In SI unitatea de masura pentru puterea electrica este watt-ul, dar mai
poate fi exprimata in voltamperi sau vari.
Aadar, relaia matematic a puterii electrice este:

unde:

P puterea electric. Se exprim n W (vai);

U tensiunea electric. Se exprim n V (voli);

I intensitatea curentului electric. Se exprim n A (amperi).

5.2 Masurarea puterii electrice

Puterea electric (P) disipat de un consumator (R, receptor), conectat la o surs de
tensiune continu (E) este produsul dintre cderea de tensiune pe receptor (U R) i curentul
electric ce trece prin receptor (IR).
Pentru a msura puterea n principiu este de ajuns s se msoare cu un voltmetru (V)
cderea de tensiune pe receptor i cu un ampermetru (A) curentul ce trece prin receptor
adoptnd una din cele dou metode de msurare prezentate n figura 5.1a i 5.1b

Figura 5.1 a i b

Folosind aranjamentul din figura 5.1a (montaj aval) ampermetrul msoar att curentul ce
trece prin receptor dar i pe cel ce trece prin voltmetru. Aceast eroare este evitat n figura
5.1b, (montaj amonte) dar tensiunea msurat cu voltmetru este o msur att a cderii de
tensiune pe receptor ct i pe ampermetru. n ambele cazuri ale dispunerii aparatelor de
msur se msoar i un surplus de putere absorbit de ctre unul dintre aparatele de
msur.
Expresia puterii absorbite de receptor n funcie de montajul adoptat (amonte sau aval) va fi:
Pamonte U R I R UI

Paval U R I R UI

R
pentru montajul amonte,
R RA

RV
pentru montajul aval
R RV

Instrumentul de msur cel mai folosit la msurarea puterii este wattmetrul electrodinamic.
Acesta este alctuit din dou bobine fixe, conectate n serie cu sarcina i una mobil
echipat cu un indicator conectat n paralel cu sarcina.

Figura 5.2. Puterea msurat cu wattmetrul electrodinamic. (a) principiul de operare,

(b) circuitul de msurare

Unghiul de rotaie a indicatorului va fi proporional cu produsul curenilor ce trec prin bobina

fix i prin bobina mobil. Curentul prin bobina fix este acelai cu curentul electric ce trece
prin receptor iar curentul prin bobina mobil este proporional cu cderea de tensiune pe
receptor
Ca in cazul montajelor amonte i aval, introducerea wattmetrului electrodinamic n circuit va
determina apariia unor erori de metod:
-

conectnd bobina mobil (bobina de tensiune) ntre punctele A i C, prin bobina fix
(bobina de curent) va trece i surplusul de curent ce parcurge bobina mobil. n
consecin puterea disipat de receptor P R poate fi obinut din valoarea indicat de
wattmetru P, conform relaiei:

PR P

U2
RV RBT

unde RBT este rezistena electric a bobinei de tensiune, iar U este cderea de tensiune pe
receptor
-

conectnd bobina de tensiune ntre punctele A i B, curentul ce trece prin aceast

bobin va fi o msur i a cderii de tensiune suplimentare ce apare pe bobina de
curent, in acest caz valoarea corect a puterii P R n funcie de valoarea indicat de
wattmetru P, este:

PR P I 2 R BC

unde RBC este rezistena electric a bobinei de curent, iar I este curentul electric ce trece
prin receptor.

NORME DE SANATATE SI SECURITATE A MUNCII

Normele generale de protectia muncii sunt obligatorii pentru toate activitatile din
economia nationala (sectoare publice si private) si se difuzeaza prin Institutul de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia muncii. Ele cuprind principiile generale de
prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si directiile generale de
aplicare a acestora.
Prevederile normelor au ca scop eliminarea/ diminuarea factorilor de risc de
accidentare si/ sau de imbolnavire profesionala existenti in sistemul de munca.
Pentru cunoasterea regulilor specifice referitoare la sanatatea si securitatea muncii si a
reglementarilor de la locul de munca, pentru insusirea cunostintelor
si formarea
deprinderilor de SSM la nivelul unitatii economice se efectueaza instruirea lucratorilor.
Instruirea lucrtorilor n domeniul securittii i snttii n munc cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-general;
b) instruirea la locul de munc;
c) instruirea periodic.
A) Instruirea introductiv-generala

