Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Afacerilor 2014
Afacerilor 2014
1.1
.
1.2
.
punct
e
3 pct.
1.3
.
intreprinzator.
4. Ordonantele si hotaririle Guvernului dispozitiile ordonantelor dobindesc
forta de lege daca Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea
ordonantelor sau nu adopta o lege care reglementeaza domeniul respectiv.
Hotaririle GUV adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a
cuprinde norme juridice primare. (ex: Hot.G. cu privire la reglementarea
monopolurilor).
5. Actele BNM si ale CNPF actele BNM cu caracter normativ sunt obligatorii
pentru institutiile financiare. (ex: Regulamentul BNM cu privire la licentierea
bancilor). Actele normative ale CNPF sunt obligatorii pentru participantii la
piata financiara nebancara. (ex: Hotarirea CNPF cu privire la aprobarea
Regulilor Bursei de Valori a Moldovei).
6. Actele autoritatilor AP centrale (Agentii Nationale, Ministere, Departamente)
ANRE, Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei, CN Audiovizualului.
7. Actele autoritatilor publice locale consiliul local aproba planul urbanistic
general si planul de amenajare a teritoriului unitatii administrativ teritoriale.
8. Actele corporative care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele
de constituirea a PJ, hotaririle adunarii generale a asociatilor, actele organului
executiv).
Uzantele comerciale norme e conduita neconsfintite de lege, dar recunoscute si
aplicate pe parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu. Ele sunt
aplicate mai frecvent in raporturile juridice cu element de extranietate.
Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si uniforma a legislatiei, CSJ
generalizeaza din oficiu, practica examinarii de catre instantele judecatoresti a unor
anumite categorii de pricini, adopta si da publicitatii hotariri explicative privind
aplicarea corecta a normelor de drept si solutionarea justa a cauzelor.
Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit
de important in procesul de studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul
disciplinei.
Unii autori afirma ca raporturile juridice dintre autoritatile publice si 7 pct.
persoanele private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul
administrativ. Altii afirma ca raporturile juridice dintre stat si persoanele
fizice si juridice ce apar in legatura cu desfasurarea activitatii de intreprinzator
sunt reglementate de dreptul afacerilor. Dovediti care din autorii mentionati au
dreptate.
Dreptul administrativ reglementeaza relatiile sociale ce apar in activitatea
administratiei de stat sau in legatura cu aceasta. Adica relatiile intre organele
administrative si intre acestea si alte organe de stat, cele dintre administratie si
cetateni. De asemenea, reglementeaza relatiile de natura conflictuala dintre
autoritatile publice sau persoanele juridice de drept privat care exercita atributii de
putere publica, precum realizarea unui interes public, asimilate autoritatilor
publice, pe de o parte, si cei vatamati in dreptul lor prin acte administrative ale
acestor autoritati, pe de alta parte.
Observam ca dreptul administrativ nu reglementeaza relatiile dintre stat si persoane
fizice sau juridice privind inregistrarea lor ca intreprinzatori sau darile de seama pe
care acestea trebuie sa le efectueze in fata statului.
Autoritatile publice au dreptul sa intervina in activitatea de intreprinzator numai in
limita competentei stabilite de legislatie.
Conform Codului Civil al RM, daca un act al unei autoritati publice incalca
drepturile si interesele intreprinzatorilor acesta este declarat nul iar prejudiciile
cauzate intreprinzatorilor prin acest act vor fi reparate integral de autoritatea
publica emitenta.
Opinia mea este ca ambele afirmatii sunt corecte, doar ca este vorba despe situatii
diferite:
* in prima este vorba despre reglementarea de natura conflictuala dintre autoritatile
publice si persoanele private vatamate in dreptul lor prin acte administrative ale
acestor autoritati
1.2
.
1.3
.
nr.
1.1
.
1.2
.
1.3
.
Punct
e
3 pct.
2.2
.
Continutul subiectului
Punct
e
Caracterizati notiunea activitatii de intreprinzator, referindu-va si la notiunile 3 pct.
activitate economica, antreprenoriat, afaceri.
Activitatea de intreprinzator - activitatea de fabricare a productiei, de executare a
lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in
mod independent, din proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub
raspunderea lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri permanenta.
Natura juridica a activitatii de intreprinzator:
a) Au caracter patrimonial este o activitate comerciala, deoarece sunt
aducatoare de profit, avind drept consecinta majorarea patrimoniului pus in
circulatie
b) Au caracter nepatrimonial este o activitate necomerciala deoarece sunt
activitati de gestiune si de consum al bunurilor, practicata de o categorie mai
larga de subiecte
De cele mai multe ori, o activitate este, in acelasi timp, atit activitate comerciala cit si
necomerciala. Drept exemplu poate servi invatamintul. Activitatea de organizare a
invatamintului practicata de o persoana juridica se considera necomerciala desi cei
care beneficiaza de serviciile unei astfel de persoane juridice platesc pentru aceste
servicii sume importante. Activitatea de instruire practicata in particular , contra plata,
de o persoana fizica, este considerata de lege activitate de intreprinzator.
Activitate economica este acea activitate umana de producere, circulatie si repartitie
a bunurilor materiale si imateriale, care are drept scop satisfacerea cerintelor de
consum neintrerupt ale amoului pentru asigurarea existentei sale. Activitatea
economica este mai larga decit activitatea de intrerpinzator, dat fiind faptul ca este
inclusa si activitatea de consum.
Antreprenoriat este acea activitate in care se include fabricarea/producerea bunurilor
materiale sau prestarea de servicii.
Afacerea este acea activitate legala din domeniul agricol, industrial, comert,
financiar etc. desfasurata in scopul obtinerii de profit.
Comparati activitatile monopol de stat cu activitatile monopol natural.
5 pct.
1) Monopol de stat desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ
constituite de stat. Este situatia in care un numar limitat de agenti economici
sunt investiti de catre AAP cu drept exclusive de a desfasura anumite activitati
2.3
.
1.2
.
Punct
e
Relatati despre notiunea de licenta referindu-va la ea ca la autorizatie de a 3 pct.
desfasura activitatea de intreprinzator si ca drept al titularului de licenta
Licenta este un act oficial, eliberat de autoritatea publica pentru licentiere, ce atesta
dreptul titularului de licenta de a desfasura intr-o anumita perioada genul de activitatea
indicat in ea, cu respectarea obligatorie a unor conditii.
Licenta este personala si nu poate fi transmisa unor altor persoane. Incalcarea acestei
interdictii are ca efect retragerea licentei.
Rolul licentei este:
a) Reflecta manifestarea de vointa a statului de a autoriza subiectul sa desfasoare
genul respectiv de activitate
Este un bun din patrimoniul intreprinzatorului fara de care activitatea sa ar fi ilegala.
Comparati procedura de licentiere a activitatii de transport de pasageri(de catre 5 pct.
Camera de Licentiere; cu taxa de 3250 lei; pe un termen de 5 ani) cu activitatea
farmaceutica
In ambele situatii, se depune o cerere care va contine o declaratie de solicitare a
licentei, in prezenta acteleor necesare pentru identificarea solicitantului, dovada
inregistrarii de stat, etc.
In cazul activitatii de transport de pasageri se evidentiaza: dovada inmatricularii
transportului, contractul de munca care confirma angajarea unei persoane responsabile
din punct de vedere medical si al studiilor pentru transportarea pasagerilor, controlul
zilnic al soferului inainte de fiecare cursa, etc.
In cazul activitatii farmaceutice se evidentiaza: autorizatia Comitetului Permanent de
Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova pentru utilizare a obiectivelor si
incaperilor destinate activitatilor legate de circulatia substantelor narcotice si
psihotrope si a precursorilor, dovada studiilor in domeniul farmaceutic, certificatul
care confirma perfectionarea continua a cunostintelor, etc.
Dupa efectuarea etapelor generale de obtinere a licentei, in ambele situatii se
realizeaza atit controlul planificat cit sic el inopinat din partea statului.
La efectuarea controlului respectarii conditiilor de licentiere, Camera de Licentiere va
tine cont
de urmatoarele principii:
1.3
.
nr.
1.1
.
Punct
e
3 pct.
radioelectrice terestre.
1.2
.
1.3
.
2.2
.
2.3
.
1.1
.
1.2
.
1.3
.
Sistemul contabil complet in partida dubla este sistemul contabil care prevede reflectarea
faptelor economice in baza dublei inregistrari cu aplicarea planului de conturi contabile/
registrelor contabile si rapoartelor financiare. Este obligatorie prezentarea rapoartelor
financiare complete.
1.1
.
1.2
.
1.3
.
1.1
.
1.2
.
1.3
.
reclamantului, luarea de masuri cu privire la produsele cu care s-a incalcat dreptul asupra unei marci
si, in cazurile corespunzatoare, cu privire la materialele si instrumentele care au servit la crearea si
fabricarea acestor produse. Printre masuri vor figura in special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitiva a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, in cazul in care marca nu poate fi inlaturata de pe acestea fara a le
deteriora, precum si in cazul in care inlaturarea marcii nu va fi suficienta pentru a exclude incalcarea
de drepturi.
Asigurarea executarii hotaririi judecatoresti:
In cazul in care a emis o hotarire de constatare a incalcarii unui drept asupra marcii, instanta de
judecata, la cererea titularului, poate lua masuri de asigurare a executarii hotaririi impotriva
contravenientului, prin care acesta va fi somat sa inceteze orice actiune ce constituie incalcare a
drepturilor titularului. In acest scop, instanta poate cere depunerea de catre contravenient a unei
cautiuni sau garantii echivalente corespunzatoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor
masuri si impotriva intermediarilor ale caror servicii sint utilizate de un tert pentru a incalca
drepturile sale asupra marcii.
Despagubirile:
La cererea partii lezate, piritul care a incalcat drepturile asupra unei marci cu buna stiinta sau
avind motive rezonabile de a sti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta
le-a suportat in mod real din cauza incalcarii drepturilor sale.
In cazul cind a comis o incalcare din nestiinta sau fara a avea motive rezonabile de a sti acest
lucru, contravenientul se obliga sa recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de
drepturi, stabilite conform legii.
nr.
1.1
.
1.2
.
ActeledeconstituireacooperativedeintreprinzatorLegeaprivind
cooperativeledeintreprinzator
Documenteledeconstituirealecooperativeisintcontractuldeconstituiresistatutul.
(1)Contractuldeconstituirealcooperativeistabilestedrepturile,obligatiilesi
raspundereafondatoriloracesteia.
(2)Contractuldeconstituirealcooperativeitrebuiesacuprinda:
a)denumireadeplinasiprescurtataacooperativeisiinformatiidespresediul
acesteia;
b)scopulsigenurileprincipaledeactivitateacooperativei;
c)termenuldeactivitateacooperativei;
d)listafondatorilorcooperativei;
e)marimeainitialaacapitaluluisocialalcooperativei,cuspecificareamarimiisi
formeiaporturilorefectuatedecatrefiecarefondatorincontulcoteisaleinitiale;
f)termeneleincareseefectueazadecatrefiecarefondatoraporturileincontulcotei
saleinitiale;
g)modulsitermenelederestituireacheltuielilordeconstituiresideinregistrarea
cooperativei;
h)alteprevederiprivindmodulsitermeneledeconstituiresideinregistrarea
cooperativei.
(3)Genuriledeactivitateacooperativeiseindicaincontractuldeconstituiresiin
statutulcooperativeiinconformitatecuclasificatorulactivitatiirespectiveaprobatin
modulstabilit.
(4)Listafondatorilorcooperativeivacuprindedateleindicatelaart.79alin.(2)lit.b)
d).
punct
e
3 pct.
5 pct.
(5)Contractuldeconstituireestesemnatdefondatoriicooperativei.
(6)Actiuneaprevederilorcontractuluideconstituireinceteazadupainregistrareade
statacooperativeisiindeplinireacelorlalteobligatiidecatrefondatori.
