Contractul de schimb este contractual prin care prile contractului de

schimb au obligaia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra

unui bun.
Asemnari contract de vinzare:la fel ca si contractu de vinzare cumparare
contractu de schim este un mijloc ,un instrument juridic de schimb al
bunurilor materialeFata de skimb se aplica regulile corespunzatoare
contractului de vinzare-cumpararecontractul de shimb ,asemenea
contractului de vinzare se prezinta ca un instrument juridic prin intermediu
caruia se asigura circuitul bunurilor materiale .Astfel deosebirea consta in
ceia ca contractu de schimb ste ca in calitate de echivalent figureaza nu
suma baneasca egala cu valoarea costului bunului,ci de regula un alt
bun.Caracterele juridice:1)caracterul consensual- al contractului de
schimb se considera incheiat din momentul realizarii in forma convenita a
acordului de vointa
in privinta
tuturor conditiilor esentiale a
contractului.Caracterul
sinalagmatic:denota
faptulca
fiecare
copermutant ,in urma incheierii contractului ,urmareste scopul de a obtine
in proprietate un bun in schimbulunui alt bun,cauza juridical a obligatiei
fiecarei parti contractual inculzind ca element necesar de contraprestatia
la care se oblige cealalta parte .caracterul comutativ-al contractului
presupune faptul ca existent certa si intinderea determinate a drepturilor
I obligatiilor
reciproce sunt cunoscute
de catre parti la incheierea
contractului si nu depend de producerea in viito a unor evenimente
asemenea contractelor aleatorii.cotractu translativ de proprietatepresupune caodata fiind realizat acordul de vointa a partilor contractante
si potrivit regulilor generale,predarea bunului,are loc transferul dreptului de
proprietate asupra acestora.
Elementele Subiectii pot fi atit pers fizice cit si cele juridice .obiectul-pot
fi orice bunuri aflate in circuitul civil,obiectul trebue sa fie licit ,sa se afle in
circuitul civil sis a fie determinat sau determinabil.potrivit art 285 al CC a
RM bunuri sunt atit lucruru succeptibile apropierii indiiduale sau collective
cit si drepturile patrimoniale.Forma contractului:contractual se considera
incheiat valabil incheiat odata fiind respectate conditiile generale cu privire
la forma actului juridic.contractu de schimb poate fi incheiat in una din
formele :verbal,scrisa si prin savirsirea actiunilor concludente,forma
autentica fiind o derivate a formei scrise care presupune autentificarea
notariala a contractului.asfel art818 formaautentica se aplica in contractual
de schimb cind obiectul este o intreprindere cu complex patrimonial
unic.pretul-reprezinta
valoare
bunurilor,obiecte
material
ale
contractului.pretul prezinta interes in masura in care o asemenea conditie
de formare si validare a contratului cum este forma acestuia sufera
impactul valorilor bunurilor schimbate..cind are loc schimbul bunurilor

neechivalente se aplica regulile vinzarii cumpararii cu privire la

prt.termenul-ca element al contr deschimb,are o importanta doar in ceia
ce priveste perioada de executare a obligatiilor contratuale,mai ales cind
obiectul contractului este un bun voluminous sau care are o valoare
impunatoare.
Efectele contractului.-drept si oblig partilor contractului de schimb se
determina in conformitate cu normele specific vinzarii cumpararii,daca
aceste norme nu intra in contradictie cu esenta schimbului si cu regulile
specific aplicabile acestui contract.
-obligatia principal a copermutantilor consta in transmiterea reciproca a
dreptului de proprietate asupra bunului supus schimbului;
-partile se oblige sa remita,concomitant cu predarea bunului,documente
referitoare la bunuri ,prevazute de lege ,daca in contract nu e prevazut
altfel;
-obligatia de predare se exercita in momentul:predsarii bunului catre
copermutant sau de catre persoana indicate in el;punerea bunului la
dspozitia copermutantului sau a persoanei indicate in el,daca bunul
urmeaza a fi predate la locul aflarii lui;partile contractului de schimb sint
obligate de a asigura reciproc dobindirea dreptului de proprietate asupra
bunurilor schimbate.
In cazul in care bunrile scimbate nu au aceiasi valoare,diferenta de valoare
poate fi compensate printr-o suma de bani,numita sulta,daca aceasta este
prevazuta de contract,aceasta nu trebue sa depaseasca valoarea bunului.
Partea care poate demontra ca cealalta parte n u este proprietarul bunului
are dreptul ,chiar si dup ace a primit bunul sa refuze executarea prestatiei
la care seobliga,in acest caz partea poate fi obligate sa restitue doar ce a
primit in baza contratului.

Contractu de imprumut.
Prin contractul de mprumut o parte (mprumuttor) se oblig s dea n
proprietate celeilalte pri (mprumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar
aceasta se oblig s restituie banii n aceeai sum sau bunuri de acelai
gen, calitate i cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.
Caracterele juridice.este consensual ,daca sub forma promisiunii de
imprumut ,si real daca in forma
contractului de imprumut.o alata
particularitate a acestu contract este ca potrivit art 867 CC contractu de
imprumut s e prezuma a fi cu titlu gratuit,daca legea sau contractu nu
prevede altfel.Deex oneros-art 869 unde se prevede ca in baza contractului
de mprumut, prile pot prevedea i plata unei dobnzi, care trebuie s se
afle ntr-o relaie rezonabil cu rata de baz a Bncii Naionale a
Moldovei,ca de ex este oneros contractual de imprumut intre asigurator
si
asigurat.Sinalagmatic-partile
au
obligatii
reciproce
si
correlative.translativ de proprietate.este un contract comutativ-in
caxul contractului cu titlu oneros,iar in cazul este cu titlu gratuity existent
si intinderea obligatiilor sunt cunoscute
de catre parti la incheierea
contractului si nu depend de un viitor incert.
Elementele.Subiectii-imprumutator
si
imprumutat.in
calitate
de
imprumutator poate activa persoane fizice cu capacitatea de exercitiu
deplina si persoane juridice cu calitatea de exercitiu speciala amanet
,organizatii de microfinantare,asociatile de economie si imprumut.in calitate
de imprumutat pot participa cetatenii RM si strainii .Obiectul-pot fi atit
banii
cit si bunurile material fungibile .prin acest fapt contractu de
imprumut se deosebeste de contractu decredit bancar a caryui obiect pot fi
numai banii.potrivit imprumutatoru are dreptul de a primi la expirarea
termenului de imprumut aaceleiasi sume de bani sau bunuri de acelasi
gen,calitate,cantitate.Forma: se supune normelor generale cu privire la
forma actului juridic.de regula contractu de imprumut incheiat intre pers
fizice este intocmit sub forma unei recipise ,intocmite personal si semnata
de imprumutat.amaetarea bunurilor la Lombard
are loc cu emiterea

chiantei respective ,care confirma inceheierea contractului.termenulacesta este stabilit de catre parti daca in contract nu este stability nici un
termen de restituire ,nici termen de preaviz,imprumutatul trebue restituit in
decurs de 30 de zile de la data la care imprumutatul a primit cererea de
restituire.
Drepturile si obligatiile imprumutatorului.
-asi asuma obligatia de a da cu imprumut;-a stabili plata unei dobinzi;-a
cere restituirea imediata a imprumutului si a dobinzii aferente ,daca
imprumutatul nu plateste dobinda in termen;
-a revoca promisiunea de imprumut,in cazul prevazut de lege;I cazulin care
situatia materiala a imprumutatului se inrautateste essential;
-a cere pentru intreaga suma datorata ,o dobinda de intirziere legala sau
contractual,in cazul nerestituirii imprumutatului in termen.
-a cere restiuirea imediata a intregului imprumut si a dobinzii aferente ,in
cazul in care nu o fost restituita cel putin o rata ,stabilita in contractu de
imprumut cu restituirea in rate.
-a cere restituirea imediata a aimprumutului si a dobinzii aferente,in cazul
in care imprumutatul nu si respecta
obligatiile privind garantarea restiuirii bunului.
-imprumutatoru are dreptul de acere de la imprumutat un document care
confirma incheierea contractului si transmiterea obiectul contractuluirecipisa,chitanta sau alt document.
Obligatiile:
--a transmite in proprietatea imprumutatului bani sau alt bunuri fungibile;
-imprumutatoru poarta raspundere pentru viciile bunului daca acesta stia
despre acestea;
-a exepedia cererea de restituire ,daca contractual nu prevede nici termen
de restituire ,nici termen de preaviz;
Drepturile si obligatiile imprumutatului:
-A restitui inainte de termen ,in cazul contractului cu titlu gratuity;
-a cere repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligatiei de a da
cu imprumut.
Obligatiile:
-a achita dobinda;-a restitui banii in suma sau bunuri de genul,calitatea si
cantitatea celor primate,in termenul si in modul stability de contract;-a
plati valoarea bunului calculate in functie de locul si timpul executarii
obligatiei ,in cazul in care nul poate restitui.
-are obligatia de a restitui suma nominala primita fara de a tine cont de
variatile valorii numeralului.

