Sunteți pe pagina 1din 23

PARTEA a III-a

';De la doi la trei ani


Introducere
...
Copilul de doi ani are nevoie de multa actiune. Este mai curios si mai activ,
pentru di este mult mai constient de lumea care 11 inconjoara. Marimile, culorile ~i
ormele au deja injelesuri pentru el si este incantat sa i~ifoloseasca cunostintele pentru
a-~i imbogati experienta.
Vorbeste mai bine ~i po ate chiar sa recite poezii scurte, rime si sa interpreteze
unele cantecele. Vocabularul sau s-a rnarit, participa mai des la conversatie si este In
stare Sa isi aminteasca 0 insiruire de evenimente. Unii copii de aceasta varsta pot avea
tendinta sa se balbaie pentru di gandesc mai repede decat pot sa vorbeasca. Copilul va
fi avantajat daca il veti asculta cu rabdare atunci cand se straduieste sa se exprime

singur.
Copilul se va distra mazgalind In sus ~i in jos cu orice instrument i se da: un
creion obisnuit, un creion cerat sau 0 carioca. Mazgaliturile In sus si in jos vor evolua
ill curand in trasaturi de condei dus-intors si circulare. Este inceputul expresiei artistice
si creative a copilului. Este nevoie de multe laude ~i incurajare, pentru ca. el i~i
exprirna acum .viziunea" sa asupra mediului care il inconjoara, Critica la aceasta
varsta poate avea un efect negativ asupra Iibertatii de creatie a copilului.
Cei mai multi copii de aceasta varsta prefera activitatile In care sunt implicati
muschii mari, ca alergatul, saritul, lovitul, dansul, pedalatul, impinsul, trasul,
aruncarea mingii si participarea Ia jocuri simple. Dorinta puternica pentru activitati
motorii este prezenta deoarece copilul si-a dezvoltat 0 coordonare motorie mai buna.
Activitatile fine si grosiere ar trebui sa fie incurajate pentru a asigura rafinamentul
coordonarii ill ambele domenii.
Diferentele de marime sunt vizibile pentru un copil de doi ani. Poate identifica
membrii unei familii ~i l~i da seama ca sunt mai mari decat el pentru ca a devenit mult
mai constient de el insusi, Poate chiar sa i~icunoasca numele, varsta si sexul.
.
Povestile reale si fantastice 11 intereseaza foarte mult, In special povestile eu
animale. Perioada de interes nu este prea indelungata, dar poate asculta atent povesti
scurte ~i rime. Imita mnlte cuvinte ~isunete pe care Ie aude. Se poate preface eli este in
lumea sa supranaturala. Aceasta este una dintre nevoile copilului, aceea de a-~i
exterioriza sentimentele ~i de a Ie adapta la Iumea reaia.

Nota: Autorul ~i editura care publica nu sunt responsabile pentru rarurea sau
moartea provocate de utilizarea gre~itli a materialelor sau a recomandarilor. In
activitatile eu copiii, materialele trebuie alese cu grija pentru a nu pericIita siinatatea ~i
siguranta copilului; supravegherea din partea adultului este esenJiala.

Doi ani - Saptamana

Humpty - Dumpty*
Folositi doua bucati de carton alb de aproximativ 25 x
30 cm. Desenati si decupati doua ovaluri mario Desenati 0 linie
pe mijloeul fiecarui oval cu 0 carioca neagra, De asemenea,
folositi carioca pentru a adauga doi ochi, doua puncte pentru
nas si 0 gura ziimbiireata In jumatatea de sus a unuia dintre
ovaluri.
.Colorati ovalul de jos cu 0 culoare stralucitoare,
Decupati ovalul din fata in jumatate, de sus in jos, astfel incat
sa semene cu un au spart. Decupati patru bucati mici de arici si
lipiti-le in partea de sus si de jos a spatelui. Doua bucati vor fi
in stanga si doua 111 dreapta. Lipiti bucatile de arici pe partea
din spate (dos), astfel InCat atunci cand fata si dosul sunt potrivite impreuna, sa fie
incheiate cu ajutorul ariciului. In acest fel, Humpty Dumpty poate fi reunit dupa ce a
fost spart. Pot fi adaugate fasii de hartie pentru brate ~i picioare, daca vreti. Totusi,
copilul va manui mai usor puzzle-ul daca nu va avea brate ~i picioare.
Cititi-i copilului urmatoarea rima:
"Humpty Dumpty era sus pe-o arcada
Cand spre pamant a-nceput sa cada.
Nici chiar cei care erau langa rege
Din el nimic.nu au putut alege"
Dupa ce i-ati citit rima de mai multe ori copilului, aratati-i Humpty Dumpty
din carton. Aratati-i fata .~idosul.lui Humpty Dumpty. Subliniati-i cuvintele utilizand 0
inflexiune potrivita a vocii. Spuneti-i copilului ca toate lucrurile au 0 fala si un spate.
Rugati-l sa gaseasca fata si spatele altcuiva in afara lui Humpty Dumpty. Copilul i~iva
da seama, poate, 'ca are si el 0 fatii ~i un spate. Dacii nu a descoperit singur, aratati-i
acest lucru dumneavoastra, Continuati sa cautati alte Iucruri si sa le descoperiti
lmpreuna fata si spatele.
Liisari copilul sa cerceteze Humpty Dumpty-ul pe care l-ati confectionat. Dupa
o scum perioada de timp, aratati-i cum sa se joace eu Humpty Dumpty, daca nu a
descoperit singur.
RepetaJi rima ~i aratati-i copilului cum sa-l puna pe Humpty Dumpty la lac.
Incurajati-l sa spuna rima impreuna cu dumneavoastrii. Repetati activitatea de mai
muIte ori, pana cand copilul poate sa-t "sparga" pe Humpty Dumpty $i apoi sa-l puna
la loc singur. Ca 0 extensie a acestei acttvitaJi, lasati copilul sa se ~refaca in Humpty
Dumpty. Copilul poate sta pe 0 perna care. reprezinta arcada. In timp ce recitii

*HuJ1ipty Dumpty este personajul in forma de ou al unei binecunoscute rime engleze


pentru copii ~i al cartii lui Lewis Carroll, Prin oglinda (Mrad.).

96
97

poezioara, copilul se preface di a cazut de pe zid exact 'in momentul in care spune
cuvintele "a-nceput sa cada".
Aceasta activttate dezvolta:
constientizarea rimelor:
constientizarea notiunilor ,Ja{ii ,. si ..spate ":
constientizarea faptului ca. atunci cdndceva Sf! stricti. 'poate fi reparat;
libertatea de a dramatiza.

Doi ani - Saptamana 2


lack din cutie (lack in the box*)
Faceti rost de 0 cutie care este destul
de mare pentru ca 'in ea sa incapa copilul In
pozitie stand sau ghemuit. Daca partea de sus
este fermata din doua bucati, lipiti-le pentru a
forma un singur capac. Decupati trei dintre
marginile capacului eu un cutter sau Ull cutit
ascutit, astfel incat capacul sa se deschida usor.
Aratati-i copilului cum se "deschide" si
se ,,Inchide" capacul
cutiei. Discutati ce
inseamna
cuvintele
"deschis"
si "tncrns"
Aceste concepte au fost introduse la varsta de
un an, activitatea din Saptamana 51.
Ghemuiti-va, puneti-va mainile pe cap si rugati-l pe copil sa faca la feI.
Copilul se va preface ca este in cutie cu capabul inchis, Spuneti-i: .Prefa-tc ea te
cheama Jack".
Spuneti urmatoarea rima cu gesturi si rugati-l sa' asculte si sa sara din pozitia
ghemuit atunci cand aude ca spuneti cuvantul "hop!".
.Jack din cutie tace chitic.
Nici 0 suflare ori raza de scare. Ce
lntuneric, nu se vede nimic! Deschide
capacul si afara, hop, sare".
Repetati aceasta rniscare de mai rnulte ori. Apoi invitati copilul sa se catere In
cutie. Spuneti-i ca yeti 'inchide capacul i 'iniiuntru se va face llltuneric, pana cand el va
deschide capacul. Amintip-i sa asculte ~i sa sara In sus atunci cand aude cuvantul
"hop!". Repetati rima cu gesturi. Dadi pare ca se distreaza, continua~i pana cand copilul se plictise~te. Mai tirziu, poate fi lasat sa interpreteze poezia independent ~i se va
amuza copios atunci cand va !~ni ,,hop" din cutie.

* Jack in the box este 0 jucarie care COllsta intr-o cutie din care, atunci cand i se
deschide capacul, sare un personaj nostim aflat pe un arc. in traducere, am pastrat
prenumele englezesc Jack. (n. trad.).
98

Alta data, introduceti, cu gesturi, cantecul "Nevastuica, hop, pleaca". Invitati


copilul sa mearga 'in jurul a ceva ce va prefaceti cil este 0 sticla cu otet. in timp ce
dumneavoastra si copilul pa~iri In jurul sticlei cu otet, spuneti sau canta!i urmatorul
cantec eu gesturi:
Nevastuica fugarita de rnaimuta,
Ce credea ccitotu-i 0 joaca,
In jurul sticlei de otet,
Zice "hop"~i apoi pleaca.
La cuvantul "hop" bateti din palme. Ajutati-l pe micut sa li dea seama ca
trebuie sa asculte cuvantul "hop!" si de asemenea sa bata din palme impreuna eu
dumnea voastra.
Pentru imbogajirea ulterioara a activitatii, aratati-i copilului 0 imagine cu 0
maimuta i 0 nevastuica, Spuneti-i copilului ea sunt animale cu blana, pe langii: alte
amanunte care credeti ca il vor interesa. De exemplu, cil: au doi ochi, un nas, doua
urechi, patru picioare, 0 coada, ca i alte trasaturi ~iobiceiuri.
.

Aceasta activitate dezvolta:


ascultarea ~i reactia la un semnal;
.

0 perceptie mai buna a notiunilor


"deschis"~i "fnchis ";
ascultarea unei secvente de actiuni dintr-o poezie. eu gesturi;

memorarea rimelor;

abilitatea motorie grosierd;


independerua st increderea In sine.

Doi ani - Saptamana 3


Partea de sus !ji partea de jos

-y-

Faceti rost de 0 cutie de pantofi


si de doua obiecte familiare copilului, 0
jucarie, 0 morisca, un mosor sau un
cub. Intoarceti cutia de pantofi pe una
dintre laturile sale lungi. Aratari-i copilului .care este partea de sus si care este partea
de jos a cutiei. Acestea vor reprezenta rafturile de sus -?ide jos.
Spuneti-i copilului sa puna unul dintre micile obiecte pe raftul de sus.
Asigurati-va cii denumiti bine obiectul. Explicati-i copilului sa ia acelasi obiect si sa-l
puna pe raftul de jos. Reorientati copilul dad. este nevoie. Repetati aceasta activitate
folosind' aIte obiecte mic!. Continuati sa folositi doua obiecte al caror loc 11 schimbati
de pe raftul de sus pe cel'de jos ~iin;ers.
.
.
Pentru aceastii activitate sunt llecesare numai dow obiecte odata. Aceasta
activitate implica doua etape: ascultarea nUll1eluiobiectului ~i plasarea sa corecta. Prea
multe obiecte vor dezorienta ~i frostra copilu!. Diversificarea obiectelor doua cate
doua va Imboga~i experien~ele copilului eu notiunile "partea de sus" ~i "partea de jos".

Din timp in timp, aratati-i copilului in casa rafturi de sus si de jos sau rugati-l
sa va arate care raft este "sus" si care .jos", in timp ce dumneavoastra il indican sau 11
atinge~.
.
Aceasta activitate dezvolta:
perceptia notiunilor de "sus" si "jos ";
coordonarea ochi - mana;
sensibilitatea tactila La mdnuirea diferiteLor obiecte;
abilitatea de a asculta:

Doi ani - Saptamana 5


Arundi in cutie!

Doi ani - Saptamana 4


,.-

Faceti 0 portie de aluat. Pentru aceasta, amestecap 0 ceases de faina, 0 lingura


e ulei, 0 ceasca de apa, 1/2 ceasca de sare, 2 lingurite de smantana si colorant
limentar. Coaceti la foe potrivit pana cand amestecul formeaza un bulgare.
Framantati-I pana devine neted. Acest amestec va fi pastrat un timp nelimitat Intr-

o
unga de plastic sau intr-o eutie inchisa.
. Folositi 0 tava veche sau 0 fa~a de rnasa individuals de plastic, tapetati eu
artie cerata suprafata de lucru sau utilizati 0 bucata de carton invelita eu hartie
ucioasa. Puneti aluatul pe suprafata de lucru si folositi-va ambele maini pentru a-i
rata copilului cum sa loveasca, sa preseze si sa traga aluatul. Lasati copilul sa pipaie,
a bata, sa preseze, sa traga si sa eerceteze aluatul.
Luati 0 bucata lunga de aluat si faceti un cere unind cele doua capete ale
udi~i. Incurajap copilul sa faca si el un cere. Spuneti-i ca. aceasta forma se numeste
ere. Incurajati copilul sa faca un alt cere. Dad inainte a facut un cere mare, spuneti-i
cum sa faca unul mic, Daca a facut un cere mic, spuneti-i aeum sa fad. un cere mai
mare. Subliniati-i euvintele "mare" i .rnic" pentru a va asigura ca a inteles cele doua

. .

..

Mai rulati 0 bucata de aluat i faceti acum un patrat. Aratati-i eopilului ea


atratul nu este format din linii curbe. Are colturi, Ii puteti arata cum un cere de aluat
oate fi eiupit ill patru puncte echidistante pentru a forma un patrat. Ineurajati-l In
xplorarea aluatului din timp 'in timp si recapitulati notiunile "mare:' si "mie" folosind
luatul. Pot fi utilizate ~i alte materiale pentru a sublinia eonceptele ,,mare" ~i "mic"
cerc" ~i "patrat".
_
,
. Ca 0 prelungire a acestei aetivlti!i, eopilul se poate amuza jueand jocul
Observ". Copilul poate "observa" eeva ,,mare", eeva "mie" sau, alta data., poate
observa" ceva care este un "cere" sau un "piitrat". Aceste lucruri pot fi gasite ill easa,
fara, 'intr-un magazin sau oriunde in alta parte.
Copilul poate, de asemenea, sa se distreze dad ii faceti un cere mare
tinzfuId ambele maini deasAupra capului ~i un cere rilie eu degetul mare _~i c~
aratatorul unei singure maini. Ii puteti spune sa Ie faea singur eu manutele lui.
Aceasta activitate dezvolta:
coordonarea ochi - mana;

100

Faceti rost de 0 minge


dintr-un ciorap, 0 punga cu bilute

r.

Mare ~i mic

otiuni.

constienttzarea notiunilor "cerc" ~i "patrat":


0 constientizare mai buna a conceptelor "mare" ~i "mic":
explorarea lib era pentru a creajorme din aluat;
independenta si increderea in sine;
dezvoltarea sim.tului pipattulu; in jocul cu aluatul.

sau un ghem de sfoara si 0


conserva mare goala. Puneti

-------

,.----A

conserva aproape de copil.


Aratati-i eopilului cum sa arunce

mingea sau punga cu bilute in conserva, lncurajati-l sa foloseasca 0 mana, dar


incuviintati si daca arunca apucand sub mana sau eu varful mainii. Insistenta asupra
corectitudinii aruncarii la aceasta varsta poate dezorienta si frustra copilul. Copilul
poate prefera chiar sa arunee eu ambelc maini. Scopul este sa ocheasca tinta cu mingea
sau punga eu bilute.
Este 0 aetivitate simpla si ar trebui sa-l atraga pe copil. Totusi, explicati-i d.
trebuie sa ocheasca In cutie, si nu spre mobile, lampi sau mese,
_
Cand copilul si-a catigat siguranta de sine la aruneatul mingii la distanta
mica, mutati conserva mai departe de copil. Va fi 0 provocare pentru el si i~i va mari
. abilitatea si increderea in sine.
Aceasta activitate dezvolta:
coordonarea ochi - mana;
coordonarea motorie grosiera;
_. interesul fata de un joc;
tndepltnirea comenzilor;

0 consttentizare mai buna a relatiei dintre distanta si timp. adica raportul


tntre momentul in care mingea este aruncata ~i cel in care se opre~te.