(1)Statutulcooperativeivacuprindeinformatiileprevazutelaart.16alin.(2)lit.a)
c),precumsi:
a)marimeaminimaacapitaluluipropriualcooperativei;
b)drepturile,obligatiilesiraspundereacooperativei,alemembrilorsimembrilorei
asociati;
c)conditiilesimoduldeobtineresideretragereacalitatiidemembrusimembru
asociatalcooperativei;
d)marimeaminima,modulsitermenuldeefectuareaaporturilorincontulcotelor
initialasisuplimentare,precumsialcoteipreferentiale;
e)moduldeevaluareaaporturilornebanestiincapitalulsocial;
f)moduldeinstrainareacotelor;
g)listaorganelorcooperativei,competenta,moduldeformaresiduratamandatului
acestora;
h)moduldevotarelaadunareageneralasidateleprivindnumaruldevoturinecesar
pentruadoptareahotaririlor;
i)moduldeformaresideutilizarearezervelor(fondurilor)cooperativei;
j)normeledeprudentafinanciara;
k)listaintreprinderilorafiliate,afilialelorsireprezentantelorcooperativei;
l)moduldeacordareainformatieimembrilorsimembrilorasociatiaicooperativei
siraspundereapentruneacordareaacesteia;
m)moduldecontestareadeciziilororganelorcooperativeisidesolutionarea
litigiilordintremembriicooperativei,dintreacestiadinurmasicooperativa,precumsi
modultrageriilaraspundereapersoanelorcufunctiideraspunderealecooperativei;
n)temeiurilesimoduldereorganizaresilichidareacooperativeiinbazahotaririi
adunariigenerale.
(2)Statutulcooperativeipoateprevedearenuntarealaformareacotelorpreferentiale.
(3)Instatutulcooperativeipotfiinclusesialteprevedericenucontravinactelor
legislative.
(4)Prevederilestatutuluicooperativeicecontravinlegislatieisintnuledeladata
adoptariilor.
(5)Prevederilestatutuluicooperativeisintobligatoriipentrumembrii,membrii
asociatisipersoanelecufunctiideraspunderealecooperativei.
(6)Schimbareanumaruluidemembrisaumembriasociatiaicooperativei,precumsi
amarimiicapitaluluieisocial,nuconstituietemeipentrumodificareastatutului.
(7)Oricemodificarisicompletariinstatutulcooperativeisintvalabiledinziua
inregistrariilordestatinmodulstabilitdelegislatie.La introducerea in capitalul social
al cooperativei a bunurilor imobile transmise in contul cotelor valorice din bunurile
intreprinderilor agricole nu este obligatorie modificarea statutului cooperativei.
Actele de constituire a intreprinderii municipal
Pentru inregistrarea intreprinderii se vor prezenta urmatoarele documente de
constituire: decizia fondatorului/fondatorilor privind infiintarea intreprinderii, statutul
intreprinderii aprobat de fondator/fondatori, contractul de constituire in cazul mai
multor fondatori.
10. Statutul intreprinderii trebuie sa includa urmatoarele date:
1) titlul deciziei/deciziilor fondatorului/fondatorilor privind aprobarea statutului
intreprinderii, numarul si data adoptarii lor. Inscrierea privind titlul, numarul si data
deciziei/deciziilor despre aprobarea statutului intreprinderii se face in coltul drept de
sus al foii de titlu a statutului si se confirma prin semnatura olografa a autoritatilor
executive ale unitatilor administrativ-teritoriale fondatoare, cu aplicarea stampilei
1.3
.
acestei/acestor autoritati;
2) denumirea (firma) intreprinderii si sediul intreprinderii (in firma se foloseste
cuvintul "municipal(a)";
3) scopurile si genurile de activitate ale intreprinderii;
4) marimea si componenta patrimoniului, trecut din proprietatea unitatii/unitatilor
administrativ-teritoriale respectiv la balanta intreprinderii nou-create (fondul statutar
sau capitalul social);
5) modul de posesiune, folosinta si dispunere de fondul statutar, precum si
schimbarea lui, sursele de formare a patrimoniului intreprinderii, modul de repartizare
a venitului (profitului net), inclusiv defalcarile din profitul net obtinut in anul de
gestiune pentru a fi achitate la bugetul autoritatii/autoritatilor administrativ-teritoriale,
in baza deciziei fondatorului/fondatorilor si de acoperire a pierderilor;
6) principiile de instituire si activitate a organelor administrative si de control ale
intreprinderii, competentele lor;
61) componenta, atributiile si modul de functionare a consiliului director al
intreprinderii in cazul mai multor fondatori;
7) modul de reorganizare si lichidare a intreprinderii.
In statut pot fi incluse, de asemenea, si alte prevederi care sa specifice
particularitatile activitatii intreprinderii si care nu vor contraveni legislatiei, altor acte
normative si guvernamentale.
101. Contractul de constituire se aproba prin decizie de catre fiecare consiliu
local/raional care participa la infiintarea intreprinderii.
Contractul de constituire trebuie sa includa:
1) denumirea fondatorilor;
2) denumirea si sediul intreprinderii municipale;
3) scopul si obiectul de activitate ale intreprinderii municipale;
4) marimea aportului fiecarui fondator in formarea patrimoniului intreprinderii
municipale si termenul de transmitere in gestiune a acestuia;
5) obligatiile si raspunderea fondatorilor;
6) persoana imputernicita sa depuna cererea de inregistrare a intreprinderii
municipale.;
Hotarirea cu privire la aprobarea Regulamentului model a Intreprinderii
municipale
In instanta de judecata a fost depusa o cerere privind nulitatea societatii pe 7 pct.
actiuni invocandu-se motivul ca actul de constituire al acestei societati nu
corespunde prevederilor legii. Intocmiti o nota informativa in care explicati
urmatoarele; a) care sunt actele constitutive ale S.A. ? b) Lipsa caror clauze din
actul de constituire servesc drept temei de nulitate a societatii pe actiuni? c) care
este procedura de declarare nula a societatii pe actiuni?
a) conform Codului Civil este actul de constituire, conform Legii cu privire la
societatile pe actiuni Documente de constituire ale societatii sint contractul de
societate (declaratia de constituire a societatii) si statutul societatii. Contractul de
societate (declaratia de constituire a societatii) are prioritate fata de statutul societatii
pina la inregistrarea ei de stat.
b) Clauze lipsa carora servesc drept temei de nulitate:
a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate
al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de
inregistrare al fondatorului persoana juridica;
b) denumirea societatii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune in natura si modul de evaluare,
daca au fost facute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atributiile, modul de constituire si de functionare a organelor societatii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele si reprezentantele societatii;
1.1
.
1.2
.
punct
e
3 pct.
5 pct.
bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent
economic are un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii
in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu ,
acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala,
deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de
fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex
patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate
servi ca un obiect al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde
notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care
desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al
cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin
care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un
intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste
termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica
savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul
apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine
licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un
intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de
intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoana juridica este organizatia care are un
patrimoniu distinct i raspunde pentru obligatiile sale cu acest patrimoniu, poate sa
dobndeasca i sa exercite n nume propriu drepturi patrimoniale i personale
nepatrimoniale, sa-i asume obligatii, poate fi reclamant i aprat n instanta de
judecata.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu
diferentele ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara
activitate economica ca un profesionist cu scopul de a obtine profit.
1.3
.
7 pct.
punct
e
Identificati drepturile si obligatiile intreprinzatorului individual titular al 3 pct.
patentei de intreprinzator facand o caracteristica a acestora pag. 114.
Patenta este valabila numai pentru titularul ei si nu poate fi transmisa altei persoane.
Desfasurarea activitatii de intreprinzator in baza patentei nu impune inregistrarea de
stat a titularului acesteia si primirea licentei. Asupra titularului patentei nu se extind
cerintele privind prezentarea darilor de seama financiare si statistice, tinerea evidentei
contabile si financiare, efectuarea operatiilor de casa si decontarilor, precum si
prevederile art.90 din Codul fiscal
(4) In relatiile de drept civil, titularul patentei actioneaza in numele sau.
(5) Titularul patentei raspunde pentru obligatiile aferente desfasurarii activitatii de
intreprinzator pe parcursul duratei de prescriptie stabilita de lege, indiferent de durata
patentei.
(6) Titularul patentei poate desfasura activitatea de intreprinzator specificata in
patenta pe intreg teritoriul tarii daca in patenta nu este indicat altfel.
Pentru genul de activitate mentionat la pozitia 1.1 din anexa, titularul patentei isi
desfasoara activitatea de intreprinzator in pavilion, chiosc (ghereta), toneta, la tejghea,
taraba, care au suprafata de pina la 30 m2.
(7) Titularul patentei este obligat:
a) sa respecte ordinea stabilita de desfasurare a activitatii indicate in patenta,
normele sanitare, normele de protectie contra incendiilor, sa indeplineasca alte cerinte
ce se refera la genul de activitate respectiv, iar pentru desfasurarea activitatii indicate
la compartimentul 1din anexa, sa aiba documentele primare de provenienta a marfii,
dupa caz, factura de expeditie, chitanta de percepere a taxei vamale sau actul de
achizitie a marfurilor;
b) sa desfasoare activitatea numai in locurile permise in aceste scopuri de autoritatea
administratiei publice locale;
c) sa respecte drepturile si interesele consumatorilor;
d) sa afiseze patenta sau copia ei, autentificata de notar, intr-un loc vizibil la locurile
unde isi desfasoara activitatea de intreprinzator, iar in caz de necesitate sa o prezinte la
cererea organului de control sau a consumatorilor.
(8) Titularul patentei nu este in drept:
a) sa angajeze lucratori pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator specificate in
patenta;
b) sa incheie tranzactii cu intreprinderea individuala al carei fondator este el sau
careva dintre membrii familiei sale, cu societatea in nume colectiv ori in comandita, al
carei asociat cu raspundere deplina este el sau careva dintre membrii familiei sale.
(9) Doi sau citiva titulari de patente se pot asocia in scopul desfasurarii in comun a
1.2
.
1.3
.
2.2
.
punct
e
Relatati despre procedura inregistrarii de stat a intreprinzatorului individual, 3 pct.
referindu-va si la cazurile in care inregistrarea nu se admite. Pag. 108-109
Art 28 legecu priv la inreg de stat a pj si a intreprinz individuali
Procedura inregistrarii de stat a intreprinzatorilor individuali
(1) Pentru inregistrarea de stat a intreprinzatorilor individuali se depun urmatoarele
documente:
a) cererea de inregistrare, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat;
b) documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
(2) Depunerea documentelor la inregistrarea de stat a intreprinzatorilor individuali
se efectueaza in modul stabilit la art.8.
(3) La inregistrarea de stat se verifica identitatea si capacitatea de exercitiu ale
persoanei fizice.
(4) Registratorul, in termen de 3 zile lucratoare de la data depunerii documentelor,
adopta decizia de inregistrare sau de a refuza inregistrarea.
(5) Decizia de inregistrare se intocmeste in conformitate cu art.14.
(6) Documentele depuse de catre intreprinzatorul individual impreuna cu decizia de
inregistrare se pastreaza in dosarul de evidenta in arhiva organului inregistrarii de stat.
Articolul 29. Modificarea datelor inscrise in Registrul
Comparati drepturile, obligatiile si raspunderea intreprinzatorului individual cu 5 pct.
cele ale titularului patentei de intreprinzator.
1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate
neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane
juridice. Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa
obtina licenta. Pentru a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS.
El are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate
taxele si impozitele prevazute de lege. De asemenea, este obligat sa tina
evidenta contabila in partida simpla. Raspunderea este nelimitata, personala, cu
toate bunurile persoanei care desfasoara activitate de intreprinzator sub forma
de intreprinzator individual.
2. Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de
intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul
fiscal teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si
nr.
1.1
.
1.2
.
punct
e
3 pct.
1.3
.
nr.
1.1
.
1.2
constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru
exercitarea activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii
beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana
juridical cu scop lucrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un
caracter mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si
municipal ;
b) societatea civila -chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma
autentica nu-si schimba natura civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de
la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o multitudine
de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot
desfasura asociatii ei;
c) intreprindere- Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi 1992: Intreprinderea
1. Forma organizatorico-juridica a activitatii de antreprenoriat este intreprinderea.
2. Intreprinderea constituie un agent economic cu firma (titulatura) proprie infiintata
de antreprenor in modul stabilit de legislatie.
3. Intreprinderea are dreptul de persoana juridica sau de persoana fizica, in
conformitate cu prezenta Lege.
Intreprinderea-persoana juridica si intreprinderea-persoana fizica au aceleasi
drepturi si obligatii, cu exceptia raspunderii patrimoniale pentru obligatiile lor.
4. Intreprinderea devine subiect de drept din momentul inregistrarii de stat.
d) intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si
persoana fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un
profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea
proprie cu scopul de a obtine venit;
e) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu
scop lucrativ , tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care
practica activitate de intreprinzator , iar in contabilitate oana care are
obligigatia de a prezenta rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat
persoana juridica cu si fara scop lucrativ de drept public, precum si pers fizica
ce practica activitate de intreprinzator.
