TC337-2016 PT Doc R CSR.01.00

CONSTRUIRE SEDIU DE PRIMARIE IN
COMUNA OPTASI, JUDETUL OLT
STRUCTURA DE REZISTENTA
PROIECT TEHNIC
CAIET DE SARCINI
TC337-2016
FOAIE DE SEMNATURI
NUME
FUNCTIA
SEMNATURA
Ing. Bogdan Ionica
Sef proiect rezistenta

Desenator
Proiectant
Ing. Mihai Dobrotescu
Desenator
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
CAIETE DE SARCINI
1
LUCRARI DE TERASAMENTE ............................................................................................... 5

1.1
GENERALITATI ....................................................................................................................................5
Obiectul Specificatiei .................................................................................................................................5
Concepte de Baza.....................................................................................................................................5
Elemente de Proiectare ..............................................................................................................................5
1.2
STANDARDE DE REFERINTA ........................................................................................................................5
Standarde Romanesti ................................................................................................................................5
Normative Romanesti de Executie ...................................................................................................................6
Alte Prescriptii Romanesti ............................................................................................................................6
1.3
MATERIALE SI PRODUSE ...........................................................................................................................6
Transport, Manipulare, Depozitare ..................................................................................................................6
1.4
EXECUTIA LUCRARILOR ............................................................................................................................7
Generalitati ...........................................................................................................................................7
Operatii Pregatitoare.................................................................................................................................7
Executia Lucrarilor de Sapatura .....................................................................................................................8
Executarea Sapaturilor deasupra Apelor Subterane ............................................................................................8
Executia Lucrarilor de Umpluturi ....................................................................................................................8
Curatirea si Protectia Lucrarilor .....................................................................................................................9
1.5
CONDITII DE PROTECTIA MUNCII ...................................................................................................................9
1.6
RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................................................9
Generalitati ...........................................................................................................................................9
Tolerante Admisibile ............................................................................................................................... 10
Verificari in Vederea Receptiei ..................................................................................................................... 10
Remedieri ........................................................................................................................................... 10
Documente Incheiate la Receptie .................................................................................................................. 10
UMPLUTURI REALIZATE DIN PAMANT ARGILOS COMPACTAT .............................................................. 11

2.1
2.2
2.3
2.4
MASURI PENTRU PAMANTURILE SENSIBILE LA UMEZIRE ....................................................... 12

3.1
3.2
3.3
GENERALITATI .................................................................................................................................. 11
CONDITIA DE CALITATE A COMPACTARII .......................................................................................................... 11
VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARII ..................................................................................................... 12
ABATERI ADMISIBILE ............................................................................................................................ 12
GENERALITATI .................................................................................................................................. 12
CLASIFICAREA TERENURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE ................................................................................................ 12
MASURI DE PROTECTIE PENTRU EVITAREA INFILTRARII APEI IN TEREN ................................................................................ 13
BETOANE .............................................................................................................. 14
4.1
GENERALITATI .................................................................................................................................. 14
4.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ........................................................................................................ 14
Standarde ........................................................................................................................................... 15
Normative ........................................................................................................................................... 15
4.3
MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETOANELOR .............................................................................................. 15
Ciment............................................................................................................................................... 15
Agregate ............................................................................................................................................ 15
Apa .................................................................................................................................................. 17
Aditivi ............................................................................................................................................... 17
4.4
CONDITII TEHNICE .............................................................................................................................. 18
4.5
COMPOZITIA BETONULUI ....................................................................................................................... 18
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
4.6
PREPARAREA BETONULUI ........................................................................................................................ 19
4.7
TRANSPORTUL BETONULUI ...................................................................................................................... 20
4.8
CONTROLUL CALITATII BETONULUI ............................................................................................................... 20
4.9
TURNAREA BETONULUI .......................................................................................................................... 21
Reguli Generale de Betonare ...................................................................................................................... 22
Turnarea Fundatiilor din Beton Armat ............................................................................................................ 22
Betonarea Diferitelor Elemente si Parti de Constructii ........................................................................................... 22
Turnarea Betonului pe Timp Friguros ............................................................................................................. 23
Turnarea Betonului pe Timp Calduros ............................................................................................................. 23
4.10
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE .......................................................................................................... 24
Conditii Normale de Temperatura ................................................................................................................. 24
Conditii De Timp Friguros ........................................................................................................................ 24
Conditii De Timp Calduros .......................................................................................................................... 24
4.11
COMPACTAREA BETONULUI ..................................................................................................................... 24
4.12
ROSTURI DE TURNARE ........................................................................................................................... 25
4.13
DECOFRAREA ................................................................................................................................... 25
4.14
ABATERI SI TOLERANTE .......................................................................................................................... 26
4.15
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETON ARMAT ............................................................................................ 26
COFRAJE............................................................................................................... 27
5.1
GENERALITATI .................................................................................................................................. 27
5.2
Standarde ........................................................................................................................................... 28
Normative ........................................................................................................................................... 28
5.3
CONDITII DE MONTAJ ........................................................................................................................... 28
5.4
CONDITII DE EXPLOATARE ....................................................................................................................... 29
5.5
ABATERI, TOLERANTE SI VERIFICARI ALE ACESTORA ................................................................................................ 29
5.6
CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRAJE ................................................................................................ 29
ARMATURI DIN OTEL BETON............................................................................................ 30

6.1
GENERALITATI .................................................................................................................................. 30
6.2
Standarde ........................................................................................................................................... 30
Normative ........................................................................................................................................... 31
6.3
MATERIALE FOLOSITE ........................................................................................................................... 31
Aprovizionare si Livrare ............................................................................................................................ 31
Depozitarea ......................................................................................................................................... 31
Controlul Calitatii Armaturilor de Otel Beton ..................................................................................................... 31
6.4
FASONAREA BARELOR .......................................................................................................................... 32
6.5
MONTAREA ARMATURILOR ...................................................................................................................... 32
6.6
TOLERANTE SI ABATERI .......................................................................................................................... 32
6.7
PREVEDERI CONSTRUCTIVE ...................................................................................................................... 33
6.8
STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON ............................................................................................................... 33
6.9
INADIREA BARELOR ............................................................................................................................. 33
6.10
INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT ............................................................................................... 33
6.11
CONDITIILE DE RECEPTIE ALE ARMATURILOR ...................................................................................................... 33
ZIDARII ................................................................................................................ 34
7.1
GENERALITATI .................................................................................................................................. 34
7.2
Standarde ........................................................................................................................................... 34
Normative ........................................................................................................................................... 34
7.3
Aprovizionare si Livrare ............................................................................................................................ 35
Depozitarea ......................................................................................................................................... 35
7.4
ALCATUIREA ZIDARIILOR ......................................................................................................................... 35
Alcatuirea zidariei simple din corpuri ceramice. .................................................................................................. 36
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Zidaria structurala confinata ...................................................................................................................... 37

Zidarie structurala cu armatura dispusa in rost orizontal. ....................................................................................... 37
Alcatuirea peretilor nestructurali .................................................................................................................. 37
Executia zidariilor realizate cu caramizi avand inaltimea asizei > 150 mm ..................................................................... 38
Montarea buiandrugilor POROTHERM si POROTHERM S pentru zidarii realizate cu produse traditionale sau cu caramizi cu inaltimea asizei
> 150 mm............................................................................................................................................ 40
7.5
REALIZAREA ZIDARIILOR CU BLOCURI DIN BETON AUTOCLAVIZAT .................................................................................... 41
Reguli de realizare a peretilor structurali din beton celular ...................................................................................... 41
Alcatuirea peretilor nestructurali. ................................................................................................................. 42
7.6
REALIZAREA ZIDARIILOR DIN CARAMIDA DE STICLA ................................................................................................. 42
7.7
CONTROLUL EXECUTIEI .......................................................................................................................... 44
Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor. ......................................................................................... 44
SARPANTA DIN LEMN DE RASINOASE .................................................................................... 48

8.1
8.2
8.3
8.4
8.5
INSTRUCTIUNI DE URMARIRE IN TIMP A CONSTRUCTIILOR ................................................................ 57

9.1
9.2
9.3
9.4
9.5
9.6
9.7
9.8
GENERALITATI .................................................................................................................................. 48
IGNIFUGAREA MATERIALELOR .................................................................................................................... 49
PREVENIREA SI COMBATEREA BURETELUI DE CASA ................................................................................................. 53
STANDARDE IN VIGOARE PRIVIND URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR ........................................................... 57

URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR ........................................................................................... 59
INSPECTIA EXTINSA A CONSTRUCTIEI ............................................................................................................. 59
ATRIBUTII ALE FACTORILOR IMPLICATI IN ACTIVITATEA DE URMARIRE IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIEI ............................................... 60
EFECTUAREA URMARIRII COMPORTARII IN TIMP .................................................................................................. 62
PRINCIPALELE FENOMENE CE TREBUIE URMARITE IN CADRUL ACTIVITATII DE URMARIRE CURENTA SI NIVELELE DE AVERTIZARE ......................... 65
JURNALUL EVENIMENTELOR ..................................................................................................................... 65
INSTRUCTIUNI IN EXPLOATARE ................................................................................................................... 66
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
1 LUCRARI DE TERASAMENTE
1.1
GENERALITATI
Obiectul Specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de terasamente, constand din
sapaturi, incarcarea in mijloacele de transport, transportul, imprastierea, nivelarea si
compactarea pamantului.
Concepte de Baza
La acest contract, executarea lucrarilor de terasamente se face mecanizat, metodele de

lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibila
sau nu este justificata.
Elemente de Proiectare
Eventualele neconcordante intre situatia luata in considerare in proiect, pe baza

studiului geotehnic si specificata pe planurile de fundatii si constatarile contractorului la
executia sapaturilor, in ceea ce priveste stratificatia terenului de fundatie, natura apei
subterane, obstacole intalnite (umpluturi locale, canalizari, etc.) vor fi semnalate proiectantului
pentru stabilirea masurilor corespunzatoare. In astfel de situatii nu se va continua lucrul fara
acordul scris al proiectantului.
La executarea de sapaturi langa cladirile existente, daca se constata de contractor ca
ipotezele luate in considerare in proiect la baza masurilor de asigurare a stabilitatii cladirilor
existente nu corespund, contractorul va opri lucrarile pana la obtinerea acordului din partea
proiectantului asupra modificarilor de solutii sau dimensionari necesare.
1.2
STANDARDE DE REFERINTA
Orice completare sau modificare, facuta acestor prescriptii dupa intocmirea acestui
proiect tehnic, ca si alte norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru
executant.
Standarde Romanesti
-STAS 605477: Terenuri de fundatie. Adancimi de inghet
-STAS 2745-90: Terenul de fundatie. Urmarirea tasarii constructiilor
-STAS 1913/182: Terenuri de fundatie. Pamanturi. Determinarea umiditatii
-STAS 2916- 87: Lucrari de drumuri si cai ferate. Protejarea taluzurilor si santurilor
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
-STAS 9824/0-74: Trasarea constructiilor. Prescriptii generale

-STAS 9824/1-87: Trasarea constructiilor
Normative Romanesti de Executie
-C169-88: Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor si constructiilor civile si industriale
-C1684: Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente
-C5685: Verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
-C61-74: Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarilor
-C2995: Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice
-C182-87: Normativ pentru executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri
Alte Prescriptii Romanesti
-Ordin IGSIC nr. 8/07.11.1981, referitor la incercarile de laborator pentru verifcarea
compactarii terenului
-P789: Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi
sensibile la umezire
-P70-79: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe
pamanturi cu umflari si contractii mari
1.3
MATERIALE SI PRODUSE
Materiale: agregate, balast, pamant pentru umplutura

Transport, Manipulare, Depozitare
-transportul pamantului se va face cu autobasculante incarcate cu mijloace mecanizate

sau manual
-depozitarea pamanturilor necesare pentru umplutura se va face in imediata apropiere
-depozitarea rezultatelor defrisarilor si curatirii terenului se va face in locurile pentru
care s-a obtinut avizul primariei
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
1.4
EXECUTIA LUCRARILOR
Generalitati
La executarea sapaturilor pentru zidurile de sprijin se va tine seama sa nu fie periclitate
instalatiile invecinate zonelor de lucru.
Daca executia sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane
existente, executarea lucrarilor va incepe numai dupa obtinerea avizului de sapatura.
Dezafectarea retelelor de instalatii subterane se va face numai cu acordul PROIECTANTULUI
si acordul scris al BENEFICIARULUI.
Cand turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii,
pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa de
fundare, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata dacat cota finala in functie de calitatea
terenului.
Calitatea terenului
Diferenta de cota
Nisipuri fine
0.20 - 0.30 cm
Paminturi argiloase
0.15 - 0.25 cm
Paminturi sensibile la umezire
0.40 - 0.50 cm
Daca pe fundul gropii, la cota de fundare, apar crapaturi in teren, masurile necesare in
vederea fundarii se vor stabili in acord cu PROIECTANTUL GENERAL.
Necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatie se va stabili tinand seama de adancimea
sapaturii, natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea
terenului, regimul de scurgere al apelor subterane, conditiile meteorologice si climaterice din
perioada de executie a lucrarilor de terasamente, tehnologia de executie adoptata, etc.
La executia sapaturilor pentru fundatii se vor lua toate masurile prevazute in Normele de
protectie si securitate a muncii, in functie de adancimea de fundare si stratificatie.
Sapaturile mecanice pentru fundatii se vor executa cu 30 cm mai sus fata de cota de sapatura,
urmand ca ultimii 30 cm de sapatura sa se execute manual inainte de turnarea betonului
simplu, astfel incat sa se previna degradarea terenului de fundare de eventualele precipitatii.
Operatii Pregatitoare
Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor executa urmatoarele operatiuni
pregatitoare:
-defrisarea plantelor existente pe amplasament
-demolari ale unor structuri existente pe amplasament
-curatirea si amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale
Inainte de executia lucrarilor de sapaturi se va face trasarea prin fixarea, conform proiectului, a
pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate.
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Executia Lucrarilor de Sapatura