Contractul de comodat.
Prin contract de comodat o parte (comodant) d cu titlu gratuit un bun n
folosin celeilalte pri (comodatar), iar aceasta se oblig s restituie bunul
la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.
Caracterele:este real-deoarece pentru incheierea se impune atit realizarea
acordului de vointa a partilor cit si predarea bunului care formeaza obiectul
contractului.La fel contractu de comodat este unilateral-,conditionind
obligatia doar in sarcina comodatarului,cit si sinalagmatic ,conditionind
corelatii correlative pentru ambele parti.acesta este determinat prin
acordul de vointa a partilor contractante.este cu titlu gratuity.anume si
acest caracter il face distins de contractu de locatiune.deoarece daca in
contractu de comodat sar stipula o contraprestatie pentru folosinta bunului
imprumutat in forma de remuneratie din partea comodatarului asemenea
contract sar transforma in contract de locatiune. Contractul de comodat
poate
prevedea
compensarea
de
ctre
comodatar
a
uzurii
bunului.translativ de folosinta-nu institute un drept real asupra
bunului.acesta conditioneaza anumite consecinte:camandantul ramine
proprietarul bunului transmis ,suportind riscul pieriifortuie;comadatarul
dobindeste doar detentiunea bunului.
Deosebire de contractu de imprumut.este asemanator prin cauza comuna
a acestor contracte.astfel daca obiectu contractului de cmodat sunt
bunurile nefungibile,atungi obiectul contractului de imprumut sunt banii si
alte bunuri fungibile..in baza contractului de comodat bunurile se transmit

comdatarului cu drept de folosinta ,iar in baza contractului de imprumut cu

dreptu de proprietate.
Elementele:subiectii-comodantul-cel care da cu titlu gratuity bunulu in
folosinta si comodaturul caruia I se trasmite in folosinta bunul catre
comodant si care seobliga sa restitue bunul la expirarea termenului pentru
care acesta ia fost dat.Astfel comodantulpoate sis a nu fie proprietar fiind
de exemplu un uzurfuctuar,pe cind comodatarul nu poate imprumuta bunul
primit,art.862Comodatarul nu poate da bunul n folosin unor teri dect cu
acordul comodantului.obiectul contractului: pot fi atit bunurile mobile cit
si bunuri immobile,comodatul poate avea doar bunuri nefungibile,deoarece
acestea urmeaza a fi restituite comandantului in natura .uneori ca
exceptie,prin vointa partier contractual ,pot fi considerate nefungibile care
potrivit
naturii lor sunt fungibile.Termenul-stabilirea termenului
contractului de comodat este o prerogative a partilor contractante si
variaza in functie
de termenul necesar comodatarului in vederea
valorificarii calitatii bunului primit in folosinta.contractu de comodat poate
fi incheiat si pentru o perioada nedeterminata de timp..forma:contractu de
comodat poate fi incheiat in orie forma,scrisa fiind obligatorie doar in
cazurilor cind acesta se incheie intre pers juridice,persoanele juridice si
persoane fizice si persoane fizice intre ele daca valoarea obiectului
contractului depaseste 1000 de lei.cind bunul este imobil atunci se aplica
reglementarile specific locatiunii. Contractul de comodat a unui bun imobil
trebuie s fie ntocmit n scris.Contractul de comodat a unui bun imobil pe
un termen ce depete 3 ani trebuie nscris n registrul bunurilor imobil.
Drepturile si obligatiile partilor
Obligatiile comodatarului
-sa pastreze sis a ingrijeasca bunul cu diligent a unui bun proprietar;sa
foloseasca bunul numai in scopul stability de contract sau determinat prin
natura bunului;sa suporte cheltuelile necesare folosintei bunului;sa solicite
acordul comodatantului pentru a da bunul in folosinta unui tert;sa restitue
bunul in starea prevazuta in contract luinduse in consideratie uzura normal
a bunului.in cazul in care in contractu de comodat nu este stipulate un
termen comodatarul este obligat sa restitue bunul la sfirsitul valorificarii
lui.;daca bunul a fost deteriorate din culpa comodatarului ,atunci el este
obligat sa repare sis al restitue in natura.
Drepturile-compensarea cheltuelilor extraordinare,necesare si urgent pe
care a fost nevoit sa le faca pentru conservarea bunului;dreptul de
retentive
a
bunului
pentru
creantele
privind
cheltuelile
extraordinare,necesare si urgent facute pentru conservarea bunului.
Drepturile comandantului:

-comandantul poate cere imediat

restituirea bunului
si reparatia
prejudiciului cauzat daca comodatarul nu isi indeplineste obligatiile sale;
de a realize contractu in czul: a) n virtutea unor circumstane neprevzute,
comodantul nsui are nevoie de bun;
b) comodatarul folosete bunul neconform destinaiei stabilite n
contract, d bunul, fr acordul comodantului, n folosin unui ter sau
supune bunul unui pericol mare, ca urmare a nemanifestrii prudenei
cuvenite;
c) comodatarul a decedat;
d) comodatarul persoan juridic i-a ncetat activitatea.
Obligatiile:
-de restituire a obligatiilor extraordinare ,necesare si urgent de conservare
suportate de comodatar;obligatia de a repara prejud iciu daca a ascuns cu
viclenie bunul transmis in folosinta gratuita.
Incetarea
contractului prin executare:atunci cind bnul este restituit
comandantului,astfel conform
art 864 . Comodatarul este obligat s
restituie, la expirarea termenului contractului de comodat, bunul primit n
folosin gratuit.;daca comadarul nu isi executa obligatia comadatantu
este in drept sa ceara rezilierea contractului.

Contractu de instrainare a unui bun cu conditia inttretinerii pe

viata
In baza contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via,
o parte (beneficiarul ntreinerii) se oblig s dea celeilalte pri (dobnditor)
n proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobnditorul se oblig s asigure
beneficiarului ntreinere n natur locuin, hran, ngrijire i ajutorul
necesar pe timpul ct va tri, precum i nmormntare.
Caracteele-ese unul numit-poarta nume si este determinat delege,este un
contract translativ de proprietate astfel dreptu de proprietate asupra
obiectului trece din proprietatea beneficiarului intretinirii in proprietatea