Doi ani

Saptamana 6

Sa facem un colier!

G')

FoIositi mai multe bucati de hartie de eonstruit ~i


deeupati-Ie in zece cercuri ~i zeee patrate, care sunt de
aproximativ 5 em marime. Perforati 0 gaura in fiecare eere
~i patrat. Folosiri un cura!8.tor de pipa lndoit ~i rasueit sau 0
agram de hartie pentru a improviza un ae. Treeep. 0 bucata

101

:
i~~

... :r-

}i?}

~~;.

'~fo'ara de :aproximativ.90 em Iungime prin acul astfel confectionat, Uniti cele doua
ii i legati un patriite1 de carton pentru a actiona ca un nod. Daca faceti
pete ale
dear un singur nod la cele doua capete ale sforii, bucatile de cercuri ~i patrate vor

$toi

aluneea afara,

. .:

'.

An'ita~l'ulc-oipilului cum sa treaca sfoara prin gaurile din cercuri ~i' patrate.
este prea mic pentru a-i explica ce inseamna un model format din
;~~\~ercu~ ~i ~iitrate? liisa!i-l ~ainsire cercu~le ~i patratele in orice ordine. Copilul trebuie
:n~uraJatsa te~me aceasta acu_Vl:ate, chi~ da~a nu 0 va completa in aceeasi zi. Pot fi
,: mwate doar cateva for:ne o~ata, .m ~nc~e de interesul copilului. Atunci cand copilul
:' ,a comp:etat colierul, lndepartati patriiteiul de carton si Iegati cele doua capete
. ~preun~., ~a obp.~e u~ col1~r pe care poate sa-l poarte. Admirati coherul in timp ce
. 1-1 pune~ 111 J.~rul ga~JUl ..I~V1tafl-I sa va spuna care dintre forme sunt "cercuri'~ si care
sunt "patrate- . Culorile utilizate pentru colier pot fi de, asemenea, identificate.
.
. . , Daca I-a. amuzat, copilul rnai poate face un colier pentru a1ti membri ai
familiei. Pot fi utilizate cercun ~l patrate de culori diferite pentru varietate si marirea
interesului.
' .
Aceasta activitate dezvolta:
~.:,r~
'".'~

:-

D'

eoarece copi

coordonarea ochi - mana;


consuennrarea existemei dtferttelor culori:
conJtientizarea faptului ca ~n lucru inceput trebuie terminal;

o constientieare mai bund a nottunilor .. cere "si .,patral";


pretuirea unui lucru facut de mana;
increderea in sine.

Doi ani - Saptamana 7


Plimba-te in cutii!
Faceti rost de doua cutii de
pantofi
care sa' se potriveasca
pe
picioarele copilului, Stabiliti 0 linie de
sosire alegand 0 mobila, u~ obiect sau
Iipind 0 bucatii de banda adeziva pe
podea drept limitii.
Copilului i se va explica sa puna
fiecare picior i'ntr-una din cele doua cutii.
Spuneti-i copilului sa meargii spre linia
de sosire Iacand sa alunece cutiile inainte
in t~mp ce me.rge. Aratati-i: copilului c~
vrep. s~ ~punetI daca pare ca nu mtelege.
IncuraJap-1 sa mearga spre hnia de sosire
. .
,
.
~i.sa se intoarca la locul de pIecare.
PunAeps.a~ n:edonaJ:j "Valsul patmatortlor",daca avert discul sau ~titi cantecul,
au un alt cantec m ntm de vals. Pe masura ce copilul se va mi~ca in cutiile glisante. se

f,.f.:. ....
va distra din ee In ce mai mult daca exists si 0 melodie de aeompaniament pentru a
.~
face activitatea mai interesanta, f~i poate inchipui ca patineaza pe gheata unui lac
.~
.'..~. inghetat. Copilul se poate amuza, de asemenea, alunecand In cutii, In timp ce merge
r;'. .
prin casa, eu conditia sa nu fie periculos,

Aceasta activitate dezvolta:


constientizarea faptului cCi un lucru trebuie dus La bun sfar~'it (linia de
sosire);
coordonarea motorie grosiera;
0 constientizare rnai buna a faptului co poate face ceva diferit ell
picioarele;
constientizarea lateralttdtii stdnga . dreapta;
independenta si increderea in sine.

Doi ani - Saptamana 8


Numele meu
Inva!ati-I sa spuna aceasta rima ca pe

poezie ritmata:

"Ma cheama (numele copilului),


Doi ani lmplinesc,
Sunt fetita (baiat)
$i te iubesc".
In timp ce exersati poezioara ritmata, ridicati doua degete atunei cand spune:
..Doi ani implinesc", Cand spune: ,,$i te iubesc", imbrat~afi copiluL
..
Daca se code~te sa spuna rima, repetati poezioara ritmata ~i faceti 0 pauza
inaintea ultimului euvant din fiecare verso incurajati copilul sa asculte ~i "sa
completeze" cuvintele care lipsesc,
Dupa ce exersati de mai multe ori rima, spuneti-i copilului eli va duceti sa
cautati imagini pentru doua Iucruri. Ridicati din nou doua degete ~i mga!i copilul sa Ie
nume~e. Numiirati: I - 2. Folosip doua degete ale copilulu! $i numiirati: 1 - 2.
Stati jos' impreuna ell eopiIul, uitati-va 'lntr-o carte ~i numarati obiectele dill
pozcle pe care Ie vedeti ill carte. Evitati numiiriitoarea mat mare de doi, deoareee
urmarim ideea de a preda coneeptui numarului doi,
Copilul poate, de asemenea, sa se distreze aranjand cuburi, jucarii, car~i,
nasturi, pietre, scoici, chei sau alte obiecte asemallatoare 1n seturi de cate "doua". Este
un seop simplu, dar importanta activitii~ii este deosebitii.
Aceasta activitate dezvolta:
ca~tientizarea numelui. a sexului :ji a vdrstei capilulut:

con~'tientizarea eoneeptului numaruilli "doi ";

0 eon~tientizare rnai buna a cuvintelor rimate "fmplinesc "j; "iubesc ";


interesul de a reline 0 rima,

02
103

Doi ani - Saptamana 9


Ce culoare port?'
. Priviti hainele copilului si aratati 0 anumita culoare.
Numiti culoarea.
Spuneti-i copilului sa caute ceva in camera de aceeasiculoare. Daca nu g~siti ceva de
aceeasi culoare in camera, cautati intr-o carte sau 0 revista.
.
. Repetati aceasta activitate pentru fiecare euloare pe care copilul 0 poarta, Nu
trebuie :facut totul ,?data, ei se poate prelun~i de-a lunguI unei zile intregi. Puteti
petr~ee un "anuml! timp cu fiecare culoare, In acest fel, 11 Yeti ajuta sa-si dezvolte
abilitatea de a recunoste ~i a denurni acea euloare.
.
ARepetarea ritmica a unei rime aparent rara sens, pe masura ce subliniati 0
culoare II poate atrage pe copil sa raspunda mar repede. De exemplu:
'
.Rosu, rosu, rimeaza cu mosu" ..
"Galben, galben, se-ntalneste cu Be"
.Albastru, albastru, pe cer vezi un astru"
.Portocaliu, portocaliu, un dovleac zurliu"
"Verde, verde, printre salcii se pierde"
"Purpuriu, purpuriu, danseaza zglobiu"
"Maro, maro, intr-o dunga si-un caro"
"Negru, negru, ce om integru!".
Jucati jocul acesta In fiecare zi si copilul
ulorilor. Daca stie deja culorile, jucati "Observ" 0
~urm~ de a ~culta si spiritul ~e observatie,
enumirea culorilor sunt concepte importante pe
rebuie sa le stapaneasca.
Aceastii activitate dezvolta:

va invata sa recunoasca numele


anumita 'euloare pentru a-i exersa
Recunoasterea, corespondenta ~i
care un copil de aceasta varsta

perceptia culorilor;

abilitatea de a regdsi aceeasi culoare in aft context;

abilitatea de a denumi culorile;

contientizarea hainelor i a. detaliilor;


abilitatea de a asculta i .l'piritul de observa,tie.

Doi ani - Saptamana 10

punga de plastic cu fermoar sau folositi 0 punga de plastic izolatoare de caldura, daca
.. aveti una. Asigurati-va ca punga este inchisa, avand foarte putin aer inauntru. Pentru a
controla orice neetanseitate, puneti punga sigilata intr-o alta punga de plastic si
inchideti-o. Puneti amestecul sigilat in pungi pe 0 suprafata de lucru plana.
Lasati copilul sii-~i miste mainile usor peste suprafata pungii de plastic. Pasta
subtire se va misca dupa miscarile mainilor si degetelor copilului. Explorarea libera va
fi incurajata pe masura ce copilul manifesta interes. Atunci cand copilul a tenninat de
lucrat, punga cu pasta subtire poate fi pastrata in frigider timp de mai multe zile rara sa
se altereze,
Punga cu amestec mai poate fi data copilului si cu alta ocazie. Va deveni din
ce IT .;e mai constient de sentimentul de racoare pe care ti-l da punga de plastic care
contine pasta subtire si va face proba}>il un comentariu. Explicati-i ca a fost pastrata In
frigider la rece pentru a nu se altera. Incurajati-l sa-~i foloseasca degetul aratator si sa-l
miste usor, de la stanga la dreapta. Nu este nevoie sa folositi cuvintele "stanga" si
"dreapta". Aratfuldu-i copilului miscarea de la stanga la dreapta, miscarea ochilor si
cea a degetelor copilului sunt antrenate pentru invatarea cititului ~i a scrisului. Copilul
se va distra privind si copiind in timp ce faceti linii drepte, linii curbe ~i in zig-zag de
la stanga 1.1 dreapta. Fiecare dintre aceste tipuri de linii trebuie predat si subliniat 'in
parte. In cazul In care copilul insista pe miscarea degetului sau a mainii de sus in jos
sau de jos in sus, lasati-l sa faca cum vrea el.
Pentru imbogatirea ulterioara a acestei activitati, copilul poate fi incurajat sa
faca cercuri si patrate. Unele pot fi mari si unele mici. Discutati cu el despre fonnele si
marimile pe care le poate desena.
Aceasta activitate dezvolta:
asocierea pipditului cu miscarea mdinii;

0 constientizare mai buna a notiunilor "stanga"i "dreapta";


explorarea liberii si creativitatea;
constientizarea varietdtii de linii;

aptitudinile vizuale (copierea).

Doi ani - Saptamana 11


Sari in doua picioare $i intr-unul singur!
Faceti rast de doua fire de lana sau de sfoara. Decupati doua bueati de
aproximativ 2 m ~i de 1 m. Faceti un cere pe podea sau afara cn bucata de sfoara mai
mare ~i un cerc cu bucata mai mica. Discutati cu copilul despre cercul mare ~icercul
mi:c.

Mi~ca-timainile i degetele!
.
_ P~ep o. ceA~ca d~ .:ama intr-un bol de amestecat. ~i Incurajati copilul sa va
.Jute~a ~augatl ~te pup~a_ apa_ pe~tm a fac.e o_pasta subtire. Daca amestecu! pare
rea hchld, m~ ad~ug:p. :fam~._Lasa!l-l pe copil s~ aleaga colorantul alimentar pe care
dore~te. Adaugatl eateva plcatun de colorant ahmentar In amestec ~i tuma!i-l Intr-o

04

Ariita!i-i copilului cum sa sara in sus ~i 'in jos In doua picioare in interiorul
cercului mai mare. Apoi faceti acela~i iueru pentru cercul mic. Numaratoarea tieciirei
siirituri complete sau scandarea 'i:ndemnului "Sari, sari, hop!" vor detennina u~or
copilul sa sara. Copilul poate obosi repede sau se poate plictisi. Aceasta activitate ar
trebui repetata pana cfuld I~i va 1mbunatati performan~ele la sarit in doua pieioare,
fntr-'1n spa~u dat.
105

~ Aratati-i copilului cum sa sara intr-un picior In interioruI cercurilor mare si


c. lsi poate mentine echilibrul mai usor daca I~i tine un picior inapoi ~iin sus, opus
iinii, in timp ce sare pe celalalt picior. Copilul trebuie sa-si exerseze mentinerea
hilibrului pe fiecare picior, unul singur 0 data, 'inainte de a sari in interiorul cercului
semnat. In timp ce copilul sare, numarati si scandati "Hop, hop, stop!" sau folositi
:e cuvinte care rimeaza pentru a mentine interesul copilului.
Ca 0 prelungire a acestei activitati, copilul poate arunea 0 punga eu bilute sau
: obiect In interiorul unuia dintre cercuri si apoi poate sari, 0 poate lua de jos ~i iar
ate sari, ell ambele picioare sau Intr-un picior, in timp ce line obiectul in mana.
ebuie sa precizati cu c1aritate cercul (mare sau mic) ~i activitatea (sarit In doua
;ioare sau Intr-un picior) pe care trebuie sa 0 realizeze.
'
Aceasta activitate dezvolta:
coordonarea motorie grosierd;
constientizarea cercurilor " mare" ~i "mtc ";
constientizarea diferentei lnire sdritul in doua picioare $i sdritul tntr-un

picior; ,
constientizarea notiunilor "interior" it ,.exterior" ale unui contur:

ascultarea $i indeplinirea comenzilor;


constientizarea numdrdtorii unei succesiuni de actiuni sau rime.

Alta data, rasfoi~ 0 revista veche si alegeti 0 poza a unui barbat, a unci femei,
a unui baiat, a unci fetite ~i a unui bebelus. Decupati imaginile, 'in timp ce copilul va
priveste, Puneti-le pe podea si explicati-i cum sa aleaga imagi~le 'in c~r~ c~red: ca a~
putea fi taml din acea familie. Ajutati-l dad este nevoie. Apci, spunep-i sa gaseasca
imaginea in care ar putea fi mama, cele care ar putea fi fratele, sora sau bebelusul.

Laudati-l pentru orice raspuns potrivit, Copilul ar trebui sa-si dca seama

ca imaginile

nu-i reprezinta pe membrii reali at familiei sale, ci ci ele constituie Ul1 joe, imagini
flind utilizate pentru a reprezenta 0 familie oarecarc.
Aceleasi imagini pot fi lipite pe 0 foaie de hattie obisnuita, .hartie colorata
ulasata sau carton si puse impreuna pentru a forma "Cartea familiei". Pentru 0 mai
;;'are atractivitate, paginile pot fi decupate in forma de casa.
Aceastd activitate dezvolta:

0 constientizare mai buna a membrilor familiei;


constientizarea dragostei \~i a afecttunii dinfamilie;
constientizarea diferentelor de marime dintre membrii famtliei;
spiritul de observatie stformarea abilitatilor practice;
con$tientizareajaptu!ui cd imaginile reprezintd oameni reali:
usurinia de a asculta $1 de a recunoaste.

Doi ani - Saptamana 13


Doi ani - Saptiimiina 12

Pot
rmilia mea
Folositi 0 fotografie de familie sau fotografii individuale ale fiecarui membru
familiei. Aratati si numiti pe fiecare membru aI familiei 9i lasati-l pe copil sa arate si
numeasca pe fiecare membru al familiei.
"
Discutati despre membrii familiei. Spuneti ceva anume despre fiecare In parte.
de caracteristici speciale pot fi: lniiltimea, sexul, locul unde mananca la masa, ceea
Ii place sa faca, culoarea parului, tipul de pantofi pe care Ii poarta ~i alte lucruri
nnificative pentru copiL Folosip cuvintele tata (tatic), mama (mamica), sora, frate ~i
)elu pentm a vii asigura ci face legaturile corecte lntre membrii familiei. Pentru a
)linia aceasta discupe, arata!i spre fiecare deget in timp ce spunep urmatoarea rima
legetelor:
(aratati spre degetul mare)
"Uite-o pe mama,
Uite-l pe tata,
(aratap sp re degetul aratator)
(ariitap sprc degetul mi_jlociu)
Uite-l pe fratele meu,
(arata!i spre inelar)
lar langii'sora mea,
(arata~ spre degetul mic)
Uite-I pe eel ~njc,
(folosiJ:i cealalta mana pentru
Cu dragostea mea
a Imbra}i~a toate degeteJe)
Pe toti va ridic".
Repetap ~i incurajati copilul sa copieze mi9cirile degetelor dumneavoastra
(intele. Va fi, poate, in stare sa recite singur aceasta rima a degctelor.