Procurorul a inaintat o cererea de chemare in judecata si a solicitat instantei de a anula 7 pct.
inregistrarea SRL VERDICT, deoarece fondatorii acesteia sunt in incopatibilitate si
nu au dreptul sa desfasoare alte activitati remunerate decat functia pe care o ocupa. In
motivatie a fost indicat ca unul din fondator este procuror, al doilea este membru al
Curtii Constitutionale, iar al treilea a fost ales deputat in Parlament. Cum trebuie sa
procedeze instanta? Conform legislatiei in vigoare, deputatul Parlamentului RM,
procurorii, si judecatorii pot contribui la constituirea unui SRL.
Insa totoodata, conform legislatiei in vigoare, odata ce au fost alesi in aceste
functii, ei nu mai pot avea calitatea de asociat sau membru in SRL, cel putin
deputatul si judecatorul precis
Subiectul 16. Inregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ
Continutul subiectului
punct
e
Numiti actiunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra 3 pct.
inregistrarii cererii de inregistrare a persoanei juridice.
Registratorul verifica legalitatea actelor prezentate, capacitatea juridica si identitatea
fondatorilor, verifica respectarea tuturor conditiilor de constituire, decide asupra cererii
de inregistrare prin acceptare si emiterea deciziei de inregistrare. Registratorul nu este
in drept sa intervina cu modificari si completari in propria decizie. La fel nu o poate
anula.
Decizia se emite in 2 exemplare si se semneaza de registrator. La inregistrare,
persoanei i se atribuie un numar de identificare. IDNO. Registratorul
emitesolicitantului o copie a deciziei de inregistrare si un exemplar al actului de
constituire
Explicati deosebirea dintre persoana juridica inactiva si persoana juridica pasiva 5 pct.
1.3
.
nr.
1.1
.
1.2
.
punct
e
Numiti actele necesare pentru inregistrarea de stat a SRL cu 4 fondatori, unde un 3 pct.
fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoana
juridica din Romania si al treilea fondator esteo asociatie obsteasca din RM.
Cf Legii cu privire la inrgistrarea PJ si intreprinzatorului individualActele necesare sunt:
-cererea de inregistrare;
-actul de constituire al societatii care urmeaza sa fie inregistrata;
- documentul care confirma achitarea taxei de stat
-(4) Pentru inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investitii straine, pe linga
documentele prevazute la alin.(1) si (2), se vor depune:
a) extrasul din registrul national din tara de origine a investitorului;
b) actele de constituire ale persoanei juridice straine;
Comparati registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul licentelor evidentiind
5 pct.
destinatia, detinatorul si continutul.
I.Registrul de stat al intreprinderilor este o lista de societati comerciale pers.jur. si
date informative despre ele. In el se inscriu: denumirea completa si prescurtata a
societatii,sediul, obiectul principal de activitate, termenul pentru care a fost constituita,
marimea capitalului social, data si numarul de inregistrare, numele registratorului, alte
date. Registrul se tine in mod computerizat si manual. Cel manual are prioritate.
Efectul juridic al inregistrarii se exprima prin faptul ca societatea ca pers.jur. exista
atita cit figureaza in registrul de stat. In numele societatii neinregistrate nu se pot
incheia acte juridice si nu se poate practica activitate de intreprinzator,altfel societatea
va fi sanctionata. Societatea este in drept sa faca modificari in registru dar numai prin
nr.
1.1
.
1.2
.
Consultati fondatorului unic, al carei cereri de inregistrare a SRL a fost respinsa de 7 pct.
Camera Inregistrarii de Stat pe motivul ca prinsul pestelui in Marea Nordica nu este
reglementat de legislatia R. Moldova si din aceasta cauza nu poate fi inregistrata o
societate comerciala care isi propune un astfel de obiect de activitate.
Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca
intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia
celor interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis
este permis. Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in
documentele de inregistrare a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu
inregtistrare, deja cu modificarile operate.
puncte
3 pct.
5 pct.
1.3
.
nr.
1.1
.
Continutul subiectului
Descrieti drepturile asociatului societatii comercialedreptul de creanta ce include 3 componente:
1.dreptul de a participa la conducerea si activitatea PJ;;
2.dreptul la dividend;
3.dreptul la o parte din activele societatii inc azul lichidarii acesteea.
punct
e
3 pct.
1.3
.
nr.
punct
e
3 pct.
1.1
.
1.2
.
1.3
.
nr.
punct
e
1.1
.
3 pct.
1.2
.
1.3
.
nr.
1.1
.
punct
e
Descrieti procedura de varsare a aportului nemonetar la formarea si majorarea 3 pct.
capitalului social al societatilor comerciale. . 1 aportul in natura la capitalul social
se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de
transmitere se face dupa regurile similare sunt unele particularitati bazate pe natura
bunului care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in
cazul unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inscrierii
actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inscriu in Registrul de iimobile,daca
sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inscriu in registrul actionarilor.bunurile
corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin
semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si
fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului
social,socotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.
Articolul 23. Aportul in natura
(1) Obiect al aportului in natura poate fi orice bun aflat in circuitul civil. Bunul
care face obiectul aportului in natura va fi indicat in actul de constituire.
(2) Aporturile in natura se evalueaza in bani de catre un evaluator independent
si se aproba de adunarea generala a asociatilor. Asociatul care a transmis aportul
si evaluatorul raspund solidar fata de creditorii societatii, in limitele
supraevaluarii. Pretentiile privind corectitudinea evaluarii se prescriu in termen
de 3 ani de la momentul evaluarii.
(3) Actul de constituire al societatii prevede modalitatea de aprobare a
rezultatelor evaluarii aportului in natura de catre adunarea generala a
asociatilor.
(4) Bunurile ce fac obiectul aportului in natura devin proprietate a societatii,
daca actul de constituire nu prevede altfel.
1.2
.
1.3
.
deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al
societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin
fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are
in mod obligatoriu expresie baneasca.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin
participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes,
parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale)
asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea
sociala reprezinta o fractiune din capitalul social al societatii al carei cuantum se
stabilete n functie de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligatiile
asociatului. Actiunea este un document, care atesta dreptul proprietarului lui
(actionarului) de a participa la conducerea societatii, de a primi dividende, precum i o
parte din bunurile societatii n cazul lichidarii acesteia
Recomandati solutii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL MIXT, care a decis sa 7 pct.
verse cu titlu de aport in capitalul social un bun imobil, un automobil, actiunile
pe care le detine in S.A. Timplarul referindu-va la la termenul de varsare,
modul de evaluare si de predare a acestora.
Transmiterea bunului imobil:
Potrivit art. 114 alin. (5) CC, in cazul majorarii capitalului social, aportul se varsa in
termenul stabilit de adunarea generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea
hotaririi de majorare a capitalului social.
Potrivit art. 5 alin. (4) lit. i) din Legea 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, se
efectueaza evaluarea obligatorie in cazul transmiterii obiectelor evaluarii in calitate de
contributie la capitalul social al intreprinderilor. Totodata, potrivit art. 41 alin. (7) din
Legea 1134/1997 privind societatile pe actiuni, valoarea de piata a aportului nebanesc
in capitalul social al societatii se aproba in temeiul raportului societatii de audit sau al
unei alte organizatii specializate care nu este persoana afiliata a societatii. In urma
evaluarii bunului se intocmeste un raport de evaluare.
In aceasta ordine de idei, fondatorului unic nu ii este opozabila prevederea de la art.
114 alin. (6) CC, potrivit careia valoarea aportului in natura la capitalul social al
societatii comerciale se aproba de adunarea generala, deoarece acesta ar putea indica
unipersonal o valoarea exagerata a bunului transmis.
Bunul imobil se considera predat pentru majorarea capitalului social din momentul
inregistrarii in Registrul bunurilor imobile in calitate de proprietar a societatii
comerciale.
Transmiterea automobilului aceleasi prevederi ca si pentru imobil, cudiferenta ca
acesta se inregistreaza in Registrul de stat al mijloacelor de transport.
Transmiterea actiunilor nu este posibila, deoarece potrivit art. 114 alin. (3) CC, nu se
pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societatii de
capital creantele si drepturile nepatrimoniale. In acest sens, actiunile SA Timplarul
reprezinta creante.
(Desi e discutabil la actiuni. Legea SA permite ca aporturi si valorile mobiliare.)
nr.
1.1
.
punct
e
3 pct.
5 pct.
1.3
.
nr.
1.1
.
1.2
.
Punct
e
3 pct.
5 pct.
7 pct.
Pentru a evita dizolvarea fortata pe temeiul ca capitalul social al ei este sub marimea
minima obligatorie mai mult de 6 luni, adunarea generala a SRL Lombardul Daciei
urmeaza sa adopte o hotarare privind majorarea capitalului social pana la minimul
prevazut de lege. Alternativ, adunarea generala poate decide lichidarea SRL-ului.
nr.
1.1
.
Punct
e
3 pct.
1.2
.
1.3
.
nr.
1.1
.
1.2
.
1.3
.
Punct
e
3 pct.
5 pct.
1.2
.
punct
e
3 pct.
ineficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie
sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie
reducerea CS pina la nivelul activelor nete.
1.3
.
nr.
1.1
.
1.2
.
punct
e
3 pct.
nr.
1.1
.
Continutul subiectului
Descrieti notiunea si caracterele societatii in nume colectiv.
punct
e
3 pct.
Definitie
Societate constituita prin asociere, pe baza deplinei increderi, a doua sau mai multe
persoane, care pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura o activitate comerciala
in scopul impartirii beneficiilor rezultate si care raspund nelimitat sisolidar pentru
obligatiile societatii
1.2
.
Caractere:
- asocierea se bazeaza pe deplina incredere a membrilor societatii
- numarul maxim de asociati 20
- capitalul social este divizat in participatiuni, care nu sunt reprezentate prin
titluri de valoare
- participatiunea da dreptul la un singur vot, daca actul de constituire nu prevede
altfel
- obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul societatii, precum si cu
raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor
- societatea este administrata de asociati, care practica activitate de intreprinzator
in numele societatii; ca exceptie, in calitate de administrator poate fi numit un
tert
Comparati drepturile asociatilor societatii in nume colectiv cu a asociatilor cu 5 pct.
raspundere limitata caracterizand principalele elemente distinctive.
Drepturile asociatilor SNC:
a) dreptul de a participa la conducerea si la activitatea societatii
b) dreptul la informatie privind activitatea societatii
c) dreptul la o parte din beneficiu
d) dreptul la o parte de active in caz de lichidare a societatii
e) dreptul de retragere din societate
Drepturile asociatilor SRL:
Articolul 43. Drepturile asociatului
Asociatul beneficiaza de drepturile stabilite de lege si de actul de constituire,
inclusiv dreptul:
a) de a participa la conducerea societatii in conformitate cu prevederile legii si ale
actului de constituire;
b) de a vota la adunarile generale ale asociatilor;
c) de a fi informat despre activitatea societatii;
d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societatii;
e) de a instraina si a dobindi, in conditiile legii, partea sociala;
f) de a cere dizolvarea societatii;
g) de a participa la repartizarea profitului net;
h) de a obtine, in caz de lichidare a societatii, valoarea unei parti a patrimoniului
acesteia ramas dupa achitarea cu creditorii si cu salariatii sai, proportionala partii sale
sociale;
i) de a cere excluderea asociatului in conformitate cu art.47.
Evidentiat principalele elemente distinctive.
1.3
.
nr.
1.1
.
7 pct.
Subiectul 30. Adunarea generala a societatii cu raspundere limitata (SRL).
Continutul subiectului
punct
e
Numiti atributiile ce tin de competenta exclusiva si neexclusiva a adunarii generale a 3 pct.
SRL.
Articolul 49. Competenta adunarii generale a asociatilor
(1) De competenta exclusiva a adunarii generale a asociatilor tin:
a) modificarea si completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui intr-o
noua redactie;
b) modificarea cuantumului capitalului social;
c) desemnarea membrilor consiliului societatii si a cenzorului, eliberarea inainte de
termen a acestora;
d) urmarirea pe cale judiciara a membrilor consiliului societatii si a cenzorului
pentru prejudiciile cauzate societatii;
e) aprobarea Regulamentului consiliului societatii;
f) aprobarea darilor de seama ale consiliului societatii, a rapoartelor cenzorului sau a
avizelor auditorului independent;
g) aprobarea bilantului contabil anual;
h) adoptarea hotaririi privind repartizarea intre asociati a profitului net;
i) privind reorganizarea societatii si aprobarea planului de reorganizare;
j) adoptarea hotaririi de lichidare a societatii, numirea lichidatorului si aprobarea
bilantului de lichidare;
c) aprobarea marimii si modului de formare a fondurilor societatii;
l) aprobarea marimii si a modului de achitare a remuneratiei membrilor consiliului
societatii si cenzorului;
m) aprobarea in prealabil a incheierii contractelor prin care societatea transmite
proprietatea sau cedeaza, cu titlu gratuit, drepturi unor terti, inclusiv asociatilor;
n) infiintarea filialelor si reprezentantelor societatii;
o) aprobarea fondarii altor persoane juridice;
p) aprobarea participarii in calitate de cofondator al altor persoane juridice.
