UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA I.M.S.T.

PROIECT
ECOTEHNOLOGIE

Tanase Maria
Grupa 641 CC
Profesor: Apostolescu Zoia

2016-2017

CUPRINS:

1. Stabilirea rolului functional al piesei

2. Alegerea materialului optim
3. Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic
4. Stabilirea surselor de poluare
5. Stabilirea naturii substantelor poluante
6. Calculul coeficientilor de poluare de etapa
7. Calculul coeficientului de poluare total
8. Calculul indicatorilor calitate a mediului

Ecotehnologia este stiinta aplicarii tuturor stiintelor, in vederea realizarii de bunuri cu o

anumita utilitate social, in conditiile unei dezvoltari durabile si a unei poluari minime. Ea
studiaza toate transformarile la care este supusa substanta, in procesele ecotehnologice de lucru
si modalitatea conducerii acestei transformari in vederea obtinerii produselor necesare societatii,
in conditiile unei dezvlotari durabile si a unei eficiente optime.
Principalele etape n proiectarea procesului tehnologic sunt:

1. Stabilirea rolului functional al piesei

Cunoaterea rolului funcional al piesei este prima etap n proiectarea oricrui proces
tehnologic de realizare a piesei respective deoarece se face in primul rand o proiectare
functionala care trebuie sa coreleze cu proiectarea tehnologica a piesei. Rolul funcional al piesei
este dat de rolul funcional al oricrei suprafee ce delimiteaz piesa in spaiu de aceea in primul
rnd se stabilete rolul funcional al fiecrei suprafee.
- suprafeele de asamblare caracterizate prin:
- o anumit configuraie geometric;
- precizie dimensional ridicat;
- rugozitate mic;
- prescripii referitoare la forma geometric;
- prescripii referitoare al poziia suprafeei in raport cu alte suprafee;
- eventuale prescripii referitoare la duritatea suprafeei.
- suprafee funcionale caracterizate prin:
- precizie dimensional ridicat(depinde de rolul funcional in ansamblul din care face
parte);
- rugozitate mic(uneori este mare , depinde de rolul funcional);
- prescripii referitoare la poziia suprafeei in coresponden cu alte suprafee;
- eventuale prescripii referitore la configuraia geometric;

- eventuale prescripii referitoare la proprietile mecanice, aspectul suprafeelor.

- suprafee tehnologice apar n timpul prelucrri i ajut la poziionarea piesei n vederea prelucrri
ele pot rmne dup terminarea prelucrri sau pot dispare, in funcie de configuraia geometric final
a piesei . Se caracterizeaz prin:
- precizie dimensional corespunztoare(neprecizat, de cele mai multe ori cote libere);
- rugozitatea suprafeei corespunztoare cu procedeul tehnologic de realizare a suprafeei;
- fr prescripii sau eventuale prescripii referitoare la forma geometric;
- eventuale prescripii referitoare la poziia suprafeei in raport cu suprafeele ce urmeaz
a fi prelucrate.
- suprafee auxiliare (de legtur) fac legtura intre suprafeele funcionale i cele de asamblare.
Se caracterizeaz prin:
- precizia dimensional mic (neprecizat);
- rugozitatea suprafeei mare (cea care rezulta din procedeul de obinere a
semifabricatului);
- fr prescripii referitoare la precizia de forma;
- fr prescripii referitoare la precizia de poziii.
Cunoscnd aceste elemente referitoare la tipurile de suprafee ce delimiteaz o pies n spaiu se
poate stabili rolul funcional al unei piese fr a cunoate ansamblul din care face parte piesa sau se
poate proiecta o pies care s ndeplineasc un anumit rol funcional impus.
Metoda folosit pentru stabilirea rolului funcional posibil sau pentru proiectarea unei piese care
s ndeplineasc un anumit rol funcional impus poarta numele de metoda de analiz
morfofuncional a suprafeelor.
Acesta metod presupune parcurgerea intr-o succesiune logic a urmtoarelor etape:
descompunerea piesei n suprafee ct mai simple (plane, cilindrice, conice,
evolventice, elicoidale )
notarea tuturor suprafeelor ce delimiteaz piesa in spaiu ;
analizarea fiecrei suprafee n parte din urmtoarele puncte de vedere: forma
geometric a suprafeei, dimensiuni de gabarit, precizie dimensional, precizie de form,
precizie de poziie, rugozitate i duritate;
ntocmirea uni graf suprafee caracteristici ;
stabilirea rolului funcional al piesei , se face n urma analizei de corelaie a diferitelor
tipuri de suprafee obinute in graful suprafee caracteristici . Rolul funcional impus
unei pese se obine presupunnd pentru suprafeele ce delimiteaz piesa in spaiu
caracteristicile corespunztoare tipurilor de suprafee (de asamblare, funcionale,
tehnologice, sau auxiliare).
innd cont de rolul funcional al fiecrei suprafee n parte si analiznd forma i
dimensiunile piesei, ne rezult c aceasta va fi folosit drept dispozitiv pentru fixare si
orientare.
Din analiza grafului suprafete-caracteristici reiese ca rolul Universal cu 4 bacuri este:
asigura prinderea pieselor pe strung;