dobinditorului.caracterul oneros se manifesta prin aceia ca ambele parti

urmaresc un interes patrimonial.Contract consensual,este un contract
sinalagmatic,este un contract cu executare succesiva-a caror executare se
desfasoara in timp ,fie ca o prestatie continuu,fie ca succcesiune de
prestatii.
Elementele
contractului-subiectii-beneficiarul
intretinerii
si
dobinditorul.pot active orice persoane inclusive cele apte de munca.in
calitate de beneficiar ,in primul rind trebue sa activeze persoane inapte de
munca ,din cauza virstei sau in legatura cu starea sanatatii si care au
nevoie de ingrijire.in cazul pluralitatii de parti obligatia este indivizibila atit
active cit si pasiv.In calitate de dobinditor poate fi orice persoana fizica cu
capacitatea de exercitiu deplina ,care conform situatiei sale material este
apta de a acorda beneficiarul intretinerea si executarea tutuor
obligatiilor.obiectul contractului.orice bun imobil sau mobil care nu este
exclus din circuitu civil,obiectul acestui contract poate fi si un lot de
pamint ,o vila ,un automobil,o nava.forma-scrisa si autentificata notarial.
Dac pentru nstrinarea bunului se cere respectarea formei autentice,
contractul se ncheie n form autentic.daca obiectul contractului este un
bun care urmeaza a fi incrisin cadastul bunurilor immobile.piretul-acesta
poate fi stability ca sanctiune in cazulneexecutarii de catre dobinditor a
obligatiei de intretinere.in acest sens art 841- n cazul neexecutrii de ctre
dobnditor a obligaiei de ntreinere, beneficiarul ntreinerii poate cere
stabilirea obligaiei de ntreinere prin efectuarea unor pli periodice n
bani.
(2) Stabilirea obligaiei de ntreinere printr-o sum de bani se poate face
i prin acordul prilor
Termenul-se inceie pe termen nedefinit,acest termen depinde de
longetivitatea
beneficiarului intretinerii,iar in caz de pluralitate
de
longetivitatea ultimului beneficiar.
Efectele contractului.
Obligatiile de baza a beneficiarului
-transmiterea in proprietatea dobinditorului a unui bun mobil sau
imobil,care constitue obiectul contractului;acesta trebue sa aiba un caracter
real ca pentru dobinditoru sa instaleze in apartament.
-de a imina dobinditorului toate documentele
referitoare la obiectul
contractului.
-Drepturile-de a fi intretinut in cazul pieririi fortuite a bunului;
-este n drept s cear rezoluiunea contractului n cazul nerespectrii
obligaiilor contractuale de ctre dobnditor.
-n cazul rezoluiunii contractului de ctre beneficiarul ntreinerii, acesta
are dreptul s cear fie restituirea bunului, fie plata valorii lui.

OBLIGATIILE dobinditorului
-saprimeasca obiectul contractului;sa efectueze toate actele necesare
pentru dobindirea dreptului de proprietate asupra acestui bun;
-de a prezenta in folosinta pe viata beneficiarului intretinirii a unui spatiu
locativ ,asigurarea cu hrana,ingrijire;
-obligatia de a intretine pe beneficiar si la pierrea obiectului;
-nu are dreptul sa instraineze bunul fara acordul beneficiarului;
Drepturile:
-Dobnditorul poate cere rezoluiunea contractului n cazul imposibilitii
executrii obligaiilor contractuale n virtutea unor circumstane
independente de voina lui.
Rezilierea ,rezolutiunea si consecintele.
Rezoluiunea contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe
via
(1) Beneficiarul ntreinerii este n drept s cear rezoluiunea
contractului n cazul nerespectrii obligaiilor contractuale de ctre
dobnditor.
(2) Dobnditorul poate cere rezoluiunea contractului n cazul
imposibilitii executrii obligaiilor contractuale n virtutea unor
circumstane independente de voina lui.
Articolul 845. Efectele rezoluiunii contractului de nstrinare
a bunului cu condiia ntreinerii pe via
(1) n cazul rezoluiunii contractului de ctre beneficiarul ntreinerii,
acesta are dreptul s cear fie restituirea bunului, fie plata valorii lui.
(2) Valoarea ntreinerii prestate de dobnditor nu trebuie restituit.
Articolul 846. Efectele decesului dobnditorului
La decesul dobnditorului, drepturile i obligaiile lui trec la succesorii lui.

Contractual de renta.
Renta se constituie printr-un contract n baza cruia o parte (debirentier) se
oblig s plteasc periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redeven
celeilalte pri (credirentier).
Caracterele:cu titlu oneros caracter sinalagmatic deorece partile au
obligatii reciproce,correlate intre ele ;cu titlu gratuity-caracter unilateral
deoarece
genereaza obligatie doar pentru una din parti debirentier
aceasta este tinuta sa achite o redeventa pe toata durata contractului.cu
executare succesiva debirentieru este obligat redeventa,de regula pe
durata vietii credirentierului.contract aleatoriu-partile nu cunosc la
incheierea lui existent si intinderea obligatiilor,exista sanse de cistig si
riscul pierderii pentru ambele parti.contract transativ de proprietate.
Delimitarea contractului de renta.
Contractu de intretinere pe viata si renta.contractu de intretinere este cu
titlu oneros iar renta poate fi atit cu titlu gratuity cit si oneros.executarea
contracelor:debirentierul are obligatia de baza-achitare redevetntei ,in mod
periodic pe cind in contrcatu de instrainare dobinditoru este obligat sa
execute obligatiile sale cu privire la locuinta,hrana permanent ,systematic
pe toata durata contractului.,executarea contractului de renta poate fi in
natura sau inbani,iar in cazul intretinerii pe viata are loc numai in natura cu
exceptia cazurilor ,in caz de neexecutare de catre debitori ,executarea
contractului poate fi executata in plati periodice.Contractu de renta
inceteaza in urma rezilierii iar contractu de intretinere in urma
rezolutiiunii.contractu de renta cu titlu gratuity are un caracter insesizabil
fapt care nu are contractu de intretinere.
Elementele contractului de renta.
Subiectii-in calitate de credirentieri pot acxtiva doar pers fizice
cu
capacitate de exercitiu deplina care dispune de un bun sau mai multe
bunuri cu titlu de proprietate si care pot fi obiect,cind ACESTA ESTE CU
TITLU ONEROS si fara asemenea cerinte.daca contractu este cu titlu oneros
,atunci credirentieru urmeaza sa
fie proprietarul bunului ce se
transmite.din art 850 rezulta posibilitatea pluralitatii de cedirentieri,astfel
n cazul decesului unuia dintre credirentieri, renta se pltete integral
supravieuitorilor dac n contract nu este prevzut altfel.,renta poate fi
constituita si in favoarea unui tert.Debirentier-sa dispuna de caoacitate
civila pentru perioada redeventei pe un termen nedefenit sau definit cind
partile stabilesk un asemenea termen.
Obiectul material este compus din una sau doua parti,daca contractu este
gratuity ob contractului constitue redeventa ,care urmeaza a fi achitata de
debirentier.,daca redeventa se achita in plati este necesar de stability

marimea acesteia,daca redeventa se achita in natura este necesar de

stability forma materiala a acestuia.din natura juridical a contractului
rezulta ca in aceasta calitate pot fi bunuri consumabile si mobile.potrivit art
853 in contractual de plata a rentei in natura ,partile pot conveni asupra
inlocuirii acesteia cu o suma de bani platita periodic.lega nu stabileste care
bunuri material pot servi ca redeventa in natura putem concluziona ca
acestea sunt:bunuri mobile cit si immobile ce participa in circuitu ciil.
Forma-Pentru valabilitatea unui contract prin care se promite o rent este
necesar formularea n scris a promisiunii i autentificarea ei notarial.
(2) Dac, n temeiul contractului de rent, debirentierului i se d un bun
imobil, contractul urmeaz a fi nscris n registrul bunurilor
imobile.contractu poate fi incheiat si in forma verbal-atunci cind se
transmite unul sau citeva bunuri mobile. Termenul-poate fi incheiat pe
termen definit si nedefenit.astfel potrivit art 848. Renta este viager n
cazul n care durata ei este limitat prin durata vieii unei sau mai multor
persoane. Debirentierul trebuie, n caz de dubiu, s efectueze plata rentei
pe durata vieii credirentierului.
Pretul-cuantumul rentei se stabileste de parti.o particularitate a acestui
contract ce se refera la prt consta in faptul ca in cazul decesului unuia
dintre credirentieri,renta se plateste integral supravietuitorului daca in
contract nu este prevazut altfel,aceasta este o regula dispozitiva.
Periodicitatea i momentul de plat a rentei se stabilesc prin acordul
prilor, lundu-se n considerare forma rentei.
(2) Renta viager se pltete n avans. (3) Renta n bani se pltete n
avans pentru 3 luni dac n contract nu este prevzut altfel. Pentru alte
forme de rent, termenul de plat n avans se stabilete n dependen de
caracterul i de scopul rentei.
Efectele.drepturile crederentierului.:a cosimtit la intrainarea,ipotecarea sau
grevarea ub alt fel a bunurilor transmise de persoana care a constituit
renta;a solicita schimbarea formei de plata a rentei;de a cere rezilierea
contractului de renta daca in urma neexecutarii obligatiilor sau din alte
motive temeinice,continuarea acestor raporturi nu mai este posibila;de a
stipula caracterul insesizabil a rentei ku titlu gratuity.
Obligatiile:a transmite bunul in constituirea rentei,in cazul contractului de
renta cu titlu oneros;inurma rezilierii
contractului de renta,a restitui
prestatia efectuata de debirentier,daca contractu prevede astfel,cu exceptia
cazuluicontestarii de catre un tert.
Drepturile debirentierului:a constitui renta in favoarea unui tert;a
solicita de la credirentier acordul la instrainarea,ipotecarea sau grevarea in
alt fel a bunurilortransmise de persoana care a constituit renta;de a cere
rezilierea contrctulului de renta daca in urma neexecutarii obligatiilor sau