(2) Daca actul de constituire nu prevede altfel, de competenta adunarii generale a
asociatilor tin:
a) desemnarea si eliberarea inainte de termen a administratorului;
b) aprobarea darii de seama anuale si evaluarea activitatii administratorului;
c) urmarirea pe cale judiciara a administratorului pentru prejudiciile cauzate
societatii;
d) aprobarea marimii si modului de achitare a remuneratiei administratorului;
e) aprobarea planului de afaceri al societatii;
f) aprobarea regulamentelor interne ale societatii;
g) adoptarea altor hotariri atribuite de lege sau de actul de constituire in competenta
adunarii generale a asociatilor.
1.2
.
1.3
.
fiecare asociat al societatii, a carei marime se stabileste in dependenta de marimea aportului varsat si
include toate drepturile si obligatiile asociatului. Respectiv, valoarea partii sociale depinde de
marimea aprotului varsat de asociat la constituirea societatii.
Partea sociala reflecta cota-parte din capitalul social care revine asociatului.
Daca societatea este constituita dintr-un singur asociat, acesta destine o parte sociala egala cu capitalul
social. Partea sociala este indivizibila, daca actul de consituire nu prevede altfel.
1.2Comparati notiunea de parte sociala cu notiunile de certificat al partii sociale, extras
din registrul de stat al persoanelor juridice, aport la capitalul social.
Parte sociala vezi 1.1
Certificat al partii sociale - SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral un certificate
prin care se atesta detinerea partii sociale si marimea ei. Acest certificate confirma faptul ca o anumita
persoana are calitatea de asociat.
Extras din registrul de stat al pj - Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in registrul de stat, i se
elibereaza extrase din acest registru. Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana juridica exista cu
adevarat, iar datele inscrise sunt veridice. In extras se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul
partii sociale a fiecarui asociat.
Aport la capitalul social - reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru formarea
patrimoniului social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este stabilita in functie de
marimea aportului varsat de acest asociat.
1.3Cetateanul Codreanu asociat al SRL TAUR s-a adresat in judecata cu cererea de a anula
contractul de vanzare-cumparare a partii sociale incheiat intre asociatul SRL VIBOR (cedent)
si cetateanul Nicolaescu (cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost incalcarea
dreptului de preemtiune ce-l are asupra partii sociale in caz de cesiune a acesteia. Cum
urmeaza a fi solutionat litigiul ?
Raspuns:
Conform legii cu privile la SRL art 25 alin (4) Asociatul care intentioneaza sa instraineze partial
sau integral partea sociala transmite o oferta scrisa administratorului societatii. Acesta aduce
oferta la cunostinta tuturor asociatilor in termen de 15 zile de la data transmiterii. Respectiv in
cazul dat intr-adevar a fost incalcat dreptul de preemtiune.
Dreptul la instrainare libera a partii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care beneficiaza
ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de
preemtiune , ceilalti asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului.
Asociatii astfel vor dobindi parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza
partea sa sociala. Pentru a evita eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre
vinzare, legea prevede distribuirea acesteia proportional participatiunii detinute de fiecare solicitant.
Dreptul asupra partii sociale apare in momentul inregistrarii in Registrul de stat al PJ. Creditorii
asociatului pot urmari partea sociala numai in temeiul titlului executoriu in cazul in care creantele nu
pot fi satisfacute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul creditorilor asupra partii sociale se
exercita cu respectarea dreptului de preemtiune al celorlalti asociati si al societatii. Asociatul care
intentioneaza sa instraineze partial sau integral partea sociala transmite o oferta scrisa
administratorului societatii. Acesta aduce oferta la cunostinta tuturor asociatilor in termen de 15 zile
de la data transmiterii. In cazul vinzarii partii sociale sau a unei fractiuni din ea cu incalcarea dreptului
de preemtiune, fiecare asociat poate, in decursul a 3 luni de la data incheierii actului juridic, sa ceara
pe cale judiciara ca drepturile si obligatiile cumparatorului sa treaca la el. Actul juridic de instrainare a
partii sociale se autentifica notarial.
LEGE Articolul 25. Instrainarea partii sociale
(1) Partea sociala sau o fractiune a partii sociale poate fi instrainata liber sotului, rudelor si
afinilor in linie dreapta fara limita si in linie colaterala pina la gradul doi inclusiv, celorlalti
asociati si societatii, daca actul de constituire nu prevede altfel.
(2) Asociatul nu poate instraina partea sociala pina la varsarea integrala a aportului subscris,
cu exceptia cazului de succesiune.
(3) In cazul instrainarii partii sociale unor alte persoane decit cele mentionate la alin.(1),
asociatii au dreptul de preemtiune. In acest caz, instrainarea se face in conditiile alin.(4)-(9).
(4) Asociatul care intentioneaza sa instraineze partial sau integral partea sociala transmite o
oferta scrisa administratorului societatii. Acesta aduce oferta la cunostinta tuturor asociatilor in
termen de 15 zile de la data transmiterii.
(5) Asociatii trebuie sa-si formuleze in scris acceptarea si sa o transmita administratorului in
termen de 15 zile de la data primirii ofertei. Asociatul indica marimea fractiunii din partea
sociala pe care intentioneaza sa o dobindeasca.
(6) Daca exista mai multi solicitanti, fiecare dobindeste o fractiune a partii sociale in marimea
solicitata. In cazul dezacordului dintre ei, partea sociala se distribuie proportional partii sociale
detinute de fiecare solicitant.
(7) Daca, in termen de 30 de zile de la data transmiterii ofertei, asociatii sau societatea nu au
procurat partea sociala, aceasta poate fi instrainata unui tert la un pret nu mai mic decit cel
indicat in oferta.
(8) In cazul vinzarii partii sociale sau a unei fractiuni din aceasta cu incalcarea dreptului de
preemtiune, fiecare asociat poate, in decursul a 3 luni de la data incheierii actului juridic, sa
ceara pe cale judiciara ca drepturile si obligatiile cumparatorului sa treaca la el.
(9) Actul juridic de instrainare a partii sociale se autentifica notarial.
nr.
1.1
.
1.2
.
1.3
.
punct
e
Numiti actele necesare pentru inregistrarea a doua personae juridice care au luat 3 pct.
nastere in rezultatul divizarii
Acte necesare:
-cererea de inregistrare,
-proiectul planului de dezmembrare prin separare,
-hot de dezmembrare prin separare(adoptata de org supreme al societatii)
-actul de constituire al societatii care ia nastere prin separare,
-modificarile la actul de constituire al societatii din care se separa noua societate,
-monitorul oficial al rm in care au fost publicate avizele cu pr la reorganizare prin
dezmembrare
-actele care demonstreaza garantarea drept sau satisfacerea creantelor creditorilor
-dovada de plata a taxei de inregistrare
-bilantul de repartitie a patrimoniului.
Operatiuni necesare:
a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare
b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza
c) notificarea CIS cu privire la initierea reorganizarii
d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare;
e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor;
f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii.
g) inregistrarea dezmembrarii in CIS.
Comparati procedura de divizare cu cea de separare, analizand distinct doar 5 pct.
acele operatiuni care le deosebesc- pag.218-223
Operatiunile care le deosebesc:
a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea de subiect de drept prin
dizolvare;
la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;
b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la
societatea care se constituie;
separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la
societatea care se constituie.
Adunarea Generala a actionarilor a hotarat dezmembrarea S.A. 7 pct.
Autotransportatorul prin separarea din ea a unei societati cu raspundere
limitata. Camera inregistrarii de stat a respins inregistrarea reorganizarii si ca
nr.
1.1
.
1.2
.
punct
e
Numiti actele necesare de a fi prezentate pentru inregistrarea unei societati pe 3 pct.
actiuni rezultate din fuziunea a doua societati cu raspundere limitata:
1. Cererea de inregistrare a fuziunii, conform modelului aprobat de organul
inregistrarii de stat.
2. Proiectul contractului de fuziune.
3. Hotarirea de reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu
raspundere limitata participante la fuziune.
4. Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata.
5. Actul de consituire al societatii pe actiuni nou-create.
6. Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau ce
confirma plata datoriilor.
7. Actul de transmtere.
8. Autorizatia de fuziune, daca e necesara.
9. Copia avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in
Monitorul Oficial.
10. Documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
Comparati efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de 5 pct.
absorbtie evidentiind operatiunile necesare de a fi efectuate pentru inregistrarea
absorbtiei unei persoane jurdice de o alta persoana juridica. Pag 211-pag217.
a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata
absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta
b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un
nou subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati
Operatiunile efectuate pentru inregistrarea fuziunii prin absorbtie
Negocierea si elaborarea proiectului de fuziune
Aprobarea contractului de fuziune prin absorbtie de organelle supreme ale ambelor pj
Notificarea CIS cu privire la intentia reorganizarii
Informarea creditorilor
Publicarea avizului in Monitorul Oficial al RM cu privire la fuziune
Intocmiti un proiect de contract de fuziune prin absorbtie, potrivit careia SRL 7 pct.
Vultureni, care are capitalul social de 500 000 lei si 2 asociati cu parti sociale egale
absoarbe SRL Ciocarlia, cu 4 asociati cu parti sociale egale si capitalul social de
400 000 lei.
Proiectul contractului de fuziune prin absorbtie trebuie sa contina:
1. Denumirea si sediul persoanelor juridice implicate in procesul de reorganizare :
societ absorbanta si cea absorbita.
2. Forma fuziunii absorbtia.
3. Avantajele fuziunii.
4. Drepturile si obligatiile (patrimoniul) care urmeaza a fi trecute de la PJ care se
dizolva la cea absorbanta.
5. Datele de identitate ale asociatilor PJ absorbite, participatiunile pe care acestia
le detin in ea si care le vor detine in PJ absorbanta.
6. Data la care urmeaza sa fie elaborate si semnat actul de transmitere a
drepturilor si obligatiilor de la PJ care se dizolva la PJ absorbanta.
7. Se anexeaza actul de constituire a PJ absorbante si propunerile de modificare a
acestuia facute in legatura cu absorbtia.
Subiectul 34. Transformarea unei personae juridice dintre forma organizatorica in alta
Continutul subiectului
punct
e
1.1 Descrieti notiunea de reorganizare prin tranformare
3 pct.
.
Transformarea reprezinta o operatiune prin care pj, pe parcursul existentei, trece de la
o forma juridica la alta.
Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de
organizare prin modificarea actelor de constituire in conditiile legii. Aceasta se
efectueaza doar cu hotararea adoptata de organul suprem cu majoritatea voturilor
indicate de lege. La baza transformarii trebuie sa stea un interes serios si legitim.
Transformarea persoanei juridice trebuie sa intruneasca si conditiile prevazute de lege
pentru forma juridica de organizare in care se transforma.
nr.
1.2
.
1.3
Ion Pruteanu, fondator al gospodariei taranesti, a vandut 5 tone grau pentru 7 pct.
nr.
1.1
.
punct
e
Definiti notiunea de dizolvare explicind efectele ce le produce ea asupra persoanei 3 pct.
juridice.
Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale
de intreprinzator, fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul
activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea
continua sa existe pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului,
dobindit in timpul existentei sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa.
1.2
.
Procurorul mun. Chisinau, in baza art.87 Cciv. a inaintat o actiune de a lichida SRL 7 pct.
Buzduganul care desfasoara activitatea farmaceutica si dupa retragerea licentei de
catre Camera de Licentiere. SRL Buzdugan in referinta sa a motivat ca, potrivit
legii, nu se poate solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutica nu este unicul
gen de activitate desfasurat. Societatea desfasoara si alte genuri de activitate si
respecta cerintele legale de practicare a acestora. Are dreptul procurorul sa intenteze
un proces in lichidarea a SRL? Cum urmeaza a fi solutionat litigiul?
Raspuns
Cod Civil Articolul 87. Dizolvarea persoanei juridice de catre instanta
de judecata
(1) Instanta de judecata dizolva persoana juridica daca:
a) constituirea ei este viciata;
b) actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;
c) nu se incadreaza in prevederile legale referitoare la forma ei juridica de
organizare;
d) activitatea ei contravine ordinii publice;
d1) nu a depus, in decurs de 12 luni de la expirarea termenelor stabilite de lege,
dari de seama contabile, fiscale si statistice;
d2) capitalul social al ei este sub marimea minima obligatorie mai mult de 6
luni;
e) exista alte situatii prevazute de lege.