Executarea Sapaturilor deasupra Apelor Subterane
Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adancimi pana la:
-0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive
-1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie
-2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare
Pentru mentinerea stabilitatii malurilor, terenul din jurul sapaturii trebuie sa nu fie incarcat si
sa nu sufere vibratii.
Pamantul rezultat din sapatura se va depozita la o distanta de minimum 1,00 m de margimea
gropii de fundatie.
CONTRACTORUL va lua masuri de inlaturare rapida a apelor provenite accidental si impotriva
surparii malurilor.
La sapaturile cu pereti in taluz, cu adancimi pana la 2,00 m (pamant cu umiditate naturala sub
12 -18%), panta taluzului sapaturii (tangenta unghiului de inclinare fata de orizontala) nu
trebuie sa depaseasca valorile maxime admise pentru diverse categorii de pamanturi:
nisip, balast: 1/ 1
nisip argilos: 1/1,25
argila nisipoasa: 2/3
argila: 1/2
loess: 4/3
roca friabila: 2/1 4/1
stanca: 4/1 7/1
Executia Lucrarilor de Umpluturi
Umpluturile compactate intre fundatii, la exteriorul cladirilor sau sub pardoseli se vor
executa de regula cu pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura.
Este interzisa realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflaturi si contractii mari, maluri,
prafuri, argile moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari, etc.
Dupa stabilirea utilajului si numarului de treceri, a grosimil stratului si umiditatii optime a
pamantului, se va trece la compactarea efectiva a straturilor pana la realizarea grosimii
umpluturii.
Umplerea golurilor laterale infrstructurii se va face cu pamant argilos, compactat in straturi
subtiri 20-30cm, pana la obtinerea unei greutati volumice uscate de 15.5-16kN/mc, astfel incat
sa se realizeze un ecran impermeabil in calea apelor de infiltratii.
Eventualete umpluturi de sub cota de fundare proiectata se vor indeparta pana la terenul
natural, iar golurile rezultate se vor plomba cu beton simplu pana la cota de fundare proiectata.
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
In jurul constructiei, terenul va fi amenajat corespunzator, astfel incat apa rezultata din
precipitatii sa nu balteasca, iar trotoarele perimetrale vor fi etanse, cu pante exterioare si rigole
de scurgere rapida spre canalizare.
Curatirea si Protectia Lucrarilor
Intreaga suprafata a terenului pe care se executa lucrarile de terasamente va fi curatata
de frunze, crengi, buruieni si cand este cazul de zapada.
In cazul unei umeziri superficiale, datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute,
fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se zvante inainte de inceperea lucrarilor de executare
a fundatiei (betonare), iar daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi.
1.5
CONDITII DE PROTECTIA MUNCII
La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta

urmatoarele prescriptii:
-Normele republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul
Sanatatii cu ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977
-Normele Generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/1977
-Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului P 118 - 83
-Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de MLPAT
cu ordinul nr. 9N/15.03.1993
-Se interzice cu desavarsire focul in sapaturile cu pereti sprijiniti fie pentru dezghetarea
pamantului fie pentru incalzirea muncitorilor.
-Se va evita folosirea utilajelor vibratoare la lucrarile de terasamente.
1.6
RECEPTIA LUCRARILOR
Generalitati
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se va verifica intreaga trasare pe teren
atat in ansamblu, cat si pentru fiecare obiect in parte.
Se va verifica daca stratul de pamant vegetal a fost recuperat dupa decopertare si a fost
depozitat corespunzator, in vederea unor noi utilizari.
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Deficientele constatate la lucrarile de terasamente se vor consemna in Procesul - verbal de

lucrari ascunse Impreuna cu masurile de remediere aplicate conform indicatiilor
PROIECTANTULUI.
Tolerante Admisibile
Metodologia de trasare si abaterile admise sunt stabilite in STAS 9824/1-87 si
normativele C169- 75.
Trasarea acestuia se face in conformitate cu prevederile din normativul C164 - 88 punctele 3.1
si 3.4 si STAS 9824/1 87.
-fixarea bornelor repere in teren si a axelor constructiilor pe baza planului de situatie,
etapa ce se executa de investitor la predarea amplasamentului.
-trasarea lucrarilor in detaliu, operatiune ce se face de catre antreprenor.
Verificari in Vederea Receptiei
La terminarea lucrarilor de sapatura se vor verifica pentru fiecare in parte dimensiunile
si cotele de nivel realizate si se vor compara cu cele din proiect.
Se vor verifica procesele verbale de lucrari ascunse semnate de DIRIGINTE DE SANTIER (pentru
beneficiar), CONTRACTOR referitoare la
-modificarile introduse fata de prevederile initiale ale proiectului si specificatiilor
tehnice
-probele de laborator pentru veriticarea terenului sub cota de fundare (cel putin una la
200 mp suprafata de sapatura si minimum 3 pentru fiecare obiect)
Se va verifica daca lucrarile executate se inscriu in limitele de toleranta admisibile, conform
speciticatiilor tehnice.
Remedieri
PROIECTANTUL GENERAL va decide, in cazul unor nerespectari ale prevederilor din
proiect si a prezentelor specificatii, care sunt masurile de remediere, locale sau de mai mare
intindere, in functie de natura si amploarea deficientelor constate.
Documente Incheiate la Receptie
La incheierea lucrarilor si remedierilor necesare se va incheia intre CONTRACTOR si
PROIECTANTUL GENERAL un proces verbal de receptie finala a lucrarilor executate.
10
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
2 UMPLUTURI REALIZATE DIN PAMANT ARGILOS COMPACTAT

2.1
GENERALITATI
Umpluturile exterioare trebuie sa fie uniform compactate si sa indeplineasca conditiile

calitate prescrise pentru a nu permite apei din diverse surse sa patrunda la talpa fundatiilor sau
in subsolurile constructiei; ele trebuie sa fie suficient de impermeabile si sa nu produca tasari
ulterioare ale suprafetei, atat sub pardoseli de subsoluri, cat si in exterior.
Pamantul care se va utiliza pentru umpluturi compactate este cel ce rezulta din
excavatiile de pe amplasament. Se atrage atentia ca nu se pot utiliza pamanturi argiloase cu
bulgari mari, inghetate, supraumezite sau in amestec cu alte materiale (moloz, resturi de lemn)
sau pamant vegetal.
2.2
CONDITIA DE CALITATE A COMPACTARII
Gradul de compactare al umpluturii, pentru asigurarea unei bune calitati, trebuie sa

respecte urmatorii parametri :
dmin = 1.64t/mc densitate (0.97Proctor normal)
Wopt = 1622%
Pentru compactarea umpluturilor se vor folosi mijloace mecanice terasiera pentru spatiile
largi exterioare si maiuri mecanice de 60 200 kg cu motor cu explozie sau actionate electric.
Detalierea alegerii lor se va putea face dupa ce se vor cunoaste disponibilitatile executantului.
Pamantul procurat se va asterne in straturi avand grosimea afanata de 15 cm (abatere +/-2cm)
masurati pe peretii fundatiei.
Umiditatea pamantului se va verifica inainte de compactare, ea trebuind sa se inscrie in mod
omogen in domeniul W = 1622; in nici un caz nu se va folosi materal supraumezit (W > 22%).
Inainte de compactare se va asigura faramitarea bulgarilor mari cu lopata.
In faza I se vor experimenta cu acelasi mai mecanic pe intreaga suprafata aleasa:
-3 straturi x 15 cm grosime afanata cu 6 treceri pe aceiasi urma
11
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
2.3
VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARII
Verificarea calitatii lucrarii se va face urmarind folosirea unui material corespunzator si

prin asigurarea unei tehnologii corecte de compactare si prin respectarea grosimii stratelor
orizontale si a numarului de treceri prescris cu utilaje adecvate.
Verificarile se vor efectua pentru fiecare strat elementar in parte si pentru toata grosimea
umpluturii, se va lua o proba la 50 100 mc de pamant compactat.
Se vor face verificari conform STAS 1913/ 13 83 a tuturor caracteristicilor compactarii date
prin proiect.
Rezultatele acestor verificari se vor inscrie in procesul verbal de lucrari ascunse.
2.4
ABATERI ADMISIBILE
Conform Normativ C5685 abaterea admisibila fata de gradul de compactare prevazut in

proiect de cate 2% pentru medie si 5% pentru valoarea minima.
3 MASURI PENTRU PAMANTURI SENSIBILE LA UMEZIRE

3.1
GENERALITATI
Pamanturile sensibile la umezire (PSU) sunt pamanturile care sub actiunea incarcarilor
transmise de fundatii sau chiar numai sub actiunea geologica se taseaza suplimentar odata cu
cresterea umiditatii.
3.2
12
CLASIFICAREA TERENURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE
Grupa A pamanturi care la umezire nu se taseaza semnificativ sub propria lor

greutate (sarcina geologica) si care prezinta tasari suplimentare numai din
actiunea incarcarilor repartizate de fundatii, sau alte incarcari exterioare. In mod
conventional, se considera ca semnificative tasarile suplimentare, la umezire,
sub actiunea greutatii proprii, care nu depasesc 5cm ;
Grupa B pamanturi care la umezire se taseaza suplimentar atat sub actiunea

incarcarilor aduse de fundatii si constructii cat si, in mod semnificativ, sub
actiunea greutatii proprii.
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Incadrarea terenurilor care cuprind PSU intr-una din cele doua grupe, se face prin
studiul geotehnic al amplasamentelor.
3.3
MASURI DE PROTECTIE PENTRU EVITAREA INFILTRARII APEI IN TEREN
1. Indiferent de grupa de P.S.U. si de solutiile adoptate, se vor lua intotdeauna masuri

pentru evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafata (precipitatii etc), atat in
perioada executiei, cat si in timpul exploatarii constructiilor si din pierderi
accidentale ale retelelor hidroedilitare ;
2. In functie de conditiile locale, se va evita pe cat posibil perturbarea echilibrului
hidrogeologic din zona si ridicarea nivelului apei subterane, nerealizandu-se lucrari
care pot bara caile naturale de iesire a apei si curgerea ei catre emisarii naturali sau
artificiali in functiune sau strapungerea unor orizonturi impermeabile aflate
deaspra panzei freatice ;
3. In cazul platformelor de constructiilor de terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor
prevedea masuri de protectie impotriva apelor care se scurg pe versanti, prin
santuri de garda a caror sectiune sa asigure scurgerea debitului maxim al apelor
meteorice ;
4. Evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafata se va realiza prin adoptarea
urmatoarelor masuri de protectie obligatorii :
13
Conductele purtatoare de apa ce intra si ies din cladiri vor fi prevazute cu

racorduri elastice si etanse la traversarea zidurilor si a fundatiilor.
Se vor realiza trotuare etanse in jurul constructiilor, cu latimea minima de

1.00m, asezate pe un strat de pamant cu grosime minima de 20 cm.
Trotuarul va avea panta minima de 5% spre exterior. Trotuarul trebuie sa
fie etans, putand sa fie confectionat din asfalt turnat sau din dale din piatra
sau beton, rostuite cu mortar de ciment sau alt material de etansare.
Sistematizarea verticala si in plan a teritoriului prin asigurarea colectarii si

evacuarii rapide de pe intreg teritoriul construit a apelor din precipitatii si
din eventualele pierderi masive de la retele si instalatii in aer liber, catre
emisarul in functiune prin prevederea de pante de min. 2% ; se vor realiza
initial lucrarile de sistematizare care sa asigure lucrarile de executie,
urmand ca celelalte sa se termine odata cu punerea in functiune a
obiectivului ;
Prin masuri adecvate (trotuare, compactarea terenului in jurul

constructiilor sau executia de straturi etanse din argila, pante
corespunzatoare, rigole, etc.) se va evita stagnarea apelor in jurul
constructiilor atat in perioada executiei, cat si pe toata durata exploatarii ;
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Incintele sapaturilor pentru fundatii sau conducte vor fi amenajate (pante,

puturi, instalatii de pompare etc.) astfel incat sa permita colectarea si
evacuarea rapida a apei din precipitatii pe toata durata executiei ;
La fundarea directa pe teren neconsolidat si la amplasarea retelelor

hidroedilitare, stratul de pamant afectat de precipitatii se va indeparta
imediat inainte de turnarea betonului ;
Umpluturile in jurul fundatiilor si peretilor subsolurilor se vor executa

imediat dupa ce constructia a depasit nivelul terenului natural;
Prin masuri adecvate, se va exlude umezirea terenului de fundare

viitoarelor constructii prin lucrari de organizare, retele provizorii de
santier, probarea etanseitatii la instalatiile definitive etc ;
Pentru evitarea umezirii in perioada executiei, dar mai ales pe perioada

exploatarii, o atentie deosebita se va acorda umpluturilor din jurul
fundatiilor si a trotuarului aferent, umezirea pamantului loessoid folosit la
umpluturi facandu-se in reprize cu timp de asteptare de minim 4 ore
pentru a se asigura patrunderea apei pe toata grosimea stratului ;
compactarea se va realiza pe straturi de 10-15cm grosime, asigurandu-se o
umiditate optima de compactare de cca. 16%.
4 BETOANE
4.1
GENERALITATI
Clasele de betoane selectate sunt utilizate in mod curent in tara noastra.