~i

sa

pictez!

Tapeta? 0 suprafata de lucru plana eu 0 foaie mare de ziar, Desenati marginile


unui patrat sau dreptunghi eu 0 carioca groasa, Accsta va fi chenarul sau granita pentru
pictura copilului. Protejati hainele copilului cu 0 cama~a vcche, Camasa va fi
imbracata de copil cu nasturii In spate, Se va potrivi mai bine daca manecile vor fi
taiate. Lasati copilul sa foloseasca 0 pcnsula obi~nu.ita, de aproximativ 5 em lil-time.
Faceri rest de ni~te resturi de acuarele sau tempera ~i folositi 0 singura culoare odata.
Pentm comoditate, va fi pusa 0 cantitate mica de culoare Intr-o conserva de sue sau de
supa. Conserva va fi pusa lntr-up castron sau lntr-un alt vas pentru a mic~ora risipa de
vopsele. Spala!i pensula daca schimbati culoarea ~i lasa!i prima c~loare sa se ~~uc~
inainte de a folosi alta culoare, pentru a preveni arnestecarea culonlor. Pot fi utlhzap.
coloranti alimentari ~i api, daca prefera!i, in loe de tempera. Culoarea nu va fi la fel de
vic, dar copilul va pareurge acele~i etape de mvatare a picturii.
.
, .
Aratati-i eopilului cum sa inmoaie pensula 9i sa 0 scurga de marglmle
conservei, pentru a elinnna excesul de vopsea, Cu pensula umeda, expl}cati copilului
Ctml sa J.lltinda vopseaua pc hilrtic In chenarul care a fost desenat. Incurajati-l sa
picteze orice vrea ~i sa umple 0 suprafata cat mai mare. Observati tu~e1e copilului.
Sunt in sus !;d in jos, mainte ~i inapoi sau face mi~ciiri circulare eu pens\lla? Toate
aceste mi~carj trebuie dezvoltate pentru a ~ti mai tar-ziu sa picteze un obiect dupa
natura,
indemna~ copiluI sa vii spuna 0 poveste despre pictura lui atunci cand a
tcrminat de pictat. Incuviintati arice poveste~te. Lauda ~i incurajarea sunt absolut

aecesare si trebuie sa evitati critica. Puteti sa agii~ri capodopera,


nembri ai familiei sa 0 poatii admira.
Aceasta activitate dezvoltd:
explorarea lib era prin picturd;
creativitatea;
constienttzarea chenarului;
coordonarea ochi - mana si brat;
imaginatia si limbajul pentru descrierea picturii sale.

pentru ca si alti

copilul poate completa numele animalelor si sunetele pe care Ie scot ele, invatate mai
devreme. Poate ca va avea nevoie de ajutor pentru a-si reaminti numele unor animale,
dar cu exercitiu va invata curand numele lor.
Aceasta acttvitate dezvoltd:
deprinderea de a asculta;
deprinderea de a numi animalele folosind indicii vizuale st auditive;

memoria;
tmbogatirea vocabularului;

increderea in sine.

Doi ani - Saptamana 14


Doi ani - Saptamana 15
\nimalele domestice
Pune-le intr-un ~ir!
..
~umpiirap ~ e~e. eu 'p?ze de. animale .domestice, imprumutati una de la
iblioteca sau colectionati imaguu de arumale domestice folosite la aceasta activitate
maginile tre~uie. sa fi.e color~te si sa aiba detalii minutioase, altele'decat cele specifi~
n:malelor . din Imagm~. Cateva animale sugerate: cainele, pisica, pore.u.l, calul,
nagarul, mielul, rata, gaina, cocosul, curcanul si vaca.
.
Mai tntai, folositi imaginile pentru a numi fiecare animal. Exersati numele
~ale.lor cu copilul, pana simtiti ca Ie poate numi corect pe masura ce Ii sunt aratate
n llnagme.
.
Dupa ce devine sigur pe numele animalelor, incercati s~ imitati sunetul scos
e animalul respectiv, Aceasta II va ajuta sa invete sa asociez~ imaginea animalului cu
netuJ pe care il scoate. Cateva sunete sugerate pentru arumale sunt:
caine
ham, ham
vaca
muu, muu
pisica
miau, miau
miel
mee, mee
magar
iiha, iiha
porc
guit, gui]
coco~
cucurigu
rata
mac, mac.
curcan
glu, glu
Ajutati copilu] sa-~i aminteasca si sa reproduca sunetul fiecarui animal ~i
petati aceasta des activitate. Sunetele animalelor il vor interesa pe copil ~i [l vor
muza In aceeasi masura,
Ca 0 prelungire a acestei activitati, inregistrau pe 0 banda numele animalelor
~unetele lor. Ascultati des banda impreuna eu copilu!. Va fi incantat sa incerce sa
ote aeeste sunete si, In schimb, va Inva!a sa-si articuleze limba pentru modelele
matoare de vorbire.
Cantafi cantecul "Old MacDonald"*

pent~ variatie. Pe masura ce este cantat,

~teeul "O.ldMacI?onald': este un foarte cunoscut ~i amuzant cantec englezesc pentru copii,
n mtermedtul c3ruia sunt mvatate sunetele pe care Ie scot animalele clintr-o ferma. rata mai
s 0 ~osibilii varianta in limba romana. Canteeul va fi repetat pe "limba" fiecarui animal.
"Vecinul Donald are-o ferma, I-A-I-A-O
~i in ograda sunt trei rate, I-A-I-A-O.
Mac aici $i !!@ acoio,
Aici mac. acolo mac. peste tot mac-mac-mac-mac". (n,trad.).

. Folositi un fir de lana sau 0 banda


de aproximativ 1 m lungime. Puneti-o In
linie dreapta, astfel incat copilul sa 0
vada de la stanga la dreapta. Dati-l
copilului 0 punga de hartie care sa
contina obiecte diferite ca un cub. 0
cheie, un burete, un cleste de rufe, un
nasture mare, 0 piatra, un mosor, 0 jucarie mica, 0 lingura, 0 ceases etc.
Porniti de la stanga si puneti unele dintre obiectele din punga pe sfoara sau pe
banda, Aratati-i copilului miscarea de la stanga la dreapta pe carAe0 poate urmari, In
timp ce mana dumneavoastrii baleiaza firul In aceasta directie. Incurajati copilul sa
continue miscarea de la stanga la dreapta, punand obiectele alese din punga pe sfoara
sau pe banda, panli cand punga s-a golit.
lncurajati apoi copilul sa culeaga fiecare obiect odata, de la stanga la dreapta,
pana cand toate obiectele sunt puse din 'nou 111 punga. Cuvintele "stanga" si "dreapta"
nu trebuie accentuate; numai miscarea din mana este suficienta pentru a-I face pe copil
sa inteleaga direcpa.
Repetati activitatea 'in diferite ocazii i inlocuiti obiectele cu altele, pe care le
puneti 'in punga, Repetati unele activitati anterioare, deoarece copilul are nevoie de
mult exercitiu pentru a stapani conceptele de baza si abilitatile.
Aceasta activitate dezvoltd:
constientizarea progresiei de la "stanga" spre "dreapta ";
accentuarea slm{ului pipaitu!ui in manuirea obiectelor din punga;
coordonarea ochi - mana;
abilitatea de a indeplini comenzile it de a jinaliza 0 cerinla;

0 contientizare rnai aprojundata a nOfiunilor .,gal" fi "pe ";


con~fientizarea." unui ,. obiect/alosi! odata.

Doi ani - Saptiimana 16

fiecare set de cate doua obiecte unul cate unul. In acest fel, copilul va vedea ~i va

intelege cii sunt cate doua obiecte identice din fiecare tip. Umpleti din nou cele doua
genti sau sosete si dati-i una dintre genti continand obiecte identice.

lack, fii iute!


Citip rima "Jack,
urmatoarele:

fii iute!".

Cuvintele. sunt

"J ack, fii iute, Jack fii vioi!

Jack, sari peste butoi!" ..

Repetati rima si Aaccentuali cuvintele, .vioi" ~i


"butoi", care rimeaza. Incercati sa adauga]i ~i alte
euvinte care ri!neaza: sloi, gunoi, taraboi, maimutoi,
vrabioi, noroi. Incurajati copilul sa spuna rima de mai
multe on. Daca se arata interesat, incercati sa-l atrageti
mintindu-i cateva euvinte care rimeaza cu .vioi" ~i "butoi".
Sugerati-i sa-~iinchipuie di este Jack. Faceti rost de un bol mic de plastic sau
lositi 0 ceasca intoarsa eu fundul in sus, ca si cum ar fi un mic butoi. Spuneti rima si
curajati copilul sa sara peste asa-zisul butoi atunci cand spuneti cuvantul ,,~ari" din
ma. Copilul ar trebui sa faca exercitii de sarit CLi ambele picioare apropiate.
s..igurati-va cii ati subliniat destul cuvantul "peste".
Alta data, incurajati copilu! sa sara cat mai departe posibil. Puneti un obiect
entru a-i arata cat de departe a sarit falii de punctul de unde a pornit. Spuneti-i
opilului sa sara inca 0 data, pentru a vedea daca sare mai departe. Copilul va' fi
cantat sa observe ca a progresat. Aceasta 11 va motiva sa continue exercitiile de sarit.
Aceasla acttvitate dezvolta:
'
abiliuuea de a asculta si de a memora;
constientizarea rimelor;
jocul de rol;
tmbogatirea vocabularului;
coordonarea motorie grosierd;

----b

tncrederea in sine;

constientizarea

conceptului ..peste '',

Doi ani - Saptamana 17


eanta distractivii

Face~i rost de doua gen!i pentru prfinz sau de


doua ~osete vechi. Punefi obiecte identice in fiecare
dintre ele. Cateva sugestii pentru obiecte pot fi: doua
mosoare, doua capace de la sticle, doua tampoane de
vata, doua buca!i mid de burete, chei, nasturi mari

etc.
Ariitati-i copilului cele doua gel1~ ~i potrivi!i

Luati unul dintre obiectele din geanta si aratati-i-l copilului. Rugati-l sa pipaie
in geanta sa dupa obicctul care este Ia fel cu eel pe care l-ati scos din geanta
dumneavoastra. Amintiti-i copilului ca trebuie "sa pipaie", nu sa se uite. Ajutati-! daca
este nevoie. Punep obiectele potrivite inapoi In genti sau in sosete. Alegeti alt obiect si
continuati pana cand copilul se plictiseste.
Obiectele din genti sau din sosete pot fi schimbate, dar copilul trebuie sa-si
dea seama de aceasta pentru a evita confuzia, distragerea atentiei sau frustrarea.
Aceasta activitate dezvolta:

constientizarea $i utilizarea stmtului pipaitului;


abilitatea de a/ace corespondenta intre obiecte identice;

coordonarea manu ala;


indeplinirea comenzilor.

Doi ani - Saptamana 18


Cei trei ursulett=
Cititi-i

copilului

Cei trei ursuleti ~i


urmatoarele intrebari:
- Unde s-au dus ursuletii?

povestea
puneti-i

- Cine a venit sa-l' vizireze In timp ce


erau plecati?
- Mancarea carui ursulet i-a placut
eel rnai mult lui Goldilocks?
- in a1 ciirui pat a dormit mai Intru?
- Am uitat ceva din poveste, ce ti-ar

placea sa-mi povestesti?


Aceasta lasa discutia deschisa pentru orice rememorare sau comentariu al
copilului.
Daca nu poate raspunde la intrebari, cititi povestea din nou ~i aratati-i

raspunsurile.
Invitati copilul sa gaseasca un scaun mare pe care sa se ascze si pe care 11veti
numi scauriul lui Ursul-tata. Rugati copilu! sa gaseasca scaunul mijlociu ~i sa-l
denumeasdi scaunul Ursoaicei-mame. Apoi sa cal.l';e in jur scaunul Ursuletului-bebe.
Daca nu aveti un, scaun mie, incercati sa gasiti un taburct sau intoarceti cu fundulin
sus Ull castron mare ~i invita~ copilu! sa stca pc scaullul Ursuletului-bebe. Intrebati-l
care scaun Ii place cel mai mul!. .
Alta data, invitati copilul sa va spulla povestea Cei trei ursu!eri. Ajutati-1
folosiad drept indicatii imagini din poveste. Numara!i personajele din poveste, 1-2-3

* Goldilocks ~j

cei trei urslIle,ti cste 0 cunoscuta povestire englezeasea pentru copiL ale carei
simplitate $i valente pedagogice 0 fae sa fie mult utilizata in invatamantuJ pre~colar (n.trad.).
111

-ursulep plus Goldilocks, inca unul. Numarati 1-2-3-4.


Trebuie sa i se citeasca des si alte povesti simple copilului.
potrivite si jocul de rol vor usura intelegerea si sernnificatia povestilor.
Aceastd activitate dezvoltd:
abilitatea de a asculta si de a memora;
abilitatea de a urmdri 0 secverud;
jocul de r01;
imbogatirea vocabularului;

0 constientizare mai bund a numaratorii


/-2-3-4;
abilitatea de a folosi memoria vizuala pentru a refine.

lntrebarile

Aceasta activitate dezvolta:


coordonarea ochi - mana;
constientizarea notiunii de pereche:
increderea in sine;
sentimentul de a ajuta;

constientizarea numaratorti 1-2;

imbogatirea vocabularul

Doi ani - Saptamana 20


Conturul unei forme

Doi ani - Saptamana 19

sosetete potrivite

Faceti rost de mai multe perechi de sosete. Unele pot apartine copilului, altele
unui frate, unei surori, mamei sau tatalui. Poate preferati sa folositi esantioane din
diferite materiale in locul sosetelor, In acest caz, tiiiap doua bucati din acelasi fel de
material in forma de sosete pereche. Diferitele culori si modele vor face aceasta
activitate mai interesanta,
Aratap-i copilului cii sunt doua sosete din fiecare tel. Amestecati sosetele si
nsirati-le pe 0 suprafata plana 'in fata copilului. Luati una dintre sosete si rugati-l pe
copil sa-i gaseasca perechea. Dati-i 0 mana de ajutor daca este nevoie.
o data ce a potrivit toate sosetele cate doua, explicati-i ca fiecare set se
numeste pereche; 0 pereche inseamna doi. Apoi numarati fiecare set 1-2, 1-2 pentru a-I
ajuta sa inteleaga conceptul numarului doi.
Aceasta activitate poate fi repetata de fiecare data cand sortati rufaria curata.
Copilul trebuie sa aiba destule cunostinte pentru a potrivi $osetele ~i se poate arata
nteresat sa va ajute. Va fi 'in avantajul lui daca il veti lasa sa va ajute, chiar daca
ortarea ~i Impaturirea rufiiriei vor lua mai mult
In acest fel, copilul l~i va

timp.

dezvolta simru1 responsabilitafii ~i va simti mai intens ca face parte din familie.
Cu alta ocazie, vorbip-i despre orice apare In perechi. Milini, picioare, urechi,
ochi, pantofi, manu~i ~i ciorapi sunt cateva dintre nenumaratele lucruri care au
pereche. Pot fi decupate imagini din reviste vechi, lipite pe hfutie ~i adunate Intr-o
ciirticica. Carticica poate fi nurnita "Perechile". Copilul va fi lncantat sa rasfoiasca
noua lui carticica ~i sa numeasca lucrurile care exista In perechi_
112

Desenati ell 0 carioca groasa rosie, pe 0 foaie de hartie, un cere de marimea


unei farfurii de carton. Desenati un patrat cu latura de 14 em cu 0 carioca albastra pe
alta foaie de hartie. Decupati o bucata de sfoara groasa, de marimea circumferintei
cercului. Decupati apoi mai multe Ia~ii de 7 em Jungime, astfel incat sa aveti eel putin
8 bucati. Recuncasteti culorile, rosu ~i albastru.
Aratati-i copilului cum sa utilizeze sfoara si cum sa 0 intinda pe linia care a
fost desenata pentru cere. Intindeti ffi~iile pe laturile patratului,
Recunoasteti cercul ~i patratul. Subliniati numele fonnelor pentru ca el sa-si
aminteasca numele fiecareia atunci cand aratap spre una dintre ele. Discutati despre
linii curbe. Spuneti-i copilului sa rotunjeasca sfoara pentru a forma un cere .: Tineti
mainile copilului si prefaceti-va ca desenati un cere in aero Apoi spuneti-i sa deseneze
el un cerc imaginar I:n aero Ajutati-l, daca este nevoie.
Aratat; spre patrat si intrebati-l daca i~i aminteste numele formei. Spuneti-i ccl
patratul este format din linii drepte. Discutati cu copilul despre colturile (unghiurile)
patratului. Colturile pot fi numite si puncte. fntrebati-I cate ffi~ii trebuie folosite pentru
a forma 0 latura a patratului. Deoarece bucatile decupate au cate 7 em lungime, va fi
nevoie de doua bucati pentru a forma 0 latura a patratului de 14 em. Aceasta 11va ajuta
sa-si fixeze conceptul numarului doi. Copilul se va distra teribil sa formeze un patrat
imaginar In aero
Ca 0 prelungire a acestei activitati, copilul poate forma cere uri si patrate
folosind spaghete colorate fierte (cu colorant alimentar). Aceasta se poate realiza pe 0
suprafata plana sau spaghetele pot fi lipite pe hartie pentru a forma un cere si un patrat.
Copilul poate fi lasat sa mazgaleasca cu un creion cerat pe hartie pentru a
incerca sa deseneze un cere si un patrat.Incuviintati orice deseneaza copilul si laudati-l
pentru efort.
Aceasta activitate dezvolta:

0 con~tientizare mat blma a no/iunilor de cere ~i de patrat;


coordonarea ochi - mana;
con~'tientizarea conceptelor "linti curbe" :ji "drepte";

capaeit'atea de a 'indeplini comenzile;

0 eon~tientizare mai bUM a elilorilor ro~u ~i aibastru.