din alte motive temeinice continuarea acestor raporturi numai

este
posibila.obligatiile-de a plati periodic redevente;a solicita inscrierea
contractului in registrul bunurilorimobile,in cazul bunurilor immobile;a
restitui bunul transmis in constituirea rentei in urma rezilierii contractului de
renta.
Rezilierea contractului.(1) Att debirentierul, ct i credirentierul are
dreptul de a cere rezilierea contractului de rent dac, n urma neexecutrii
obligaiilor sau din alte motive temeinice, continuarea acestor raporturi nu
mai este posibil.
(2) n urma rezilierii contractului de rent, bunul transmis n legtur cu
constituirea rentei este restituit. Prestaia efectuat de debirentier nu este
restituit dac n contract nu este prevzut altfel.In cazul de pluralitate a
crederentierului,decesul unuia dintre ei nu are
ca effect rezilierea
contractului (1) n caz de deces al debirentierului, obligaia lui trece la
succesorii care au motenit bunul.
(2) Dac succesorul renun la bun, acesta este transmis credirentierului.
Prin aceasta contractul nceteaz.
Donatia.
Actualul cod civil al RM,comparativ cu cel vechi ,a definit contractul de
donatie din alte pozitii.Astfel potrivit art.827 CC al RM prin contractal de
donatie o parte(donator) se obliga sa mareasca din patrimoniului sau cu
titlu gratuit ,patrimoniul celelilalte parti(donator.
Caracterele: ontract consensual;Este un contract unilateral-Este un
contract unilateral.Pornind de la ideia ca in contractul de donatie isi
asuma obligatia doar o singura parte-donatorul,cum ar fi obligatia de a
transmite bunul donatarului,acest contract apare respectiv drept un
contract unilateral.Totodata conform prevederilor art.834 CC,donatia apare
si ca un contract sinalagmatic imperfect,unde la momentul incheierii
contractului donatarul nu are nici o obligatie ,iar din momentul intrarii in
proprietate poate in virtutea contractului,sa se oblige la anumite prestatii
sau sarcini; )Este un contract cu titlu gratuity-donatorul transimtind
bunul donatarului nu primeste in schimb nicio contraprestatie.este un
contract translativ de proprietate; Este un contract cu continut
patrimonial ,dat fiind faptul ca obiectul contractului reprezinta valori
patrimoniale.
Este un contract numit si reglementat.Astfel legislatorul stabileste
pentru toate categoriile de donatii un regim juridic concret. Este un
contract de executare instantaee; De regula apare ca un contract
de adeziune,dar poate fi si negociat; Dupa natura sa contractual
de donatie apare ca un contract irevocabil ,insa poate fi si
revocabil.Astfel ,regula generala este ,a contractual de donatie este

irevocabil daca legea nu stabileste altceva.Cazurile in care donatia poate fi

revocabila
sunt urmatoarele:1) dac donatarul a atentat la viaa
donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia;2) dac se face vinovat de
o alt fapt ilicit fa de donator sau fa de o rud apropiat a
acestuia;3)situaii care atest o ingratitudine grav, sau dac refuz fr
motive ntemeiate s acorde donatorului ntreinerea datorat.
Elementele.subiectii-donatorul si donatarul.in calitate de donator poate fi
de regula cetateni care sunt proprietary ale bunurilor donate si au
capacitate de exercitiu.ceea ce priveste donatarul nu poate active in
aceasta calitate ,adica donatia este interzisa: a) n numele persoanelor
incapabile;
b) proprietarilor, administratorilor sau lucrtorilor din instituii medicale,
educative, de asisten social i din alte instituii similare din partea
persoanei care se afl n ele sau din partea soului sau rudelor acesteia de
pn la gradul patru inclusiv. Aceast regul nu se aplic n relaiile dintre
rudele de pn la gradul patru inclusiv;
c) n relaiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ.
d) de ctre persoanele juridice cu scop lucrativ, n cazul n care obiect al
donaiei snt valorile mobiliare.
Obiectul-pot fi orice bunuri ce nu sunt scoase din circuitu civil si care
apartin donatorilor cu titlu de proprietate.daca obiectul apartine sotilor in
proprietate in devalmase atunci sew cere akordul celuilalt sot; un moment
essential cu privire la obiect este stipulate in art 831:n cazul n care
contractul de donaie stipuleaz obligaia privind susinerea material sub
form de pli periodice, aceast obligaie nceteaz o dat cu decesul
donatorului dac n contract nu este prevzut altfel.din aceasta rzulta ca
obiect pot fi si platile periodice.
Forma-verbala,simpla,scrisa,scrisa cu autentificare notariala.forma depinde
de obiectul contractului si costul lui.conform art 829 Dac obiect al donaiei
este un bun pentru a crui vnzare (nstrinare) este prevzut o anumit
form a contractului, aceeai form este cerut i pentru donaie. Ceia ce
tine de autentificarea contractului de donatie aceasta se refera la
promisunea de a contracta .Astfel in art.830 se spune ca Pentru a produce
efecte, contractul care conine promisiunea de a transmite n viitor un bun
trebuie ncheiat n form autentic. Nerespectarea formei nu afecteaz
valabilitatea donaiei dac promisiunea este ndeplinit, cu excepia
contractelor care au ca obiect bunuri pentru a cror nstrinare se cere
form autentic.
Incetarea raporturilor.
Revocarea-astfel potrivit art 835. Donaia poate fi revocat dac donatarul
a atentat la viaa donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, dac se

face vinovat de o alt fapt ilicit fa de donator sau fa de o rud

apropiat a acestuia, situaii care atest o ingratitudine grav, sau dac
refuz fr motive ntemeiate s acorde donatorului ntreinerea datorat. )
Dac donaia este revocat, se poate cere restituirea bunului donat.
(3) Revocarea donaiei poate fi fcut doar n decursul unui an din
momentul n care cel ndreptit s revoce a luat cunotin de motivul de
revocare.
(4) Aciunea de revocare a donaiei nu poate fi naintat contra
motenitorilor donatarului, nici de motenitorii donatorului mpotriva
donatarului, cu excepia cazului cnd donatorul a decedat pn la expirarea
termenului stipulat la alin.(3).un alt temei de revocare este stipulate in art
834: (3) Dac donatarul nu ndeplinete sarcina, donatorul poate revoca
donaia.
Rezolutiunea. Dac donatorul, dup executarea donaiei, nu mai este n
stare s-i asigure o ntreinere corespunztoare i s-i ndeplineasc
obligaiile legale de ntreinere fa de teri, poate cere de la donatar
restituirea bunurilor donate pe care acesta le mai posed.
(2) Cererea de restituire este inadmisibil cnd donatorul i-a provocat
intenionat sau prin culp grav starea de nevoie.prin urmare ,daca
bunurile nu mai exista in natra sau au fost intrainate de catre
donatar,rezolutiunea contactului nu poate avea loc.
Nulitatea contractului de donatie. Potrivit art 827:2) Contractul de
donaie prin care donatorul se oblig s transmit n viitor ntreg
patrimoniul actual sau o fraciune din el fr a specifica bunurile care
urmeaz s fie predate este nul.
(3) Contractul de donaie care stipuleaz obligaia donatarului de a
achita datorii sau sarcini care nu exist la momentul ncheierii contractului
este nul dac natura i ntinderea datoriilor sau sarcinilor nu snt stipulate n
contract.
(4) Contractul care prevede predarea bunului dup decesul donatorului
este nul.
Un alt temei de invalabilitate este stipulate in art 833: Contractul de
donaie ncheiat n timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator,
urmat de nsntoirea acestuia, poate fi declarat nul la cererea
donatorului.prin urmare dreptu de a cere nulitatea donatiei ii revine numai
donatorului.