(2) Instanta de judecata nu dizolva persoana juridica daca, in termenul pe care
il acorda, persoana va corespunde prevederilor legii.
(3) Instanta de judecata poate dizolva persoana juridica daca aceasta
contravine interdictiilor stabilite de prezentul cod pentru forma ei juridica de
organizare sau daca activitatea ei contravine grav actului de constituire.
Conform art 87 (4) Dizolvarea persoanei juridice se pronunta la cererea
participantului (asociatului, actionarului, membrului), a procurorului, a
organului fiscal sau a organului care a efectuat inregistrarea de stat a persoanei
juridice.
Respectiiv procurorul are dreptul sa inainteze un process de lichidare a SRL.
Articolul 142. Exclusivitatea licentei pentru exercitarea
activitatii farmaceutice
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice este unicul document necesar
pentru functionarea intreprinderii si institutiei farmaceutice.
Articolul 143. Retragerea licentei pentru exercitarea
activitatii farmaceutice
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice se retrage de catre organul
abilitat cu aceasta functie in cazurile:
a)
achizitionarii, pastrarii si distribuirii
produselor farmaceutice si
parafarmaceutice care nu au fost autorizate in modul stabilit;
b) producerii produselor farmaceutice si parafarmaceutice, modificarii formulei de
producere sau a fluxului tehnologic al produselor farmaceutice si parafarmaceutice,
precum si modificarii documentatiei tehnice de normare a produselor farmaceutice sau
parafarmaceutice, fara aprobarea organului abilitat;
c) practicarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice neindicate in
licenta;
1.2
.
1.3
.
punct
e
Numiti actele necesare a fi prezentate de catre lichidator la organul de inregistrare 3 pct.
pentru radierea persoanei juridice
Pentru radierea persoanelor juridice din Registrul de stat se depun urmatoarele
documente:
a) cererea de radiere, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat;
b) bilantul de lichidare si planul de repartizare a activelor, aprobate de organul sau
instanta de judecata care a desemnat lichidatorul;
legea 220 din 2007 art 24
Comparati atributiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei 5 pct.
juridice si ale administratorului fiduciar insistand in special asupra acelor care-i
deosebesc
Intrarea in functie a lichidatorului desemneaza momentul preluarii responsabilitatii de
la administrator. Lichidatorul are aceleasi imputerniciri, obligatii si responsabilitati ca
si admin in masura in care acestea sunt compatibile cu activitatea de lichidator (art
90(4) CC)
Lichidatorul este imputernicit sa actioneze ca si administratorul, in numele sip e seama
pj in raport cu tertii, sa execute toate obligatiile puse in sarcina sa prin lege si de
organele care l-au desemnat. Lichidatorul mai ese mandatarul pj cu toate consecintele
care decurg din aceasta calitate.
Pe langa atributiile stabilite de lege, delegate administratorului, lichidatorul are si
obligatii special: face si semneaza inventarul si bilantul societatii; primeste si pastreaza
patrimoniul si documentele societaatii; finalizeaza operatiunile incepute; valorifica
creantele; satisfice cerintele creditorilor; alte atributii.
pag.241
Cet. Tigreanu s-a adresat catre lichidatorul Cooperativei de productie IKKEL sa-i 7 pct.
restituie suma de 50 000 lei, aceasta fiind o datorie pentru merele vandute cu doi ani in
urma. Lichidatorul in scrisoarea de raspuns a mentionat ca reiesind din informatia care
a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost platita inca un an in urma. Pe de alta
parte lichidatorul a mentionat ca cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data
ultimei publicatii in Monitorul Oficial a avizului cu privire la lichidare, si respectiv,
daca nu s-a adresat in termenul stabilit de codul civil nu mai este in drept sa pretinda
suma mentionata. Expuneti-va opinia in legatura cu diferendul mentionat.
Articolul 91. Informarea creditorilor
Dupa inregistrarea desemnarii sale, lichidatorul publica in Monitorul Oficial al
Republicii Moldova si, in mod gratuit, pe pagina web oficiala a organului inregistrarii
de stat un aviz despre lichidarea persoanei juridice si, in termen de 15 zile, il
informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare si despre termenul de
inaintare a creantelor
Articolul 92. Termenul de inaintare si modul
de admitere a creantelor
(1) Termenul de inaintare a creantelor este de 2 luni de la data publicarii avizului
prevazut la art. 91. Prin hotarirea de lichidare se poate prevedea un termen mai lung,
dar care nu va depasi 4 luni.
(1) Cererile de admitere a creantelor impreuna cu documentele justificative privind
creantele si cu actele de constituire de garantii se depun direct la lichidator, la adresa
indicata de acesta.
(1) Creantele creditorilor inaintate dupa expirarea termenului stabilit pentru
inaintarea lor se executa din contul bunurilor persoanei juridice ce au ramas dupa
executarea creantelor validate inaintate in termenul stabilit.
(2) In cazul in care lichidatorul respinge creanta, creditorul are dreptul, sub
sanctiunea decaderii, ca, in termen de 30 de zile de la data cind a fost informat despre
respingerea creantei, sa inainteze o actiune in instanta de judecata.
nr.
punct
e
3 pct.
1.1
.
1.2
.
Casa Nationala a Asigurarilor Sociale (CNAS) a depus o cerere in instanta de judecata 7 pct.
pentru incasarea fortata de la Cooperativa Agricola de Productie Fazanul a platilor
obligatorii in suma de 40 000 lei pe care paratul le datora. In locul referintei, pe adresa
instantei a sosit o informatie de la sediul paratului potrivit careia CAP Fazanul nu
are sediu pe aceasta adresa ori aceasta a fost deja lichidata. Ulterior CNAS a stabilit ca
lichidarea CAP Fazanul s-a facut cu incalarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea
cooperativei nu a fost publicat in Monitorul Oficial, creditorii nu au fost instiintati in
modul stabilit despre initierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit ca
potrivit bilantului de lichidare, CAP Fazanul a impartit intre membrii cooperativei
bunuri in valoare de 150 000 lei. Explicati cum urmeaza sa procedeze CNAS pentru a
incasa suma creantei?
Raspuns: In acest caz va avea loc redeschiderea procedurii de lichidare.
Cod Civil Articolul 100. Redeschiderea procedurii de lichidare
(1) Daca, dupa radierea persoanei juridice, mai apare un creditor sau un indreptatit
sa obtina soldul ori daca se atesta existenta unor active, instanta de judecata poate, la
cererea oricarei persoane interesate, sa redeschida procedura lichidarii si, daca este
necesar, sa desemneze un lichidator. In acest caz, persoana juridica este considerata ca
fiind existenta, dar in exclusivitate in scopul desfasurarii lichidarii redeschise.
Lichidatorul este imputernicit sa ceara persoanelor indreptatite restituirea a ceea ce au
primit peste partea din active la care aveau dreptul.
(2) Pentru perioada in care persoana juridica nu a existat, se suspenda cursul
prescriptiei extinctive a dreptului de actiune a persoanei juridice sau fata de persoana
juridica respectiva.
Precizare: redeschiderea poate fi facuta in termenul general de prescriptie adica nu
mai tarziu de 3 ani de la data deciziei de radiere a pj.
punct
e
Numiti actele necesare pentru radierea din Registrul de stat al persoanelor 3 pct.
juridice a unei coopeative de productie.
Pentru radierea persoanelor juridice din Registrul de stat se depun urmatoarele
documente:
a) cererea de radiere, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat;
b) bilantul de lichidare si planul de repartizare a activelor, aprobate de organul sau
instanta de judecata care a desemnat lichidatorul;
1.2
.
1.3
.
nr.
1.1
.
punct
e
3 pct.
1.3
.
1.2
.
nr.
1.1
.
punct
e
Identificati bunurile persoanei insolvabile care se includ in masa debitoare, si 3 pct.
sursele din care aceasta ar putea fi suplimentata.
Sectiunea a4-a leag insolvabilitatii.
Masa debitoare serveste la executarea creantelor patrimoniale ale creditorilor.
Articolul 39. Componenta masei debitoare
(1) Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentarii procesului
de insolvabilitate, precum si cele pe care acesta le dobindeste si le recupereaza pe
parcursul procesului.
(2) Proprietatea detinuta de debitor in comun cu tertii este raportata cu titlu
provizoriu la masa debitoare, indiferent de acordurile incheiate intre ei. In caz de
litigiu intre coproprietarii bunului inclus in masa debitoare, partajarea se face intr-un
proces separat de catre instanta de insolvabilitate pe al carei rol se afla cauza.
Debitorul raspunde pentru obligatii doar cu partea sa din proprietatea comuna.
(3) Bunurile aflate in proprietatea comuna in devalmasie a sotilor se includ in masa
debitoare. Debitorul raspunde pentru obligatii doar cu partea sa din proprietatea
comuna in devalmasie, urmind ca instanta de insolvabilitate sa separe cota
corespunzatoare din proprietatea comuna in conformitate cu dispozitiile Codului civil
1.2
.
1.3
.
Continutul subiectului
punct
e
Descrieti procedura simplificata a falimentului, concomitent indicand si 3 pct.
persoanele carora ea le este aplicabila.
Procedura simplificata a falimentului procedura prin care debitorul intra direct in
procedura falimentului dupa o perioada de observatie sau odata cu intentarea
procedurii de insolvabilitate.
1.2
.
1.3
.
nr.
1.1
.
punct
e
3 pct.
proprietarului prin insusire, delapidare sau abuz de serviciu, inselaciune sau abuz de
incredere, fals, depozitie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru alte
infractiuni prevazute de legislatie dar care nu si-au ispasit definitiv pedeapsa.
CC dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire,
pe cind legea indica expres modalitatea acestui act care este contractul de societate.
Contractul de societate are prioritate fata de statutul societatii pina la inregistrarea ei
de stat. Efectul contractului de societate (declaratiei de constituire a societatii)
inceteaza dupa inregistrarea de stat a societatii si executarea de catre fondatori a
tuturor obligatiilor lor. Informatiile din documentele de constituire ale societatii nu pot
fi obiect al secretului comercial. Modificarile si completarile operate in documentele
de constituire ce tin de modificarea datelor de identificare, a denumirii si adresei
juridice a societatii se prezinta Comisiei Nationale a Pietei Financiare, in termen de 15
zile lucratoare de la data Inregistrarii acestor modificari, pentru introducerea lor in
Registrul de stat al valorilor mobiliare. In acest scop se vor prezenta urmatoarele acte:
a) cererea privind operarea modificarilor in Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificata notarial a deciziei Camerei Inregistrarii de Stat
privind modificarea documentelor de constituire ale societatii;
c) originalul (originalele) Certificatului inregistrarii de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispozitiei de plata pentru achitarea taxei in marimea stabilita de Legea
privind Comisia Nationala a Pietei Financiare.
Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul
activitatii societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de
infiintare; marimea capitalului social; etc.
1.3
.
S.A. Pur, societate cu actionar unic, a decis sa fondeze o S.A Mixt in care sa 7 pct.
fie fondator unic. In acest scop s-a adresat la Camera Inregistrarii de Stat cu o
cerere si a prezentat actele nesare pentru inregistrarea acesteia. Registratorul a
refuzat inregistrarea S.A. Mixt, motivand ca este interzisa de lege constituirea
acesteia. S.A. PUR a atacat decizia Camerei in judecata. Cum urmeaza a fi
solutionat litigiul?
Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA PUR, CIS proceding corect in refuzul
inregistrarii SA MIXT. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei
de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune
ca SA poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul
nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a
cerut inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.
Subiectul 44. Drepturile actionarilor
nr.
1.1
.
Continutul subiectului
Identificati drepturile actionarului referindu-va si la drepturile celor care detin
5%, 10% si 25 % din actiunile cu drept de vot ale societatii
Actionarii care detin cel putin 5% din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga
drepturile prevazute la art.25, au de asemenea dreptul, in modul prevazut de prezenta
lege, de alte acte legislative si de statutul societatii:
a) sa introduca chestiuni in ordinea de zi a adunarii generale anuale a actionarilor;
b) sa propuna candidati pentru membrii consiliului societatii si ai comisiei de
cenzori;
d) sa ceara convocarea sedintei extraordinare a consiliului societatii.
Actionarii care detin cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga
drepturile prevazute sus au de asemenea dreptul, in modul prevazut de prezenta lege,
de alte acte legislative si de statutul societatii:
punct
e
3 pct.