113

Doi ani - Saptamana

21

Sus ~i jos

Aceasta activitate dezvoltd:


explorarea liberd si rezolvarea unei probleme;
constientizarea notiuntlor "sus" si "jos ";

constientizarea reprezentarilor directiilor "SlIS"

!ii .fos ";

abilitatea de a asculta comenzile ell atentie;

constientizarea progresiei de fa stanga la dreapta;

coordonarea motoriefina

~'igrosiera.

Doi ani - Saptamana

22

Ce era in sertar?
Faceti rest de eel putin 10 pana la 20 pahare de hartie sau de plastic.

rezentati-le copilului Intr-una sau mai multe stive, Lasati-l sa cerceteze paharele
esfacandu-Ie din stiva si refacand apoi stiva, Copilul se poate amuza ciocnind fiecare
iva si urmarind ce se Intfunpla. Discutati cu copilul despre construirea stivei de
ahare in sus ~i_ apoi vorbiti despre darfunarea stivei de pahare. Subliniati cuvintele
sus si .jos". Incurajati copilul sa continue stivuirea si destivuirea cata vreme este
teresat. Daca II ajutati si daca II motivati, 0 va face timp mai indelungat.
Ca 0 extindere a acestei activitati, intindeti 0 bucata lunga de lana sau de
oara pe podea. Incurajati copilul sa puna paharele eu gura in .,sus" si in .jos' intr-un
nd, aliuiindu-le dupa firul de lana sau sfoara intinse, Miscati-va mana de la stanga Ia
repta pentru a-i arata copiJului progresia de Ja stanga la dreapta. Incepeli prin a punc
imele doua pahare: unul cu gura In "sus"~i celalalt cu gura in ,,ios" ~i incurajati
opilul sa Ie foloseasca ~i pe celelalte, ccntiuuand sa Ie puna Intr-un rand, un pahar in
s si un pahar in jos. Cand a terminat, sugerati-i sa Ie stivuiasca si sa 0 ia de la capat,
Pentru 0 accentuare a conceptelor de "sus" ~i .jos", jucati jocul "Simon
une" cu copilul. Copilul va urman comenzile speciale pc care Ie da Simon. Va veti
ce ca sunteti Simon $i Ii Yeti da comenzi. SimOll trebuie sa spuna: "Simon spune:'
ainte de fiecare comanda. Daca insa Simon ii spune copilului: "In picioare!" sau
tai jos!", tara a spune inainte: "Simon spunc", copilul trebuie sa ra!11ma in pozi!ia
uta tn acel moment ~i trebuie sa se mi~te numai Cfuld comanda este precedata de.
vintele: "Simon spune". De exempJu, "Simon spune: ridica-te in picioare!". Copilul
buie sa se ridice In picioare, daca a stat jos. Daca a stat in picioare, va riimane in
cioare. Tot a.}a, daca Simon spune: "Ridica-te in picioare!", rara sa spuna: "Simon
une" mai lntai, ~i copilul se ridiea In picioarc dadi a stat jos, atunci lllseammi. di nu a
cultat cu aten~e. Acesta este un joc bun pcntru a invata copilul sa asculte $i sa
spunda corect. In acela$i timp, il puteti inva.!a conceptele "sus" ~i ,jos". Atunci cfmd
pilul intelege jocul "Simon spune", pot fi introduse difcrite aJte comenzi. Alte
menzi pot ti: sa se intoarca de JUT imprejur, sa ridice mfun.ile deasupra capu!ui, sa-$i
nga varful degetelor de la picioare, sa pocneasca din degete, sa sara In sus ~i In jos ~i
bata din pa!me. Introducerea a prea multe comenzi odam la aeeasta varsta poate
ce la confuzia ~i frustrarea copilului. Deci, il1cercati sa schimbati 0 singura comanda
ata pentru a va asigura ca 0 'inteJege ~i 0 poate reaiiza Cll succes.

Alegeti doua sertare goale din bucatarie, donnitor sau de oriunde pentru
aceasta activitate. Daca este mai convenabil, utilizati doua cutii de pantofi si spuneti-i
copilului ca va jucati ca si cum cutiile de pantofi sunt sertare, Ajutati-l sa inteleaga ca
III fiecare sertar pastram lucruri deosebite. Adunati doua seturi de materiale
nepericuloase, ca Iinguri si capace, sosete si chiloti, hartie ~i creioane cerate, clesti de
rufe ~i mosoare. Amestecati cele doua tipuri de rnateriale care au fost alese si aratati
spre un sertar, spunandu-i, de exemplu: .Acesta este sertarul eu Iinguri! Pune toate
lingurile aici!", Aratati spre celalalt sertar si spuneti: .Acesta este sertarul unde
pastram capacele! Pune toate capacele aici!". Repetati procedeul cu toate obiectele din
cele doua seturi. Continuati aceasta activitate pana cand simtiti ca a inteles ca III
sertare se pastreaza numai anumite obiecte.
Discutati despre pastrarea lucrurilor In anumite locuri. Spuneti-i copilului ca
in acest fel putem sa pastram lucrurile in ordine si sa ne amintim locul lor. Invitati-I sa
mearga cu dumneavoastra pentru a observa ce este pastrat 'in diferite sertare din casa,
Discutati despre lucrurile personale si despre faptul ca unele sertare contin lucrurile
personale ale cuiva, iar ceilalti oameni nu trebuie sa cotrobaie In acele sertare. De
asemenea. invatati-l ca anumite sertaTe pot sa contina Jucruri periculoase, precum
eutitele $i ca, din aceasta cauza, copiii ar trebui sa nu umble In sertare rara a cere voie.
Subliniati nevoia de ordine in casa. Alegeti un scrtar special pentru copil In
care sa-~i pastreze mieile fleacuri care ii apartin. Destina!i 0 cutie de jucarii sau alta
cutie mare, sau un raft copilului pentru a-~i pastra jucariile mai mari sau animalele de
plu~, In acest feI, va Invata sa-~i pastreze ordine in camera ~i sa-~i stranga jucariile. 0
camera va putea ramane ordonata numai daca este Uisat sa aleaga doar un numar mic
de juearii odata pentru a se jtlca. Va trebui obi$nuit sa puna la loc jucariile eu care s-a
jucat, Inainte de a se juca cu altele. Prca multc jucarii accesibilc in acela~i timp pot
duce Ia dezorientarea lui.
.
Aceasta activitate dezvolta:

con}tientizarea ideii de ordine:

contientizareCl ae!iunii de sorlare a obiectelor:


con}tientizarea tipurilor de ohiecte de acela~ifel sau diferite;

dorin,ta de a ojuta;
fnerederea fn sine,:
aecentuarea J"im!uluipipCiitului atunci cand sunt sortate diferite obiecte.
115

Doi ani - Saptamana 24

Doi ani - Saptamana 23


Observ ceva

rosu, observ ceva albastru

Dum-dum-dum!
Gasiti eeva care este In intregime rosu si ceva in intregime
Cititi rima:
"Dum, dum, se-aude toba batand,
Trei oameni inchisi in butoi.
Cine-or fi? Ce credeti voi?
Un macelar, un brutar si-un lumanarar.
Dati-le libertatea in dar",

Spuneti-i copilului sa-si imagineze


cei trei oameni intr-un butoi plutind pe apa,
balansandu-se inapoi si inainte. Spuneti-i pe
scurt cii macelarul prepara carnea, brutarul
coace pfunea, prajiturile si pliicintele si
lumanararul face Jumanarile. Un meserias
este un slujbas sau un muncitor. Subliniati ca
sunt "trei" oameni. Numiti-i din nou si numarati 1-2-3.
.
Alegeti un lighean rotund de plastic sau 0 cutie de carton destul de incapatoare
pentru copil. Invitati-I sa se suie "in lighean sau in cutie ~i sa-si imagineze unul dintre
cei trei oameni. Lasati-I sa-si aleaga personajul preferat.
Spuneti rima din nou, 'incurajati-l sa se miste de jur imprejur ill lighean sau in
cutie si sa-si irnagineze ca pluteste pe valuri, balansandu-se inainte si inapoi. Atrageti-i
atentia asupra primejdiei, dar lasati-l sa se legene si acompaniati-l cu 0 rima ritmata de
cuvinte ea "dum, cum, bum, duium, bucium". Copilul se va distra ascultand rima
ritmata repetata, ca si alte cuvinte care rimeaza cu "dum". Poate ca dumneavoastra si
copilul va puteti gandi la alte cuvinte care rimeazii cu onomatopeea "dum" pe care le
puteti adauga.
. . fncuraja~i copilul sa scandeze impreuna cu durnneavoastra, In timp ce este in
lighean sau 'in cutie. Repetand, copilul va invata in curand sii spuna rima din memorie
~i i~i va putea aminti cuvintele care rimeaza la lutal11plare. Acceptap orice cuvinte pe
care Ie spune, chiar daca nu au sens. Acest tip de raspuns arata cii el a perceput foarte
bine suneteJe. care se aud la fella sIar~itul cllvantului (rima).
Aceas{a activitate dezvolta:
capacitatea de a asculla cu un scop anumit (rimele);
memoria:
jowl de rol;

fmbogci_tirea vocabularului:

libertatea de a face 0 aleger, (pe can: dintre personaje so-1 joace).

116

albastru pentru a fi utilizate "in aceasta activitate. Poate fi un


pulover, 0 camasa, 0 carioca, 0 hartie, creioane cerate sau lana.
Daca nu cunoaste culoarea "ro~u", spuneti-i: .Acesta este rosu!", in
timp ce Ii aratari obiectul rosu. Faceti acelasi lucru pentru culoarea

.atbastru".
Jucati jocul "Observ" cu copilul, Priviti in jurul camerei si
gasiti ceva care contine si culoarea rosu. Apoi spuneti-i copilului ca
,ati observat ceva rosu. Lasati-l sa priveasca in jur pentru a gasi si e1
ceva rosu ~i rugati-l sa va spuna cand a gasit. Continuati jocul pana
cand nu mai reusiti sa giisi~i nimic care contine rosu. Apoi jucati
"Observ" eu culoarea albastru in acelasi fel.
Pentru a face jocul mai interesant, decupati un carton in forma de oglinda eu 0
gaurii In care sa fie oglinda. Priviti prin gaura atunci cand vii uitati la ceva rosu sau
albastru. Aceasta Ii va da copilului un indiciu despre directia in care se afla obiectul
rosu sau albastru pe care 11vedeti.
Incurajap copilul sa rnearga si sa arate spre ceva rosu sau albastru. Ajutati-l,
daca este nevoie. Daca este aproape de obiect, spuneti: "Cald!". Daca merge In
directia gresita, spuneti: .Rece!". Evitati sa tachinati copilul. Succesul 1'1va da
tncredere In el. Luati aminte sa folositi 0 singura culoare odata. Schimbarea culorilor
va duce la confuzia copilului la aceasta varsta. Acest tip de comenzi implica ascultarea
numeJui culorii si gasirea ei intr-un anumit loc. Copilul trebuie sa se simta sigur pe
culoare pentru a-i gasi locul.
Aceasta activitate dezvolta:

0 perceptie mai bund a culorilor "ro~u" si ., albastru ";


abiliuuea de a utiliza indicii pentru rezolvarea unei probleme;
increderea In sine;

imbogdttrea vocabularului;
u~urin!a de a gasi coresponden,te (gasirea unui obiect de aceea~i culoare
cu 1m. altul).
.

Doi ani - Saptamana 25


Ma~inade spalat
Decupa!i 0 poza cu 0 ma~ina de spiHat dintr-o revista veche, un ziar sau un
catalog, Aratati-i copilului poza m~inii
de spiilat ~i lasati-l sa-i observe
caracteristicile. Intrebati-I daca poate .sa imite sunetul pc care 11 scoate m~ina de
spalat cand se umple cu apa. Daca se uita mirat la dumneavoast:;'ii, duceti-va langa
ma~ina de spalat ~i porniri-o, Indemnati-1 sa asculte cum umple apa cuva. Exagera).i
zgomotul pe care 11face apa -"sssss" pentru a-I atrage sa asculte $1 sa imite sunetul
apei care umple cuva ma$inii de spiilat. Uiudati-I pentru orice raspuns pozitiv,
117

Puneti cfiteva haine murdare In masina ~i spuneti-i sa aseulte atunci cand


nasina inccpe etapa de spalare. Lasati-l sa, observe miscarea hainelor de jur imprejur
aca masina lucreaza eu capacul desehis. Inca 0 data, exagerati sunetul "sui~, suis"
pentru a-I atrage sa aseulte si sa imite sunetul din timpul programului de spalare -,
Cu exercitiu, copilul va fi in stare in curand sa imite destul de fidel sunetele
masinii de spalat. Scotand sunete care imita masina de spalat, copilul va fi stimulat
5a~~i rnistc corpul in sus si 'in jos ~i de jur imprejur, imitand etapa respectiva de
palare.
In timp ce masina se misca in programul de centrifugare, incurajati copilul sa
sculte noul sunet - .mmmm". Apoi, recapitulati cdc trei etapede spalare. Mai inrai,
umplerea Cll apa a masinii. A doua etapa, masina spala hainele. A treia, masina stoarce
nainele, Dcci, copilul va percepe umplerea, spalarea ~i centrifugarca. Revedeti cele trei
unete: .ssss", "sui~, suis" si .rnmmm".
'
.
Spuneti-i copilului si explicati-i ce se 'intmnpla In prima etapa, 111 a doua si In a
reia etapa, atunci cand hainele sunt spalate. Copilul poate observa si ca intr-un
rogram lung de spalare sunt mai multe umpleri, spalari si centrifugari.
.
Dupa ce masina a fost oprita, intrebati copilul ce ar trebui sa faceti cu hainele
ill masma de spalat. Acceptati orice spunc, dar explicati-i ea hainele umede trebuie
scate inainte de a fi purtate din nou.
Daca avep .~.muscator, puneti hainele in el ~i spuncli-i copilului sa imite
unetul uscatomlui. In acest timp, nu exagcra!i sunetul, lasa~ copilul sa creeze sunetul
seatorului. Daca nu ave~ un uscator, invitati copilul sa va dea de~tii de rufe in timp
:e aga.!ap hainele la uscat.
Intrebati-I cc se intampla cu apa dill baineIe ude. Explicati-i cii atat caldura.
at ~imi~carea aerului ajuta apa sa se evaporc in aee Dadi norii S~llt vizibili. spuneti-l
opilului ca apa de afara se evapora ~i ajuta Ia fonnarca norilor.
.,
.
Ca 0 extindere a acestei activita~i, Imlluiali UIl ~ervc1el pentru fata ~j liisap-l pe
opII sa sufle in el paua se usuca. Ajutati-l, daea estc ncvoie.
CopHul se poate distra imitand sWlete din easa, c~ telcfonul, mlxcrul, ma~ina
e spalat vase sau dispozitivul pClltru gunoi. AfaTa, copilul poate sa imite sunetul unei
a~ini, aI autohuzulni, al camionului, al trenu/ui, al avionului san al m~inii de tuns
arba.
Aceasta crc:tivilaledezvolta:
eon~tiell[izarea diferileior sunete;

capacilatea de a asculta cu un scop propus;


IJ.}urinfa de a asoeia sunetele ma~'inii de spalat ell etapa din programul de
spalerre:
.
u4'urinfa de a imita slInete;
cOi1.'itientizarea secven/ei de spaiare a ru/idor.
Doi ani - Saptamana

26

a-i drumul sa alunece i rostogolete-o!