Scop: de a informa despre:

- activitatile specifice ntreprinderii si/sau unitatii respective,
- riscurile pentru securitate si sanatate n munca,
- masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul ntreprinderii si/sau unitatii, n
general.
Cnd si cui se face instruirea ?
a) la angajarea lucratorilor;
b) lucratorilor detasati de la o ntreprindere sau de la o unitate;
c) lucratorilor delegati de la o ntreprindere sau de la o unitate;
d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar;
e) elevilor si studentilor care desfasoara practica profesionala f) persoanelor care viziteaza
sectoarele productive
Cine face instruirea ?
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca; sau
b) lucratorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau
d) serviciul extern de prevenire si protectie.
Cum se face instruirea ?

Instruirea introductiv-generala se face individual sau n grupuri de cel mult 20 de persoane.

Durata instruirii introductiv-generale depinde de:
- specificul activitati si de riscurile pentru securitate si sanatate n munca,
- de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul ntreprinderii si/sau al unitatii,
n general.
Durata instruirii generale
Nu va fi mai mica de 8 ore. Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii si durata instruirii
introductiv-generale.
Persoanelor aflate n vizita la o ntreprindere cu permisiunea angajatorului, li se vor
prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de prevenire si protectie din
ntreprindere. Angajatorul va stabili
reguli privind instruirea si nsotirea acestora n
ntreprindere. Aceste reguli sau reglementari vor fi cuprinse n regulamentul intern sau
regulamentul de organizare si functionare a ntreprinderii sau unitatii economice.
Ce probleme vor fi studiate ?
1. legislatia de securitate si sanatate n munca; n vigoare: Legea 319/2006
2. legislatia de prevenirea si stingerea incendiilor; n vigoare: Legea 307/2006
3.
consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si
sanatate n munca;
4. riscurile de accidentare si mbolnavire profesionala specifice unitatii;
5. masuri la nivelul ntreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor si evacuarea lucratorilor
Dovada instruirii:

Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie n conformitate cu tematica

aprobata de catre angajator.
Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea nsusirii cunostintelor pe baza
de teste.
Rezultatul verificarii va fi consemnat n fisa de instruire.
B) Instruirea la locul de munca
Scop: prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate n munca, precum si masurile si
activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau
fiecarei functii exercitate.
Cnd si cui se face instruirea ?
- dupa instruirea introductiv-generala
- instruirea la locul de munca se face tuturor categoriilor de lucratori
- inclusiv la schimbarea locului de munca n cadrul ntreprinderii si/sau al unitatii.
- elevilor si studentilor
Cine face instruirea ?

- Conducatorul direct al locului de munca, pentru o grupa de maximum 20 de persoane.

- Persoana desemnata de institutie, cu atributii n domeniu.
Cum si ct timp se face instruirea ?
Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin
instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, mpreuna cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca; sau
b) lucratorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau d) serviciul extern de
prevenire si protectie.
Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate n
munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de
munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
Ce probleme vor fi studiate ?
1. informatii privind riscurile de accidentare si mbolnavire profesionala specifice locului de
munca si/sau postului de lucru;
2. prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
3. masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
4.
prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate n munca privind activitati
specifice ale locului de munca
si/sau postului de lucru;
5. instruirea la locul de munca va include n mod obligatoriu demonstratii practice privind
activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de
prim ajutor
Dovada instruirii:
Verificarea cunostintelor de cate seful ierarhic superior celui care a facut instruirea.
Rezultatul verificarii va fi consemnat n fisa de instruire.
nceperea efectiva a lucrului de catre cel instruit se va face numai dupa ce a facut
dovada unei bune nsusiri a normelor.
C) Instruirea periodica
Scop: remprospatarea si actualizarea cunostintelor n domeniul securitatii si sanatatii n
munca si normelor PSI.

Cnd si cui se face instruirea ?