asigura miscarea de rotatie ;

TABEL 1:GRAFUL SUPRAFETELOR

Nr.

Suprafata

crt

nr.

Forma
geometric
aS21

Caracteris
tici

Dimensiu
ni
toroidala
de gabarit

a
suprafetel
or

R3

Tip

25

Precizie

Rugozitate

Precizie

Precizie

dimensionala

de forma

de pozitie

S1

plana

470x340

12,5

S2=S3

toroidala

S4

Plana

R3
(470x360
)-260

50

S5

Cilindrica

45x2

12,5

S6

plana

4526

12,5

S7

cilindrica

26x42

12,5

S8

toroidala

12,5

S9

plana

12,5

S10

plana

R5
260x1
40
1701
40

6,3

10

S11

tronconica

1x45

50

11

S12

cilindrica

170x29

H8 (0+0,063)

3,2

12

S13

tronconica

2x10

13

S14

tronconica

1x45

S15

plana

20x2

12,5

S16

elicoidala

M10x18

12,5

S17

cilindrica

8,6x50

12,5

S18

Cilindrica

12x3

12,5

S19

elicoidala

M12x22

12,5

S20

plana

240

25

14
15
16
17
18
19

Functie
Tehnologi
r
de
ca
Duritatea
sup
material

Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material

Au
Teh

Au

Au

Au
Asa

Teh

Asa

Au
Teh

Fun

Teh

Teh

Asa

Asa

Fun

Fun

Asa

Au

20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38

S22

plana

260

6,3

260x93

H7(0+0,05
2
)

S23

Cilindrica

1,6

S24

tronconica

2x45

50

S25

plana

325

12,5

S26

tronconica

2x45

50

S27

75

S28

conica
semitoroid
ala

340xR3

50

S29=S39

plana

190

50

S30=S38

toroidala

R30

50

S31=S37

plana

100

50

S32=S36

toroidala

R20

50

S33=S35

R20

50

120x49

50

S40=S48

toroidala
sector
cilindric
sector
cilindric

360x49

50

S41=S47

toroidala

R20

50

S42=S46

tronconica

79X15

50

S43=S45

toroidala
sector
cilindric

R10
520x10
0

50

50

S34

S44

3,2

Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material

Functio
la
Functio
la
Tehnol
ca

Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material
Functie de
material

Functio
la
Tehnol
ca

Auxilia
Tehnol
ca

Auxilia
Tehnol
ca
Tehnol
ca
Tehnol
ca
Tehnol
ca
Tehnol
ca
Tehnol
ca
Tehnol
ca
Tehnol
ca
Tehnol
ca

Auxilia

2. Alegerea materialului optim pentru confecionarea

produsului
Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea
piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O
alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie, este o problem foarte complex ce
trebuie rezolvat de proiectant.
Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului
cu o astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . Adic se alege acel
material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n
condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite.
n urma aplicrii acestui criteriu a rezultat ca piesa luat n studiu este din OT 500-3/GS300.

Proprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul
nconjurtor n care va lucra.
Prezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim
i a caracteristicilor acestuia :
Fizice
Proprieti
Funcionale
Nr. crt.
0
1
2
Proprieti
Tehnologice
3

Proprieti
4
Economice
5
6

7
8
9
10
11

12

13

Greutate specific , temperatura de topire , condiii

termice
Chimice
Rezistena la coroziune
de , duritateaNot Obs.
Mecanice
RezistenaGame
la rupere
Proprietatea
variate
Electrice
Conductibilitate , impedan a
1
2 magnetic
3
4
Magnetice
Permeabilitate
Densitatea materialului. Opacitate <
5,0
3
Optice
, reflexie
3
in
[Kg/dm
]
5,010,0
2
Nucleare
Perioada de njumtire , absorbia
, atenuarea
>10 , grad de netezime
1
Estetice
Culoare , aspect
Conductibilitate termica Cr
<0,2
1
Turnabilitate
in [cal/cm*s* C]
0,20,4
2
Deformabilitate
>0,4
3
Uzinabilitate
Rezistenta
la
coroziune.
Rc
<0,02
3
Clibilitate
viteza de coroziune
Sudabilitate
0.020,05
2
in[mm/an]
Pre de cost
, consum de resurse
>0,05
1 i de energie ,
coeficient de poluare si coeficient de protecie a
Duritatea. HB,
<90
1
operatorului
in [HB]
90160
2
>160
3
6
Modulul de elasticitate. E
<10
1
in [daN/cm2]
10 62,0*10 6
2
6
>2,0*10
3
Rezistenta la curgere a
<700
1
materialului Rp 0,2
7001500
2
In [N/mm2]
>1500
3
Rezistenta la rupere. Rm ,
<35,0
1
in [daN/mm2]
35,060,0
2
>60,0
3
Rezistenta la oboseala. 1
<300
1
2
In [N/m ]
3001000
2
>1000
3
Alungirea relativa At
<20%
1
[%]
20%40%
2
>40%
3
Reziliena KCU 30/2
<50
1
in [J/cm2]
50100
2
>100
3
Rezistena la fluaj
<100
1
Se ine
in [N/mm2]
cont i de
100300
2
temperatur
>300
3
a
Proprietile tehnologice
Satisfctoare
1
Notarea se
(turnabilitatea ,deformabilitatea ,
face cu
Bun
2
uzinabilitatea , sudabilitatea ,
calificativ
Foarte bun
3
clibilitatea)
e
Preul de cost , PC
in [lei/kg]