Totusi, avand in vedere clasa de importanta ceruta constructiei decurg unele cerinte de calitate
care impun anumite exigente privind calitatea materialelor folosite ce intra in componenta
betonului, calitatile betonului realizat, modul de punere in opera.
4.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
Orice completare sau modificare, facuta acestor prescriptii dupa intocmirea acestui
proiect tehnic, ca si alte norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru
executant.
14
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Standarde
-STAS 790 84: Apa pentru betoane si mortare

-STAS 388 80: Lianti hidraulici
-SR 1500-96: Ciment Portland
-STAS 166776: Agregate naturale grele, pentru betoane si mortare cu lianti minerali
-STAS 10107/0 90: Calculul si alcatirea elemrntelor de beton, beton armat si beton
precomprimat
-STAS 860079: Constructii civile, industriale si agricole, tolerante si ansambluri in
constructii, sistem de tolerante
-STAS 1026575: Tolerante in constructii, calitatea suprafetelor, termeni si notiuni de
baza
-STAS 10265/184: Tolerante in constructii, tolerante la suprafetele de beton armat
-STAS 12400/185: Constructii civile, industriale si agricole, performante in constructii,
notiuni si principii generale
Normative
-NE 01299: Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat
4.3
MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETOANELOR
Ciment
Depozitarea cimentului la statia de betoane se va face in silozuri. Se va tine obligatoriu
evidenta silozurilor in care a fost depozitat fiecare transport de ciment.
Durata depozitarii in silozurile statiei de betoane nu va depasi 30 de zile de la data expedierii de
la furnizor. Daca in mod exceptional se depaseste aceasta durata de depozitare, cimentul in
cauza va putea ti utilizat numai cu acordul proiectantului si beneficiatului si in functie de
rezistentele mecanice obtinute conform STAS 227/6 - 86.
La varsta de 2 zile pe probe prelevate (la evacuarea din siloz) cu cel mult 5 zile inainte de
acceptarea utilizarii.
Agregate
Sorturile de agregate trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS
1667-76.
15
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Se vor utiliza sorturile 0 - 3; 3 - 7; 7 - 20; 20 - 31 cu specificatiile respective pentru diferitele

clase de beton.
Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisa numai cu acordul prealabil al
proiectantului si beneficiarului.
Sorturile de agregate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, in ceea ce priveste
continutul de impuritati:
-nu se admit corpuri straine (animale sau vegetale)
-nu se admite pelicula de argila sau alt material aderent de granulele agregatuilui
-nu se admite argila in bucati
-continutul de mica max. 2%
-continut de carbune max. 0,5%
Continutul de parti levigabile nu va depasi:
-pentru nisip max. 2%
-pentru pietris max. 0,5%
-pentru agregatul total max. 1 %
Respectarea continutului limita de parte levigabila este strict obligatorie la sursa de
aprovizionare, in masura in care este necesar se va recurge la spalarea agregatului, reciuruire,
etc.
Metodele de verificare a calitatii agregatelor sunt stabilite prin STAS 4606- 80.
Pentru cantitatea livrata in cadrul unui transport furnizorul este obligat ca odata cu
documentul de expeditie sa trimita si certificatul de calitate cu rezultatele determinarilor
efectuate.
Laboratorul executantului este obligat sa examineze datele inscrise in certificatul de
calitate.
In timpul transportului de la fumizor si al depozitarii la statia de betoane, agregatele
trebuie ferite de impurificari sau amestecarea sorturilor.
Depozitele la statia de betoane se vor realiza pe platforme betonate avand asigurata
evacuarea rapida a apei rezultate din precipitatii sau stropirea agregatelor.
Laboratorul executantului are obligatia de a efectua verificarea conditiilor de calitate
pentru fiecare sort de agregate la aprovizionarea acestuia, se vor efectua verificari pentru:
-corpuri straine
-argila in bucati
-parte levigabila
16
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
-granulozitate
-forma granulelor ( pentru pietris si criblura )
Determinarea se va face pentru fiecare lot aprovizionat, dar cel putin cate o proba
pentru fiecare 200 mc. Daca rezultatele se inscriu in conditiile prevazute, agregatul se va da in
consum, daca nu, se va interzice utilizarea lui, iar in termen de 48 de ore se va sesiza furnizorul
si beneficiarul.
Intrate in utilizare si pe parcursul utilizarii la statia de betoane, laboratorul va verifica
granulozitatea sorturilor si umiditatea, odata pe schimb si ori de cate ori se considera necesar
ca urmare a modificarii acestor caracteristici.
Rezultatele determinarilor vor fi folosite la corectarea retetelor de beton.
Laboratorul constructorului va tine evidenta verificarii calitatii agregatelor astfel:
-intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de fumizor
-intr-un registru-caiet de agregate vor fi mentionate toate rezultatele determinarilor
efectuate de laborator, la aprovizionarea agregatelor
-intr-un registru (caiet de agregate) vor fi cuprinse toate rezultatele determinarilor de
laborator efectuate in cursul utilizarii agregatelor
Apa
Apa folosita la prepararea betonului va proveni din reteaua publica de alimentare.
Aditivi
Pentru imbunatatirea lucrabilitatii betonului proaspat se va utiliza aditivul
superplastifiant flubet, in conformitate cu prevederile instructiunilor tehnice C 211 - 82 si Cod
de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat NE 012 99.
Utilizarea altor tipuri de aditivi este admisa numai cu acordul prealabil al proiectantului.
17
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
4.4
CONDITII TEHNICE
Tipurile de betoane care se vor utiliza sunt aratate in tabelul urmator:

C8/10
Nr.
Cerinte si criterii
C20/25
C25/30
beton
Crt.
de performanta
beton armat
beton armat
simplu
Gradul de
1.
P810
P810
impermeabiltate
Gradul de
2.
G100
G100
gelivitate
3.
Tipul de ciment
II/A-32.5
II/A-32.5
II/A-32.5
Valoarea maxima
4.
0.50
0.50
a raportului a/c
Marimea
5.
0 - 31
0 - 31
0 - 31
agregatului
Clasa de
6.
T3
T3
T3
consistenta
Tipul de otel
7.
PC52/OB37
PC52/OB37
beton
Grosimea
3
3
8
stratului de
2.5
2.5
acoperire (cm)
Pentru asigurarea conditiilor de rezistenta si durabilitate, compozitiile diferitelor tipuri de
betoane trebuie sa respecte parametrii specificati in normativul NE 01299.
4.5
COMPOZITIA BETONULUI
Pentru fiecare marca de beton se va intocmi un program de incercari care va lua in

considerare urmatoarele:
-asigurarea lucrabilitatii impuse si stabilirea cantitatii necesare de apa de amestecare
-adoptarea dozajului optim de ciment
-adoptarea procentului optim de aditiv
-urmarirea evolutiei rezistentelor in primele 7 zile de intarire
-obtinerea unei rezistente medii la varsta de 28 de zile care sa depaseasca marca cu 10 15%
Dupa acceptare, compozitiile stabilite se vor transmite statiei de betoane fiind
considerate drept compozitii de baza.
18
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Pentru toate marcile de betoane, in functie de caracteristicile sorturilor de agregate din

depozitul de consum al statiei, personalul laboratorului va adopta compozitia de baza si va
emite reteta de preparare.
4.6
PREPARAREA BETONULUI
Statia de betoane: trebuie sa fie atestata conform normativului NE 012 99, iar
executantul este obligat sa ia toate masurile pentru realizarea conditiilor necesare acestui scop.
Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admitandu-se
urmatoarele abateri :
-ciment:
1%
-agregate dozate individual: 2%

-agregate dozate cumulat:
1%
-apa:
1%
-aditiv:
(0.1 litri / litru )
Se va verifica saptamanal si ori de cate ori se considera necesar, functionarea corecta a

mijloacelor de dozare, folosindu-se greutati etalonate cel putin pana la 200 kg (de exemplu 8
greutati a 25 kg fiecare).
Este interzisa prepararea betonului in instalatiile care nu asigura respectarea abaterilor
prevazute.
Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzatoare care sa permita o masurare
cat mai exacta a cantitatii.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face conform
cartii tehnice a utilajului respectiv.
In cazul folosirii aditivului flubet se introduc initial componentele solide si minimum 80% din
cantitatea de apa, iar dupa o prima perioada de malaxare si aditivul si eventualul rest de apa.
Durata de malaxare va fi de minimum 60 secunde. Daca se foloseste aditivul flubet,
durata de malaxare va fi de minimum 90 secunde.
La locul de punere in opera se va asigura cantitatea necesara de aditiv flubet pentru
corectarea lucrabilitatii betonului.
In perioadele de timp friguros, executantul trebuie sa ia toate masurile astfel incat
temperatura betonului proaspat sa nu fie mai mica de +7C .
Aceste masuri vor include indepartarea ghetii si a bulgarilor de agregate inghetate,
acoperirea agregatelor cu prelate si incalzirea lor cu abur sau cu aer cald circuland prin registre
de tevi, utilizarea apei calde etc. Agregatele nu vor fi incalzite la temperaturi mai mari de 30C.
Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa calda cu temperatura mai mare de
40C, se va evita contactul direct al apei cu cimentul. In acest caz se va amesteca mai intai apa
19
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
cu agregatele si numai dupa ce temperatura amestecului a coborat sub 40C se va adauga si

cimentul.
In perioada de timp calduros (temperaturi mai mari de 25C) daca se executa elemente
cu grosimi mai mari de 1.00 m, executantul va lua toate masurile necesare producerii betonului
sub temperatura maxima admisa de 25C.
Aceste masuri vor cuprinde stropirea depozitului de agregate cu apa rece, folosirea apei
reci la prepararea betoanelor sau betonarea in perioade cu temperaturi mai scazute.
4.7
TRANSPORTUL BETONULUI
Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in lucrare se va face cu

autoagitatoare. Transportul local al betonului se va face cu pompa, bena, tomberoane, etc.
Fiecare transport de beton, va fi insotit de un bon (fisa de transport/livrare) in care vor fi
mentionate:
-nr. bonului si data intocmirii
-statia la care s-a preparat betonul
-tipul de beton si volumul
-destinatia betonului, obiectului
-ora plecarii din statie
-ora inceperii si terminarii descarcarii la santier
Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei, iar datele din
santier vor fi completate de maistrul lucrarii.
Bonul de transport se va intocmi in dublu exemplar, un exemplar va ramane in santier,
iar celalalt se va intoarce la statie. Durata de transport care se considera din momentul plecarii
de la statie pana la sosirea pe santier, nu va depasi 45 minute.
La intreruperea lucrului mijloacele de transport si cele de preparare vor fi spalate cu jet
de apa. Se interzice cu desavarsire, insa, introducerea autoagregatelor la incarcat inainte de
golirea completa a apei din toba agitatorului.
4.8
CONTROLUL CALITATII BETONULUI
Rezultatele Incercarilor efectuate pe serii de cate trei epruvete, la varsta de 28 de zile

trebuie sa satisfaca conditiile de laborator.
20
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Rezultatele Incercarilor efectuate pe probele recoltate la santier trebuie sa respecte conditjile

impuse de normativul NE 01299.
Pentru statibilirea operativa a realizarii clasei betonului pus in opera, ca prim indiciu se
va satisface conditia ca oricare rezultat al incercarii la rezistenta pe cub sa fie cel putin egal cu
rezistenta minima admisibila (vezi tabelul urmator).
Clasa / Marca
C8/10 [Bc10 B150]
C20/25 [Bc25 B330]
C25/30 [Bc30 B400]
fck cil
[MPa]
8
20
25
fck cub
[MPa]
10
25
30
Aceasta conditie este echivalenta cu conditia I din NE 01299. Clasa betonului nu se

considera realizata daca nu sunt satisfacute toate conditiile din respectiva anexa.
4.9
TURNAREA BETONULUI
Pentru fiecare categorie de elemente (fundatii, pereti, stalpi, plansee, etc.) se va

elabora de catre executant,fisa tehnologica de betonare, care va fi in prealabil prezentata
proiectantului si beneficiarului spre acceptare.
Fisa tehnologica va cuprinde:
-ordinea si ritmul de betonare
-utilajele de transport si punere in opera a betonului si corectarea capacitatii acestora
cu ritmul de betonare stabilit
-masurile preconizate pentru asigurarea calitatii lucrarilor
Inainte de turnarea betonului in cofraje, se va face controlul si receptia lucrarilor de
cofraje si a armaturilor.
Betonarea va fi supravegheata permanent de un inginer numit de conducerea unitatii
executante. Aceasta va intocmi o fisa de betonare in care va consemna :
-data si ora inceperii si terminarii betonarii
-volumul de beton pus in lucrare
-indicativele seriilor de probe prelevate
-masurile adoptate in cazul unor dificultatii aparute in cursul betonarii (intemperii,
intreruperi de betonare, defectiuni ale cofrajelor, etc.).
21
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Reguli Generale de Betonare

Punerea in opera a betonului se va face in maximum 1.1/2 ore din momentul plecarii
betonului de la statie.
Inaltimea de cadere libera a betonului sa nu fie mai mare de 1,50 m.
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului.
Turnarea noului strat se va face inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat
anterior.
Turnarea se va face continuu pana la rosturile tehnologice de lucru.
Durata maxima a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea de
masuri speciale la reluarea turnarii nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei
betonului.
Pentru alte reguli generale se vor respecta cele impuse prin normativul NE 01299.
Turnarea Fundatiilor din Beton Armat
Turnarea betonului se va face continuu si in straturi de max. 50 cm grosime. Acoperirea
cu un nou strat de beton se va face dupa un interval de maximum 2 ore.
Vor fi prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii pentru a nu se acumula in
zonele unde se betoneaza.
Pentru alte reguli de turnare a betonului in fundatii se vor avea in vedere si reglementarile
prevazute in normativul NE 01299.
Betonarea Diferitelor Elemente si Parti de Constructii