.. Faeep rost de 0 cutie sau de un cub ~i 0 de eonserva de cafea sau de sue.
oloSIll doua fire de lana care au fost puse paTaIe! unul eu altul, dar destul de
18

departate, permitand deplasarea copilului In spatiul dintre ele. La capatul firelor de


lana, stabiliti 0 linie de sosire, punand un anumit obiect.
Spuneti-i copilului sa tina cubul in mana si sa-l faca sa alunece printrc cele
doua fire de lroui tara sa Ie atinga, pana ce ajunge la linia de finis. Luati cubul din
mainile copilului si spuneti-i sa mearga inapoi la linia de start.
De aceasta data, copilului trebuie sa i se explice cum
rostogoleasca
conserva printre cele doua buca~ de sfoara, Amintiti-i ca trebuie sa ia din non startul,
daca este atinsa oricare dintre marginile culoarului marcat de firele de lana. Trebuie sa
fie atent si sa rostogoleasca conserva, tinand-o astfel incat sa 0 poata controla, Copilul
poate avea nevoie de ajutor. Odata ce conserva rostogolita a atins linia de sosire
puneti-o lauga cub la punctul de start.
Intrebap copilu] ce obiect a ajuns la linia de sosire rnai repede. Daca nu poate
raspunde la intrebare, repetati activitatea.Subliniati ideea ca unul dintre obiecte se
misca mai usor, Trebuie incurajat sa urmareasca cu atentie.pentru a putea raspunde la
intrebare. Care obiect se misca mai repede in sptiu? Explicati-i copilului ca cel mai
lent este cubul, deoareee nu aluneca user. Copilui trebuie sa munceasca mai mult
prntru a-l face sa se miste,
. Alta data, lasap-l sa lanseze in aluneeare cubul incepand de la start pana la
~inia de sosire, rara sa-l tina. Apoi lasati-l sa rostogoleasca conserva, rara sa 0 tina.
lncurajap-I sa incerce sa stea Intre limite Ie sforii, dar daca fie cubul, fie conserva ating
$i tree peste sfoara, pur ~i simplu spuncti-i eopilului ea au mers mai repede decat
'lnainte, pelltm ca nu Ie-a controlat.

sa

Aceasta activitate dezvolta:

corqtientizarea nO,tiunilor "repede"

!ji "

fncet ":

o con:jfietizarea mai buna a limitelor (stanga


con~tientizarea faptului

dreapta);

aluneca;
u-iurin/er de a respecla comenzile;
con~tientizarea nO/iuni/or de start ~ifini.r
Doi ani - Saptamana

Pot sa

ji

cCi un obiect se rostogole}'te mai u~'or dedit

ma

27

imbrac singur
Gasiti 0 bucata mare de carton care este tot atat de lunoa
ca.t copiluL Intindeti copilul pe carton. Trasa!i conturul
cO!'Pului c.opilului cu bratele ~i picioarele u~or departate de corp.
Folositi 0 carioca pentm a adauga cu ajutoml copilului nasul,
urechile, gura zfunbitoare ~i paml. Reeapitulati paqile corpului ~i
cereti-i sa va ate par~ile respective ale corpulu.i Ja comanda.
Asortati 0 toaletii completii, familiara copilului, compusa
dintr-un !ricou, l1i~te pantaioni scur~ sau uni1 vechi, ~osete ~i
pantofi. IndemnaFi copilu! sa intinda hainele pe conturul din
carton la locul potrivit. Discuta~i ce trebuie imbracat 1n primul
rand, In al doilea rand ~i a~a mai departe, panA cand copUn1 a

~i de lata

119

ntins hainele coreet. Evitati folosirea euvintelor "in al doilea rand" si ,311 al treilea
rand" pana cand copilul nu si-a pus hainele 'in ordinea corecta de mai multe ori.
Repetati activitatea si apoi folositi cuvintele "In primul rand", "in al doilea rand", "in
al treilea rand", pfula cand au fost intinse toate hainele. Este importanta mentionarea '
numeralelor ordinale, dar va fi subliniat numai cuvantul "in prirnul rand".
Daca intinde to ate hainele corect, spuneti-i ca maine se va imbraca singur.
Lasati copilul sa se imbrace singur 111 dimineata urmatoare. Poate ca va avea nevoie de
eva ajutor, dar lasati-l sa faca singur cat mai mult. (Natural, maioul si scuteculle veri
pune dumneavoastra mai intai).
Aceastd activitate dezvolta:
constienttzarea partilor corpului;
constientizarea manmii si a formei corpului;
usurinta de a asocia locul hainelor;
constientizarea numeralelor ordinale "primul", ,.at doilea' si "af
treilea ":
increderea in sine si independenta.

Doi ani - Saptamana 28


Bate din pal me!

Bateti din palme 0 data In fata taliei. Rugati copilul sa bata din
palme exact ca dumneavoastra, Apoi bateti din palme deasupra
capului 0 data si incurajati copilul sa va imite, Leganati-va mainile si
bateti din palme sub genunchi ~i spuneti-i copilului sa faca la fel.
Spuneti-i copilului ca de aceasta data veti bate din palme de
doua ori. Numarati in timp ce bateti din palrne de doua ori la nivelul
taliei. Indemnati-l sa faca la fel. Numarati In timp ce bateti din palme
de doua ori deasupra capului ~i incurajati copiluI sa va copieze.
umarati In timp ce bateti de doua ori din palme subgenunchi si incurajati-I sa faca la
el.
Spuneti-i sa priveasca spre dumneavoastra, sa asculte ~i sa bata din palme. Nu
orbiti 'in timp ce bateti din palme 0 data deasupra capului. Copilul va irnita ~i bate din
alme coreet? Ajutari-1 daca este nevoie, astfel Incat sa In!eIeagii ce urmariti de la d.
in nou, nu vorbi? In timp ce bateJi 0 data din palme sub genunchi, Raspunde cored?
juta}i-l daca este nevoie. Faceti la fella nivelul taliei.
ContinuaJi cu doua batai din palme In diferite pozitii. 0 data ce copilul devine
gur pe ella privit, la ascultat ~i la batut din palme, treceti la diversificarea activitatii
losind una sau doua batai din palme altemativ. Totu~i, faceJi aceasta numai dupa ~e
-ap asigurat cii familiarizat suficient cu 0 singura biitaie din palme, Aceasta va
epinde de copil.
Aceasta activitate dezvolta:
capacicatea de a asculta cu un scop anumit;
capacitatea de a privi cu un anumit seop;
con:jtientizarea schimbarii pozi,tiei corpului;
o conJtientizare mai buna a no,tiunilor "unu" $i .,doi";
'indeplinirea comenzilor.
20

Doi ani - Saptamana 29


Da de-a dura mosorelul!
Faceti rost de trei rnosoare
de

aceeasi marime. Utilizati

carioca pentru a Ie colora unul rosu,


unul albastru si unul galben.
Acestea sunt culorile primare. Toate
celelalte culori pot fi preparate prin
combinarea a doua sau trei dintre
aceste culori, Faceti rost de 0 bucata
zdravana de carton care poate fi sprijinita de ceva stabil pentru a forma un
plan inclinat. Puneti aranjamentul intr-un spatiu larg deschis.
,
Recunoasteti cele trei culori ale mosorelelor. Puneti mosorul rosu in partea
de sus a planului inclinat si lasati-I sa se rostogoleasca pana se opreste. Faceti
acelasi lucru cu eel albastru si cu eel galben.
intreba~i-l pe copil care mosor s-a dat de-a dura mai repede? Care mosor a
parcurs cea mai scum distanta, sau toate trei s-au oprit cam in acelasi loc?
Repetaji activit ate a si notati daca a fost vreo schimbare. Ce euloare a avut mosorul
care a mers
eel mai repede? . Care dintre mosoare a pareurs cea mai scurta distanta? In timpul
acestei activitati, asigurati-va ca ati subliniat notiunea celor trei eulori primare si
conceptul de distanta.
Continuati activitatea, observati si notati culoarea mosorului si distanta pe care
el s-a deplasat, atunci cand a fost lasat sa se rostogoleasca pe planul inclinat. Exista
vreun mosor care a mers mai departe de mai muite ori decat celelalte? Pentru a face si
mai atragatoare activitatea, folositi trei mosoare de dimensiuni diterite si notati daca
apare vreo schimbare in distanta pe care 0 parcurge rostogolindu-se fiecare moser.
Aceasta activitate dezvoltd:
a constientizare mai bund a celor trei culori primare;
constientizarea conceptului de dis tan/a;
abilitatea de a campara distan,ta:
can~tientizarea planului Inc/inat;
con:jtientizarea schimbarii pozi,tiei fn spafiu.

Doi ani - Saptamana 30


Inelul pentru agatat haina
Lua~ un inel de metal pentru agiitat haine $i lipiti scoci In jurul dirligului ~ial
locului, de Imbinare, Face~i aceasta pentm siguranta ~i pentru a proteja de zgarieturi
u~a ~i clanta pe care II veri fixa. lndoiti carligul ~i tineti gatul illelului pentm agatat
haine astfel 'incat sa fie pus in jurul dantei u~ii unde se desfii~oara, activitatea,
.'&npingeti restuI inelului palla la imbinare pentru a sta solid pe u~a.Metalul poate fi
aranjat pentru a fOfI!la un anou perfect rotund.
121

Pentru aceasta activitate, utilizati un ghem de lima sau 0 rninge dintr-un


ciorap. Aratati-i copilului cum sa arunce si sa tinteasca ell mingea pentru a nimeri
exact prin inelul construit din carligul de haine. Luati rningea de jos si incercati sa
~ti~o~.
.
,
Inceperi sa numarati de fiecare data cand mingea trece prin inel. Incuraja!i
copilul sa continue, sugerandu-i sa adune un anumit numar de aruncari reusite prin
inel. Continuati aceasta activitate pana cand copilul se plictiseste. Totusi, lasati inelul
pe clanta pentru copil pentru a-I utiliza ~ialta. dati singur.
Din cfind In cand, ar trebui recapitulate activitatile anterioare si cele care au
avut ncvoie de 0 imbunatatire a indemanarii. Alegeti timpul potrivit pentru a
eintroduce activitatile anterioare care au nevoie de fixare. Cata vreme se predau
onceptele de baza In fiecare activitate, puteti sa diversificati activitatea la libera
umneavoastra alegere In orice mod.
Aceasta activitate dezvolta:
coordonarea motorie grosiera;

0 constientizare mai huna a ochirii unei tinte;

perseverenta de a duce fa bun sfarstt 0 temd;

0 consttentizare mai bund a numdrdtorii;


independenta si increderea in sine.

Doi ani - Saptamana 31

Plimba-te
pe scaral
22

Poate fi mtinsa pe jos

Aceasta aciivitate dezvolta:

constientizarea conceptului "fll[re":

constientizarea conceptului ,.pe ";


coordonarea motorie grosiera;
echilibrul C017)l!Zui;

ascultarea Si indeplinirea comenzilor;

imbogaiirea vocabularului.

Doi ani - Saptamana 32


Qua

in carton (1-2-3)

Faceti rost de un carton gol de oua ~i de niste


stafide, boabe de fasole sau nasturi mici. Utilizati 0
carioca verde si faceti cate un punct mare verde 'in dreptul
cupelor dinspre mana st:inga de pe randul din partea de
sus si de pe randul din partea de jos. Folositi 0 carioca
rosie si faceti cite un punct rosu la capatul din dreapta, de
pe randul din partea de sus ~i de pe randul din partea de
jos ale cartonului de oua. Spuneti-i copilului ca verde
inseamna .Jiai" si va marca semnalul de inceput. Asemanator rosu inseamna stai" si
va marca sernnalul de sfarsit,
.
'"
,
randul de sus.

Spuneti-i copilului sa puna

Asigurati-va

stafida in fiecare cupa din

ca incepe din partea de sus a .Jurninii verzi " si se opreste la "lumina


123

prelungire a unei scari de lernn


sau de metal. Aceasta activitate
In subsol,

poate fi efectuata
garaj sau afara. Daca nu este
.
posibil, intindeti .buditi lungi de
sfoara pe podea pe 0 suprafata
mare care sa imite 0 scara. Doua bUditi de sfoam pot fi taiate in ~ase bucati,
eprezentand laturile lungi ale scarii. Pot fi utilizate ~ase sau mai muite mlouri de la
rosoapele de hartie, avand 0 bucata de sfoata trasa prin interioml fiecaruia pentm a
ace barele transversale (treptele) ale imita~ei de scara. Capetelc sforii fiecarui mlou
ot fi legate de bucata mare de sfoara. Dupa legarea mlourilor la loc, umpleli ficcare
ulou eu ziare pentru a preveni turtirea lor.
Aratati-i copilului cum sa se plimbe "Intre" trepte tara sa Ie atillga. Spuneri-i
a se intoardi. ~i sa ajunga din nou In punctul de pomire in acela~i mod. Fiti sigur ca
1i aceentuati cuvantul "Intre" suficient.
Apoi, explicati-i copilului cum sa umble "pe" trepte, fiind foarte atent sa-~i
na echilibrul ~i sa nu calee intre trepte de aceasta data. Explicati-i Inca 0 data cum sa
e 'intoarca $i. sa ajunga din nou 111 punctul de start. Subliniati cuvantul "pe".
Ca 0 extindere a acestei activita!i, lncuraja~ copilul sa se plimbe din nou
Slltre" trepte, sa ia de jos un obiect la capatul scarii ~i sa se illtoarcii In punctul de
omire cu obiectulin mana. Aceasta se poate face ~i ca.nd copilul umbla "pe" trepte.

22

rosie" a randului de sus. Apoi, explicati-i sa se intoarca Ja lumina verde din randul al
doilea si sa puna 0 stafida in fiecare cupa, prula cand ajunge la ultima cupa de la
lumina rosie a randului de jos, Verificati daca a executat corect si ajutati-l daca este
nevoie. Apoi goliti cartonul de stafide.
Urmati acelasi procedeu, pun and cate doua stafide ill fiecare cupa. Dad pare
interesat, continuati cu plasarea a trei stafide In fiecare cupa. Amintiti-va sa goliti
cupele de stafide inainte de a incepe cu un nou concept de numar.
'

La aceasta varstii. conceptul numarului trei este sufieient. Numanitoarea peste


trei este foarte buna, dar realizarea de seturi de obiecte mai mari de trei poate sa
depa.~eascii copilu!. Este rccomandabil sa facefi seturi de unni, doua ~itrei obiectc_ dar
din materiale diferitc. Aceasta II va ajuta sa-~i construiasea 0 buna bazii. p~ntm
In}elegerea l1umerelor. Solicitandu-I prea mult ~i prea devreme, II pute~i frustra ~i ii
puteti crca eonfuzie copilului. Unii eopii refuza anumite activitati, deoarece
sunt provocap prea devreme,.lnainte de a fi pregatiJ:i pentm un concept de baza. "Incet
~i eu rabdare" cste cheia succesului.
Accasta activitale dezvolta:
fntelegerea grupurilor sou seturitor de unul. doua. frei obiecte:
o con.rtientizare mai buna a progresiei de La stanga fa dreapta;
con~tientiz(1rea semnalelor de ,.hai " "slai";
o con~tientizare mal bund a randurilor;
independen,ta ji increderea in sine.