Contractu de vinzare-cumparare

Prin contractul de vnzare-cumprare, o parte (vnztor) se oblig s predea

un bun n proprietate celeilalte pri (cumprtor), iar aceasta se oblig s
preia bunul i s plteasc preul convenit.
Caractere
juridice.caracterul
consensual;translativ
de
proprietate,acesta este transmis din momentul predarii bunului
mobil,daca legea ulsau kontractu nu prevede altfel,ceia ce tine de bunurilor
immobile,dr de proprietate se dobindeste la data inscrierii in registrul
bunurilor immobile,cu exceptiile prevazute de lege.vinzarea este un
contract cu oneros-intrucit ambele parti urmaresc la incheiere,aumite
interese patrimoniale,respective primirea unui echivalent in schimbul
prestatiei la care care se oblige.;contractu de vinzare cumparare are un
caracter sinalagmaticfiecare se oblige reciprocm,astfel obligatia fiecareia
din ele sa fie corelativa obligatiei ceilalte.este un contract comutativ-intrucit
la momentul incheierii contractului ,existent drepturilor si obligatiile
partilor,rezultate din intelegerea lor este certa iar intinderea este
determinate sau determinabila.
Delimitarea.Vinzarea si schimbul-in contractu de schimb echivalentul
bunului transmis este un alt bun ,si nu o suma de bani pe care
v=cumparatoru o achita vinzatorului in schibul bu nului.
Vinzarea si renta viagera.caracterul contractului de renta este
aleatoriu,pe cind contractu de vinzare cumparare este un contract cu
caracter comutativ ,astfel in contractu de renta prestatia dobinditorului
bunului consta intro suma de bani,pe cind in cazul vinzarii
cumpararii,echivalentul sumei de bani il reprezinta bunul,pentru a carui
valoare sa platit.
Vinzarea si darea in plata.darea in plata reprezinta un mod de stingere
a obligatiilor ce consta in faptul ca debitorul obligatiei da creditorului,cu
acordul acestuia un alt bun decit cel datorat sau executa o alta obligatie in
cazul vinzarii cumpararii acesta nu se admite.
Vinzarea locatiunea-contractu de locatiune se deosebeste de cel de
vinzare cumparare astfel prin contractu de vinzare cumparare se transmite
un drept real pe cind cel de locatiune doar dreptu de folosinta asupra
bunului.
Elementele:obiectul-il
constitue prestatiile la care se oblige partile
contractante,sau actiunile vinzatorului indreptate spre transmiterea
dreptului de proprietate asupra bunului
cumparatorului si respective
actiunile cumparatorului in vederea preluarii bunului si achitarii pretului
convenit.asfel contractu de vinzare cumparare fiind sinalagmatic genereaza
doua obligatii reciproce ce se refera la bunuri.obligatia vinzatorului are ca
obiect bunul vindut ,iar obligatia cumparatorului are ca obiect pretul
acestuia.contractu este nul daca are ca obiect o prestatie imposibila.astfel

ob contractului este o clauza esentiala,trebue sa fie stabilita cantitatea si

calitatea bunului.Astfel constitue obiecte ale contractului de vinzare
cumparare bunurile immobile si mobile;divizibile si indivizibile;principale si
accesorii;consumptibile si neconsumptibile,corporale si incorporale.
Partile.Vinzatorul si cumparatorul,persoane juridice si fizice-sa aiba
capacitatea de a contracta.asa dar poate fi orice persoana juridical sau
fizica care a atins majoratul de 18 ani si nu a fost lipsita sau restrinsa de
capacitatea de exercitiu.pers declarate incapabile sau limitate in cap de
exercitiu pot incheia contracte de valoare foarte mica.Vinzator in contractu
de vinzare cumparare poate fi persoana are detine dr de proprietate
asupra bunului sau un alt drept real.Nu pot sa incheie contracte de
vinzare cumparare :tuturele sau curatorul fara pemisiunea prealabila a
autoritatii tutelare;mandatarii conventionali sau legali,cu exceptia cazurilor
cind mandataru este
autorizat expres;judecatorii ,avocatii,notarii, si
executorii judecatoresti nu pot dobindi drepturi litigioase sub sanctiunea
nulitatii absolute.deasemenea consimtamintul partilor este o conditie de
valabilitate-trebue sa fie un unul valabil .acesta este valabil daca provine de
la o persoana cu descernamint,este exprimat cu intentia de a produce
efecte juridice si nu este viciat.acesta poate fi direct si prin reprezentatnt.
Forma contractului-verbala,scrisa,in forma autentica si prin
savirsirea actiunilor concludente.
Termenul si pretul-vnztorul trebuie s predea bunul:
a) la data stabilit n contract sau la data care poate fi dedus din
contract;
b) n orice moment n cursul perioadei stabilite n contract sau
determinate prin referire la contract, cu excepia cazului n care din
mprejurri rezult c alegerea datei revine cumprtorului;
c) ntr-un termen rezonabil calculat de la data ncheierii contractului, n
celelalte cazuri.
(2) Contractul de vnzare-cumprare se consider ncheiat cu clauze de
executare strict la data stabilit dac din contract rezult clar c, la
nclcarea acestui termen, cumprtorul pierde interesul fa de executarea
contractului.
(3) Vnztorul poate executa contractul cu clauze de executare strict la
data stabilit, nainte de acest termen sau dup el numai cu consimmntul
cumprtorului.
Pretul. Preul bunului trebuie s fie exprimat n bani.
(2) Dac n contractul de vnzare-cumprare ncheiat ntre comerciani
preul bunului nu este determinat n mod expres sau implicit printr-o
dispoziie care permite s fie determinat, se va considera, n lipsa unor
prevederi contrare, c prile s-au referit tacit la preul practicat n mod

obinuit n momentul ncheierii contractului n ramura comercial respectiv

pentru aceleai bunuri vndute n mprejurri comparabile. n cazul n care
nu exist contracte similare, se va considera, n lipsa unor prevederi
contrare, c prile s-au referit n mod tacit la un pre practicat la data
predrii bunurilor.
(3) Dac preul bunului se determin n funcie de greutatea lui,
greutatea net este aceea care, n caz de ndoial, determin preul. Dac
preul nu este indicat direct n contractul de vnzare-cumprare, prile pot
conveni asupra modului de determinare a lui.
Drepturile si obligatiile partilor.
Vinzatorul-predarea bunului in posesia celeilalte parti;
-obligatia de a preda toate titlurile si documentele privitoare la proprietatea
sau folosinta bunului;
-obligatia de garantie asupra evictiunii-pelinga predarea efectiva a bunului
vinzatorul trebue sa garanteze cumparatorului si exercitarea deplina a
dreptului dobindit dupa incheierea contractului.obligatia de garantie are o
dubla infatisare pe o parte trebue sa garanteze pe comparator de linistinta
folosirii a lucrului sip e de o parte utila folosinta a bunului.astfel potrivit art :
Vnztorul este obligat s predea bunul fr vicii de natur juridic (liber de
drepturile unui ter asupra lui), cu excepia cazului cnd cumprtorul a
consimit s ncheie contractul cunoscnd drepturile terului asupra bunului.
Se consider viciu de natur juridic i situaia n care n registrul bunurilor
imobile este nscris un drept inexistent.
Astfel pentru aplicarea mecanismului de garantie impotriva
evictiunii cumparatorului ,trebue sa fie intrunite urmatoarele
conditii:fapta tertei persoane sa fie tulburare in drept;cauza evictiunii sa
fie anterioara vinzarii;cauza evictiunii sa nu fie cunoscuta de comparator.
-obligatia de conformitate afernta livrarii bunului,astfel vinzatorul trebue sa
asigure cumparatorului posesiunea utila a bunului vindut.a)conformitatea
cu privire la cantitatea bunului,potrivit art 774. Vnztorul este obligat s
transmit bunul n cantitatea stabilit n contractul de vnzare-cumprare.
(2) Cumprtorul este n drept s refuze recepionarea bunului dac
vnztorul pred o cantitate mai mic dect cea prevzut n contract. n
cazul n care va accepta primirea bunului n cantitate mai mic,
cumprtorul va plti proporional preului contractual.
(3) Dac vnztorul pred o cantitate mai mare dect cea prevzut n
contract, cumprtorul este n drept s preia bunul ntr-o astfel de
cantitate, fiind obligat s plteasc proporional preului stabilit n contract
sau s preia numai cantitatea prevzut n contract, iar surplusul s-l
restituie din contul vnztorului.