La betonarea diferitelor elemente sau parti de constructii in afara regulilor generale se
vor respecta urmatoarele prevederi suplimentare:
Betonarea elementelor verticale se va face respectand:
-la elementele cu inaltimea de maxim 3 m, se admite cofrarea tuturor fetelor pe
intreaga inaltime si betonare pe la partea superioara
-in alte cazuri se va adopta una din solutiile :
cofrarea unei fete de maxim 1 m inaltime si completarea cofrajului pe
masura betonarii
betonarea conform punctului 12.3.3 din Codul de practica pentru
executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 01299, compactarea
facandu-se prin ferestrele laterale
primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa si nu va
depasi inaltimea de 30 cm
22
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
nu se admit rosturi de lucru inclinate rezultate din curgerea libera a

betonului
Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor precizari:
-turnarea grinzilor si placilor va incepe dupa 1 2 ore de la terminarea turnarii stalpilor,
daca procedura de executie nu contine alte precizari
-grinzile si placile care vin in legatura se vor turna in acelasi timp (se admite crearea
unui rost de lucru la 1 /5 1 /3 din deschiderea placii.
Betonarea cadrelor se va face dand o deosebita atentie zonelor de la noduri, pentru a asigura
umplerea completa. In scopul reducerii eforturilor din temperatura si contractie la stabilirea
compozitiei si prepararii betonului se va urmari:
-adoptarea unui ciment cu termicitate redusa (corelat cu clasa betonului) si un aditiv
reducator de apa.
-asigurarea unei temperaturi cat mai scazute pentru betonul proaspat, prin evitarea
folosirii loturilor de ciment cu temperaturi ridicate, reducerea temperaturii agregatelor
prin stropire artificiala, folosirea de apa rece, fulgi de ghiata, etc.
La 24 ore de la terminarea betonarii unei zone se va proceda la protejarea suprafetei libere a
betonului cu materiale care sa asigure evitarea evaporarii apei din beton si racirea rapida
(saltele alcatuite din rogojini dispuse intre folii de polietilena sau prelate, strat de minimum 10
cm nisip umed acoperit cu prelate).
Protectia va fi indepartata dupa minimum 7 zile si numai daca intre temperatura suprafetei
betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12C.
Turnarea Betonului pe Timp Friguros
In conditiile in care temperatura aerului este mai mica sau egala cu + 5C sau exista
posibilitatea ca in intervalul de 24 de ore sa scada sub limita amintita, se recomanda ca
temperatura betonului proaspat sa fie de 15 - 20C.
Turnarea betonului pe timp friguros se vor lua masurile necesare pentru curatirea
suprafetei de betonare de zapada si gheata. Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent
de dezghetare.
Daca temperatura suprafetei care urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai mica de +5C
betonarea nu va incepe.
Pentru alte reglementari privind turnarea betonului pe timp friguros, a se vedea
normativul NE 01299.
Turnarea Betonului pe Timp Calduros
La turnarea betonului pe timp calduros, executantul va lua masurile necesare protejarii
corespunzatoare a betonului impotriva efectului evaporarii rapide a apei din beton.
Se recomanda betonarea in timpul noptii, daca in cursul zilei se inregistreaza
temperaturi mai mari de + 25C.
23
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
4.10 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

Conditii Normale de Temperatura
-betonul va fi tinut permanent umed timp de minimum 7 zile; acest lucru se va realiza
fie prin stropirea permanenta fie prin acoperirea cu prelate, rogojini sau panza de sac
mentinute permanent umede
-stropirea manuala intermitenta este interzisa
Conditii De Timp Friguros
-masurile de protectie pe timp friguros se vor lua cand temperatura mediului ambiant
(masurata la ora 8 dimineata) este mai mica de + 5C
-se vor asigura conditii normale de priza si intarire
-se va asigura o rezistenta suficienta pentru a evita deteriorarea prin actiunea
dezghetului si inghetului
-evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin racirea brusca a stratului superficial de
beton
-protectia se va realiza prin acoperire cu saltele executate din rogojini cuprinse intre
doua folii de polietilena
-protectia se va mentine pe o durata minima de 7 zile de la turnarea betonului
-in cazul elementelor cu grosime mai mare de 1.00m inlaturarea protectiei este admisa
numai daca diferenta dintre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului este
mai mica de 12C.
Conditii De Timp Calduros
-toate suprafetele vor fi mentinute umede in permanenta fie prin stropire continua fie
prin acoperire cu materiale mentionate la conditii de timp friguros si stropire manuala
-durata de tratare va fi de minimum 14 zile
4.11 COMPACTAREA BETONULUI

Compactarea betonului se va face cu vibratoare interne (perivibratoare).
Se vor crea la intervalul de maximum 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea
superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunurilor prin care se
descarca betonul.
24
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului la interval de maximum cinci ori grosimea
elementului.
Personalul care efectueaza vibrarea va fi instruit in prealabil pentru a respecta urmatoarele
reguli:
-introducerea vibratorului se va face cat mai vertical fara a atinge armaturile si
patrunzand in stratul turnat anterior pe o adancime de 10 -15 cm
-durata de vibratie pe o pozitie va fi de 10 - 30 secunde aceasta prelungindu-se daca
suprafata betonului nu este orizontala sau continua sa se degajeze bule de aer din masa
betonului
-extragerea vibratorului se va face lent pentru a se evita formarea de goluri
-pozitia urmatoare de introducere a vibratorului nu va depasi distanta de 1 m.
4.12 ROSTURI DE TURNARE

Rosturile de betonare vor fi dispuse in pozitiie stabilite de proiectant; ele vor fi verticale.
Rosturile vor fi realizate folosind tabla expandata
Reluarea betonarii se va face la intervalul prevazut in proiect si dupa indepartarea laptelui de
ciment si a eventualului beton necompactat.
La rosturile (intreruperile) de turnare ale fundatiilor se va asigura un spor de armare
longitudinala astfel incat procentul de armare in sectiune transversala in care se face
intreruperea, sa fie de aproxjmativ 0,5%.
Locul acestora si modul de dispunere a armaturii suplimentare fiind stabilit la
propunerea executantului cu acordul proiectantului.
Pentru alte reguli privind tratarea rosturilor de turnare a se urmari cele prevazute in
normativul NE 01299.
4.13 DECOFRAREA
Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele minime pentru decofrare vor fi cele
prezentate in tabelul 14.3 din normativul NE 012 99.
In cursul operatiei de decofraje se vor respecta cerintele impuse de normativul NE 012 99.
25
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
4.14 ABATERI SI TOLERANTE

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit
sunt aratate in anexa III.1 din normativul NE 012 99.
4.15 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETON ARMAT

Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton armat constituie in majoritatea
lucrari ascunse, astfel incat verificarea si controlul calitatii acestora trebuie sa fie consemnate
in Registrul de procese verbale de lucrari ascunse .
Procesele verbale de lucrari ascunse vor fi incheiate intre reprezentantii beneficiarului si
executantului si vor fi aduse la cunostinta proiectantului.
In procesele verbale de lucrari ascunse se vor preciza:
-elementul sau lucrarea supusa verificarii
-verificarile efectuate
-constatarile rezultate
-acordul pentru trecerea la executarea fazei urmatoare
Daca se constata neconcordante fata de proiect sau caietul de sarcini, se vor preciza
masurile necesare de remediere care vor fi supuse spre acceptare proiectantului. Dupa
executarea remedierilor se va proceda la incheierea unui proces verbal de lucrari ascunse.
In cazurile in care, pe parcursul executiei se constata abateri fata de proiect, caietul de
sarcini sau reglementarile tehnice in vigoare, reprezentantul beneficiarului va dispune
intreruperea executiei lucrarii in cauza si va intocmi o nota de constatare intr-un registru
special constituit. In asemenea situatii, reprezentantul beneficiarului va incunostiinta operativ
proiectantul care va stabili si consemna masurile ce se impun a fi luate inainte de continuarea
executiei lucrarii.
Pentru principalele faze de executie reprezentantul beneficiarului va verifica:
-calitatea lucrarilor de cofraje
-calitatea lucrarilor de montare a armaturilor
Inainte de inceperea betonarii se va verifica daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de
beton tumate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respectiv daca:
-s-a indepartat stratul de lapte de ciment
-s-au indepartat zonele de beton necompactat
26
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
-suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre
betonul nou si cel vechi
Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistica a rezultatelor
incercarilor efectuate pe probele prelevate la statia de betoane.
Calitatea betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura, se apreciaza tinand seama
de:
-constatarile examinarii vizuale a elementelor in cauza
-analizarea rezultatelor incercarilor efectuate pe epruvetele confectionate la santier
Calitatea betonului pus in lucrare se considera corespunzatoare daca:
-nu se constata defecte de turnare sau compactare (goluri, segregari, discontinuitati,
etc.)
-rezultatele incercarilor efectuate pe cuburile de proba indeplinesc conditiile prevazute
Pentru alte exigente se vor avea in vedere reglementarile din normativul NE 01299.
In cazurile in care rezulta o calitate necorespunzatoare a betonului pus in lucrare, proiectantul
va analiza si stabili masurile ce se impun.
5 COFRAJE
5.1
GENERALITATI
Cofrajele se vor confectiona din lemn, produse pe baza de lemn sau metal. Materialul
utilizat la confectionarea cofrajului si grosimea acestuia trebuie sa asigure realizarea unei
suprafete de beton plane si de calitatea ceruta.
Cofrajele si sustinerile lor vor fi astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
-sa asigure obtinerea unor elemente cu forma si dimensiunile prevazute in project
-sub actiunea presiunii betonului proaspat si a incarcarilor ce apar in procesul de
executie sa nu permita deformari care sa depaseasca abaterile admise pentru
elementele ce se toarna
-sa permita o montare si decofrare cat mai simpla
Inaltimea maxima cofrata pentru o etapa de betonare nu trebuie sa depaseasca 2,40 m in cazul
peretilor si respectiv 1,20 m in cazul stalpilor.
27
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
5.2
Standarde
-STAS 700979: Constructii civile, industriale si agricole tolerante si asamblari in
constructii, terminologie
-STAS 8600-79: Constructii civile, industriale si agricole, tolerante si asamblari in
constructii, sistem de tolerante
-STAS 10265-79: Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor. Termeni si notiuni de
baza
-STAS 10265/1-84: Tolerante in constructii. Tolerante la suprafetele de beton aparent
-STAS 12400/1-85: Constructii civile si industriale. Performante in constructii. Notiuni si
principii generale
-STAS 10107/0-90: Calcul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton
precomprimat
Normative
-NE 01299: Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat
5.3
CONDITII DE MONTAJ
Inainte de inceperea montarii cofrajelor pentru elementele de beton armat se va

proceda la:
-verificarea si receptionarea armaturilor montate
-pregatirea rostului de betonare, respectiv a suprafetei de beton vechi care urmeaza sa
vina in contact cu betonul nou, prin spituire si suflare cu aer comprimat sau spatare cu
jet de apa
Inchiderea cofrajelor pentru stalpi si pereti se va face cu cel mult 24 de ore inainte de betonare
si dupa acceptarea de catre diriginte a modului de pregatire a rostului de betonare.
La montarea cofrajelor se vor respecta urmatoarele conditii:
-pozitionarea in plan conform proiectului
-asigurarea orizontalitatii si verticalitatii
-asigurarea respectarii dimensiunilor sectiunilor ce se betoneaza
-asigurarea grosimii prevazute prin proiect pentru stratul de acoperire a armaturilor
28
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
-pozitionarea conform proiectului a golurilor si a pieselor inglobate
5.4
CONDITII DE EXPLOATARE
Pe parcursul betonarii se va urmari mentinerea etanseitatii si pozitiei initiale a

cofrajelor, intrerupandu-se betonarea si adoptandu-se masuri urgente de remediere in cazurile
in care acestea se impun.
Dupa decofrare, panourile si piesele de sustinere sau sprijinire vor fi curatate, indepartandu-se
laptele de ciment sau betonul aderent.
Se interzice montarea panourilor care prezinta lapte de ciment sau beton aderent.
Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj si obtinerea unor suprafete de beton
corespunzatoare, panourile de cofraj vor fi unse in prealabil cu substante de decofrare.
5.5
ABATERI, TOLERANTE SI VERIFICARI ALE ACESTORA
Abaterile admisibile sunt cele precizate prin anexa III.1 din normativul NE 012 99.
5.6
CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRAJE
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:

-alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire
-incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare
-dimensiunile in plan si ale sectiunilor transversale
-pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelurile
inferioare
Inainte de turnarea betonului in cofraje se va verifica:
-corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan cat si de nivel, cu cele din proiect
-orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor
-verticalitatea cofrajelor stalpilor si peretilor
-existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea
etanseitatii lor
-masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere
29
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
-rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere; existenta si corecta montare a

contravantuirilor pe cele doua directii, corecta rezemare si fixare a sustinerilor,
existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a talpilor pentru repartizarea
presiunilor pe teren, etc.
-existenta in numar suficient a distantierilor
-instalarea conform proiectului a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care
servesc pentru crearea de goluri.
In cazul cand se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata rezistenta si
stabilitatea sustinerilor se vor adopta masurile corespunzatoare.
In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate se va proceda la consemnarea celor
constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse.
Daca pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia
constatata se va proceda la o noua verificare confom prevederilor mentionate si la incheierea
altui proces verbal.
In cursul operatiunilor de decofrare se vor respecta urmatoarele:
-desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarii
-sustinerea cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuand simetric catre reazeme
-slabirea pieselor de fixare (piese, vincluri, etc.) se va face treptat, fara socuri
-decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor din
greutatea proprie a elementului ce se decofreaza
6 ARMATURI DIN OTEL BETON

6.1
GENERALITATI
Tipurile de armatura specificate in proiect sunt utilizate in mod curent in tara noastra.
6.2
Standarde
-STAS 438/1-89: Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate
-STAS 438/291: Sarma trasa pentru beton armat
30
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
-STAS 438/389: Plase sudate pentru beton armat

-STAS 700979: Constructii civile, industriale si agricole. Tolerante si asamblari in
constructii. Terminologie
-STAS 860079: Constructii civile, industriale si agricole. Tolerante si ansamblari in
constructii. Sistem de tolerante
-STAS 12400/185: Constructii civile si individuale. Performante in constructii. Notiuni si
principii generale
-STAS 10107/090: Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton
precomprimat
Normative
NE 012 99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
6.3
MATERIALE FOLOSITE
Otelurile trebuie sa respecte conditiile tehnice prevazute de STAS 438/1 89.