<500
5001000
>1000

3
2
1

Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia de proietare si

tehnologia de fabricatie, determina nivelul performantelor tehnico-economice pe care piesa le
poate atinge.
Alegerea unui material optim pentru piesa este o problema deosebit de complexa ce
trebuie rezolvata de proiectant.
In situatia in care tehnologul este si proiectant problema se rezolva alegand acel material care
indeplineste cerintele minime de rezistenta durabilitate ale piesei in canditiile unui pret de cost
minim si a unei fiabilitati sporite.
De obicet, se mizeaza pe experienta proiectantului si pentru o alegerapida a materialului se
pleaca de la cateva date referitoare la: solicitarile din timpul exploatarii, conditiile de exploatare
(temperatura, viteza, presiune, mediul de lucru etc), clasa din care face parte piesa si conditiile de
executie.Pentru a valorifica la maximum intregul ansamblu de proprietati functionale,
tehnologice si economice,in conditiile concrete de realizare a piesei, se foloseste metoda de
analiza a valorilor optime
Principalele etape ce trebuiesc parcurse sunt urmatoarele:
2.1Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale
acesteia
Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice defunctionare ale acesteia
se face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafelelor.
2.2 Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim
Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim se
face luand in considerare intregut ansamblu de proprietati functionale (fizice, chimice, mecanice,
electrice, magnetice, optice, nucleare estetice), proprietati tehnologice (turnabilitatea,
deformabilitati uzinabilitatea, sudabilitatea si calibilitatea) si proprietati economice (pretul de
cost, consumul de energie, de materie prima, poluarea etc).
2.3. Descompunerea factorilor analitici n elemente primare
Descompunerea factorilor analitici in elemente primare se face tinand cont de conditiile
rezultate la paragrafele 2.1 si.2.2. in cazul carcasei prezentate se iau in considerare cel putin
proprietatile: conductibilitatea termica, temperatura de topire, duritatea, rezistenta la coroziune,
elasticitatea, plasticitatea, tenacitatea, rezistenja la rupere, duritatea si rezistenja la oboseala. De
asemenea, se iau in considerare cel putin tumabilitatea, deformabilitatea, uzinabilitatea,
calibilitatea, sudabilitatea si pretul de cost. Toti factorii primari luati in considerare sunt prevazuti
in graful materiale propietati din tabelul 2.
2.4. Aprecierea cantitativ a factorilor analitici
Aprecierea cantitativa a factorilor analitici se face folosind un anumit sistem de notare ,
functie de valoarea fiecarei proprietati k , acordandu-se o nota tk . Se alege sistemul de notare se
acorda note de la 1 la 3 cu indicatiile din tabelul 3
2.5. Stabilirea ponderii importanei fiecrui factor primar.
Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar se face tinand cont de rezultatele
obtinute la paragrafele precedente, acordand fiecarei proprietati k, o pondere dk. In Stabilirea
ponderii importantei fiecarui factor trebuie avuta in vedere respectarea conditiei:
m

d
k 1

1.0

(5.2.1)

Unde: m reprezinta numarul de factori primari luati in considerare.

In cazul universalului prezentat se accepta ponderea cea mai mare pentru turbanilitate
(d7=0,2) i preul de cost (d10=0.2). Se ia apoi conductibilitatea terminc, rezistena la coroziune

(d2=d3=0.1) ca principalele proprieti rezultate din funcionarea piesei, deformabilitatea i

uzinabilitatea (ds=d9=0.1).
2.6 Alegerea soluiei optime la un moment dat
Alegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criteriul
m

d k max

(2.2)
In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este recomandabil sa fie
confectionata din otel OT 500-3/
i 1

2.7 Analiza soluiilor din punct de vedere al utilitii lor si stabilirea condiiilor de nlocuire
economic a unui material cu un alt material
Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire
economica a unui material cu alt material se face in situatia in care la momentul dat, materialul
optim rezultat in etapa anterioara nu se afla la dispozitia executantului.
In cazul piesei analizate nu este necesara o astfel de analiza.
Se face apoi o analiza atenta a modului de obtinere a materialului si a caractristicilor acestuia
luate din standarde sau norme.
Materialul din care se confecioneaz produsul este elementul cel mai important din punct de
vedere al impactului asupra mediului deoarece elaborarea materialului este etapa cea mai
poluant din traseul tehnologic al unui produs. De aceea, pentru a face posibil calcularea
coeficientului de poluare introdus de aceast etap trebuie inut cont de mai multe cunotine.
n general, pentru obinerea unui material se pornete de la minereul corespunztor care
mai nti se supune unor operaii de preparare. Se calculeaz coeficientul de poluare cu
relaia:Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
n care:
Qcom este cantitatea de minereu concentrat obinut prin preparare din minereu primar;
Qpa - cantitatea de materiale ce polueaz atmosfera;
Qpl - cantitatea de material ce polueaz apa;
Qps - cantitatea de materiale ce polueaz solul;
Qtp - cantitatea total de substan poluant;
Qpa, Qpl i Qps se exprim n tone emisii/ton de minereu preparat.
n cazul produsului Universal , numrul total de piese n= 2000 buc/an
Mpiesa=56,41kg
Mpiese total= 56.41* 2000buc= 112820kg= 112,820 tone