(4) n cazul n care nu este stabilit cantitatea bunului sau modul de

determinare a acesteia, contractul este nul.
b)conformitate cu privire la calitatea bunului.vinzatorul este obligat
sa predea bunul fara vicii material.
c)conformitate cu privire la asortiment,completivitate,garniture sau
ambalaj.potrivit art 775. Vnztorul este obligat s transmit bunul n
asortimentul (corelaia dup modele, varieti, msuri, culori sau alte
particulariti) stipulat n contract, iar n lipsa lui, n asortimentul ce
corespunde necesitilor cumprtorului, dac vnztorul le cunotea la
data ncheierii contractului, sau s refuze executarea contractului.
Articolul 776. Efectele nerespectrii clauzei de asortiment
(1) n cazul predrii bunurilor ntr-un asortiment care nu corespunde
contractului, cumprtorul este n drept s nu le primeasc i s nu
plteasc preul, iar dac acesta este pltit, s cear restituirea sumei
pltite.
(2) Dac o dat cu bunurile n asortimentul stipulat n contract snt
transmise i alte bunuri, cumprtorul poate refuza recepionarea bunurilor
nestipulate n contract sau poate recepiona toate bunurile. n cazul n care
primete bunuri nestipulate n contract, cumprtorul achit costul lor la
preul convenit cu vnztorul.
Articolul 777. Completivitatea asortimentului de bunuri
(1) Vnztorul este obligat s transmit cumprtorului bunurile conform
contractului de vnzare-cumprare n completivitatea asortimentului.
(2) Dac completivitatea asortimentului de bunuri nu este stabilit,
vnztorul este obligat s transmit cumprtorului bunuri n
completivitatea determinat de uzanele circuitului de afaceri sau de alte
cerine naintate tradiional.
Efecte fata de comparator:
Obligatiile:
Sa plateasca pretul sis a preia bunul vindut.neexecutarea obligatiei de
plata a bunurilor de catre comparator ii ofera posibilitatea vinzatorului de
a intreprinde una din urmatoarele masuri:a)cererea de executare in natura
a obligatiei ;b)invocarea exceptiei de neexecutare a contractului;rezilierea
contractului.
b)obligatia de preluare a bunului.trebue sa preia bunul la termenul
stipulate in contract,si deasemenea si verificarea calitatii acestuia.asfel in
conformitate cu 761. Cumprtorul este obligat s efectueze aciuni care, n
conformitate cu uzanele, snt necesare din partea lui pentru garantarea
predrii i primirii bunului dac legea sau contractul nu prevede altfel.

(2) n cazurile cnd cumprtorul, nclcnd prevederile legii sau ale

contractului, nu recepioneaz sau refuz s recepioneze bunul, vnztorul
este n drept s refuze executarea contractului.
Deasemenea cumparatoru are si obligatia de
a verifica bunul.in
conformitate cu art 765. Cumprtorul care este comerciant trebuie s
verifice sau s pun pe cineva s verifice bunul ntr-un termen att de scurt
ct permit mprejurrile, iar n cazul constatrii viciilor, s-l informeze
nentrziat pe vnztor.
Obligatia de a suporta cheltuelile vinzarii:astfel in conformitate cu
art 754: Cheltuielile de predare a bunului mobil, n particular de msurare,
cntrire i ambalare, snt puse n sarcina vnztorului, iar cheltuielile de
primire i transportare a bunului din locul ncheierii contractului de vnzarecumprare n alt loc snt puse n sarcina cumprtorului, dac n contract nu
este prevzut altfel.
(2) n cazul n care contractul de vnzare-cumprare a unui bun mobil
trebuie autentificat i nregistrat, cumprtorul suport costul autentificrii
notariale, al nscrierii n registrul public respectiv i al transferului
proprietii.
Varietatile contractului de vinzare cumparare:

RSCUMPRAREA
Articolul 786. Dispoziii generale cu privire la rscumprare
Dac n contractul de vnzare-cumprare vnztorul i-a rezervat dreptul
de rscumprare, aceasta se face prin declaraia vnztorului fa de
cumprtor c va exercita dreptul de rscumprare. Declaraia nu necesit
forma stabilit pentru contractul de vnzare-cumprare.
Articolul 787. Soarta accesoriilor
Revnztorul este obligat s predea celui care exercit dreptul de
rscumprare bunul mpreun cu accesoriile lui.
Articolul 788. Preul de rscumprare

Rscumprarea se efectueaz la preul de vnzare. Revnztorul este n

drept s cear compensarea cheltuielilor aferente bunului cumprat pn la
rscumprare, n cuantum egal cu creterea valorii bunului datorit acestor
cheltuieli. Dac bunul pe care trebuie s l restituie a fost dotat cu un
accesoriu, cumprtorul l poate reine dac nu duneaz bunului.
Articolul 789. Repararea prejudiciului cauzat pn la
rscumprare
(1) Dac, naintea exercitrii dreptului de rscumprare, obiectul
cumprat a suferit o nrutire, a pierit sau nu poate fi restituit din alt
motiv, persoana care deine obiectul rspunde pentru prejudiciu.
(2) Dac obiectul nu s-a depreciat din vina celui de la care se rscumpr
sau dac a suferit o modificare nensemnat, rscumprtorul nu poate
cere reducerea preului de cumprare.
Articolul 790. Efectele dispunerii de bun pn la rscumprare
Dac, pn la exercitarea dreptului de rscumprare, a dispus de obiectul
contractului, cumprtorul este obligat s nlture drepturile terilor asupra
bunului. Se consider c revnztorul a dispus de bun i n cazul n care
bunul a fost nstrinat n cadrul procedurii de executare silit sau a fost
nstrinat de ctre administratorul procesului de insolvabilitate.
Articolul 791. Termenul de rscumprare
Rscumprarea poate fi exercitat doar n termenul stipulat n contract,
care nu poate fi mai mare de 10 ani pentru terenuri i de 5 ani pentru alte
bunuri. Aceste termene nu pot fi prelungite.

VNZAREA-CUMPRAREA NTREPRINDERII
CA UN COMPLEX PATRIMONIAL
Articolul 817. Contractul de vnzare-cumprare a ntreprinderii
(1) n baza contractului de vnzare-cumprare a ntreprinderii, vnztorul
se oblig s dea n proprietate cumprtorului ntreprinderea n calitate de
complex patrimonial unic, cu excepia drepturilor i obligaiilor inalienabile.