123

Doi ani - Saptamana 33


Privitul, pipaitul ~i gustatul fructelor
Adunati un mar rosu, 0 portocala, 0 banana si 0 cap~una. Aratati-i copilului un
singur fruct odata ~i spuneti-i numele, Rugati-l sa repete numele fructului. Apoi
prezentati-i celelalte fructe in acelasi mod. Rugati-l sa recunoasca culoarea fiecarui
fruct. Asigurati-va ca zaboviti eu fieeare fruct in parte destul, pentru ca el sa-i retina
numele, cuJoarea ~isa fie capabil sa va spuna cate ceva despre el. De exemplu, eu ee
forma se aseamana? Cum este la pipait pe dinafara? Remarcati mirosul specific al
fiecarui fruct. Este pe dinafara neted sau aspru? Copilul poate adauga si eeva ee a
observat singur. Puneti fiecare fruct intr -un rand, de la stanga la dreapta si jucati jocul
"Gase~te-I". Dumneavoastra numiti fructul, si copilul il alege din rand si 11repune in
rand. Jucati jocul pana ce toate fructele au fost alese. Continuati jocul rugandu-l pe
copil sa gaseasca un fruct care are 0 anumita culoare. Pentru rosu, copilul trebuie sa
faca alegerea intre mar si dip~una. Faceti corespondenta intre aceste doua fructe
pentru a va asigura ca a inteles ca au aceeasi culoare, dar sunt fructe diferite.
Continuati, pana cand au fost alese toate fructele dupa culoare.
Puneti fiecare fruct intr-o punga separata mara pentru mancare si inchideti
punga, astfel incat copilul sa nu poata vedea inauntru. Jucati "Giise~te-l" din nou, dar
de data aceasta, copilul trebuie sii aleaga fructuJ dupa miros. Puteti juca jocul In doua
moduri. Dumneavoastra numiti fructul, si copilul 11gaseste pe eel corect dupa miros
sau puteti lasa copilul sa aleaga 0 punga inchisa cu un fruct ill ea si sa spuna ce fruet a
detectat dupa miros. Pentru mai mult interes, schimbati pozitiile pungilor.
Repetati aceste activitati de mai multe ori ~i introduceti mai tarziu alte fructe
ill acelasi fel. Copilul va reusi sa-si imbtinatiiteasca vederea si mirosul.
Alta datii, prezentap-i senzatia gustativa. Taiati fiecare fruct in jumatate ~i
Iasati-l sa miroasa din nou. Este timpul potrivit pentru rememorarea numelor fructelor.
Dati-i 0 bucata din fiecare fruet odatii ~i vorbiti-i despre ce gust are fiecare truct.
Spuneti-i copilului sa inchida ochii $i sa deschida gura. Pune}i-i 0 buciitica
dintr-un fruct in gurii. Spuneti-i copilului sa mestece buca!ica ~i sa va spuna numele
fructului ~i ce gust are. Puteti, de asemenea, sa-i spuneti copilului ce culoare are
fructul pe dinafara. In acest fel: copilull$i folose~te simtul gustului pentru a recunoa~te
fructul. Repetati aceastii activitate, Inlocuind fructele eu altele. Aeeasta li va
1mbunatiip perceptia culorii, mirosului ~i gustuJui. In timpul meselor, atunci cand unlll
dintre fructe este un fel de mancare, recapitulati llumele, culoarea ~i gustul sau. In
acest fel, veti putea sa fixap cuno~intele copilului despre fructe.
Aceastii activitate ar trebui sa fie efectuata de muite ori nu numai Cll fmcte, ci
~i cu alte mancaruri, carne, legume. Sim~rile copilului vor fi rafinate daca aceasta
activitate este realizata cu exigen!ii. CUllo~tinreIe trebuie fixate ori de cate ori aveti
ocazia.
Aceasta activitate dezvolta:
con~tientizarea simfurilor mirosului, pipaitului ~i gustului;
u~urin!a de a rezolva probleme;

abilitatea de asculta;
libertatea de alegere;
imbogatirea vocabularului;
increderea in sine si independenta.

Doi ani - Saptamana 34


Plimba-te (1-2)!
Utilizati 0 bucata lunga de carton de aproximativ 120 cm
lungime sau lipiti doua buca!i mai scurte pentru a face una lunga.
Pot fi utilizate in aceasta activitate si 0 jaJuzea veche pentru ferestre
I
sau un covor vechi. Daca nu aveti la indemana nimie din toate
acestea, folositi trei bucati de sfoara paralele pentru a marca un
I
spatiu
de 120 cm lungime si de cel-putin 60 cm latime. Aceasta va
2
lasa aproximativ 30 cm intre bucatile de sfoara, Ar trebui taiate si
cinei bucati mici de sfoara in bucati de 60 em lungime si puse la 30
I
2
em la stanga si, respectiv, la dreapta fata de sfoara din centru, pentru
a forma casute de sus 'in jos, intr-un chenar de 120 em.
Presupunand ca planuiti sa folositi carton, desenati 0 linie eu 0 carioca in
centru, de sus in jos. Apoi desenati linii de la stanga la dreapta, la distanta de
aproximativ 30 em una de alta, pentru a forma casute. Scrieti numarul 1 in fiecare
casutii din stanga si numarul 2 in fiecare casuta din dreapta. Lipiti-l pe podea pentru a
evita alunecarea copilului pe carton. Daca folositi sfoara, scrieti numere pe cartonase
si puneti-le in fiecare casuFi de sus in jos.
Incurajati copilul sii paseasca In primul ~et de casute 1 si 2 punand mai intai
piciorul stang pe I si apoi piciorul drept pe 2. Indreptati-l sa puna piciorul stang in
ciisuta urrnatoare, care este marcata cu 1 ~i piciorul drept in casuta urrnatoare, care este
mar~ata eu 2. In loc sa spuneti stanga-dreapta, In timp ce eopilu! merge Inainte,
numarati 1-2,1-2, 1-2, 1-2.
'Atunci cand capilul ajunge la sIar~it, indemnati-l sa se 'intoarca la punctul de
start. Yeti evita sa numiirati Inapoi daca se intoarce Imprejur ~i merge inapoi pe
casutele nUluarate. Altfe!. va vedea numerele rasturnate. Aceasta activitate trebuie
repetata des pentru a fLxa riciirile picioarelor stang ~i drept.
Ca 0 extindere a acestei activitati, copilu! poate pune patru obiecte la fel, pe
toate cifrde 1, ~i ait set de obiecte la fel, pe toate cifreie 2. Poate sa fie indemnat sa
care 0 saeo~a de eumpiiraturi sau ceva asemanator ~i sa mearga inainte in spatiilc (1)
din stanga ~i (2) din dreapta. Atunci cand pa~e~te in ciisu!a 1, trebuie sa euleaga
obiectul din acea casuta, stand numai pe piciorul stang. Cand i~iDune picierul drept
jos In ciisu!a 2, trebuie sa puna primul obiect in saco~a ~i sa ia de jos obiectul din
ciisu~a 2 ~i sa-l puna, de asemenea, 'in saco~a. La fel, va p~i in continuare In casuia
urmatoare eu numarul I ~i va Iua de jos urmatorul obiect din acea casu!a, in timp ce li
tine echilibrul 'intr-un pieior (stangul) inainte de a sta in ambele pieioare, eu piciorul
drept In casu!a 2 ~i va continua, pana caud va ajunge la srar~it. In acest
I

125

aoment, trebuie sa puna la loc obiectele inainte de a pomi din nou din punctul de
lecare.
Aceasta activitate 1-2, 1-2 poate fi efectuata, de asemenea, afara, desenand
nii si scriind numerele cu un bat pe pamant. Sau in nisip la mare, pe plaja.
Aceasta activitate dezvolta:
constientizarea notiunilor de "stanga" si "dreapta" si a miscarilor in
aceste directii ;
capacitatea de a asculta si a indeplini comenzi;
coordonarea motorie grosiera; .
ritmul l-Z;
recunoasterea vizuala a numerelor 1 si 2;
increderea In sine si independenta.

Doi ani - Saptamana 3S


naft ~i scund
Faceti rost de optsprezece paie pentru
bauturi racoritoare. Taiati sase in jumatate,
astfel 'incat sa aveti douasprezece paie inalte si
douasprezece paie scunde. Amestecati paiele.
Tineti un pai inalt in picioare si
spuneti-i copilului ca paiul este inalt. Tineti un
pai scund In picioare si spuneti-i ca paiul este
und. Puneti-le pe amandoua unul langa altul si cornparati-le, astfel incat copilul sa
ada diferenta de lungime.
Explicati-i cum sa gaseasca un pai inalt. Ajutati-l daca este nevoie. Spuneri-i
gaseasca un pai scund ~i ajuta~i-l sa-J gaseasca, daca este nevoie. Puneti paiulinalt
partea stanga a copilului ~i paiul scund in dreapta. Spunep-i sa puna toate paiele
alte intr-un teanc ~i toate paiele scunde 'in alt teanc. Arata!i spre pai.ul 'inalt $i spre
aiul scund care sunt puse in partea stanga, respectiv dreapta a copilului. Spuneti-i
opilului cum sa Ie foloseasca ca un ghid. Ajutap-I sa sorteze paiele inalte ~i pe cele
unde ~i spuneJi-i: "Pai inalt!" sau "Pai scund!" de fiecare data cand copilul ia unul
e acest fel.
Atunci carrd toate paiele au fost sortate, repetati activitatea ~i continuati parra
nd copilul pare sa se plictiseasca. Aceasta este 0 activitate pe care capilul 0 poate
ce independent.
Alta data, copilu} poate crea un model simplu cu paiele, punand un pai inalt,
poi,'m pai scund ~i continuand sa puna in acest fel, intr-un rand, taate paiele.
Aceasta activitale dezvoltCi:
.
conjtientizarea nO,tiuntlor "inalt" ji .,scund";
co~tientizarea nO,tiunit de multe paie:

conjtientizarea opera,tiei de sortare dupCi un criter;u;


fncrederea in sine ~i independen!a.

[ \

[\

26

\ \

S ]

Doi ani - Saptamana 36


Este fierbinte

sau rece?

Daca este posibil, decupati imagini din reviste ale urmatoarelor mancaruri sau
b.a~tt:ri: c<:fea, su.pa, ci~c?~~ti fi~r?inte, hot dog, lapte, apa lnghetata eli gust de fruete
~l inghetata. Daca nu gasrp imaginile sugerate, alegeti ceva de mancat sau de baut care
se serveste fierbinte ~i alte patru produse alimentare care se servesc reci. Unnati
acelasi procedeu pentru cele enumerate mai sus.
'
.. Discutati despre cafea si Iasati copilul sa miroasa cafeaua nepreparata.
Pregatiti 0 ceasca de cafea ~i Iasaji-l sa vada aburul care iese din cafeaua fierbinte. Cu
multa ~tell!ie din partea dumneavoastra, Iasati-l totusi sa pipaie exteriorul cestii
fierbinti, astfel Incat sa inteleaga ce inscamna notiunea de .fierbinte".
.
Turnati putin lapte de baut pentru copil. Daca este alergic la lapte, utilizati 0
bautura :ece. de ~ructe. Spuneti-i cit bautura este rece ~i Iasati-l sa pipaie exteri~rul
paharului. Ajutati-l sa perceapa ca unele mancaruri ~i unele bauturi se servcsc fierbinti
si altele se servesc reci.
'
~ratat~ copilului 0 imagine. cu un ?ol de supa fierbinte. Intrebap-l daca supa se
man~ca fierbinte sau rece. Urmati acelasi procedeu eu fiecare imagine care reprezinta
o. m~n?are sau 0 ~autura rcce sau fierbinte alese pentru exemplificare. Puteti sa va
~Itatl. ~ntr:o revIs:a care ~ace reclama pentru produse alimentare si sa categorisiti
imaginile impreuna cu copilul, In loc sa Ie decupati in imagini individuale. Prin oricare
dintn- modalitatile alese, experienta ajuta sa perceapa concepteJe .fierbinte" ~i.rece".
.
La fie~are ll:asiL discutati cu copilul despre mancarurile fierbinti si despre cele
~ecl. SU~hma!l c_:.rVIlltele.fierbinte" ~i .rece" pami cand simtiti, cu siguranta, ca
intelege ~1 poate sa le recunoasca repede.
'. .Ca ? ~xtindere a acestei activitati, discutati despre cuptomI de copt mandiruri
fierbmp, fnglderuI rece, congelatorul recc ~i fumaiul fierbinte pentru a sublinia
cOllceplele de mai sus.
Aceasta actrvitate dezvoita:
con~tientizarea conceptelor "jierbinte'" Iii ., reee";
u~'urin!a de a distinge intre "jierbinte .,.il "rece u.:
con~ttentizarea faptului cCi imaginile pot ji utiiizafe pentru a reprezenta
alimente;
abilitatea de a aseulfa.
_

Doi ani - Saptamana 37

Prin tuner
Asa111bla~jcateva cutii de carton destul de
mari astfelil1cat cel mie sa se poam tar] prin ele,
upa ce Ie-au fost ludepartate fundul ~i capacul.
Incerca!i sa utilizari cutii de acelea~i dimellsiuni
pentm aceasta. activitate ~i Indeparta}i capacul ~i
fundul cu Ull cutit ascutit sau cu un cutter.

Lasati copilul sa se tarasca prin fiecare cutie in parte. Apoi puneti cutiile
mpreuna, formand un tunel lung. Folositi banda adeziva pentru a le mentine unite.
Imbiati-l sa se tarasca prin tune!. Copilul se va distra ~~ va "Tea sa se tarasca in
continuare prin tune!. Accentuati cuvantul "prin" de fiecare data cand copilul trece
?rin tunel. Spuneti-i ce este un tune! si di el poate fi construit in standi si in pamant si
chiar pe sub apa.
Ca 0 extindere a acestei activitati, ajutati-l sa faca un tune! in nisip sau 'in
pamant. Poate fi utilizata ca suport 0 conserva de cafea sau de sue careia i-au fost
ndepartate ambele eapete. Copilul poate apoi sa conduca 0 masinuta sau un
camion
prin tunelul sau.
Copilul va fi lasat sa se joaee si sa exploreze tunelul de carton pana cand se va
lictisi. Se poate distra, de asernenea, jucandu-se prin tunelul facut in nisip sau in
amant in diferite momente. Prin acest tip de joe, copilul va intelege mai bine
onceptul "prin" si cuvantul "tunel".
Aceasta activitate dezvolta:
perceptia ; tunelului ";
constientizarea notiunii "prin ";
imbogattrea vocabularului;
coordonarea motorie grosierd;
explorarea liberd;
independerua si increderea in sine.