3. Diagrama flux a procesului tehnologic

Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila cunoaterea
mai inti a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea a fi realizat.Schema de
principiu pentru diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a piesei Carcasa reductor se
prezinta in figura 1.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducerea
polurii i pentru a ntocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele i momentele in care
se produce impactul de mediu. Acestea se vor marca cu simbolul (*) n schemele ce vor fi
prezentate in continuare.
Pincipalele etape in proiectarea procesului tehnologic sunt prezentate in continuare.
Analiza contractului

*Curatirea semifabricat

*Aprovizionare mat prime

*Elab.materiale

Primirea comenzii

Controlul proiectarii

Receptie semifabricat

Produs

*Controlul produsului

Identificarea
trasabilitatii
produsului

*Executie semifabricat

*Prelucrari mecanice

*Prepararea minereului

*Rebut nerecuperabil

*Deseu

neconform
*Inspectii si incercari

*Manipulare, depozitare
ambalare, livrare

Punere in functiune

*Service in garantie
*Scoatere
Casare
*Deseu
din uz
*Reconditionare

Acelasi
rol functional
*Reutilizare

Reutilizare cu
alt rol
functional
*Reciclare

Figura 1.Diagrama flux a procesului tehnologic

4.Stabilirea surselor de poluare

Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu
sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n
care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor
naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din
activitile umane.
Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani):
Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid
n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect
pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau
se descompun foarte lent n mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau
chiar imposibil s se ndeprteze aceti poluani din mediu.
Compuii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili
policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de
acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu,
moleculele compuilor toxici pot s se depun pe suprafaa plantelor acvatice fr s
distrug acele plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste plante acumuleaz o
cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai mare sau alte animale carnivore care se
hrnesc cu peti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se
numete bioacumulare.

Poluarea solului
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost
evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat
este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai
fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o
contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar
si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide
constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si
apa.

Solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului
depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei
subterane.
Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii normale a
solului ca support si mediu de viata. In cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de
om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori
aparitiei in sol a unor caracteristici carereflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv
reducerea capacitatii bioproductive , atat din punct de vedrere calitativ cat si/sau cantitativ.
Spre deosebire de poluarea apei si aerului (care prin metoda de curatire si epurare pot
reveni mai usor la starea initiala) poluarea solului este mult mai grava deoarece degradarea
echilibrului in sol nu se poate inlatura si reface asa usor si repede prin inlaturarea cauzei.
Solul poate fi poluat :
direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata, transportul
agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.
Utilizarea in exces a substantelor chimice
Supraexploatarea resurselor biologice
Schimbarea destinatiei terenurilor prin realizarea de constructii
industriale si civile
Acumularea de haldede steril, deseurui nemetalice
Valorificarea unor zacaminte de substante minerale utile
Poluarea solului
prin :

Activitati care conduc la eroziunea solului (despaduriri,

suprapasunat, monocultura)

*
Cauze accidentale de scurgeri a produselor petrolieresi chimice
din rezervoare si conducte
Depozitarea abundenta si incorecta a gunoaielor menajere

Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria formarii lui,
formandu-se totusi un corp cu functii analogice.

Poluarea apei

Poluarea apelor poate fi natural sau artificial. Poluarea natural se datoreaz surselor de
poluare naturale i se produce n urma interaciei apei cu atmosfera, cnd are loc o dizolvare a
gazelor existente n aceasta, cu litosfera, cnd se produce dizolvarea rocilor solubile i cu
organismele vii din ap. Poluarea artificial se datoreaz surselor de ape uzate de orice fel, apelor
meteorice, nmolurilor, reziduurilor, navigaiei etc.
Se poate vorbi i despre poluare controlat i necontrolat. Poluarea controlat (organizat)
se refer la poluarea datorat apelor uzate transportate prin reeaua de canalizare i evacuate n
anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolat (neorganizat) provine din surse de
poluare care ajung n emisari pe cale natural, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de
ploaie.