Aprovizionare si Livrare
Fiecare lot aprovizionat trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de
producator.
La aprovizionare se va proceda la:
-constatarea existentei certificatului de calitate
-verificarea prin indoire la rece
-verificarea prin incercare la tractiune cel putin o proba la 50 tone
Depozitarea
Pentru depozitare se vor respecta prevederile din NE 012 99.
Controlul Calitatii Armaturilor de Otel Beton
Controlul calitatii armaturilor de otel beton se va face conform prevederilor din
normativ NE 01299 si anexa VI.1 din acest normativ.
31
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
6.4
FASONAREA BARELOR
Fasonarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
Etrierii se vor confectiona cu ciocuri la 45 (135), lungimea acestora pe portiunea
dreapta fiind de minimum 10 cm.
Pentru alte cerinte se vor respecta cele prezentate in normativul NE01299.
6.5
MONTAREA ARMATURILOR
Montarea se incepe dupa receptionarea calitativa a cofrajelor si a elementelor

executate anterior.
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect si detaliile de armare. Mentinerea
pozitiei trebuie sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut se vor utiliza distantieri
confectionati din masa plastica sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a fi
legate de armaturi, se interzice folosirea cupoanelor de otel beton.
Daca prin proiect nu se specifica altfel legarea armaturilor se va face cu doua fire de sarma
neagra 1,5 mm diametru, la fiecare incrucisare de bare.
Executantul va lua toate masurile necesare amplasarii tuturor pieselor inglobate, in
conformitate cu detaliile proiectului de executie.
La montarea pieselor inglobate, se vor lua masuri pentru fixarea lor astfel incat sa se asigure
mentinerea pozitiei corecte in tot timpul turnarii betonului.
La montarea pieselor inglobate se vor respecta tolerantele prevazute in proiect. Pentru alte
cerinte se vor aplica cele prevazute in NE 012 99.
La rosturile (intreruperile) de turnare ale fundatiilor se va asigura un spor de armare
longitudinala astfel incat procentul de armare in sectiune transversala in care se face
intreruperea, sa fie de aproximativ 0,5% ; locul acestora si modul de dispunere a armaturii
suplimentare, fiind stabilite la propunerea executantului cu acordul proiectantului.
6.6
TOLERANTE SI ABATERI
Abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt cele indicate prin
anexa II.2 din normativ NE 012 99.
32
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
6.7
PREVEDERI CONSTRUCTIVE
Prevederile constructive care trebuie sa fie respectate la armarea elementelor de beton

armat sunt cele indicate in anexa II.1 din normativ NE 012 99.C.140 -86
6.8
STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Daca prin proiect nu s-au prevazut alte acoperiri, se vor respecta cele prevazute prin
anexa II.3 din normativul NE 01299.
6.9
INADIREA BARELOR
Se vor respecta prevederile din proiect si din normele si standardele care stabilesc
aceste reguli (STAS 10107-90).
Referitor la inadirile barelor ce depasesc lungimea de 12,00 m pentru diametre mai mari de 12
mm se precizeaza ca acestea se vor face in sectiuni decalate cu minimum 50 de diametre, iar in
aceiasi sectiune se vor jonta maximum din sectiunea totala de armare.
6.10 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT

In cazul cand nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate
proceda la inlocuirea acestora, cu acordul proiectantului si cu respectarea regulilor prevazute in
normativul NE 012 99.
6.11 CONDITIILE DE RECEPTIE ALE ARMATURILOR

La terminarea montarii armaturilor beneficiarul prin reprezentantul sau va verifica:
-numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale
elementelor structurii
-distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare
-lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate
in elementele ce se toarna ulterior
-lungimile de petrecere la inadiri
-calitatea sudurilor
33
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
-numarul si calitatea legaturilor dintre bare

-dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii
-modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton
-pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate
7 ZIDARII
7.1
GENERALITATI
Zidaria de caramida specificata in proiect este zidarie de caramida de argila arsa, cu

goluri verticale , cu dimensiunile [240x115x88 sau 290x240x138] calitatea I si mortar de zidarie
marca M10[Mz100].
Zidaria este de tipul ZC zidarie confinata cu samburi si centuri, fara armare in rosturile
orizontale.
7.2
Standarde
-SR EN 771-1: Elemente pentru zidarie de argila arsa ;
-SR EN 771-4: Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat ;
-SR EN 998-1: Specificatii tehnice pentru mortarul de zidarie, Partea 1 Mortar pentru
tencuieli.
-SR EN 998-2: Specificatii tehnice pentru mortarul de zidarie, Partea 2 Mortar pentru
zidarie.
Normative
-P285 : Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie.
-C17-82: Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala.
34
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
7.3
MATERIALE FOLOSITE
Caramida Clasa C100, calitatea I-a.

Mortar de zidarie M10[Mz100] [Rc=10N/mm2].
Aprovizionare si Livrare
Fiecare lot aprovizionat trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de
producator.
La aprovizionare se va proceda la:
-constatarea existentei certificatului de calitate
Depozitarea
Pentru depozitare se vor respecta prevederile din NE 012 99.
7.4
ALCATUIREA ZIDARIILOR
Executia zidariei se va face utilizand corpurile de zidarie si liantul specificate in proiectul

de executie.
Elementele pentru zidarie se grupeaza in functie de valorile urmatorilor parametrii geometrici :
volumul golurilor (% din volumul brut);
volumul fiecarui gol (% din volumul brut);
grosimea minima a peretilor interiori si exteriori (mm);
gerosimea cumulata a peretilor interiori si exteriori pe fiecare directie (% din
dimensiunea elementului pe directie respectiva).
Elementele pentru zidarie se incadreaza in grupe, in functie de caracteristicile geometrice, dupa
cum urmeaza :
Grupa 1 :
caramizi ceramice pline 240x115x63 ;
caramizi ceramice cu goluri rotunde de uscare ;
blocuri cu goluri din beton usor cu volumul golurilor 25%
blocuri pline din beton celular autoclavizat.
Grupa 2 :
caramizi ceramice pline cu goluri dreptunghiulare de uscare ;
caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale ;
35
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
blocuri cu goluri din beton usor cu volumul golurilor cuprins intre 25%50%.
Pentru zidarie pot fi folosite caramizi (blocuri ceramice) cu goluri verticale, (in conditiile de
proiectare), numai daca respecta urmatoarele cerinte geometrice :
Volumul golurilor 50% din volumul total ,
grosimea peretilor exteriori te15mm,
grosimea peretilor interiori ti10mm,
peretii verticali interiori sunt realizati continuu pe toata lungimea elementului.
Nu se va accepta utilizarea altui bloc de zidarie fara aprobarea scrisa a proiectantului.
Grosimea zidariei va fi cea prevazuta in proiect cu respectarea cerintelor minimale din
normativul P100/2013.
La executia zidariei se vor utiliza fractiuni de corp pentru a se realiza teserea pe verticala a
acesteia. Pentru blocurile cu inaltimea asizei >150 mm avand pereti subtiri se recomanda
utilizarea blocurilor cu dimensiunea de 1/2 bloc existente in fabricatie. In cazul in care 1/2 de
bloc nu sunt disponibile taierea se va face cu mijloace mecanice sau manuale corespunzatoare.
Teserea in acest caz se va face la 1/2 bloc.
La zidaria simpla, corpurile de zidarie trebuie tesute grin suprapunere pe o lungime mai mare
sau egala cu cea mai mare valoare dintre 0.4 x grosimea corpului sau 40 mm.
Alcatuirea zidariei simple din corpuri ceramice.
Zidaria se alcatuieste din caramizi sau blocuri asezate pe lat sau pe cant (cu exceptia
celor cu goluri verticale, care se aseaza numai pe lat), in randuri orizontale si paralele. La
alcatuirea zidariilor din caramizi pline si cu goluri verticale, pe langa caramizile intregi se
folosesc si fractiuni, necesare realizarii teserii legaturilor, ramificatiilor si colturilor. La ziduri cu
grosimea de 1/2 caramida si de o caramida se admite folosirea caramizilor sparte (jumatati sau
mai mari) in proportie de cel mult 15%.
Se recomanda ca inaltimile zidurilor sa fie multiplul inaltimii blocurilor. In cazul in care la zidaria
din blocuri ceramice rezulta la ultima asiza dimensiuni mai mici decat inaltimea unei asize,
completarile se vor face fie cu caramizi nesparte de inaltime corespunzatoare, fie prin marirea
inaltimii centurii din beton. La zidaria din caramizi si blocuri cu goluri orizontale, la intersectii,
ramificatii si colturi se folosesc jumatati produse in fabrica, precum si caramizi cu goluri
verticale.
Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea caramizilor din doua randuri succesive
pe inaltime, atat in camp cat si la intersectii, ramificatii si colturi sa se faca pe minimum 1/4
caramida in lungul zidului si pe 1/2 caramida pe grosimea acestuia. Teserea se va face
obligatoriu la fiecare rand.
Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a celor verticale va fi de 10 mm. Abaterile
admisibile la grosimea rosturilor sunt cele aratate in STAS 10109/1-82.
Peretii structurali se vor alcatui din caramizi sau blocuri cu aceasi inaltime; in cazul in care acest
lucru nu este posibil, legatura dintre ziduri se va realiza la doua asize prin intercalare fie prin
prevederea de stalpisori la colturi.
36
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Zidaria structurala confinata