(2) Dreptul la denumirea de firm, la mrcile de producie i la alte

mijloace de individualizare a ntreprinderii i a produciei acesteia, a
lucrrilor i serviciilor, precum i dreptul de folosin asupra acestor
mijloace de individualizare care-i aparin n baza licenei se transmit
cumprtorului dac n contract nu este prevzut altfel.
Articolul 818. nregistrarea contractului de vnzare-cumprare
a ntreprinderii Contractul de vnzare-cumprare a
ntreprinderii n calitate de complex patrimonial unic se ncheie n form
autentic i se nregistreaz la Camera nregistrrii de Stat.
Articolul 819. Evaluarea patrimoniului ntreprinderii
(1) Componena ntreprinderii i valoarea ei se determin n baza actului
(procesului-verbal) de inventariere ntocmit n conformitate cu regulile
inventarierii.
(2) Pn la semnarea contractului, prile trebuie s ntocmeasc i s
examineze actul de inventariere, bilanul contabil, concluzia auditorului
independent asupra componenei i valorii ntreprinderii, lista datoriilor
vnztorului incluse n componena ntreprinderii cu indicarea creditorilor,
caracterul datoriei, cuantumul i termenele de executare a obligaiilor.
(3) Bunurile din componena ntreprinderii, drepturile i obligaiile
consemnate n documentele indicate la alin.(1) i (2) urmeaz s fie
transmise cumprtorului dac n contract sau la art.817 nu este prevzut
altfel.
Articolul 820. Drepturile creditorilor
(1) Creditorii vnztorului trebuie s fie informai, pn la predarea
ntreprinderii ctre cumprtor, despre faptul c ntreprinderea a fost
vndut de una din pri.
(2) Cumprtorul rspunde solidar cu vnztorul, n limita activelor care iau fost transmise, pentru datoriile vnztorului efectuate pn la vnzarea
ntreprinderii.
(3) Rspunderea cumprtorului prevzut la alin.(2) nu poate fi exclus
sau limitat prin nelegere cu vnztorul.
Articolul 821. Predarea ntreprinderii
(1) Predarea ntreprinderii ctre cumprtor se efectueaz n baza actului
de predare, n care se indic datele despre bunurile predate, faptul c snt
ntiinai creditorii, viciile ntreprinderii.
(2) Cheltuielile de pregtire a ntreprinderii pentru predare, inclusiv de
ntocmire a actului de predare, le suport vnztorul dac n contract nu
este prevzut altfel.
(3) Se consider c ntreprinderea este predat ctre cumprtor n
momentul semnrii actului de predare de ctre ambele pri. Din acest

moment, riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a ntreprinderii trece la

cumprtor.
Articolul 822. Trecerea dreptului de proprietate
(1) Dac n contract nu este prevzut altfel, dreptul de proprietate asupra
ntreprinderii trece la cumprtor la data predrii ntreprinderii, urmnd s
fie nregistrat imediat.
(2) n cazul vnzrii ntreprinderii sub rezerva proprietii, cumprtorul
are dreptul, pn la dobndirea dreptului de proprietate, s dispun de
bunurile i de drepturile nepatrimoniale incluse n componena ntreprinderii
predate n msura n care este necesar scopului pentru care a fost
cumprat.
CUMPRAREA DE PROB SAU LA VEDERE
Articolul 798. ncheierea contractului de vnzare-cumprare
de prob sau la vedere
(1) n cazul cumprrii de prob sau la vedere, consimirea asupra
obiectului cumprat este la libera alegere a cumprtorului. n caz de dubii,
cumprarea se consider ncheiat sub condiia suspensiv a consimirii.
(2) Vnztorul este obligat s permit cumprtorului s verifice obiectul.
(3) Pn la realizarea condiiei prevzute la alin.(1), cumprtorul
rspunde de pstrarea obiectului.
Articolul 799. Termenul de consimire
(1) Consimirea pentru un obiect cumprat de prob sau la vedere poate
fi declarat doar n termenul convenit, iar dac acesta nu a fost stabilit,
pn la trecerea unui termen rezonabil stabilit de vnztor.
(2) n cazul n care obiectul a fost dat cumprtorului de prob sau la
vedere i a expirat termenul stabilit sau, dac nu a fost stabilit, termenul
suficient pentru aprecierea calitilor obiectului, tcerea cumprtorului se
consider consimire.
VNZAREA DREPTURILOR LITIGIOASE
Articolul 800. Dreptul litigios
Un drept este litigios n cazul n care este incert, contestat sau
contestabil de debitor sau n cazul n care a fost intentat o aciune ori se
poate prezuma c aciunea va fi necesar.
Articolul 801. Interdicia de a dobndi drepturi litigioase
Judectorii, avocaii, notarii, procurorii i executorii judectoreti nu pot
dobndi drepturi litigioase sub sanciunea nulitii absolute.
Articolul 802. Dreptul debitorului de a se elibera
(1) n cazul n care un drept litigios a fost vndut, cel de la care se
reclam este eliberat dac pltete cumprtorului preul vnzrii,
cheltuielile de vnzare i dobnda pentru pre i pentru cheltuielile de
vnzare calculat de la data cnd preul i cheltuielile au fost pltite.

(2) Dreptul stipulat la alin.(1) nu poate fi exercitat n cazul n care

vnzarea este fcut fa de un creditor pentru a i se plti ceea ce i se
datoreaz, fa de un coproprietar sau fa de un motenitor al bunului
care este obiectul dreptului litigios i nici n relaiile dintre comerciani. De
asemenea, nu poate fi exercitat dreptul dac exist o hotrre
judectoreasc prin care se confirm dreptul litigios sau dac acest drept a
fost stabilit i litigiul este pregtit pentru a fi judecat.
Conditiile exercitarii retractului litigious
-dreptu cedat sa fie litigious;sa existe o vinzare-adica o cedare oneroasa
adreptului litigious,daca dreptul litigious a fost donat sau lasa prin
testament ,retractul litigious numai este posibil,deoarece lipseste
pretul;debitorul sasi manifeste intentia de a exercita retractul litigious.
Vinzarea la licitatie. Aceasta este o inzare catre cel ce ofera pretul mai
mare,sau o cumparare de cel care isi ofera marfa la pretul cel mai mic.
Articolul 809. Modalitatea vnzrii la licitaie
(1) Vnzarea la licitaie poate fi benevol i silit.
(2) Vnzarea silit este supus regulilor stipulate de prezenta seciune, n
msura n care nu exist reglementri speciale.
Articolul 810. Stabilirea preului sau altor condiii
Vnztorul poate stabili preul sau alte condiii de vnzare. Aceast
stipulaie nu este opozabil adjudecatarului dac nu a fost comunicat
persoanelor prezente pn la primirea ofertelor.
Articolul 811. Dreptul de a nu denuna identitatea
Vnztorul are dreptul s nu-i denune identitatea la licitaie, dar, dac
identitatea lui nu a fost comunicat adjudecatarului, adjudectorul
rspunde personal pentru toate obligaiile vnztorului.
Articolul 812. Interdicia privind retragerea ofertei
Ofertantul nu are dreptul s-i retrag oferta.
Articolul 813. Momentul vnzrii
Vnzarea la licitaie este ncheiat prin adjudecarea bunului de ctre
adjudector ultimului ofertant. nscrierea n registrul adjudectorului a
numelui sau a denumirii adjudecatarului i a ofertei acestuia face proba
vnzrii, dar, dac lipsete o asemenea nscriere, este admis proba cu
martori.
Articolul 814. ntocmirea contractului de vnzare a imobilului
Vnztorul i adjudecatarul unui imobil trebuie s ntocmeasc contractul
de vnzare-cumprare a imobilului n termen de 10 zile de la cererea
celeilalte pri.
Articolul 815. Consecinele neachitrii preului de ctre
adjudecatar

(1) n cazul n care adjudecatarul nu achit preul n condiiile

contractului, adjudectorul are dreptul, pe lng remediile de care dispune
vnztorul, s revnd bunul la licitaia urmtoare n conformitate cu
uzanele i numai dup notificarea corespunztoare a adjudecatarului.
(2) Adjudecatarul nu are dreptul s participe din nou la licitaie i este
obligat s plteasc diferena dintre preul cu care bunul i-a fost vndut i
preul cu care a fost revndut, dac acesta este mai mic, dar nu are dreptul
s pretind excedentul. El rspunde, de asemenea, n cazul vnzrii silite,
fa de vnztor, de persoana n a crei favoare a fost sechestrat bunul i
fa de creditorul care obinuse o hotrre judectoreasc pentru dobnzile,
costurile i prejudiciile cauzate prin neexecutare.
Articolul 816. Dreptul adjudecatarului la despgubiri
(1) Adjudecatarul al crui drept de proprietate asupra unui bun dobndit
la licitaie este lezat printr-un sechestru exercitat de un creditor al
vnztorului poate cere de la vnztor preul pltit, dobnzile aferente i
costurile. El poate, de asemenea, obine preul, dobnzile aferente i
costurile de la creditorul vnztorului cruia i-a fost transmis bunul.
(2) Adjudecatarul poate cere de la creditorul n a crui favoare a fost
instituit sechestrul repararea prejudiciului cauzat prin iregularitile
sechestrului sau ale vnzrii.