Clasificati drepturile
caracterizatile-
actionarilor in
patrimoniale
si nepatrimoniale
si 5 pct.
Drepturie patrimoniale
-sa primeasca dividendele anuntate in corespundere cu clasele si proportional
numarului de actiuni care ii apartin;
-sa instraineze actiunile care ii apartin, sa le puna in gaj sau in administrare fiduciara;
-sa ceara rascumpararea actiunilor care ii apartin, in cazurile prevazute de prezenta
lege sau de statutul societatii;
-sa primeasca o parte din bunurile societatii in cazul lichidarii ei;
Drepturile nepatrimoniale
-sa participe la adunarile generale ale actionarilor, sa aleaga si sa fie ales in organele de
conducere ale societatii;
-sa ia cunostinta de materialele pentru ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor;
-sa ia cunostinta si sa faca copii de pe documentele societatii, accesul la care este
prevazut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societatii;
1.3
.
nr.
1.1
.
Continutul subiectului
Relatati despre actiune ca valoare mobiliara si despre drepturile acordate de
aceasta titularului.
punct
e
3 pct.
5 pct.
societatii.
Actiunile ordinare pot fi doar de o singura clasa. Actiunile preferentiale pot fi de o
singura clasa sau de mai multe clase.
Societatea este in drept sa plaseze actiuni preferentiale cu dividende fixate sau
nefixate. Dividendele fixate se stabilesc intr-o suma fixata pe o actiune sau in procent
fixat fata de valoarea nominala a actiunii.
Daca societatea plaseaza actiuni preferentiale de doua sau mai multe clase, in statutul
ei va fi prevazuta ordinea de plata a dividendelor anuntate si a valorii de lichidare a
actiunilor preferentiale de fiecare clasa.
nr.
1.1
.
1.2
.
punct
e
Descrieti obligatiunea ca valoare mobiliara emisa de societatea pe actiuni 3 pct.
referindu-va la drepturile acordate de obligatiune titularului.-pag.423.
Obligatiunea este un titlu financiar de imprumut care atesta dreptul detinatorului de
obligatiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominala sau valoarea nominala si
dobinda aferenta in marimea si in termenele stabilite prin decizia de emitere a
obligatiunilor.
Obligatiunea acorda urmatoarele drepturi:
-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala;
- de a primi valoarea nominala si dobinda aferenta in marimea si in termenele
stabilite;
Detinatorii de obligatiuni apar in calitate de creditori ai societatii. Detinatorii de
obligatiuni au dreptul preferential fata de actionari la primirea unei parti din profitul
societatii sub forma de dobinda sau alt profit.
Termenul de circulatie a obligatiunilor va fi de cel putin un an.
Obligatiunile se platesc numai cu mijloace banesti
Clasificati obligatiunile dupa criteriile cunoscute si mentionati deosebirea 5 pct.
obligatiunii de actiune:
Deosebiri:
1. actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul
personal;
obligatiunea- titlu financiar de imprumut;
2.actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societatii, de a primi dividende,
obligatiunea- atesta dreptul detinatorului de obligatiuni de a primi de la emitentul ei
valoarea nominala sau valoarea nominala si dobinda aferenta in marimea si in
termenele stabilite;
3. actiune apartin la membrii societatii,
obligatiune- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii;
4. actiunile reprezinta o parte din capitalul social;
obligatiunile se emit numai daca aceasta sunt asigurate prin gajarea bunurilor ei proprii
si/sau a bunurilor persoanelor terte, si/sau cu garantia bancara, si/sau prin fidejusiune,
si/sau cu polita de asigurare;
5. obligatiunile se platesc numai cu mijloace banesti.
actiunelor pot fi platite si in natura
6.in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o parte din bunuri
a acesteia iar obligatiunile nu, dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui
Cetateanul Lutcan este detinator al obligatiunilor emise de S.A. Frigorifer care 7 pct.
prevad plata dobanzii o data pe an in marime de 20% din valoarea nominala,
insa societatea timp de 3 ani nu a platit dobanda cuvenita. Consultati
obligationarul si recomandati-i posibilele variante de a-si apara dreptul.
In cazul acesta detinatorii de obligatiuni au dreptul preferential fata de actionari la
primirea unei parti din profitul societatii sub forma de dobinda sau alt profit.
Detinatorul de obligatiuni are dreptul sa ceara de la societate rascumpararea
obligatiunilor plasate inainte de termenul de scadenta in cazul in care emitentul nu
respecta termenul de achitare a dobinzilor aferente.
nr.
1.1
.
punct
e
3 pct.
7 pct.
Continutul subiectului
Descrieti notiunea de acte juridice (tranzactii) de proportii ale S.A..
punct
e
3 pct.
5 pct.
Comparati actele juridice incheiate de societatea pe actiuni in mod obisnuit cu
tranzactiile de proportii referindu-va la distinctiile modului de incheiere si efecte
lor.
Decizia de incheiere a actelor juruduce de SA in mod obisnuit sa iau de organul
executive (fie unipersonal de administrator sau in comun daca este un organ
colegiual), iar decizia inheerii tranzactiiolor de proportii se decide de consiliu societatii
sau de adunarea generala, in dependent de valoare tranzactiei.
Articolul 83. Decizia de incheiere de catre societate
a unei tranzactii de proportii
(1) Decizia de incheiere de catre societate a unei tranzactii de proportii se adopta in
unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii daca obiectul acestei
tranzactii sint bunurile a caror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50%
din valoarea activelor societatii potrivit ultimului bilant pina la adoptarea deciziei de
incheiere a acestei tranzactii, daca statutul societatii nu prevede o cota mai mica.
a) bunurile ce constituie peste 25% si nu mai mult de 50% din valoarea activelor
societatii potrivit ultimului bilant pina la luarea deciziei de incheiere a acestei
tranzactii; sau
b) actiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societatii, convertibile in
asemenea actiuni si plasate in cantitatea aratata la art.82 alin.(1) lit. b), dar care
constituie nu mai mult de 50% din toate actiunile cu drept de vot plasate ale societatii,
daca statutul societatii nu prevede o norma mai mica, in limitele careia consiliul
societatii este in drept sa decida cu privire la marirea capitalului social.
Cetateanul Lucescu, detine 15% din actiunile ordinare ale S.A. Fantana care, 7 pct.
a depus o cerere de chemare in judecata de anulare a contractului de gaj prin
care S.A. Fantana garanta BCA Prima ca, in cazul in care peste doi ani SRL
DERN nu va restitui bancii imprumutul de 2mln. euro, ea insasi va onora
aceasta obligatie in locul debitorului. In motivare reclamantul a aratat ca suma
de 2 mln de Euro indicata in contractul de gaj reprezinta o tranzactie de proportii
ori reprezinta peste o 100% din capitalul social si 52% din marimea activelor
S.A. Fantana. Paratul S.A. Fantana a mentionat in referinta ca, actionarul
Lucescu nu este in drept sa inainteze o asemenea actiune, si ca garantia a fost
acordata pur formal, ori SRL DERN este o societate solvabila si BCA Prima
nu va recurge nici odata la incasarea sumei de la garant. Solutionati litigiu.
In cazul dat, conform art. 28 Legea SA, actionarul Lucescu are dreptul sa inainteze
personal in instanta de judecata o cerere de anulare a unei tranzactii de proportii pe
motiv ca au fost incalcate prevederile legale, si anume in cazu dat a avut loc o
tranzactie de o valoare de 52% din marimea activelor, iar legea prevede ca tranzactiile
cu valoare mai mare de 50% se iau de adunarea generala. Iar Lucescu avand actiuni
deordinare, adica cu drept de vot si inca 15% nu putea sa nu fie informat de o asemena
ordine de zi la adunarea generala si nestiind ingenere de o asemenea tranzactie la
momnetul incheerii ei, reesa ca decizia de a fi fedejusir a luat-o organul executiv sau
consiliu societatii decizie luata fara a avea o asemeanea competenta.
Iar argumentul SA ca este o garantie pur formala, nu poate fi luata in consideratie,
fiindca contractul incheiat intre parti obliga pe ei al executa, dar activitate de
intreprinzator presupune unele riscrui, si azi fiind solvabila, miine societate poate
deveni insolvabila.
Continutul subiectului
Definiti notiunea de adunare generala a actionarilor evidentiind tipurile de
adunari generale si formele de tinere a adunarii generale.
Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii
sedintelor
a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea
exercitiului financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a
AG
b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Punct
e
3 pct.
1.2
.
Formele de tinere:
Adunarea generala a actionarilor se tine cu prezenta actionarilor, prin corespondenta
sau sub forma mixta. Adunarea generala anuala nu poate fi tinuta prin corespondenta.
Adunarea generala ordinara anuala a actionarilor se tine nu mai devreme de o luna si
nu mai tirziu de doua luni de la data primirii de catre organul financiar corespunzator a
darii de seama anuale a societatii. Societatea cu un numar de actionari mai mare de
5000 este obligata sa tina adunari generale regionale daca la doua adunari anterioare na fost intrunit cvorumul prevazut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunari va
fi identica cu ordinea de zi a adunarii ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu
a avut loc.
Adunarile generale extraordinare ale actionarilor se tin in temeiul prevazut de lege, de
statutul societatii sau de adunarea generala.
Termenul de tinere a adunarii generale extraordinare a actionarilor se stabileste prin
decizia consiliului societatii, dar nu poate depasi 30 de zile de la data primirii de catre
societate a cererii de a tine o astfel de adunare.
Analizati procedura de convocare si desfasurare a adunarii generale a
5 pct.
actionarilor referindu-va in special la: persoanele care sunt in drept sa dispuna
convocarea AGA, intocmirea ordinii de zi, informarea actionarilor,
deliberativitatea si modul de adoptarea a hotararilor.
In cazul in care consiliul societatii nu a asigurat instiintarea actionarilor cu privire la
tinerea adunarii generale anuale sau tinerea ei in termenul indicat aceasta se convoaca
la decizia organului executiv al societatii.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor se convoaca de organul executiv al
societatii in temeiul deciziei consiliului societatii.
Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunarii generale ordinare anuale a
actionarilor, lista candidatilor in organele de conducere ale societatii se intocmesc de
consiliul societatii, tinindu-se cont, in mod obligatoriu, de cererile actionarilor care
detin cel putin 5% si mai mult din actiunile cu drept de vot ale societatii
Chestiunile propuse pentru a fi inscrise in ordinea de zi a adunarii generale anuale a
actionarilor vor fi formulate in scris, indicindu-se motivele inscrierii lor, numele si
prenumele (denumirile) actionarilor care propun chestiunea, precum si clasele si
numarul de actiuni care le apartin.
Consiliul societatii nu este in drept sa modifice formularile chestiunilor propuse pentru
a fi inscrise in ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor.
Consiliul societatii este obligat sa examineze cererile actionarilor primite pina la data
de 10 ianuarie, sa decida cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface si
sa expedieze actionarilor decizia luata cel mai tirziu pina la data de 25 ianuarie a
anului urmator celui gestionar.
Informarea actionarilor - Informatia despre tinerea adunarii generale a actionarilor cu
prezenta acestora: va fi expediata fiecarui actionar, reprezentantului lui legal sau
detinatorului nominal de actiuni, sub forma de aviz, pe adresa indicata si la numarul de
fax indicat in lista actionarilor care au dreptul sa participe la adunarea generala si/sau
va fi publicata in organul de presa indicat in statutul societatii de catre societatile pe
actiuni
Informatia despre tinerea adunarii generale a actionarilor prin corespondenta sau sub
forma mixta: se expediaza fiecarui actionar sau reprezentantului lui legal, sau
detinatorului nominal de actiuni sub forma de aviz impreuna cu buletinul de vot; si se
publica in organul de presa indicat in statutul societatii.
Informatia despre tinerea adunarii generale a actionarilor va cuprinde denumirea
intreaga si sediul societatii
Cetatenii Jardan si Corlateanu, actionari ce detin 38% din actiunile ordinare ale 7 pct.
S.A. Nucul, au depus in instanta de judecata o cerere prin care solicita
anularea deciziei Camerei Inregistrarii de Stat prin care a fost inregistrata
modificarea actului de constituire a S.A. Nucul si implicit majorarea
capitalului social cu 100 %, efectuate prin hotararea adunarii generale din
20.08.2007. Actionarii reclamanti sustin ca au participat la adunarea generala,
au votat impotriva hotararii de majorare a capitalului social si deci hotararea nu
a fost adoptata. Ceilalti actionari, precum si Camera Inregistrarii de Stat afirma
ca hotararile adunarii generale au fost adoptate cu majoritatea de voturi si nu
exista temei de nulitate. Intocmiti o nota informativa si explicati cum urmeaza a
fi solutionat litigiul?