Zidaria structurala confinata se va executa avand in vedere necesitatea de bordare a
acesteia cu elemente de beton atat pe verticala cat si pe orizontala, elementele conclucrand
impreuna la solicitari orizontale.
Elementele orizontale si verticale de confinare se vor realiza dupa executia zidariei astfel incat
sa fie legate si sa conlucreze impreuna.
Elementele verticale de confinare se vor realiza la colturi si intersectii sau pentru delimitarea
panourilor de zidarie cu suprafete impuse in conformitate cu zona seismica de calcul.
Elementele de confinare verticala se utilizeaza si pentru bordarea golurilor cu suprafata mai
mare de 1.5 mp.
Elementele de confinare vor avea o arie a sectiunii transversale mai mare de 0,025m2 si o
dimensiune minima a laturii de 15cm in planul peretelui.
Zidaria confinata realizata cu blocuri avand inaltimea asizei > 150mm se va realiza avand la
contactul cu elementul de beton o suprafata continuua. ( nu se accepta utilizarea zidariei "in
strepi" sau utilizarea blocurilor rezultate din sparturi. Se recomanda utilizarea 1/2 bloc aflate in
fabricatie pentru aceste tipuri de zidarii.)
Inaltimea zidariei se va proiecta pornind de la cerintele arhitecturale si se va realiza astfel incat
sa rezulte modul intreg de asiza, contactul dintre elementele orizontale de beton si corpurile de
zidarie facandu-se direct, fara elemente de completare.
In cazul in care producatorul asigura elemente de cofrag ce se zidesc la partea superioara si se
constituie in cofrag pierdut pentru elementele de beton, acestea pot fi folosite numai pe baza
specificatiei tehnice a producatorului si avand la baza date experimentale.
Zidarie structurala cu armatura dispusa in rost orizontal.
La zidaria structurala cu armatura dispusa in rost orizontal, se vor respecta in mod
obligatoriu specificatiile proiectului, pozitia acestora pe verticala in rosturi, precum si a tipul de
armatura utilizata.
Armatura din rost orizontal se va proteja prin imersarea in lapte de ciment. In cazul in care
zidaria se utilizeaza in zone cu agesivitate chimica se vor lua masuri speciale de protectie in
conformitate cu clasa de expunere a peretelui.
Ancorarea armaturilor din rost orizontal in elementele de beton de confinare se va realiza ca in
proiect.
Alcatuirea peretilor nestructurali
Zidaria de umplutura la cladirile cu structura din beton armat va fi impanata la partea
superioara si ancorata de elementele portante ale constructiilor, stalpi si diafragme dupa cum
urmeaza:
-zidaria din caramida plina se va ancora de structura principala de rezistenta prin
prevederea de agrafe la cate 60-80 cm distanta pe verticala in functie de inaltimea
37
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
asizei si a distantei dintre plansee, astfel ca sa se realizeze o distribuire cat mai uniforma
a ancorajelor pe inaltime;
-in traveile alcatuite din parapet si gol de fereastra neincadrate de zidarie, ancorarea
zidariei parapetului se va face de o parte si alta a stalpilor sau diafragmelor cu cate doua
bare la distanta de cate 20 cm pe verticala de marginea inferioara a soclului de fereastra
si de planseu in cazul asizelor de 10 - 20cm si la cate 30cm in cazul asizelor de 15 si
7.5cm ;
-ancorarea zidariei se va face cu mustati de otel beton de ~ 6, cu lungimea de 50cm,
scoase din stalpi sau diafragme. In cazul portiunilor cu latimea de 50cm se vor folosi
bare de ancorare de dimensiuni corespunzatoare.
Protectia anticorosiva a barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar de marca
M 5 (Mz50), care se va prepara la santier. Impanarea la partea superioara se va face cu mortar
de ciment si cloturi de caramida. Exemple de ancorare sunt date in fig. 9.5.
Peretii despartitori de 7.5cm grosime se vor executa cu mortar de marca minima Mz 50 si vor fi
armati in conformitate cu specificatiile din proiect.
Peretii despartitori se vor ancora de stalpi sau diafragme cu mustati din otel beton sau prin
tesere si ancore metalice.
Executia zidariilor realizate cu caramizi avand inaltimea asizei > 150 mm
Zidaria se alcatuieste din caramizi cu inaltimea asizei > 150mm asezate pe lat, in randuri
orizontale si paralele.
La alcatuirea zidariilor pe langa caramizile intregi se folosesc si fractiuni, necesare realizarii
teserii legaturilor, ramificatiilor si colturilor.
In cazul zidariilor neportante se recomanda ca inaltimile acestora sa fie multiplul inaltimilor
caramizilor; in cazul in care la realizarea zidariei rezulta la ultima asiza dimensiuni mai mici
decat inaltimea unei asize, completarile se vor face fie cu caramizi nesparte de inaltime
corespunzatoare, fie prin marirea centurii din beton.
Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea caramizilor din doua randuri succesive
pe inaltime, atat in camp, cat si la ramificatii si colturi sa se faca pe minimum 1/4 caramida.
Teserea se va face obligatoriu la fiecare rand.
Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12mm.
Pe verticala caramizile vin in contact intim si deci grosimea rostului vertical este egala cu
grosimea locasului de mortar.
Sunt cazuri particulare (la intersectiile peretilor realizati cu caramizi cu inaltimea asizei > 150
mm, cand este necesara folosirea unor fractiuni de caramizi la realizarea zidariei, etc.) in care
se impune realizarea unor rosturi verticale de mortar pe toata suprafata in contact dintre
caramizile adiacente, cu grosimea de minimum 10mm.
38
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Elemente specifice privind alcatuirea peretilor din zidarie cu caramizi avand inaltimea asizei >
150mm :
-In cazul peretilor despartitori, la imbinarea verticala a caramizilor directia lambelor nu
trebuie schimbata la fiecare rand.
-Din doua in doua randuri peretii neportanti sunt legati de peretii portanti cu ajutorul
unor armaturi din otel ~ 6 mm- OB 37, montate in rosturile orizontale, care se fixeaza in
stratul de mortar, lungimea de ancorare fiind de minimum 50 cm. Fig. 9.19
Zidaria de umplutura la cladirile cu structura de beton armat va fi bine impanata la partea
superioara si ancorata de elementele portante ale constructiilor (stalpi, diafragme) dupa cum
urmeaza:
-Zidaria plina (fara goluri de usi si ferestre) se va ancora la cladiri cu gradul de protectie
antiseismica A si B de o parte si de alta a stalpului (diafragmei), la cca. 50-75cm distanta
pe verticala, in functie de distanta dintre plansee, astfel ca sa se realizeze o distributie
cat mai uniforma a ancorajelor pe inaltime.
-Portiunile de zidarie situate de o parte sau alta a golului de usa sau fereastra, avand
lungimea de sub 1 m, se vor ancora conform pct. 1.1.7.a; cele cu lungimea egala sau mai
mare de 1 m se vor ancora, pentru toate gradele de protectie antiseismica.
-In traveele alcatuite din parapet si gol de fereastra neincadrate de zidarie, ancorarea
zidariei parapetului se va face de o parte si alta a stalpilor sau diafragmelor cu cate doua
bare la distanta de cate 25cm pe verticala de marginea inferioara a golului de fereastra
si de planseu.
-Ancorarea zidariei se va face cu mustati de otel beton ~ 6mm, cu lungimea de 50cm,
scoase din stalpi sau diafragme.
La realizarea zidariilor cu caramizi cu inatimea mai mare de 150mm se va folosi mortar marca
minima M10 (Mz 100). Compozitia mortarului va fi cea aratata in SR-EN 998-2/2001 si in
Instructiunile C 17-82.
Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon, va fi de 7 - 8 cm pentru mortarul folosit in
rosturile orizontale si de 11 - 12 cm pentru mortarul folosit pentru umplerea locasurilor
verticale.
Caramizile, inainte de punerea lor in opera, se vor uda bine cu apa. Pe timp de arsita, udarea
trebuie facuta mai abundent.
Orizontalitatea randurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal gradate la
intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie. Riglele se fixeaza la colturile zidariei.
Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre aceste rigle.
Dupa umezire caramizile se aseaza pe patul de mortar, cu ajutorul nivelei si a ciocanului de
cauciuc. Mortarul in exces se indeparteaza cu mistria. La capetele zidului se folosesc elemente
intregi sau jumatati care pot rezulta prin taierea caramizilor intregi cu fierastraul (recomandabil
un fierastrau electric tip ALLIGATOR). Elementele rezultate prin taiere se imbina cu mortar
aplicat in rostul vertical.
39
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Zidariile realizate cu caramizi cu inaltimea asizei > 150mm se imbina prin dispunerea
caramizilor in contact intim si umplerea cu mortar a locasurilor verticale. Din doua in doua
randuri se introduc bare din otel ~ 6 - OB 37, pentru ancorarea zidariei; barele se ancoreaza pe
o lungime de minimum 50cm.
In cazul peretilor neportanti care se executa dupa turnarea structurii de rezistenta, intre planul
superior al peretelui si tavan se lasa un spatiu de 2-3cm, care se mateaza cu mortar. Fiecare
caramida din randul superior se fixeaza in tavan cu pene de caramida.
Canalele pentru instalatii se executa cu masini de frezat, dar numai pe o parte a peretelui.
Canalele asezate fata in fata trebuiesc decalate cu cel putin 10 cm. Dimensiunea canalelor :
latimea este de max. 12 cm si adancimea de max. 3 - 5 cm. (23) Gaurirea peretelui se realizeaza
cu ajutorul unei bormasini rotopercutante.
Montarea buiandrugilor POROTHERM si POROTHERM S pentru zidarii realizate cu produse
traditionale sau cu caramizi cu inaltimea asizei > 150 mm.
Se intaresc capetele zidariei pe care se monteaza buiandrugii cu caramizi tip
POROTHERM cu rezistenta sporita ( 14 MPa) si umplerea acestora cu mortar de ciment M 100.
Zidaria se executa astfel incat sub punctele de reazem ale buiandrugilor sa fie asezate caramizi
intregi.
Se aseaza buiandrugii pe un pat de mortar de ciment, dispus pe capetele zidariei pe care
reazema. Rezemarea buiandrugilor tip POROTHERM, respectiv POROTHERM S, se face pe cel
putin 25 cm.
Cu aceasta ocazie se realizeaza si sprijinirea provizorie numai in cazul buiandrugilor tip
POROTHERM; sprijinirea se face la maximum 1 m distanta, cu 1 sau 2 popi, in functie de
deschiderea pe care o acopera.
Portiunea de perete de deasupra grinzii tip POROTHERM sau POROTHERM S se poate realiza fie
din beton pentru o inaltime mai mica de 50 cm, fie din zidarie de caramida.
In ambele cazuri se acorda o grija deosebita privind calitatea executiei si a materialelor folosite
(caramizi, mortar, beton).
Se indeparteaza popii provizorii numai dupa realizarea rezistentelor scontate ale betonului,
respectiv ale zidariei, din portiunea de perete de deasupra grinzilor - buiandrugi tip
POROTHERM.
La realizarea portiunii de perete de deasupra se interzice introducerea in buiandrug a unor
elemente de prindere prin gaurire, impuscare sau daltuire care pot afecta rezistenta acestuia.
40
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
7.5
REALIZAREA ZIDARIILOR CU BLOCURI DIN BETON AUTOCLAVIZAT
Reguli de realizare a peretilor structurali din beton celular

La executarea zidariilor din elemente din b.c.a se va tine seama si de prevederile STAS
10109.
Zidaria se executa folosindu-se un mortar / liant indicat.
Zidaria se executa din blocuri intregi si fractiuni de blocuri, care se obtin prin taierea celor
intregi cu fierastraul special din trusa pentru lucrari de zidarie. Se interzice inlocuirea partiala a
blocurilor din b.c.a cu caramizi la peretii exteriori.
Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rand. Pe inaltimea zidariei rosturile verticale vor fi
decalate cu 1/2 pana la 1/4 din bloc
Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realiza prin tesere (fig.9.20). Legaturile
dintre peretii structurali longitudinali si transversali se vor realiza obligatoriu prin tesere in
trepte (fig.9.21.)
Succesiunea etapelor in care se executa zidaria pe inaltimea unui nivel se va stabili astfel ca sa
se asigure posibilitatea realizarii teserii in trepte.
In cadrul zidariei cu finisaj transparent se vor folosi blocuri neprelucrate sau blocuri ale caror
muchii de pe fata aparenta se tesesc cu rindeaua.
Pentru zidaria cu rosturi subtiri se vor alege blocurile din b.c.a fara stirbituri pe fete sau pe
muchii.
In cazul in care zidaria se tencuieste sau se gletuieste se folosesc blocuri neprelucrate.
Pe cantul vertical al blocului de zidarie care se monteaza se va aplica cu mistria mortar, dupa
care blocul se aseaza, lovindu-se cu ciocanul de cauciuc din trusa pentru lucrari de zidarie, apoi
se vor rostui rosturile. La zidaria cu rosturi subtiri, mortarul adeziv se aplica uniform cu mistria
pe suprafata respectiva intr-un strat de cca. 3mm grosime (fara udarea in prealabil a
blocurilor). Consistenta mortarului adeziv, determinata cu conul etalon, trebuie sa fie de 8-9
cm.
Inainte de aplicarea mortarului adeziv, pe zidaria din b.c.a executata se va aplica prin pensulare
o amorsa de aracet.
Pentru realizarea grosimii constante a rosturilor subtiri se poate folosi si fier de rost din sarma
de otel de cca. 1.00m lungime, cu diametrul de 3mm, care se aseaza pe marginile longitudinale
ale zidariei si se scoate la cca. 1/2 ora de la executie.
Nu se admite utilizarea blocurilor din b.c.a la realizarea corniselor; acestea se vor realiza din
caramida sau beton armat.
Elementele de zidarie care au stabilitate redusa, cum sunt frontoanele si aticele, se vor rigidiza
cu stalpisori si centuri de beton armat, cu ajutorul carora ele se fixeaza de elementele
structurii.
41
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Alcatuirea peretilor nestructurali.

Suprafata tronsoanelor de perete de umplutura, cuprinsa intre elementele structurii
(stalpi si grinzi) nu va depasi 24 mp, iar inaltimea maxima a peretelui intre doua plansee va fi de
max. 4,00m respectandu-se conditia raportului de sveltete de 20-30 intre lungimea diagonalei
si grosimea peretelui.
Tronsoanele de perete avand dimensiuni mai mari se vor rigidiza cu centuri si stalpisori
intermediari, inglobati in zidarie.
Pentru evitarea puntilor termice si realizarea fatadei din acelasi material, elementele din beton
armat (stalpii, grinzile) se vor captusi cu placi din b.c.a sau se va prevedea peretele exterior in
fata elementelor structurii . In acest din urma caz peretele va rezema pe o consola realizata
prin prelungirea planseului. Pe langa acest sistem de principiu utilizat curent se poate folosi si
alt procedeu modem de eliminare a puntilor termice.
Zidaria de umplutura din blocuri din b.c.a se va ancora de structura portanta prin bare de otel
beton ~ 6-8mm (la distanta de 60cm), prevazute in elementele de beton armat, in functie de
tehnologia de executie a elementelor structurii.
Barele de ancoraj din otel-beton se vor ingloba in mortar de ciment cu dozaj de ciment de cel
putin 230 kg/mc pentru asigurarea protectiei anticorozive.
Se pot aplica si alte sisteme de ancorare a zidariei de umplutura din blocuri din b.c.a - cu sina
de ancorare inglobata in stalpul de beton armat si o piesa din tabla de 1 mm, fixata de zidarie
cu cuie zincate si tratata anticoroziv. Acest sistem se va aplica in mod special la zidaria cu
rosturi subtiri realizate cu mortar adeziv.
In zonele de intensitate seismica mai mare de C (inclusiv) se va utiliza de preferinta zidarie cu
rosturi subtiri cu mortar adeziv.
7.6
REALIZAREA ZIDARIILOR DIN CARAMIDA DE STICLA
Zidaria din caramida de sticla se poate executa cu suprafata dreapta sau curba, in
interiorul structurii de rezistenta sau ca element independent.
Pentru executia zidariei din caramida de sticla se vor respecta urmatoarelefaze:
-faza preliminara;
-faza de punere in opera;
-faza de finisare.
Zidaria din caramida de sticla se va realiza numai ancorata de elemente de constructie
dimensionate corespunzator, care sa asigure rigiditatea de ansamblu a suportului si
elementelor adiacente.
In cazul in care se doreste practicarea de goluri in zidaria de sticla, acestea vor fi bordate de
precadre metalice ancorate de structura de rezistenta.
42
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Ancorarea peretilor se va face de elemente de rezistenta cu dimensiuni corespunzatoare,