Instruirea
periodica
se
face
tuturor
lucratorilor
Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii, n functie
de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni.
- Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de
cel mult 12 luni.
- Instruirea periodica se face suplimentar celei programate n urmatoarele cazuri:
a) cnd un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
b) cnd au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate n munca privind
activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii,
inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri n unitate;
c) la reluarea activitatii dupa accident de munca;
d) la executarea unor lucrari speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Cine face instruirea ?
Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca
Cum si ct timp se face instruirea ?
Durata instruirii periodice nu va fi mai mica de 8 ore. Durata, intervalul dintre doua instruiri si
periodicitatea verificarii instruirii vor fi stabilite prin instructiuni proprii, in functie de conditiile
locului de munca de catre conducatorul locului de munca, impreuna cu angajatorul care si-a
asumat atributiile din domeniul SSM/ lucratorul desemnat/ un lucrator al serviciului
intern/extern de protectie si prevenire.
Cum se face instruirea ?
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de catre:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca, sau
b) lucratorul desemnat de catre angajator, sau
c) serviciul intern de de prevenire si protectie, sau d) serviciul extern de prevenire si
protectie.
Ce probleme vor fi studiate ?
Tematicile vor fi aprobate de catre angajator si vor fi pastrate la persoana care efectueaza
instruirea. Instruirea se va completa obligatoriu cu demonstratii practice
Dovada instruirii:
verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza
instruirea si
prin sondaj de catre: angajator, sau
lucratorul desemnat, sau
serviciul intern de prevenire si protectie,sau
serviciile externe de prevenire si protectie.

 rezultatul verificarii va fi consemnat n fisa de instruire

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Surse de aprindere de natur electric

- Arcul electric, scntei electrice constituie importante surse de aprindere n incendii
iu explozii, n
general n cazul unor amestecuri inflamabile
- Scurtcircuitul poate deveni o surs de aprindere n anumite condiii favorizante,
- Instalaii de iluminat cu fluorescen pot provoca incendii dac sunt confecionate din
materiale
tzermoplastice, care se caracterizeaz printr-o ardere cu flacr, nsoit de apariia de
picturi
arznde. Fenomenul apare n urma unor defecte n funcionare, ndeosebi n condiii de
exploatare
ndelungat (mbtrnirea materialelor i, mai ales, n condiii de mediu agresiv (fum,
aerosoli, vapori
corosivi etc.)
- Electricitate static descrcrile electrostatice sunt frecvente, dar devin potenial
periculoase i pot
genera incendii sau explozii cnd au loc ntr-o atmosfer explosiv sau cnd n
apropiere exist
materiale inflamabile.
- Surse de autoaprindere (aprindere spontan) trebuie acordat atenie substanelor
piroforice care se
aprind n contact cu aerul (fosfor, metale alcaline, hidruri de siliciu, sulfur de fier,
pulberi de aluminiu,
de zinmc, de titan, zirconiu), substanelor care se aprind spontan, n contact cu apa
8metale alcaline,
varul nestins, carbura de calciu, carbidul, pulberea de aluminiu) i substanelor care se
aprind spontan
n contact cu oxidanii (peroxid de sodiu, permanganat de potasiu, clorai)
- Surse de aprindere de natur mecanic pot fi iniiate n urma ungerii
necorespunztoare sau a
gripajului unor piese cu o vitez mare de rotaie, prezenei unor corpuri strine (nisip,
praf) ntre dou
suprafee n micare, montrii defectuoase a lagrelor i a arborelui, frecarea n
feredoul

autovehiculelor sau blocarea saboilor de frnare, precum i scnteilor mecanice de oc

sau abraziune.
- Incendii intenionate
Modaliti de aciune la descoperirea unui incendiu
Orice persoana are urmatoarele obligatii :
- Anunarea IMEDIAT a incendiului;
- Evacuarea n ordine, fr panic, a persoanelor din afara societii i ajutorarea celor
care nu se pot
evacua singure;
- ncercarea de stingere a focului, dac nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult
de 1 stingtor;
dac focul nu s-a stins, evacuai imediat zona);
- Anunarea telefonic a pompierilor militari, la numrul 112 , din cea mai apropiat zon
neafectat;
- Comunicarea, ctre conducerea unitii, a detaliilor referitoare la locaia exact i la
amploarea
incendiului.

BIBLIOGRAFIE

www.wikipedia.ro
www.regielive.ro
www.scribd.ro
www.hobbytronica.ro
www.didactic.ro
Masurari electrice si electronice de Radu Dordea
Masini si instalatii electrice de Constantin Popescu si Stelian Popescu