Cum urmeaza a fi solutionat litigiul?
Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea
capitalului social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar
cu o majoritate simpla, adica actionarii care au votat pentru majorarea capitalului
social, trebuia sa detina 66% de actiuni, dar in cazu dat ei detin doar 62%. Deci se va
anula decizia CIS prin care a fost inregistrata modificarea actului de constituire a SA
si implicit majorarea capitalului social.
nr.
1.1
.
Punct
e
3 pct.
1.2
.
1.3
.
Vasile Pereanu detine 35 % din actiunile S.A. I-KEL si a depus o cerere in 7 pct.
judecata prin care a solicitat incasarea prejudiciului de 1 000 000 lei suportat de
societate de la 3 membri ai consiliului societatii. In cerere se indica ca paratii,
fiind membri ai Consiliului S.A. I-KEL au votat pentru incheierea unei
Punct
e
3 pct.
1.2
.
5 pct.
1.3
.
nr.
1.1
.
7 pct.
Punct
e
3 pct.
1.2
.
nr.
1.1
.
Continutul subiectului
punct
e
Descrieti notiunea intreprindere municipala referindu-va la actele de 3 pct.
constituire, fondatorii si drepturile pe care le are intreprinderea municipala
asupra bunurilor ce intra in activul ei.
Intreprinderea municipala este agentul economic cu personalitate juridica, constituit
de catre una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale dotat in exclusivitate cu
bunuri proprietate a unitatii/unitatilor administrativ-teritoriale fondatoare, care, prin
utilizarea lor judicioasa, produce anumite tipuri de marfuri (productie), executa lucrari
sau presteaza servicii, necesare pentru satisfacerea cerintelor fondatorului/fondatorilor
(ale unitatii/unitatilor administrativ-teritoriale fondatoare).
Contractul de constituire se aproba prin decizie de catre fiecare consiliu local/raional
care participa la infiintarea intreprinderii.
Contractul de constituire trebuie sa includa:
1) denumirea fondatorilor;
2) denumirea si sediul intreprinderii municipale;
3) scopul si obiectul de activitate ale intreprinderii municipale;
4) marimea aportului fiecarui fondator in formarea patrimoniului intreprinderii
municipale si termenul de transmitere in gestiune a acestuia;
5) obligatiile si raspunderea fondatorilor;
6) persoana imputernicita sa depuna cererea de inregistrare a intreprinderii
municipale.;
8) la punctul 11, textul Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis
intreprinderii, se substituie cu textul Bunurile unitatii/unitatilor administrativteritoriale pe care fondatorul/fondatorii le-a/au transmis intreprinderii.
1.2
.
1.3
.
Bunurile unitatii/unitatilor administrativ-teritoriale pe care fondatorul/fondatorii lea/au transmis intreprinderii apartin acesteia numai in limitele dreptului gestiunii lor
economice.
Patrimoniul intreprinderii se constituie din fonduri fixe si mijloace circulante,
precum si din alte valori, costul carora este reflectat in balanta autonoma a
intreprinderii.
Intreprinderea isi poate instraina fondurile fixe (cladirile, constructiile, utilajele,
mijloacele de transport si alte valori materiale) numai in baza deciziei fondatorului, cu
exceptia cazurilor cind in statutul intreprinderii nu se prevede altceva.
Comparati raspunderea fondatorului intreprinderii municipale si a insasi 5 pct.
intreprinderii municipale pentru obligatiile asumate cu:
- raspunderea fondatorului intreprinderii de stat si a insasi intreprinderii de
stat pentru obligatiile asumate;
- raspunderea membrilor societatii in nume colectiv si a insasi societatii in nume
colectiv pentru obligatiile asumate.
Mai intii raspunde soc in nume colect apoi subsidiar asociatul.
Membrii societatii in nume colectiv poarta raspundere subsidiara solidara cu tot
patrimoniul lor pentru obligatiile societatii.
2) Membrul societatii in nume colectiv care nu este fondatorul ei poarta raspundere in
egala masura cu alti membri pentru obligatiile aparute pina la incadrarea lui in
societate.
3) Membrul care a iesit din societatea in nume colectiv poarta raspundere, pentru
obligatiile aparute pina la iesirea lui din societate, in egala masura cu membrii ramasi,
in termen de 2 ani din ziua aprobarii darii de seama despre activitatea societatii pentru
anul in care a iesit din societate.
4) Asociatul fata de care este introdusa o actiune pentru obligatiile societatii in nume
colectiv poate opune numai exceptiile la care societatea sau asociatul personal are
dreptul.
Intreprinderile de stat si intreprinderile municipale sint persoane juridice si raspund
pentru obligatii cu tot patrimoniul lor.
Statul si unitatile administrativ-teritoriale nu poarta raspundere pentru obligatiile
intreprinderilor de stat si ale intreprinderilor municipale. Aceste intreprinderi nu
poarta raspundere pentru obligatiile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale.
Consiliul or. Calarasi impreuna cu Consiliului comunei Sipoteni si a Comunei 7 pct.
Harjauca au decis sa infiinteze o intreprindere municipala pentru gestionarea si
repararea drumurilor. In legatura cu aceasta, s-a decis inzestrarea acestei intreprinderi
cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptarii deciziei, juristul Primariei or. Calarasi a
mentionat ca intreprinderea municipala nu poate fi constituita, deoarece nici una din
localitati nu are statut de municipiu si apoi nu pot mai multe unitati administrativ
teritoriale impreuna sa constituie o intreprindere municipala. Considera el ca ar fi mai
util sa se constituie o societate cu raspundere limitata cu acelasi obiect de activitate.
Sunt corecte obiectiile juristului primariei? Poate oare unitatea administrativeteritoriala sa constituie societati comerciale? Dar intreprinderi municipale? Pot oare
mai multe Unitati administrativ teritoriale sa constituie o intreprindere municipala?
Intreprinderea municipala (in continuare - intreprinderea) este agentul economic cu
personalitate juridica, constituit in exclusivitate pe baza proprietatii municipale, care,
prin utilizarea ei judicioasa, produce anumite tipuri de marfuri (productie), executa
lucrarile si presteaza serviciile, necesare pentru satisfacerea cerintelor fondatorului (ale
unitatii administrativ-teritoriale fondatoare) si pentru realizarea intereselor sociale si
economice ale colectivului de munca.
Crearea intreprinderii si inregistrarea ei
Intreprinderea este fondata si inzestrata cu bunuri de catre organul autoadministrarii
locale (in continuare - fondatorul).
In cazurile cind pentru crearea si activitatea intreprinderii sint necesare terenuri sau
alte resurse naturale, hotarirea privind crearea intreprinderii poate fi adoptata numai
2.2
.
Continutul subiectului
punct
e
Descrieti notiunile investitie, investitori, intreprindere cu capital strain si cu 3 pct.
capital mixt;
investitie - totalitate de bunuri (active) depuse in activitatea de intreprinzator pe
teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe baza contractului de leasing financiar,
precum si in cadrul parteneriatului public-privat, pentru a se obtine venit;
investitor - persoana fizica sau juridica incadrata in activitatea investitionala pe
teritoriul Republicii Moldova;
Intreprindere mixta este intreprinderea, infiintata in conformitate cu legislatia
Republicii Moldova, al carei capital social este compus partial din investitii straine.
Intreprindere cu capital strain este intreprinderea, infiintata in conformitate cu
legislatia Republicii Moldova, al carei capital social este compus exclusiv din investitii
straine
Analizati garantiile pentru investitori reglementate de legislatia Republicii 5 pct.
Moldova.
Articolul 9. Garantia respectarii drepturilor investitorului
(1) Autoritatile publice sint obligate sa respecte drepturile investitorilor acordate de
lege.
(2) In cazul vatamarii unui drept al investitorului de catre o autoritate publica, acesta
este indreptatit sa solicite inlaturarea incalcarii si repararea pagubei.
Articolul 10. Garantia contra exproprierii investitiilorsau contra unor alte actiuni
similare
(1) Investitiile nu pot fi expropriate ori supuse unor masuri cu efect similar care
priveaza, in mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de
controlul asupra investitiei, cu exceptia cazurilor prevazute la alin.(2).
(2) Activitatea de investitii nu poate fi intrerupta silit decit in urmatoarele conditii:
a) intreruperea se opereaza din motive de utilitate publica, cu o dreapta si prealabila
despagubire, si nu este discriminatorie;
b) intreruperea se datoreaza conditiilor contractuale stabilite in cadrul
parteneriatului public-privat.
(3) Utilitatea publica, precum si plata despagubirii se stabilesc in conformitate cu
legislatia privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
Articolul 11. Garantia repararii prejudiciului
(1) Investitorul beneficiaza, in conformitate cu legislatia in vigoare, de dreptul la
reparatia prejudiciului cauzat prin incalcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce il
lezeaza in drepturi si interese, adoptate de autoritatea publica sau prin alte actiuni
nelegitime ale acesteia.
(2) Despagubirea este echivalenta cu intinderea reala a prejudiciului la momentul
survenirii.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a indeplinirii
unei dispozitii a autoritatii publice prin care i s-au incalcat drepturile sau ca urmare a
neindeplinirii ori a indeplinirii necorespunzatoare, de catre autoritate sau de o persoana
cu functie de raspundere, a obligatiilor fata de investitor, prevazute de legislatia in
vigoare a Republicii Moldova, precum si de contractele de parteneriat public-privat, va
fi reparat din contul autoritatii publice vinovate.
(4) Despagubirea se plateste investitorului in valuta in care a fost efectuata investitia
2.3
.
sau in orice alta valuta convertibila daca investitia a fost efectuata in valuta
convertibila.
Articolul 12. Garantii suplimentare
Autoritatile publice pot acorda, in limitele competentei si conform legislatiei in
vigoare sau in conditiile parteneriatului public-privat, garantii suplimentare
investitorilor, inclusiv prin intermediul gajului de bunuri aflate la dispozitia organelor
respective.
Articolul 13. Facilitati fiscale si vamale
Investitorilor se acorda facilitati fiscale si vamale in conformitate cu legislatia fiscala
si vamala a Republicii Moldova.
O societate comerciala si o persoana fizica din Romania intentioneaza sa 7 pct.
infiinteze o persoana juridica in Republica Moldova si sa desfasoare activitate de
intreprinzator. Pana a purcede la inregistrare eu solicita consultanta si raspuns la
urmatoarele intrebari: a) Care forma de organizare juridica poate imbraca societatea
infiintata? Teoretic, forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica mai
mult SA si SRL.
b) Ce documente trebuie sa prezinte fiecare asociat in vederea inregistrarii
societatii? Pag.508 L 220 din 2007 art.
Pentru inregistrarea de stat a persoanei juridice se depun urmatoarele
documente:
a) cererea de inregistrare, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat;
b) hotarirea de constituire si actele de constituire ale persoanei juridice, in functie de
forma juridica de organizare, in doua exemplare;
c) avizul Comisiei Nationale a Pietei Financiare pentru societatile de asigurare,
fondurile nestatale de pensii si asociatiile de economii si imprumut;
d) documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
(4) Pentru inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investitii straine, se vor
depune:
a) extrasul din registrul national din tara de resedinta a investitorului;
b) actele de constituire ale persoanei juridice straine;
c) Va beneficia societatea infiintata de careva facilitati (vamale, fiscale, etc.)?
da. Pag.505-506
Vamale L 1380 din 97 art .28 lit q2); s); t); v)
q2) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor,
prestarea serviciilor si/sau executarea lucrarilor, destinate includerii in capitalul
statutar (social) in modul si in termenele prevazute de legislatie. Modul de aplicare a
facilitatilor fiscale respective se stabileste printr-un regulament aprobat de Guvern.
La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la
prestarea serviciilor si/sau executarea lucrarilor se atribuie activele a caror uzura se
raporteaza la costul produselor fabricate, serviciilor prestate si/sau lucrarilor
executate.