Doi .ani - Saptamana 38


Mic ~i mare
Cumparati

:".... "

._...~. crochete pentru

un pachet de

animale

sau

~ .~~~ ..c..~.:,i
ntr-un rand. Spuneti-i eopilului sa puna un fursee mie pe fiecare fursee mare. Atunei
and copilul a terminat, intrebati-I cate fursecuri mici a folosit. Laudati copilul dad.
aspunde coreet. Daca nu raspunde corect, numarati fursecurile mari din nou ~i repetati
ntrebarea. Asigurati-va ca a inteles ca sunt tot atatea furseeuri mici cate sunt si mario
epeta? activitatea daca este nevoie.
Lua!i ioate cele zece fursecuri ~i amestecari-Ie. Folosi!i un bol mare pentru a
ine fursecurile mari ~i 0 cea~ca pentru a tine fursecurile mici. Spuneti-i copilului sa
una fursecurile mari ill bolul mare ~i fursecurile mici in ce~ca mica. lncuraja!i
opilul sa faca aceasta activitate de mai muite ori. Alege~ un moment 'in care credep
a va fi receptiv.
.
Alta data, sugerari-i sa puna fursecurile tntr-un rand. fncepand eu eele mari la
tanga. Baleiap. cu mana de Ia stanga la dreapta pentru a sublinia progresia de la stanga
a dreapta. Spunep-i copilului sa puna un fursec mare Intr-un rand ~i apoi un fursec

28

mic si sa continue cu un model format dintr-un fursec mare si unul mic, pana cand
toate cele zece fursecuri sunt lntr-un rand. Ajutati copilul daca este nevoie,
Aceasta activitate dezvoltd:
.
constientizarea notiunilor '.'mic" si "mare";

0 constientizare mai burui a notiunii de model;

constientizare mai buna a operatiei de sortare:

capacitatea de a asculta si a indeplini comenzile;


0 constientizare mai buna a progresiei de la stanga la dreapta;

. increderea in sine si independenta;


constientizarea conceptului de "cinci";
0 constientizare maibund
a corespondeniei intre un obiect si un altul.

Doi ani - Saptamana 39


Popicele
Adunati mai muIte sticle goale de detergent pentru vase sau sticle
asemanatoare, inalte si subtiri. Aliniati-le pentru a fi foarte apropiate unele de altele.
Unele trebuie sa fie asezate In spatele celorlalte. Pot fi asezate exact ca popieele
obisnuite sau intr-o formatie asemanatoare. Utilizati 0 minge de tenis sau 0 minge
putin mai mare. Trebuie sa fie 0 minge pe care copiIul 0 mar.uieste eu usurinta,
Explicati-i sa tinteasca si sa incerce sa darame sticlele.
. Indrumati copilul cum sa utilizeze arnbele maim pentru a da de-a dura mingea.
Daca mingea nu se rostogoleste destul de departe pentru a atinge stic1ele, schimbati
linia de pornire astfel incat copilul sa reuseasca sa loveasca sticlele cu mingea.
Aceasta ii va da incredere In el. Numarati sticIeIe daramate de fiecare data. Aranjati
sticlele inapoi si incurajati copilul sa dea mingea de-a dura iarasi, Daca Ie loveste pe
toate, numarati sticlele si spunet: "Toate sticlele au fost diiramate". Laudati-I pentru
efortul lui.
Cand devine sigur pe eI, schimbati Iinia de aruncare si mutati sticlele mai
departe una de cealalta pentru a-i oferi 0 noua provoeare copiIului. De asemenea,
faceti 0 pistil de .popice eu ajutorul cuburilor sau al cozilor de maturi sau eu eeva
asemanator.
Cand copilul c~tiga in indemanare si incredere in sine, va observa ~i va
comenta faptul ca unele sticle nu au fost lovite. Este momentul potrivit pentru a incepe
sa-i explicati mecanismul adunari~. De exemplu, sa presupunem ca ave# ~ase sticle, ~i
patru dintre ele au fost diiramate. Intrebafi-l cate au ramas in picioare. Apoi ajutafi-l sa
inteleaga ca patru stide daramate ~i cu doua sticle in pieioare fae un total de ~ase
sticle. Poate fi observata ~i scade~ea in acest caz, dar trebuie stapfulit mai intii
conceptul operapei de adunare. Invatarea se face treptat. Evitap prezel)tarea
conceptului opera!iei de scadere la aceasta varsta.
Aceasta activitafe dezvolta:
coordonare(1 ochi - mana;
129

coordonarea motorie grosiera;


abilitatea de a tinti;
o constientizare mai buna a notiunilor "in picioare''
"daramat" ("jos"):
o constientizare mai buna a conceptelor de numere;
increderea In sine,

Copilu-n albastru
Cititi-i copilulur rima, "Copilu-n albastru":

Doi ani - Saptamana 40

"Copile-n albastru, fluiera dincolo de damb,


Sufla din com, oitele si vacile-s pe camp.
Dar unde-i ciobanasul ce-are grija de voi?
Doanne in dipita cu parul blond valvoi."

rage farfuria!
Faceti

gaura pe

parte a unei farfurii de carton sau polistiren. Trageti

ucata de sfoara prin gaura ~i legati-o sigur, Taiati sfoara legata de farfurie d~ 0
ngime potrivita pentru a putea fi tinuta de copil si a putea trage farfuria pe podea,
Puneti 0 jucarie sau un obiect mic pe farfurie ~i spuneti-i copilului sa traga de
apatul sforii. I se poate expliea sa traga farfuria eu obiectul pe ea pana intr-un anumit
c. Explicati-i copilului sa fie atent ea obiectul de pe farfurie sa nu cada. Daca
biectul cade, spuneti-i sa-l ia de jos, sa-l puna inapoi pe farfurie si sa continue mersul
pre punctul stabilit,
Daca reuseste sa traga un obiect tarii a-l scapa pe jos .. va fi adaugat un al
oi1.eao.biect p~ fa~~rie. Aj:,ta~-l sa-si Adeaseama caacum sunt acum doua obiecte pe
rfurie. Trebuie sa mte1eaga ca unul ~1 mea unul sunt acelasi lucru cu doi.
Poate fi adaugat ~i alt obiect pe farfurie pentru a fi carat de copil. Din nou
ebuie sa fie constient cate obiecte poate sa care, tragdnd de stoara farfuriei Inainte ca
ele dintre ele sa cada de pe farfurie. De cate oci este adaugat un nou object.
ccentuati ca este Inca unul mai mult decat fusesera pana atunci. Trebuie apreciate
arimea, forma si greutatea obicctelor inainte de a le alege pentru a 11trase de cop it
eoarece copilul l~i poate pierde interesul dacii sarcina este prea dificila. Activitatea
ebuie sa fie distractive pentru a fixa conceptele "u~or" si "greu".
.
Ca 0 extindere a acestei activitap, copilul poate utiliza farfuria pentru a pune
unoiul pe care II gaseste pc covor sau pe podea. 11 poate cara spre cosul de gunoi si 11
oate arunca In el. Utilitatea ac~unii sale ii va spori increderea' in sine ~i II va motiva
ntru a vii ajuta ~i mai mu]t.
Aceasla activitate dezvoLta:
".
coordonarea motorie grosiera;
con$tientizarea ac,tiunii de a trage 0 greutate prin senzafia pipaitului;
con~tientizarea faptului ca rnai multe obiecte fac mai diftcila aC,tiunea de
a trage 0 greutale;
con~tientizarea conceptelor "Inca unul" ~i ."mai multe";
fncrederea ~'iindependen,ta:
fmbogaprea vocabu/aruiui.

Doi ani - Saptamana 41

(sus '-') si

Cititi-i copilului rima de mai multe ori ~i lncurajati-l sa asculte anirpalele ale
carer nume apar in rima. Ajutati-l daca nu l~i aminteste animalele: vaci si oi.Intrebati-l
unde era copilu-n albastru atunci cand era cautat. Daca nu raspunde, cititi-i rima Inca 0
data. Explicati-i ca ciobanasul, copilu-n albastru, trebuia sa aiba grija de oi, dar el
adormise in loc sa faca ce trebuia.
Este momentul potrivit sa-i spuneti ca atunci cand ai un serviciu, trebuie sa
faci ceea ce ai de facut cat de bine pori. Povestiti-i despre lucrurile simple pe care
copilul Ie poate face pentru a va ajuta, ca asezatul mesei, stransul gunoiului din casa,
transportarea obiectelor mici in alta parte pentru dumneavoastra si alte mici sarcini
care v-ar usura in treburile gospodariei.
Spuneti-i copilului ca micul personaj in albastru ar fi putut sufla din corn
pentru a-si aduna oile. Amintiti-i ca atunci cand dumneavoastra 11 chemati, este un
sernnal pentru el de a veni repede. Cop iii trebuie sa-si asculte parintii; deci, vreti sa va
asculte si el pe dumneavoastrii.
Alta data, intrebati copilul ce culoare aveau hainele pe care le purta copilul in
albastru. Cititi din nou poezia si incurajati-l sa va ajute sa gasi~ rime ca: damb, camp,
stramb, caramb, De asemenea, intrcduceti cuvinte care rimeaza ca: voi, valvoi, oi,
musuroi, papusoi, noroi.
Ca 0 extindere a acestei activitati, ajutati-l sa-si faca un com. Pute~ sii-i facefi
un corn diritr-un rulou de la prosoapele de hartie sau dintr-un carton lndoit rotund $i
capsat la margini penfru a semana cu un megafon. Putep sa folositi ~i 0 bobina mare
de ma$ina de cusut. Copilul se va distra sufland !ntr-un corn de orice tip ar fi, iar
sllnetele scoase cu ~a-zisu1 corn TIvor amuza.
Aceasta activitate dezvo!td:
a,scultarea eLl un anumit seop;
abilitatea de a deduce ~'ide a memora;
con~tientizarea cuvintelor care rimeaza (sunete lafel):
exprimarea liberii (jocul de rot) atune( cdnd sujlii in corn;
in{elegerea no/ittniJor de ascultare ~'ide responsabilitate.

131

Doi ani - Saptamana 42

)otrive~te frunza!
Luati copilul la 0 plimbare In aer liber primavara. (Daca locuiti intr-o zona In
are nu sunt schimbari de anotimpuri, puteti folosi totusi aceste idei pentru a irnbogati
ercep!ia copilului despre natura). Explicati-i ca primavara este anotimpul In care
lantele care au dormit toata iama se trezesc la viata. In timp ce va plimbati, aratati-i
iferitele soiuri de copaci. Gasi!i eel putin cinci tip uri diferite de copaci cu frunze
~atoare, daca este posibil, precum stejarul, ulmul, plopul, artarul ~i dudul. Culegeti
-ate doua frunze din fiecare dintre cei cinci copaci.
Aratati-i frunzele copilului. Numele copacilor nu sunt importante la aceasta
arsta. Aratati-i ca fiecare fel de copac are a frunza de forma diferita.
Daca dintr-un anumit motiv nu puteti merge la plimbare in aer liber, faceri
mnze verzi din hattie glasata care sa semene cu frunzele anumitor tipuri de copaci.
::autari fonnele frunzelor intr-o enciclopedie sau intr-o alta carte cu imagini de copaci
entru a Ie copia.
Incepe~ activitatea punand toate cele zece frunze pe 0 suprafata plana intro rdine Intfunplatoare. Incurajati copilul sa gaseasca frunzele care sunt la fel, doua
cate
oua. Daca are nevoie de ajutor, luati a frunza si Intrebati-l daca vede una la fel.
Atunci cand a potrivit doua frunze, aratati-i di ambele frunze sunt .verzi" si sunt
dentice, adica arata exact la fel.
Frunzele adevarate pot fi pastrate presandu-le cu fierul de calcar intre doua fol
Ie hartie obisnuita sau doua foi de hartie cerata. Daca utilizati hartie cerata, folositi la
resare a carpa pentru a proteja fierul de calcat, Caldura din fierul de calcar va topi
eara si cele doua foi de hartie se vor lipi atunci cand ceara eurge.
Ca 0 extindere a acestei activitati, jucati jocul "Observ" pentru a cauta lucruri
are sunt verzi. Oglinda magica din carton (care a fost confectionata mai devreme, la
iarsta de 0 ani, activitatea din Saptiirnana 38) poate, de asemenea, sa fie folosita
entru mai multii atractivitate ~i distractie.
Aceasta activitate dezvolta:
placerea de a admira copacii;
abilitatea de a gasi Jrunzele care sunt la Je! (cord'pondenfa intre ji-tmze
idenriee);

0 con~tientizare mai buna a asemanarilor ~i diferenfelor:

0 conjtientizare mai buna a culorii ,. verde ";


capacitatea de a asculta ~'i a fndeplini comenzile;
eoordonarea oelLi - mana;
fncrederea fn sine.

32

Doi ani - Saptamana 43


Pune-o dedesubt!
Aceasta

efectuata eu

activitate

poate

fi

mobila "pe care" sau

..sub care" pot fi puse obiecte. Alegeti


doua obiecte farniliare copilului.
Numiti-le si lasati-l pe eopil sa vada
atunci cand puneji unul dintre obiecte
"pe" rnobila (de exemplu, pe pat) ~i
celalalt obiect "sub" mobila (sub pat).
Intrebati-1 ce se afla "sub" pat. Daca nu i~i poate aminti, numiti obiectul din nou si
puneti acelasi obiect "sub" mobila. Inca 0 data, intrebati copilul ee este "sub" mobila
aleasa.

Daca a 'in!C1es, schimbati pozitiile eelor doua obiecte. Pastrati aceleasi pozitii
pana cand copilul este sigur pe conceptele "pe" ~i "sub" si poate sa-si aminteasca
repede obiectul aflat in afara vederii (sub).
Avansati eu aceasta activitate alegand patru obiecte diferite, dar familiare.
Puneti doua di~tre ele "pe" mobila si doua "sub" aceeasi mobila. Poate copilul sa-~i
aminteasca cele doua obiecte care au fost puse sub mobila?
Aceasta activitate poate fi repetata de diferite ori si destul de des pentru a
aprofunda in~elegerea copilului, nu numai a conceptelor de "pe" si "sub", dar si
usurinta de a retine. Este recomandabil sa nu se foloseasca mai mult de trei obiecte
"pe" si trei obiecte "sub" 0 mobila la aceasta varsta, Totusi, patru sau cinci obiecte pot
fi introduse atunci cand copilul se face mai mare. Va fi un adevarat test pentru copilul
de einei sau sase ani.
Aceastd activitate dezvolta:
simtul de observatie (numarul ~i tipuf obiectelor);
memoria;

eapaciratea de a asculta;

coordonare,a fina ~i grosiera in mi~care ~i ,tinerea obiectefor selectate;


percep,tia conceptefor "pe" ~i "sub ".

Doi ani - Saptamana 44


Cat de departe poti sa arunci?
Pentru aceasta activitate pot fi folosite un tampon de bumbac
de hartie mototolita legata cu un elastic. Pot fi de asemenea utilizate
ciorap sau 0 punga eu bilute, diferitele tipuri de materiale atragand mai
Lasap-l sa arunee tamponul de vata sau ghemotocul de hattie
pOSibil, tntr-o zona desemnatii aniune. Mareap sau plasap un object

sau un ghemotoc
0 minge dintr-un
mult copilul.
cat mai departe
pentru a-i arata

distanta la care a aruncat prima oara ghemotocu!. Spuneti-i copilului sa-l ia de jos, sal arunce din nou si sa vada daca poate sa-l arunce mai departe.
Repetati aceasta activitate de mai multi: ori si discutati despre cat de "departe"
poate sa arunce ghemotocul. Aratati-i copilului cum, cu exercitiu, va fi in stare sa
arunce ghernotocul chiar mai departe. Spuneti: "A cum vezi cat de departe pori sa
arunci!". Laudati-l pentru un raspuns bun si spuneti: "Uite cat de departe ai aruncat
ghemotocul !".
Copilul l$i poate dori sa utilizeze obieete de aruncat afara, Avertizati-l insa
despre pericolul de a arunca cu pietre pentru a intelege de ee llU trebuie sii ia pietre de
pe jos pentru a le arunca atunci cand se joaca afara.
.
Alta data, daca sunteti 15nga till rat!, un lac sau un iaz, puteti sa-l lasati sa
arunce 0 piatra in apa si sa observe undelc circularc produse atunci cand piatra sparge
suprafata apei. Amintiti-i din nou despre pericolul de a arunca cu pietre ill cineva.
Aceasta activitate dezvoltd:
coordonarea ochi - mana;
coordonarea motorie grosiera;
constientizarea distantei;
constientizarea conceptului .,departe ";
siguranta de a arunca un obiect.