capabile sa preia dilatarile si eventualele ajustari structurale.
Faza preliminara
Se va verifica orizontalitatea si verticalitatea suprafetelor de rezemare.
Se vor aseza doua sipci de lemn pe orizontala pe suprafata de sprijin. Fiecare sipca trebuie sa se
sprijine pe planul de zidire a caramizilor. Distanta dintre sipci trebuie sa fie egala cu grosimea
unei caramizi.
Se aseaza elementele de ghidare pe verticala astfel incat sa fie garantata verticalitatea
peretelui. Acest lucru este foarte important pentru a se evita aparitia incarcarilor excentrice in
special la peretii inalti.
Se introduce un rost de mortar intre sipci astfel incat intre caramida de sticla si suport sa existe
un strat de mortar, evitandu-se frecarea directa dintre suport si caramida de sticla in cazul unor
solicitari orizontale ( rost de lunecare )
Zidirea se va face cu prevederea unui rost de dilatare si ajustare pe partea laterala, cu luarea in
considerare a puctelor de sprijin a peretelui.
Faza de punere in opera
La realizarea zidariei se vor utiliza scule corespunzatoare avand in vedere existenta armaturilor
verticale precum si a distantierilor.
Dupa pozarea primului strat de mortar cu grosimea de cca. 3cm se aseaza primul rand de
caramizi. Cu ajutorul unui boloboc se va verifica orizontalitatea si verticalitatea primului rand
de caramida.
Se monteaza intre caramizile de sticla coltarele-distantieri de plastic ce asigura rosturi
egale atat pe verticala cat si pe orizontala.
Se introduce mortar in rostul vertical prin matare, procedandu-se la luarea si punerea la
loc a coltarului de plastic.
Se aseaza un strat subtire de mortar in rostul orizontal si se pozeaza armatura fara ca
aceasta sa intre in contact cu caramida de sticla. Se completeaza cu mortar fara a acoperi
elementele de plastic ale coltarului pe care urmeaza sa se pozeze caramida randului urmator.
Mortarul pozat in rost trebuie sa asigure contactul cu toata suprafata caramizi.
Trama la care trebuie sa se pozeze armaturile din rosturile orizontale si verticale este de 50cm (
uzual doua randuri caramizi atat pe verticala cat si pe orizontala).
Cu ajutorul unei bucati de lemn se indeparteaza mortarul in exces, din rosturi, inainte ca acesta
sa se intareasca, pregatindu-se rosturile de finisare. Dupa indepartarea mortarului in exces din
rosturi se va trece cu un burete umed pe suprafata caramizilor pentru indepartarea mortarului
si evitarea zgarierii suprafetelor de sticla.
La partea superioara se va prevedea un rost de dilatare-ajustare similar cu cele practicate pe
fetele laterale.
43
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Pentru a conferi stabilitate peretilor de dimensiuni mici sau mijlocii, acestia se vor ancora de
elementele adiacente structurale prin incastrarea armaturilor pe min. 3-4cm in gauri forate
avand diametru superior armaturilor. In acest caz armaturile strabat rostul de dilatare-ajustare.
In cazul peretilor de dimensiuni mari este indicata utilizarea profilelor tip U perimetral fixate de
elementele de rezistenta adiacente. Pentru a se evita contactul dintre otel si sticla se va lasa un
spatiu de cca. 10mm de latura profilului. In acest spatiu se va practica si rostul de dilatareajustare.
Faza de finisare
Se efectueaza dupa intarirea completa a mortarului si consta din indepartarea aripioarelor de
plastic ale distantierilor, se umplu rosturile de dilatare-ajustare cu un produs de etansare
elastic si se realizeaza chituirea rosturilor.
Se interzice realizarea zidariei din caramida de sticla fara realizarea rosturilor de dilatareajustare si montate in contact intim.
Se interzice realizarea zidariei din caramida de sticla in contact cu elemente structurale ce pot
avea deformatii semnificative si pot induce eforturi mari in planul zidariei.
7.7
CONTROLUL EXECUTIEI
Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor.

Toate corpurile de zidarie care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor se vor
pane in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu
prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice. Verificarile se fac pe baza documentelor care
atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare (certificate de calitate, fise de transport),
prin examinare vizuala si masuratori.
La corpurile de zidarie se vor verifica dimensiunile, marca, clasa si calitatea functie de
conditiile tehnice cerute pentru fiecare material.
Caramizile refractare presupun o sortare prealabila pe calitati si dimensiuni, grupate pe
tolerante. Se va evita asezarea caramizilor cu defecte sau prelucrate in prealabil prin taiere,
cioplire sau slefuire spre interior.
Verificarea mortarului si a betonului provenit de la statii sau centrale de beton se face
pe baza fisei de transoprt in care se precizeaza marca, consistenta si continutul de agregate
mari, temperatura, precum si prin incercari pentru controlul realizarii marcii.
Verificarea armaturilor se va face sub raportul diametrelor, sortimentului si alcatuirilor
plaselor sudate prin puncte.
entru ghermele si buiandrugi, verificarea se face bucata cu bucata.
44
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
In cazul in care calitatea materialului este sub nivelul cerintei proiectantului, utilizare lui in
lucrare se va face doar cu avizul beneficiarului ( diriginte, consultanta ) si proiectantului
efectuandu-se si incercari de laborator suplimentare.
Verificarea calitatii zidariilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor de
catre seful de echipa, maistru, iar la lucrari ascunse si de catre conducatorul tehnic si
reprezentantul beneficiarului.
Nota : Verificarile se fac vizual si prin masuratori.
Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera va consta din urmatoarele:
a.) Zidarii:
-se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, placilor de b.c.a, ipsos, s.a.
interzicandu-se folosirea celor acoperite de praf, impuritati sau gheata;
-se va verifica in special, pe timp calduros, daca se uda corpurile de zidarie inainte de
punerea in opera;
-pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi
fata de cele intregi nu depasesc limita maxima de 15%;
-se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare, interzicanduse
folosirea celor cu stirbituri sau cu colturi rupte;
-se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte
higroscopice) interzicandu-se utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin
depozitarea necorespunzatoare;
-prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja
de mortar, cat mai frecvent, daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele
prevazute in tehnologia de lucru.
1. 8-13cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele si
usoare;
2. 7-8cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale;
3. 10-11cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat;
4. 11- 13cm la pasta de ipsos pentru placi si fasii de ipsos;
-ghermelele se vor executa bucata cu bucata, verificandu-se forma, dimensiunile lor,
b.) Pereti despartitori:
-se va verifica posibilitatea de tesere a zidariei pentru peretii despartitori de zidaria
structurala;
-zidaria se va tese la colturi si intersectii sau vor fi utilizate ancoraje din otel beton
prevazute in rosturile orizontale;
45
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
-se va examina starea suprafetelor placilor si fasiilor de beton celular autoclavizat,

placilor si fasiilor de ipsos, interzicandu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf
sau alte impuritati;
-ghermelele se vor verifica bucata cu bucata verificandu-se forma, dimensiunile lor si
protectia impotriva umiditatii.
Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decat numai dupa cc se va fi
verificat existenta proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul peste care
se executa zidaria corespunde prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice respective.
Verificarea calitatii executiei zidariilor simple consta din urmatoarele:

-prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute h fiecare
rand astfel ca suprapunerea caramizilor din 2 randuri succesive pe inaltime s' se faca pe
minimum 1/4 caramida in lungul zidului si 1/2 caramida pe grosime; la blocurile
ceramice, din beton cu agregate usoare si din beton celular autoclavizat se va verifica
daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand ca suprapunerea blocurilor sa se faca
pe 1/2 bloc;
-la zidaria executata din placi de beton celuar autoclavizat sau din ipsos se va verifica
daca teserea verticala s-a facut la fecare rand, iar suprapunerea placilor s-a facut pe 1/2
placa;
-se vor verifica grosimile rosturilor verticale si orizontale ale zidariei prin masurarea a 5 20 de rosturi la fiecare zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm
trebuie sa se inscrie in limitele abaterilor admisibile din Tabelul 1;
-vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sunt
umplute cu mortar, cu exceptia adancimii de 1-1,5 cm de la fetele vazute ale zidariei, nu
se admit rosturi neumplute. La peretii din placi de ipsos rosturile se umplu complet cu
pasta de ipsos;
-orizontalitatea randurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si
dreptarului la toate zidurile;
-modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile si
intersectiile, asigurandu-se executarea lor conform cu prevederile din cap
-grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte. Verificarea grosimii zidariei se va
face prin masurarea cu precizie de 1mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare
aplicate pe ambele fete ale zidului. Masurarea grosimii se face la 3 inaltimi sau puncte
diferite ale zidului, iar media aritmetica a rezultatelor se compara cu grosimea
prevazuta in proiect;
46
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
-verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb

si dreptarului cu lungimea de cca. 2,5m, verificarea se face in cate 3 puncte pe inaltime
la fiecare zid;
-planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe
suprafata zidului a unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5m si prin masurarea cu precizia
de 1mm a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva. Verificarea se face la
toate zidurile;
-lungimea si inaltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre
goluri se verifica prin masurarea directa cu ruleta sau cu metrul. Media a 3 masuratori
se compara cu dimensiunile din proiect.
Verificarea calitatii executiei zidariilor armate si /sau confinate:
La zidaria armata, pe langa cele aratate mai sus se verifica si urmatoarele:
-se va verifica daca armarea zidariei sau cu plase sudate prin puncte se face in sectiunile
prevazute in proiect;
-prin masuratori cu precizie de 1mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale, tinand
seama ca acestea trebuie sa fie egale cel putin cu suma grosimilor a 2 bare + 4mm;
totodata se va controla daca stratul de mortar de acoperire a armaturii in dreptul
rosturilor este din ciment si are cel putin 2cm grosime.
La zidaria confinata se va verifica la fiecare stalpisor din beton armat urmatoarele:
- trasarea pozitiei stalpisorilor;
- sortimentul si diametrele armaturilor;
- dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cand acestia sunt prevazuti in
proiect);
- pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care se
realizeaza legatura dintre stalpisori si zidarie; - cofrarea si betonarea stalpisorilor.
Pentru elementele de beton armat care intra in componenta zidariilor se aplica in mod
corespunzator si prevederile codului NE 012/1999.
Rezultatele tuturor verificarilor prevazute in acest capitol si care se refera la zidarii portante, ce
urmeaza a se tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. De asemenea, se inscriu in
procese verbale de lucrari ascunse, rezultatele verificarilor care au rol de izolare termica sau
fonica.
47
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
8 SARPANTA DIN LEMN DE RASINOASE

8.1
GENERALITATI
Prezentul Caiet de sarcini se aplica la execuia in uzina si pe antier a structurii din lemn.
La execuia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementrile si prevederile in
vigoare privind execuia, verificarea calitii execuiei si recepia obiectivelor de investiii in
construcii.
Intreprinderile executante care contribuie la execuia structurii din lemn rspund direct de buna
execuie si de calitatea tuturor lucrrilor ce le revin in conformitate cu planurile de execuie, cu
prevederile standardelor, normativelor si instruciunilor tehnice in vigoare si cu prevederile
prezentului Caiet de sarcini.
Elementele, subansamblurile si structurile din lemn se vor executa conform planurilor de
execuie predate de proiectant.
8.2
Execuia structurii din lemn, verificarea calitii ca si recepia lucrrilor se va face in general pe
baza urmtoarelor standarde, instruciuni si normative:
NP 005-2003 Normativ privind proiectarea construciilor din lemn
C 46-1986 Instruciuni tehnice pentru prevenirea i combaterea buretelui de cas la materiale
lemnoase folosite n construcii
STAS 1452-80 uruburi cu filet pentru lemn. urub cu cap necat, crestat. Dimensiuni
C 58-96 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn i textile utilizate
n construcii
P 118-2013 Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la
aciunea focului
8.3
MATERIALE FOLOSITE
Se va folosi lemn de brad clasa I de calitate, uscat cu umiditatea de maxim 15% ignifugat si
tratat impotriva insectelor si ciupercilor xilofage.
48
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
8.4
IGNIFUGAREA MATERIALELOR
Pentru ignifugarea materialelor i elementelor de construcii combustibile este

obligatorie utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentul Trupelor de Pompieri i dup caz - cu agrement tehnic.
Produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sntaii asupra toxicitii.
Productorii i, dup caz, furnizorii produselor ignifuge sunt obligai s livreze numai
produse corespunztoare standardului de firm sau normei interne i s obin avizul
Comandamentul Trupelor de Pompieri i agrementul tehnic pentru produsele noi sau
modificri ale caracteristicilor produselor existente.
Dup tratarea cu produse ignifuge a lemnului, materialelor i produselor pe baz de
lemn (plci din achii de lemn, plci din fibre de lemn etc.) i a materialelor textile trebuie s se
reduc posibilitatea acestora de a se aprinde uor i de a arde n continuare.
ntruct prin ignifugare se ntrzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se
elimin posibilitile de ardere a materialelor protejate, pot fi luate i alte msuri de protecie
contra incendiilor.
Lucrrile de ignifugare vor fi executate de personal instruit i atestat n acest scop, cu
respectarea strict a instruciunilor de utilizare elaborate de productor (tehnologie de
aplicare, consum specific .a.).
Executantul lucrrilor de ignifugare este obligat s certifice calitatea ignifugrii
executate, prin buletine de ncercare eliberate de laboratoare autorizate.
La recepia lucrrilor, beneficiarul este obligat s verifice buletinele de ncercare i
asigurarea condiiilor de eficien.
Ignifugarea materialelor i produselor din lemn sau pe baz de lemn
Condiii de pregtire a suprafeelor
Pregtirea suprafeelor n vederea aplicrii produselor ignifuge de suprafa are n
vedere:
- curarea suprafeelor (de praf, noroi, var, vopsea sau impuriti, inclusiv protecii ignifuge
anterioare), prin periere, rzuire etc.;
- chituirea cu masa de paclu (realizat prin produsul ignifug respectiv i praf de cret) a tuturor
crpturilor, mbinrilor i golurilor existente pe suprafeele ce se protejeaz.
Pentru ignifugarea prin impregnare, materialul lemnos trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii:
- s fie decojit (s nu aib la suprafa coaj);
- s nu fie tratat n profunzime sau la suprafa cu substane chimice care s mpiedice
ptrunderea produsului ignifug n masa materialului.
49
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Pentru asigurarea unei bune protecii, umiditatea materialului nainte de ignifugare nu