Pentru a beneficia de facilitatea fiscala data, aceste active materiale pe termen lung
nu pot fi comercializate, transmise in arenda, locatiune, uzufruct, leasing operational
sau financiar pe parcursul a 3 ani din data validarii declaratiei vamale respective sau
eliberarii facturii. In cazul in care aceste active materiale pe termen lung se
comercializeaza, se transmit in arenda, locatiune, uzufruct, leasing operational sau
financiar pina la expirarea a 3 ani din data validarii declaratiei vamale respective sau
eliberarii facturii, taxa vamala se va calcula si se va achita conform legislatiei in
vigoare;
s) marfurile importate cu scopul efectuarii investitiilor capitale in cadrul si in
conditiile Acordului de investitii "Cu privire la Portul International Liber
"Giurgiulesti"";
t) produsele petroliere importate in cadrul si in conditiile Acordului de investitii "Cu
privire la Portul International Liber "Giurgiulesti", destinate comercializarii prin
unitatile de comercializare a produselor petroliere stabilite in acordul mentionat;
v) bunurile mobile a caror valoare depaseste 6000 de lei si a caror durata de
d) pe 4 ani - daca marimea capitalului social, constituit sau majorat in modul prevazut
de
legislatie, sau a investitiilor (cheltuielilor) capitale depaseste suma echivalenta cu 20
milioane
dolari S.U.A., cu conditia ca cel putin 10% din suma impozitului pe venit calculata si
nevarsata
la buget se reinvestesc in dezvoltarea productiei (lucrarilor, serviciilor) proprii sau in
programe
de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei nationale;
e) pe 4 ani - daca marimea capitalului social, constituit sau majorat in modul prevazut
de
legislatie, sau a investitiilor (cheltuielilor) capitale depaseste o suma echivalenta cu 50
milioane
dolari S.U.A.
d) Care este deosebirea intre o reprezentanta a unei societati straine in
Republica Moldova si intreprinderea cu investitii straine? Intreprinderea cu investii
straine poate fi : intreprindere mixta unitatea al carei capital social se constituie din
cote parti ori actiuni apartinind fondatorilor investitori straini si fondatori nationali;
intreprindere care apartine integral investitorilor straini unitatea al carei capital
social se constituie numai din investitii straine.
Intreprinderile nerezidente, asociatiile acestora si organizatiile internationale au
dreptul sa infiinteze in Republica Moldova filiale si reprezentante comercialeconomice. Filialele intreprinderilor nerezidente, ale asociatiilor acestora si ale
organizatiilor internationale infiintate pe teritoriul Republicii Moldova obtin statut de
intreprindere apartinind integral investitorilor straini de la data inregistrarii lor.
Reprezentantele intreprinderilor nerezidente se inregistreaza pe teritoriul Republicii
Moldova, conform legislatiei in vigoare, fara drept de persoana juridica si fara dreptul
de a desfasura activitate economica.Intreprinderile cu investitii straine au dreptul sa
infiinteze, daca faptul acesta este prevazut in documentele lor de constituire, filiale si
reprezentante comercial-economice atit in tara, cit si in strainatate. Filialele si
reprezentantele infiintate in Republica Moldova de intreprinderi rezidente cu investitii
straine nu sint persoane juridice.(L 81 din 2004, art 19)
Subiectul 55 . Filialele si reprezentantele pj
nr.
2.1
.
2.2
.
Continutul subiectului
punct
e
Caracterizati notiunile de filiala, reprezentanta, -pag.479, pag.483; pag.484. 3 pct.
Societatea este in drept sa infiinteze filiale si reprezentante in Republica Moldova in
conformitate cu prezenta lege si cu alte acte legislative, iar in strainatate si in
conformitate cu legislatia statului strain, daca acordul international la care Republica
Moldova este parte nu prevede altfel.
Filiala a societatii este o subdiviziune separata a ei, care este situata in afara sediului
societatii si poate sa indeplineasca toate imputernicirile acesteia, inclusiv cele de
reprezentare, sau o parte din ele.
Reprezentantza se considera subdiviziunea separata a intreprinderii care este situata
in alta parte si care apara si reprezinta interesele intreprinderii, incheie, in numele
acesteia, tranzactii si infaptuieste alte actiuni de drept.
Comparati modul de constituire si inregistrare a filialei persoanei juridice 5 pct.
inregistrate in Republica Moldova cu modul de constituire si inregistrare a filialei
unei persoane juridice straine.
Articolul 12. Inregistrarea filialelor si reprezentantelor persoanelor juridice
(1) Filialele si reprezentantele persoanelor juridice se inregistreaza cu conditia indicarii
in actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea
si sediul acestora.
Administratorul filialei SRL Prima din Balti a incheiat un contract de prestare a 7 pct.
serviciilor juridice de reprezentare in instanta de judecata cu Biroul Asociat de Avocati
Ionescu si Frunzescu. Dupa ce avocatul a studiat materialele dosarului, a intocmit
referinta la cererea de chemare in judecata, administratorul Filialei a comunicat
Biroului de Avocati ca Administratorul SRL Prima nu doreste sa achite pretul indicat
in acest contract, deoarece spune ca administratorul filialei nu avea dreptul sa-l
semneze. Explicati daca are dreptul administratorul filialei sa incheie contracte de
prestari servicii in numele persoanei juridice ?
Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului
(1) Administratorul este in drept:
a) sa efectueze actele de gestiune a societatii, necesare atingerii scopurilor prevazute
in actul de constituire si in hotaririle adunarii generale a asociatilor;
b) sa reprezinte fara procura societatea in raporturile cu organele statului, cu tertii si
in instantele de judecata;
c) sa elibereze altor persoane mandat pentru savirsirea unor anumite acte juridice,
daca aceasta nu este interzis prin actul de constituire;
d) sa exercite alte imputerniciri atribuite de adunarea generala a asociatilor sau de
consiliul societatii conform competentei lor.
(2) In cazul desemnarii mai multor administratori, acestia au imputerniciri de
2.2
.
2.3
.
Continutul subiectului
punct
e
microintreprindere; intreprindere mica; intreprindere 3 pct.
nr.
punct
e
3 pct.
1.1
.
1.2
.
nr.
punct
e
3 pct.
1.1
.
1.2
.
1.3
.
nr.
1.1
.
1.2
.
1.3
.
punct
e
3 pct.
1.2
.
1.3
.
organe de control;
2. control planificat control efectuat conform datelor registrului de stat al controalelor, si
despre care persoana supusa controlului este notificata cu cel putin 5 zile lucratoare pina la
data desfasurarii lui. Toate controalele care nu corespund notiunii de control planificat se
considera controale inopinate;
3. control inopinat control care nu este planificat din timp si care se efectueaza, in baza
evaluarii riscurilor, in scopul constatarii efective a proceselor activitatii persoanei supuse
controlului, pentru neadmiterea incalcarii legislatiei;
4. control repetat control prin care se apreciaza calitatea si se determina corectitudinea
controalelor efectuate anterior prin verificarea si contrapunerea rezultatelor controlului
efectuat anterior cu rezultatele reale constatate in urma controlului repetat, considerindu-se
control inopinat si efectuindu-se in situatia in care rezultatele controlului anterior sint
neconcludente, incomplete sau nesatisfacatoare;
Analizati procedura de control de stat planificat (etapele de efectuare a controlului)
efectuat de autoritatea publica cu functii de control.
Organul de control va expedia persoanei supuse controlului un exemplar al deciziei de control
astfel incit intre momentul primirii efective a exemplarului si momentul inceperii controlului sa
treaca cel putin 5 zile lucratoare.
Procedura de control se incheie prin intocmirea de catre controlor (controlori) a unui act de
control in termen de cel mult 10 zile lucratoare de la data incheierii controlului.
Persoana supusa controlului are dreptul, in termen de 10 zile lucratoare de la semnarea actului de
control, sa prezinte dezacordul cu actul de control, aducind probe suplimentare ce confirma
pozitia sa. Controlorul (controlorii) examineaza materialele prezentate si, dupa caz, intocmeste
un act de control aditional, fara a opera rectificari in actul de baza.
In actul de control aditional se indica actul de control de baza, iar in partea constatatoare se
reflecta pozitiile modificate, cu respectarea procedurii de intocmire a actului de control, inclusiv
a celei de anexare a documentelor.
Actul de control intra in vigoare la expirarea a 30 de zile lucratoare de la data comunicarii lui
persoanei vizate in act daca nu a fost contestat.
In cazul in care in cadrul controlului efectuat de organul de control se constata incalcari ale
legislatiei, organul in cauza emite in adresa persoanei supuse controlului o prescriptie privind
inlaturarea acestor incalcari.
Persoana supusa controlului este obligata sa inlature incalcarile indicate in prescriptie in termen
de cel mult o luna de la data inminarii acesteia.
La expirarea termenului persoana supusa controlului va prezenta organului care a emis
prescriptia confirmarile de rigoare privind inlaturarea incalcarilor legislatiei.
In cazul in care persoana supusa controlului nu inlatura incalcarile legislatiei in termenul stabilit,
organul de control este obligat sa emita repetat prescriptia, cu stabilirea unui nou termen de pina
la o luna de la expirarea termenului fixat in prima prescriptie.
In cazul in care persoana supusa controlului nu inlatura incalcarile legislatiei nici in cel de-al
doilea termen, organul de control care a emis prescriptia aplica fata de persoana in cauza
sanctiunile prevazute de legislatie.
Ca exceptie avem situatia in care exista un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor sau pentru
ordinea publica ori in cazul in care a fost depistat un prejudiciu evident cauzat persoanelor terte
in urma incalcarilor, unde controlorul intocmeste un proces-verbal de aplicare a sanctiunii
imediat dupa emiterea actului de control.
In cazul in care controlorul constata inlaturarea incalcarilor respective, persoana supusa
controlului este liberata, total sau partial, de sanctiunea de care era pasibila conform legii.
Administratorului S.A. VVT i s-a prezentat actul de control intocmit in procesul
controlului planificat de catre echipa de contolori a Serviciului Protectiei Civile si
Situatiilor Exceptionale in legatura cu normele si regulile de aparare impotriva incendiilor
in care i-a fost prescris sa-si suspende activitatea de vanzare a produselor petroliere pana la
indeplinirea tuturor cerintelor de protectie impotriva incendiilor. Administratorul nu este
de accord cu constatarile din actul de control si considera ca controlul a fost efectuat cu
grave incalcari, ori controlorii nu au prezentat nici un document ce demonstreaza ca ei au
fost imputerniciti sa efectueze controlul asupra activitatii intreprinderii lui.
Intocmiti o nota informativa in care explicati modalitatea de efectuare a controlului
1.2
.
1.3
.
Numiti toate zonele libere infiintate in Republica Moldova si principalele acte legislative
care le reglementeaza.
a) Zona Antreprenoriatului Liber Expo Business Chisinau prin legea cu privire la
Zona Antreprenoriatului Liber Expo Business Chisinau din 1995
b) Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Taraclia prin legea cu privire la
Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Taraclia din 1998
c) Zona Antreprenoriatului Liber Tvardita prin legea cu privire la Zona
Antreprenoriatului Liber Tvardita din 1995
d) Zona Economica Libera Ungheni Business - prin legea cu privire la Zona Economica
Libera Ungheni Business din 2002
e) Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Valkanes prin legea cu privire la
Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Valkanes din 1998
f) Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Otaci Business prin legea cu
privire la Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Otaci Business din
1998
g) Zona Economica Libera Balti prin legea privind Zona Economica Libera Balti din
2010
h) Aeroportul International Liber Marculesti prin legea privind Aeroportul International
Liber Marculesti din 2008
i) Portul International Liber Giurgiulesti prin legea privind Portul International Liber
Giurgiulesti din 2005
Explicati in ce consta favoarea (castigul) unei persoane juridice daca ea ar deveni rezident
intr-o zona libera din Republica Moldova.
In primul rind, marfurilor aflate in zona libera li se creaza un regim liber de circulatie astfel incit
pot trece de la un rezident la altul fara declaratie vamala.
De asemenea, nu se aplica regimul de contingentare si licentiere la importul si exportul de
marfuri. Acest lucru inseamna ca la introducerea marfurilor in zona libera (de pe teritoriul vamal
al RM sau din afara acestuia) si la exportarea marfurilor in afara teritoriului vamal al RM,
rezidentul va plati numai taxa pentru procedurile vamale fiind scutiti de plata drepturilor de
import si export.
Un alt avantaj consta in faptul ca pentru marfurile supuse accizelor, acestea sunt impozitate la
cota zero a TVA-ului.
In cazul in care are loc modificarea legislatiei in defavoarea rezidentilor, acestia au dreptul sa mai
activeze pe o perioada de 10 ani aplicind legea anterioara.
SRL Valea Bacului isi are sediul in mun. Chisinau. Ea, impreuna cu o persoana juridica
din Italia intentioneaza sa desfasoare o activitate de intrerinzator in Zona Economica
Libera Balti. Intocmiti o nota informativa si explicatii in ce consta obtinerea statutului de
rezident al zonei libere si care ar fi cea mai usoara modalitate de initia activitatea de
intreprinzator in aceasta zona.
Obtinerea statutului de rezident este permisa numai persoanelor fizice sau juridice care au
intentia de a activa in zonele economice libere. Statutul de rezident se obtine printr-un concurs