VNZAREA-CUMPRAREA
DE BUNURI PENTRU CONSUM
Articolul 803. Inversarea sarcinii probaiunii
Dac un consumator cumpr de la un ntreprinztor un bun mobil
(cumprarea de bunuri pentru consum) i, n termen de 6 luni de la
transferul riscului, constat un viciu al bunului, se prezum c bunul a fost
viciat n momentul transferrii riscului, cu excepia cazului n care
prezumia nu este compatibil cu felul bunului sau al viciului.
Articolul 804. Prevederi speciale pentru garanii
(1) n cazul vnzrii-cumprrii de bunuri pentru consum, garania n
sensul art.772 trebuie s fie formulat clar i exact. Garania trebuie s
conin:
a) trimiterea la drepturile legale ale consumatorului i la faptul c prin
garanie acestea nu vor fi limitate;
b) toate meniunile necesare pentru a se putea beneficia de garanie,
ndeosebi durata i aplicabilitatea n spaiu a proteciei prin garanie,
numele sau denumirea i adresa celui care acord garanie.
(2) Consumatorul poate cere ca s-i fie pus la dispoziie declaraia de
garanie pe un suport de date trainic.
(3) Efectul obligaiei de garanie nu este lezat dac nu este ndeplinit
una dintre cerinele menionate la alin.(1) i (2).
Articolul 805. Oferta public a bunurilor
Expunerea bunului cu etichete n vitrin, punerea la dispoziie a
meniului, publicitatea bunului, descrierea lui n cataloage i alte propuneri
adresate unui cerc nedeterminat de persoane se consider ofert public
pentru ncheierea unui contract de vnzare-cumprare de bunuri pentru
consum, indiferent dac se indic preul bunului i alte clauze eseniale
pentru ncheierea contractului.
Articolul 806. Vnzarea bunului cu utilizarea aparatelor
automate

(1) Dac la vnzarea bunului se utilizeaz aparat automat, proprietarul

acestuia trebuie s informeze cumprtorul, afind pe aparat (sau n alt
loc), denumirea vnztorului, date pentru relaii cu el, denumirea i preul
bunului, instruciunea despre aciunile pe care cumprtorul urmeaz s le
efectueze pentru plata i recepionarea bunului.
(2) Contractul de vnzare-cumprare cu utilizarea aparatului automat se
consider ncheiat n momentul efecturii aciunilor necesare pentru
recepionarea bunului.
(3) n cazul n care aparatul automat este utilizat pentru schimbarea
monedelor metalice i bancnotelor, valutei strine, procurarea tichetelor,
snt aplicabile normele cu privire la vnzarea-cumprarea de bunuri pentru
consum dac din lege sau din esena obligaiei nu rezult altfel.
Articolul 807. Preul bunului pentru consum
Preul, alte clauze eseniale ale contractului de vnzare-cumprare a
bunurilor pentru consum se stabilesc n mod egal pentru toi cumprtorii.
Articolul 808. Preschimbarea bunului cumprat
pentru consum
(1) Cumprtorul are dreptul ca, n decursul a 14 zile din momentul
recepionrii bunului nealimentar, dac vnztorul nu a stabilit un termen
mai mare, s preschimbe bunul la locul cumprrii lui sau n alt loc, stabilit
de vnztor, cu un bun similar de o alt mrime, form, gabarit, model,
culoare sau completare etc., cu efectuarea, n cazul diferenei de pre, a
recalculrii.
(2) Dac lipsete bunul necesar pentru preschimbare, cumprtorul are
dreptul s restituie bunul cumprat, iar vnztorul este obligat s-i restituie
suma pltit.
(3) Cererea cumprtorului de a preschimba bunul sau de a-l restitui
urmeaz s fie executat dac bunul nu este utilizat, nu i-a pierdut
calitile de consum i dac exist probe c a fost cumprat de la
vnztorul respectiv.
(4) Bunurile care nu pot fi preschimbate sau restituite n temeiul
prezentului articol se stabilesc prin lege sau prin alte acte normative.

OPIUNEA
Articolul 792. Opiunea
Prile pot conveni asupra dreptului unilateral al cumprtorului de a
achiziiona un bun pn la un anumit moment (opiunea de cumprare) sau
asupra dreptului vnztorului de a vinde n aceleai condiii un bun
cumprtorului (opiunea de vnzare). n privina contractelor de opiune se
aplic normele de vnzare-cumprare dac prile nu convin altfel.
S e c i u n e a a 4-a
DREPTUL DE PREEMIUNE
Articolul 793. Cumprarea n baza dreptului de preemiune
(1) Titularul dreptului de preemiune poate face uz de el n cazul n care
persoana obligat ncheie cu un ter contract de vnzare-cumprare.
(2) n cazul n care de dreptul de preemiune beneficiaz cteva persoane
mpreun, acest drept poate fi exercitat numai n comun dac legea sau
contractul nu prevede altfel.
(3) Dreptul de preemiune nu este transmisibil i nu trece prin
succesiune dac contractul dintre persoana obligat i titularul dreptului de
preemiune nu prevede altfel.
Articolul 794. Notificarea cu privire la intenia de vnzare
Persoana obligat urmeaz s informeze nentrziat titularul dreptului de
preemiune despre intenia sa i condiiile vnzrii. Informarea poate fi
executat de terul cu care vnztorul intenioneaz s ncheie contractul
de vnzare-cumprare.
Articolul 795. Exercitarea dreptului de preemiune

(1) Dreptul de preemiune se exercit pe calea informrii persoanei

obligate.
(2) Dup primirea informaiei despre intenia de vnzare, dreptul de
preemiune poate fi exercitat n termen de o lun n cazul terenurilor i n
termen de 10 zile n cazul altor bunuri dac acordul dintre pri nu prevede
altfel.
(3) Prin declaraie fa de persoana obligat, ntre ea i persoana
mputernicit se ncheie un contract de vnzare-cumprare n condiii
stabilite de persoana obligat i de ter.
(4) Persoana obligat poate cere ca dreptul de preemiune s se extind
asupra tuturor bunurilor care nu pot fi separate fr a fi dezavantajate.
(5) Dac terului i s-a amnat achitarea preului de cumprare, cel care
are dreptul de preemiune poate beneficia de amnare dac ofer o
garanie pentru suma ce urmeaz a fi pltit.
(6) n cazul n care obiectul exercitrii dreptului de preemiune este un
teren, nu este necesar garanie dac pentru preul de vnzare a fost
convenit o ipotec asupra terenului sau dac la preul de cumprare se
adaug o datorie pentru care exist o ipotec ce greveaz terenul.
Articolul 796. Nulitatea acordului de neaplicare a dreptului
de preemiune
Acordul dintre persoana obligat i ter este nul dac prin el contractul
de vnzare-cumprare este condiionat de neexercitarea dreptului de
preemiune sau dac persoana obligat i rezerv dreptul de a rezolvi
contractul la exercitarea dreptului de preemiune.
Articolul 797. Executarea obligaiilor suplimentare
(1) Dac terul i-a asumat, conform contractului de vnzare-cumprare,
o obligaie suplimentar pe care titularul dreptului de preemiune nu poate
s o execute, ultimul va fi obligat s plteasc valoarea obligaiei
suplimentare.
(2) Dac evaluarea bneasc a obligaiei suplimentare este imposibil,
nu se admite exercitarea dreptului de preemiune. Clauza obligaiei
suplimentare pierde valabilitatea dac scopul ei const n excluderea
exercitrii dreptului de preemiune.

1.contractu de schimb
2.contractu de donatie
3.contractu de instrainare
4.contractu de renta
5.contractu de imprumut
6.contractu de comodat
7.contractu de vinzare cumparare
8.vinzarea cumpararea a bunuri pentru consum
9.vinzarea cumpararea a intreprinderii cu complex unic
10.contractu cu pact de rascumparare
11.vinzarea la licitatie
12.vinzarea dr litigioase
La proba sau la vedere