Doi ani - SaPtama.na 45

cartlctca mea colorata

Indoiti 0 bucata de hartie de 20 x 30 cm2


in
doua
si apoi din nou ill doua, astfel incat sa
Coperta di n fata
formeze
0 carticica de patm pagini. Indemnati
a ca~1i
-t;\_ Soare
copilul
sa
decoreze coperta din fa!ii. a car!ii
M,inge rO~ie /'~"
galben
folosind cele opt eulon de baza cel pupn 0 data.
Culorile de baza sunt ro~u, oranj, galben, verde,
I Ceva
C.operta
albastru .drnsp.ate
albastru, purpuriu, marc ~i negru. Numiti culorile
I
a cartli
impreuna ell copilul ~i ,rugati-l sa identifice 0
anumita culoare atunci cand 0 llumiti. Faceti acest
lucru de mai multe ori ~i re?ne~i c~lorile pe care
copilul nu le ~tie In acest moment. Alta data,
juea!i jocul .,Ia culoarea" cu copilul, folosind numai culorile pe care nu Ie ~tie.
Continua!i sa juca!i jocul cu copilul in diferite momente pana ce poate sa identifice
culorile.
Dupa ce a decorat coperta din fata a dir~ii, deschide!i carticiea ~i spuneti-i sa
deseneze 0 minge $i sa 0 eolorcze in ,,ro~u". Asigurati-va ca. folose~te ~i partea din
stanga a hartiei, deoarecc copilu} trebuie sa fie cOll~tiellt de progresia de la stanga la
drcapta pentru Invat:area In vUter a cititului. Atunei cand a terminat, spuneti: "Minge
ro$ie".
Mi~ca!i mana aratfuld partea dreapta ~i explicap-i copilului sa deseneze ceva
"albastru". Atunci eand a tenninat, rugati-l pe copil sa va spuna ee estc albastm.
Sptme~i, de exemplu: "Vapor albastm". Uiudati-l pe.lllru ee a desenat.
134

.1,/

. Intoarce1i carticica eu spatele si spuneti-i copilului sa deseneze un soare


,.galben". Atunci cand a terminat, spuneti: .Soare galben", Apoi incurajati-l sa-si
aminteasca eulorile si imaginile din cartea sa. Priviti impreuna coperta cartii si numiti
culorile de baza impreuna cu copilu!. Deschideti carticica si lasa~-l sa spuna, "Minge
rosie". Priviti pagina din dreapta si retineti daca si-a adus aminte ce a desenat. Daca nu

i~i'aminteste, ajutati-l. Apoi, intoarceti carticica pe dos si Uisati-I

sa spuna: .Soare

galben".
Carticele asemanatoare pot fi realizate in orice moment. Copilul poate desena
un dovieac portocaliu, ni~te iarba verde, 0 floare purpurie, 0 masa marc $i 0 cizma
neagra. Scopul este sa utilizeze culorile si sa fie in stare sa Ie recunoasca in carticica.
Numele obiectelor desenate pot fi utilizate pentru antrenarea memoriei, dar retineti ea
aceasta activitate nu are intentia sa-l invete sa citeasca cuvinte
. .
De asemenea, nu ne vom astepta ca desenele sa semene cu obiectele sugerate.
Acce?taii desenele asa cum au iesit, ignorand mazgaliturile si laudati-l, chiar daca nu
Yeti recunoaste nimic din obiectele desenate. Lasati-i libertate de expresie.
i . Aceasta activitate poate fi efectuata in timpul unei perioade de mai multe zile
sau, daca este interesat in mod deosebit, poate fi terminata intr-o $edinta. Depinde de
cop ii, de atentia si de interesul sau. Este recomandabil sa terminati 0 activitate
"propusa, chiar daca va ia mal multe sedinte.
'
Cititi des carticica colorata impreuna cu copilul. Va avea 0 semnificatie
aparte, pentru ca el este eel care a realizat-o cu mana lui si va fi capabil sa~~i
arninteasca culorile ~i obiectele desenate din memorie, atunci cand se uita in ea. Pot fi
facute si alte carticele pentru distractie. Puteti face a carte a formelor, a mobilelor, a
jucariilor sau a frunzelor. Imaginile pentru aceste carticele pot fi desenate de copil sau
pot fi deeupate din reviste vechi si lipite pe paginile cartii .
Aceasta activitate dezvolta:
abilitatea de a aseulta i urma comenzile:

0 mai buna con~tientizare a culorilor de baza;


abilitarea de a recunoa~te obieetele dupa indieii de euloare (din ceea ce a
desenat);

fncrederea fn sine;
sentimentul posesiei (carticiea sa):

coordonarea oclli - monel

Doi ani - Saptamana 46


A cui este?
Adunap 0 c.funa~a sau 0 bluza de-a
fieciirui membru al familiei. Daca nu are frati,
surori sau aIle rude care locuiesc llllpreUna eu
copilul in ace-~a~i casa, alegefi mai multe haine
ale ceiorialte persoane care stau 111 aceea~i
locuin!a. Incerca!i sa alege!i unele In culori vii
sau eu modele pentru a fi mai atragatoare.

Aratati-i copilului fiecare camasa sau bluza si spuneti-i cui ii apartine. De exemplu:
.Aceasta este camasa alb astra a lui tati", .Aceasta este bluza verde a lui mami" ,
data ce obiectele au fost identificate, ridicap unul si intrebati-l pe copil a cui
camasa sau bluza este. Daca recunoaste greu posesorul (corespondenta intre articolul
de imbracaminte si persoana), folositi 0 fotografie a persoanei respective pentru a-I
ajuta. Atunci cand toate obiectele de imbracaminte au fost recunoseute corect, repetati
activitatea astfel incat copiluI sa devina sigur pe el.
Alta data, luati cate un pantof apartinand fiecarui membru al familiei si vedeti
daca poate sa faca legatura cu numele persoanei al carei pantof este.
Ca 0 extindere a acestei activitati, intrebati copilul unde sta 0 anum ita
persoana din familie Ia masa. Intrebati-l unde doarme fiecare persoana. Rugati-l pe
copil sa numeasca macarea preferata a fiecarei persoane. Copilul poate surprinde ceva
deosebit In legatura cu fiecare membru al familiei. Incurajati-l si laudati-i orice
pomire. Aceasta 11 ajuta sa-si creeze 0 buna imagine proprie si un sentiment de
siguranta, care sunt foarte importante pentru copil.
Aceastd activitate dezvoltd:
constientizarea in continuare a lucrurilor membrilor familiei;
indemdnarea de a. potrivi obiecte prin asociere;
imbogdtirea vocabularului;
abilitatea de a asculta;
increderea fn sine.

Doi ani - Saptamana 47


La ce se

foloseste?

Faceti rost de
diferite obiecte care se
folosesc in casa, Cateva
~
exemple de obiecte care
pot fi folosite In aceasta
activitate sunt: 0 lingura,
o carte, un pantof, 0
ceasca, 0 periuta de dinti,
un prosop, bani, 0 cheie
~i un creion cerat. Discuta!i despre fiecare obiect atat cat sim!i!i ca este nevoiepentru a
fi prezentat dite unul pe rand. Alege!i unul dintre obiecte ~i ruga~-l pe copil sa va
spuna numeJe lui. Apoi, rugati-I sa vii spuna la ce se folose$te. Continuati 'in acest mod
pana cand copilul poate numi fiecare obiect i poate spune la ce se folose~te. Ajuta~i-l
acolo unde simtiti ca este necesar.
Aceast~' activitate poate fi rcpetata In diferite momente in timpul unei perioade
de timp mai indelungatc. Alegeti obiecte diferite de fiecare data cand simtiti ca a
devenit sigur pe obieetele folosite anterior. Dadi sim!].!i ca are nevoie de 0 clarificare
in plus 'in legatura cu oricare dintre obiecte, discuta~i mai departe pentn! a-i imboga~
cuno$tin~cle ~inivelullimbajului.
136

imbogiuirea vocabularului;
usurinta de a face rationamente si asociatii de idei;
constientizarea faptului eil obiectele au 0 utilitate:
spiritul de observatie;
,
lncrederea in sine.

Doi ani - Saptamana 48


Alimentele ~i tmportanta

lor

Alegeti cateva alimente pe care Ie Yeti utiliza In aceasta activitate. Selectia


0 bucata de came, un fruct $i 0 leguma. Produs~le
alimentare trebuie aranjate in modul urmator. Taiati 0 bucata de came, de exernplu un
hot-dog, In bucati de rnarimea unei inghitituri, Numarati trei bucati de hot-doz.
Numarati trei bucati dintr-o leguma, ca fasolea verde. Taiati 0 bucata dintr-un fruct s:u
folositi struguri. Numarati trei bucati din acel fruct sau trei boabe de struguri. Copiii se
di~treaza pi~aind.~i numarand cuburile de jeleu, ele fiind un mod usor pentru un copil
rmc d: a ~anca jeleu. Poate fi folosit in locul unui fruct. Aranjati cele trei ali mente
alese In trei rand uri, de sus In jos. Trebuie sa fie trei randuri orizontale ~i trei randuri
verticale: un rand de came, unul de legume ~i unul de fructe. Numarati bucatile din
fiecare rand, astfel incat copilul sii lnteleaga ca sunt trei bucati din fiecare fel de
mancare ~itrei randuri.
Incurajati copilul sa manance "in prirnul" rand 0 bucata de came, in "aJ
doilea" rand, 0 bucata de legurna si in "al treilea" rand, 0 bucara de fruet. In timp ce
copilul mananca alimentele, continuati sa-i oferiti carnea "in primul" rand, in "al
doilea" rand leguma ~i in "al treilea" rand fructul, parra cand to ate bucatile de alimente
au fost mancate. Folositi cuvintele "In primul" rand, in "al doilea" rand si In "aJ
treilea" rand, astfel incat copilul sa inteleaga ordinea acestor trei notiuni.
Aceasta activitate poate fi efectuata pentru a face mai interesant momentul
mesei. Alimentele trebuie sa fie variate, ca ~i unele nou introduse. Recunoasteti
alimentele pentru copil pentru ca el sa-si poata aminti numele lor. In timpul mesei, in
loc sa aliniati alimentele In randuri, sugerati-i sa rnanance 0 lingura plina de came "in
primul" rand, in "al doilea" rand - legume Ie si in "ai treilea" rand - fructele. Poate
continua III acest mod pana cand toata mancarea a fost terminata.
Ca 0 extindere a acestei activitati, copilul trebuie sa fie constient de "prima"
sa zj de na~tere ~i de cea "de-a doua" zi de na~tere, care au fost deja aniversate. Cea
"de-a treia" zi de na$tere unneaza sa vina curand. Va avea atunci trei ani. Explica~i-i
tinand un deget In sus i spunand "prima". Faceli la fel cu doua degete in sus, spumlnd
"a doua" ~i "a treia", pentru a preciza cele trei aniversari.
Aceasta activitate dezvolta:
con~tientizarea numeralelor "primul ", "af doilea" ~i .. al trei/ea";

0 cOi1$tiemizare mai mare a vdrstei sale $i a zilei sale de na$tere;


eapaeitatea de a aseulta $i a fndeplini comenzile:

fmboga!irea voeabularului (nume de alimente).

dumneavoastra trebuie sa includa

Doi ani - Saptamana 49

Taiati imaginile benzii desenate separat. Amestecati-le ~i spuneti-i copilului sa


le puna in ordine. Copilul se va distra grozav ill aceasta activitate si va dori sa 0 repete

de mai multe ori.

Trage cu piciorul!
Stabiliti 0 zona nepericuloasa pentru
copil pentru jocul cu mingea. Dad nu este
posibil, mergeti afara pentru aceasta activitate.
Stabiliti niste granite pentru copil pe care sa Ie
utilizeze atunci cand trage cu piciorul In minge.
Daca aceasta activitate se petrece inauntru,
copilul poate da In minge pana la 0 anumita
mobila. Dad activitatea se desfasoara afara,
rningea poate fi lovita pana la un anum it copac

sau stalp.

Spuneti-i copilului sa utilizeze numai


unul dintre picioare pentru a trage tn minge In
ona desemnata. Trebuie sa i se explice sa nu loveasca mingea prea tare, ci sa
mtroleze mingea lovind-o usor cu piciorul, astfel incat mingea sa fie condusa 111zona
lata.
CopiluJ trebuie sa-si ia precautia sa nu loveasca mingea la intamplare. Trebuie
ovita cu piciorul control at. Daca 0 loveste la intamplare, opriti-l si repetati comenzile.
Atunci cand copilul si-a perfectionat coordonarca motorie numarati de cate
ri trebuie sa 1mpinga mingea eu piciorul pentru a 0 aduce ill zona desemnata. Repetati
aceasta activitate de mai multe ori si schimbati hotarele pentru a-i adauga mai multa

IncurajaJ:i-l sa rcpovesteasca istorioara si ajut~!i-l s~ se exprime frtu~os.


.
Lasati-l sa aleaga alte benzi desenate. Recapitulati povestea ~l ordinea de rnai
multe ori. Aceasta ii va clarifica semnificatia unei succesiuni de evenimente si 11 va
ajuta sa fie sigur pe repovestirea unei benzi desenate celorlalti membri ai familiei.
Aceasta activitate dezvolui:
a

capacitatea de a memora 0 povestire scurta formaui din evenime1'lte


succesive;
fmbogCi!irea vocahularului;
coorciollarea ochi - mana;
tncrederea tn sine;
interesul fora de reviste cornice.

Doi ani - Saptamana 51


Tiptil ...
Aratati-i copilului cum sa mearga t.iptil pc
varfuri

si sa cante sau

sa

spuna ritmat urmatorul

cantecel:

tracti vitate.

Aceasta activitate dezvolta:


coordonarea ochi - picior (diferenta dintre a lovi Ji a impinge):
constientizarea granitelor pentru atingerea unui scop;
capacitatea de a asculta (pentru a numara lovtturile).

Doi ani - Saptamana 50


senzite com ice

Alegeti 0 banda desenata distractiva


pentru copil c1intr-o re"ista pentru cei mici,
cum este Mickey Mouse. Cititi-i-o copilului $i
explica~i-i de ce ne vine sa l'adem (tilllOrul) ~i
ordinea evenimentelor cornice. Recapitulati
numeralele ordinale cu copiluI, pentru a vedea
dadi a in!eles ce s-a intamplat in "primul"
rand, in "al doilea" rand ~iill "al treilea" rand.
38

"Pa~, pa~, pa~, pe varfuri pornim,


P~, pa~, pa~, pc varfuri hoinarim,
Pe varfuri prin casa-ncetinel,
Pa~, pa~, pas, pe varfuri ca un soricel".

Folositi 0 toba sau 0 conserve goala de cafea cu


capac de plastic ~i bateti ritmul cantecelului. Incurajati
copilul sa mearga, pe varfuri linistit prin casa. Priviti si ~sigurap.-v~ c~ merge p~
varfuri, nu pe tiilpile picioarelor. Atunci cand spunep cuvantul ,,~oncel', spuneu-i
copilului sa mearga si sa se ascunda ca un soricel de pisica, Dati-i idees Sa se ascunda
dupa 0 mobila sau dupa ceva asemanator.
. .,'
. _ _
~
Pentru a-l gasi, chemati-l: ,,$oricelule, unde esti?' Copilul trebuie sa rasp~da
spunand: ,,~~~~, sunt aidl". Pentru mai multa atractivitate, prefacep-va ca}! cauta~l pc
~oricelu\ Iilli~tit. In timp ce vanap. ~oricelul aSCUllS, dlscutuP despr~ c:-t de .111l1~~t
trebuie sa fie un ~oricel pentru. ca 0 pisica sa nu-I prinda. Atuncl cand ap gas]t
,,~oricelul", mira}i-va cat de cuminte a fost ~i eu ce greutate l-ati. ga:it.
.'
Incurajali copilul sa mearga tiptil din n~u. V~!lflca~l. ca m~c~gepc virf~r~
corect. Ajuta~-l daca este nevoie, deoarece unll copn au dlficul:.atl ~e a-~l t:m~
echilibrul pe varfuri. Poate cii va trebui sa exersa~ cu el mersul pc varfun pcntru a-~l