1)
a)
b)
c)
2)
a)

b)

Poluarea apei reprezinta o alterarea activitatilot fizice, chimice sau biologice ale acesteia peste
o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu de radioactivitate, produsa de o
activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele devin improprii pentru folosirea
normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea .
Clasificarea surselor de poluarea apei se face dup mai multe criterii:
Aciunea poluanilor n timp; dup acest criteriu distingem urmtoarele surse:
continue (ex. canalizarea unui ora, canalizrile instalaiilor industriale etc)
discontinuetemporare sau temporar mobile (canalizri ale unor instalaii i obiective
care funcioneaz sezonier, nave, locuine, autovehicule, colonii sezoniere etc.)
accidentale (avarierea instalaiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)
Proveniena poluanilor. Acest criteriu mparte sursele de poluare a apei n: a) surse
de poluare organizate, i b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 i 3.8).
sursele de poluare organizate sunt urmtoarele:
surse de poluare cu ape reziduale menajere;
surse de poluare cu ape reziduale industriale.
sursele de poluare neorganizate sunt urmtoarele:
apele meteorice;
centrele populate amplasate n apropierea cursurilor de ap ce pot deversa:
a) reziduuri solide de diferite proveniene;
b) deeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunztoare.

Tabel 4.1 Surse de poluare a apei i procesele de provenien a acestora

Categoria
Sursa
Procesul generator de poluare
Agenii poluani
Prepararea minereurilor metalifere
-sruri de metale grele;
i nemetalifere;
-particule n suspensie
Preparaiile de crbune;
(argil, praf de crbune);
Industria
Flotaiile;
-produi organici
minier
Extracia i prelucrarea
folosii ca ageni de
minereurilor radioactive.
flotaie;
-deeuri radioactive.
Procedee pirometalurgice i
-suspensii insolubile;
Hidrometalurgice;
- ioni de metale grele;
Industria
Procese de rcire;
- fenoli;
metalurgic
Procese de splare.
- cianuri;
- sulfai;

Ape
uzate
industriale

Industria
chimic

Industria
petrolului i
petrchimic

Industria
termoenergetic

Apa de rcire, dizolvare i reacie

din procesele tehnologice de
fabricare a substanelor organice i
anorganice

- acizi;
- baze;
- sruri;
- cenu;
- suspensii;
- colorani;
- detergeni.

Extracia ieiului, transpotul i

depozitarea ieiului i fraciunilor
sale, transportul naval, accidentele
tancurilor petroliere

-petrol;
-produse petroliere;
- compui fenolici i
aromatici;
-hidrogen sulfurat;
- acizi naftenici.

Deversarea lichidelor calde din

sistemele de rcire a instalaiilor sau
centralelor electrice
Procese de fabricare i prelucrare

- lichide calde (poluare

termic)

Industria
alimentar
Procesele de fabricare i
prelucrare
Industria
celulozei i hrtiei

Ape
uzate
menajere

Ape
uzate
agrozootehn
ice

Ape
meteorice

Locuine
nstituii publice
Bi spltori
Spitale coli
Hoteluri
Uniti
comerciale i de
alimentaie

Folosirea apei ca agent de splare

i curare

Agricultura

Irigarea terenurilor agricole

Zootehnia

Adparea animalor;
Salubrizarea cresctoriilor de
animale.
Contactul precipitatiilor

Ploaia
Zpada

-substane organice;
-germeni patogeni.
- acizi organici;
- rini;
- zaharuri;
- colorani;
-compui cu sulf;
-suspensii;
-celuloz.
-produse petroliere;
- detergeni;
- pesticide;
- microorganisme;
-parazii;
- substane minerale.
- ngrminte;
- pesticide;
- suspensii.
-suspensii organice;
- ageni patogeni.
- ploi acide;
- ngrminte;
- pesticice;
-reziduuri animale.

Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila comunitatilor care se
aprovizioneaza din aceste resurse.Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai
mare decat al apelor menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare.

In prezent paleta de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale

spectaculoase din ultimele decenii.
Se evidentiaza urmatoarele domenii de activitate incluzand unitatile cu cel mai mare aport de
poluare :
Incarcare cu substante organice, exprimate prin CB05 (consum biochimic de oxigen) si
CCO-Cr (consum chimic de oxigen- metoda biocromat de potasiu) ;
Prelucrari chimice- peste 5% respectv aprox. 5% ;
Incarcare cu suspensii :
Industrie metalurgica si constructii de masini- 13% ;
Prelucrari chimice- 10%.
Incarcare cu substante minerale exprimata prin reziduu fix si cloruri :
Prelucrari chimice- cca. 17%, respectiv 53% ;
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 4% si 3%.
Incarcare cu nutrienti, exprimata prin cmpusi ai azotului (NO2, NO3, NH4) si fosfor
total are un aport semnificativ in urmatoarele domenii :
Prvlucrari chimice :NO2-cca. 6%, NO3- aprox. 12,4%, NH4-cca. 4%, Ptot- 0,7% ;
Incarcare cu cianuri :
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 53% ;
Incarcare cu fenoli :
Industria prelucratoarede lemn-cca. 2%.
Incarcare cumetale grele :

Prelucrari chimice
Industrie metalurgica si
constructii de masini
Transporturi

%Fe

%Cu

%Pb

%Zn

%Cr
1
8

%Cd %M
n
3
5
1,7

%N
i
5,5
2

0,6
11

0,3
5

2
1,3

0,5
8

0,04

Poluarea aerului
Prin poluarea aerului se nelege prezena n atmosfer a unor substane strine de compoziia
normal a acestuia, care n funcie de concentraie i timpul de aciune provoac tulburri n
echilibrul natural, afectnd sntatea i comfortul omului sau mediul de via al florei i faunei.
De aici rezult c pentru a fi considerate poluante substanele prezente n atmosfer trebuie s
exercite un efect nociv asupra mediului de via de pe Pmnt.
Principalele substane ce contribuie la poluarea atmosferic sunt: oxizii de sulf i azot,
clorofluoro-carbonii, dioxidul i monoxidul de carbon; acetia fiind doar o parte din miliardele
de tone de materiale poluante pe care le genereaz n fiecare an dezvoltarea industriei, i care
afecteaz ecosistemele acvatice i terestre n momentul n care poluanii se dizolv n ap sau
precipit sub form de poaie acid.

In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul
atmosferic.arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de
dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut
automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si
oxizi de azot in atmosfera.
As mentiona ca puncte cheie inceea ce priveste poluarea aerului efectul de sera, gaurile din
stratul de ozon si ploile acide.
In cazul carcasei pompa de apa, poluarea aparae in mai multe etape din cadrul diagramei
flux, iar mai jos se exemplifica una dintre ele (elaborare otel)

Materii
prime

Energie

Apa

Fonta

Gaz natural

Cocs

de furnal,de

Fier vechi

Electricitate

Fier sau
incarcatur
a
metalica

Diverse

Apa
demineralizat
a
Apa de
proces

Etan

Aditivi de
desulfurar
e
Aditivi de
aliere
Adaosuri

Abur

Oxigen
Azot
Argon

Elaborarea otelului in
convertizor

* Produse
Otel
-sleburi
Gaz de
-blumuri
convertizor
Zgura

* Ape uzate

* Caldura
recuperabil
a
Pierderi
de
caldura

* Gaze arse,
fumuri
Praf
Ventilare
Ventilare
Metale
Pretratare
PCDDF
PAH
NO
SO
SO
grele
primara
secundra
CO

* Deseuri
solide
Subproduse
Slam grosier
Tunder
de la
Praf de la
de
turnarea
la gazul
Materiale
Zgura
Slam
fin
dede la
pretratare
Fier
vechi
de
continua
conversie
convertizor
refractare
metalurgica
gaz
de

Abur

Slam de la
turnarea
continua