va depi 18% n cazul proteciei de suprafa cu produse ignifuge i 25% n cazul ignifugrii n
profunzime prin impregnare. La lambriuri i alte elemente decorative pentru amenajri
interioare, umiditatea lemnului nainte de ignifugare nu va depi 10% pentru a evita apariia
rosturilor dup uscare.
Condiii de aplicare a produselor ignifuge
La alegerea produselor ignifuge i a procedeelor de ignifugare se au n vedere:
- esena materialului i particularitile de impregnare ale acestuia;
- condiiile specifice n care este utilizat materialul (n interior sau exterior);
- dispunerea vizibil sau nevizibil a materialului, precum i rolul acestuia n construcii (de
rezisten, finisaj, decorativ etc).
Lucrrile de ignifugare se execut n spaii n care, se asigur temperatura de minimum
+10C.
Produsele ignifuge pe baz de ap nu se aplic n cazul suprafeelor pe care au loc
condensri sau suprafee ce nu sunt ferite de precipitaii, care necesit s fie splate periodic
etc. n aceste cazuri se pot folosi produse ignifuge de impregnare solubile n ap, dac
suprafeele respective sunt protejate prin finisri peliculogene (vopsele, emailuri, etc.)
rezistente la ap.
Protecia ignifug a suprafeelor exterioare ale construciilor i a celor prevzute la art.
3.2.3. se realizeaz prin produse ignifuge rezistente la ap, avizate ca atare.
Aplicarea produselor ignifuge de suprafat se face numai dup prelucrarea difinitiv a
elementelor de construcie, nefiind admise ulterior nici un fel de prelucrri care s ndeprteze
stratul ignifug de la suprafa (rindeluire, secionare, cioplire, despicare etc.).
Aplicarea produselor ignifuge pe suprafa poate fi fcut att asupra produselor
nainte de montare, ct i asupra construciei deja executate.
n primul caz, deteriorrile straturilor ignifuge provocate prin manipulare vor fi
rectificate prin tratarea suplimentar a suprafeelor dup montare, iar n al doilea caz este
recomndabil a se aplica ignifugarea pe msura realizrii lucrrilor, pentru a se asigura o
acoperire ct mai complet a ntregii suprafee lemnoase care intr n construcie.
Ignifugarea prin impregnare se realizeaz pe lemnul fasonat n dimensiunile de
utilizare. n cazul n care pe antier, la montaj, apare necesitatea unor mici prelucrri, zonele
respective vor fi reignifugate cu acelai produs, aplicat cu pensula pn la realizarea
consumului specific stabilit de productor.
Operaia de ignifugare prin impregnare se execut numai n instalaii speciale.
Utilizarea n producie a materialului lemnos ignifugat prin impregnare se face dup
uscarea acestuia n condiiile de montare n construcie.
La expirarea perioadei specificate de productor pentru meninerea calitii n timp a
ignifugrii (de suprafa, prin impregnare) este obligatorie reignifugarea ntregii suprafee
protejate anterior, respectiv a ntregului material ignifugat prin impregnare.
50
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Tehnologia de aplicare
Calitatea lucrrilor de ignifugare este condiionat de respectarea strict a tehnologiei de
aplicare a produsului i a consumului specific, stabilite de productor.
n cazul produselor ignifuge la care se utilizeaz aplicarea a dou sau mai multe componente se
vor respecta consumurile specifice pentru fiecare component n parte.
Consumul de produs ignifug se determin n funcie de suprafaa total desfurat a
elementelor de construire ce urmeaz s fie tratate ignifug, innd seama i de pierderi, care la
aplicarea cu pensula pot fi pn la 5%, iar la stropire pn la 20%.
Suprafeele ignifugate pot fi acoperite cu vopsea pe baz de ulei, emailuri alchidice, vinarom
etc., numai dac ncercarea la foc a fost efectuat cu aceste tipuri de finisaje i dac exist
specificaii n acest sens din partea productorului.
Ignifugarea de suprafa
Aplicarea produselor ignifuge de suprafa se face conform prevederilor din STAS 9302/4.
Aplicarea produselor ignifuge de suprafa se poate face cu pensula sau prin pulverizare.
Aparatele utilizate pentru pulverizare sunt de tipul Vermorel, Calimax sau pistol de pulverizare.
Produsele ignifuge de suprafa se aplic strict n conformitate cu instruciunile productorului,
n straturile stabilite, respectnd intervalele de timp de uscare.
n cazul ignifugrii cu produse de suprafa a materialelor de tip PAL, PFL, PAL-CON, PAF etc.
se au n vedere urmtoarele:
- aplicarea se face prin aceleai procedee ca i la lemnul masiv, respectndu-se consumul
specific precizat de firma productoare pentru fiecare produs ignifug;
- uscarea materialelor ignifugate se va realiza n timp ct mai scurt astfel nct produsele s nu
fie degradate de umiditate.
Ignifugarea prin impregnare
Potecia prin ignifugare n profunzime a lemnului prin impregnare se realizeaz prin unul din
urmtoarele procedee:
- la presiuni diferite de cea atmosferic, conform STAS 9302/2;
- la presiune atmosferic, conform STAS 9302/3;
Condiii de livrare, transport, recepie i pstrare a produselor ignifuge.
Produsele ignifuge se livreaz de ctre productor n ambalaje nchise etan, conform
standardului de firm sau normei interne
Ambalajele vor purta etichete pe care. se vor specifica: denumirea i adresa productorului,
denumirea produsului, standardul de firm sau norm intern, lotul, data fabricaiei,
termenul de garanie, masa net.
La livrare se vor pune la dispoziia beneficiarului certificatul de calitate i instruciunile de
aplicare a produsului.
51
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Transportul produselor ignifuge pe baz de ap se face fr ca temperatura s coboare sub 5C,

iar a celor pe baz de solvent, neexpuse surselor de radiaie termic. Produsele vor fi
protejate contra apei.
Pentru recepia produselor ignifuge se vor verifica condiiile de admisibilitate prevzute de
standardele de firm sau normele interne.
Inainte de recepie se va verifica integritatea ambalajelor.
Produsele ignifuge se pstreaz nchise etan, pn la ntrebuinare, n ambalajele originale ale
productorului.
Dac termenul de garanie a fost depit prin depozitare, utilizarea produsului ignifug este
admis numai cu avizul productorului.
Produsele ignifuge se pstreaz n locuri ferite de ploaie sau de aciunea direct a soarelui,
precum i de nghe, la o temperatur de +5C...+30C, de preferin n magazii, uscate.
Soluiile ignifuge se livreaz gata preparate de productor. Cu avizul productorului, acestea
pot fi preparate i la locul de utilizare, de ctre cel care le.aplic.
Msuri de protecia muncii:
La prepararea i aplicarea produselor ignifuge, se vor respecta regulile i msurile specifice de
prevenire i stingere a incendiilor i de protecia muncii prevzute n standardeIe de firm
sau normele interne, precum i Normele republicane de protecie a muncii.
Pe timpul lucrrilor de ignifugare se vor avea n vedere i urmtoarele msuri generale :
- La prepararea i. aplicarea produselor ignifuge de suprafa se vor utiliza ochelari de
protecie pentru a feri ochii, de atingerea vtmtoare, cu stropi de soluie, care pot avea un
caracter puternic acalin.
- Pe timpul lucrului se va folosi mbrcminte de protecie, cizme i mnui de cauciuc.
- Dup terminarea lucrului se vor spla minile i apoi se vor unge cu o alifie protectoare (de
exemplu pe baz de lanolin).
Legturile furtunului la compresor vor fi etane, executate conform normelor tehnice .
La ignifugarea prin impregnare la presiune se vor respecta msurile de protecia muncii
prevzute de instruciunile n vigoare pentru folosirea instalaiilor sub presiune.
. Executanii lucrrilor de ignifugare, inclusiv pregtirea soluiilor de ignifugare vor respecta
normele specifice de protecia muncii i prevenirea incendiilor corespunztoare condiiilor i
locului unde se desfoar aceste activiti.
3.8. Recepionarea i controlul lucrrilor de ignifugare
Verificarea calitii proteciei prin aplicarea pe suprafa a produselor ignifuge const n:
- verificarea integritii i uniformitii peliculei de protecie, care se face pe ntreaga
suprafa tratat;
- verificarea cantitii de produs ignifug utilizat, calculat conform art. 3.3.3.
52
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Lucrarea se consider corespunztoare dac pelicula de protecie este continu i uniform i

dac s-a realizat consumul specific indicat n standardul de firm sau norm intern a
produsului respectiv.
Verificarea calitii impregnrii se face prin controluI absorbiei de soluie i adncimii de
ptrundere a acesteia, precum i prin controlul soluiei de impregnare conform STAS 9302/2 i
STAS 9302/3.
n vederea recepionrii lucrrilor de ignifugare, la cererea executantului, se pot executa
ncercri conform standardelor n vigoare (STAS 652), de ctre laboratoare autorizate.
Epruvetele pentru ncercri se vor pregti i vor avea caracteristicile prevzute n standardele
de metod. Pregtirea epruvetelor se va executa sub supravegherea beneficiarului lucrrii,
concomitent i n aceleai condiii cu cele utilizate n obiectivul protejat.
Epruvetele se ambaleaz, n prezena reprezentantului beneficiarului, fr a se deteriora
stratul ignifug, se sigileaz i se eticheteaz.
Pe etichet se vor specifica: denumirea obiectivului unde s-a efectuat lucrarea materialului
ignifugat, denumirea produsului ignifug, data aplicrii, modul de aplicare, denumirea
executantului.
Epruvetele vor fi nsoite de un proces verbal de recepie provizorie (conform modelului din
anex) din care s rezulte c acestea au fost pregtite de ctre executant n prezena
beneficiarului, precum i de documentaia privind produsul utilizat (certificat de calitate, aviz
de expediie de la productor pentru ntreaga cantitate de produs).
Laboratorul care execut ncercrile va elibera buletin de ncercare conform standardului de
metod.
Pentru avizarea produselor ignifuge, precum i la cererea beneficiarului, se execut ncercri de
laborator pentru ncadrare n clasa de combustibilitate (STAS 7248, STAS 11357).
8.5
PREVENIREA SI COMBATEREA BURETELUI DE CASA
Msurile preventive n faza de execuie a construciilor (mpotriva atacului ciupercilor xilofage)

constau n urmtoarele :
- amplasarea construciilor pe teren uscat sau drenat ;
- amplasarea construciilor pe teren uscat sau drenat ;
- utilizarea lemnului uscat, cu umiditi prevzute de normele n vigoare (sub 15%) ;
- asigurarea depozitrii lemnului pe antier deasupra solului, a proteciei mpotriva
precipitaiilor i a ventilaiei corespunztoare ;
- cojirea i sortarea materialelor lemnoase la sosirea n depozit sau pe antier ;
53
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
- eliminarea poriunilor din lemn care prezint putregai, forme de discolorare sau galerii
(indicatoare de atacuri de ciuperci sau insecte xilofage) prin secionare (la 20 cm de zona
putrezit) ;
- utilizarea pentru rezemarea elementelor de construcii din lemn, a unor cuzinei din materiale
neatacabile: beton, piatr, zidrie (izolaie hidrofug) sau lemn greu atacabil (din specii de lemn
rezistente ca de ex.: duramen de pin, salcm, stejar) sau lemn impregnat cu produse fungicide
(anexele 1 4) ;
- respectarea msurilor de protecie prevzute n proiectul construciei .
Msurile de protecie chimic preventiv se execut n conformitate cu prevederile STAS
9302/1-81, cu produse fungicide omologate sau n curs de omologare sau cu avizul institutului
de specialitate.
Msuri de combatere a ciupercilor instalate n lemnul din construcii
n cazul construciilor din lemn se impune controlul periodic att al ncperilor i podurilor, ct
i a exteriorului pentru a se descoperi n timp util nceputul atacului i a se lua msurile de
urgen n vederea combaterii ciupercilor instalate.
Dac s-a constatat prezena ciupercilor xilofage (fie n construciile de lemn, fie n construciile
de zidrie), este necesar a se stabili caracterul i amploarea atacului, precum i cauzele care au
provocat infectarea.
Pentru stabilirea amploarei atacului se descoperteaz n limita necesarului elementele
construciei (pardoseli, lambriuri, socluri etc.); operaiunea trebuie fcut n aa fel nct s nu
rmn nici o ndoial asupra extinderii atacului ciupercii determinante. Totodat, se iau probe
pentru identificarea ciupercii (de ctre persoane competente) care se examineaz n
laboratoare de specialitate.
Rezultatele examinrii se trec ntr-o fi n care se precizeaz :
- data apariiei simptomelor, dac se poate stabili :
- locul unde s-a constatat atacul (pardoseal, planeu, plafon etc.) i nivelul la care sau prelevat
probele ;
- extinderea atacului de suprafa ;
- intensitatea degradrii lemnului ;
- concluzi asupra cauzelor i agenilor care au provocat atacul ;
- msurile de combatere i asanare recomandate .
Msurile de combatere se refer la un complex de msuri i lucrri care se execut dup
apariia atacului buretelui de cas i anume :
- msuri pentru limitarea atacului ;
- msuri pentru eradicarea ciupercii ( combaterea propriu zis);
- lucrri de reparaii de natur a preveni atacurile recidivante .
Msurile de limitare a degradrii lemnului se aplic fr ntrziere, imediat dup constatarea
atacului, indiferent de anotimp i constau din urmtoarele :
54
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
- detaarea corpurilor fructifere (n cazul apariiei acestora), de urgen, cu grij i introducerea

lor direct n pungi (pentru a se limita la minimum diseminarea sporilor), ndeprtarea din
locuin i distrugerea lor prin ardere; n prealabil se decupeaz o poriune i se trimite spre
analiz la un laborator de specialitate, pentru determinare; se menioneaz c aceast
operaiune comport urgen i c expertiza unui specialist sau constituirea unei comisii de
expertiz nu justific ntrzierea lucrrilor de urgen ;
- decopertarea parial a elementelor infectate sau ameninate cu extinderea ciupercii
(duumele, perei, plafoane etc.) pentru asigurarea uscrii, cu precdere la nivelul atacului
activ; n cazul atacului la nivelul duumelelor se ndeprteaz toate pervazurile din camer,
pentru ventilare ;
- aerisirea intens a ncperilor, ventilarea infrastructurii, a spaiilor de sub pardoseli etc., i
crearea de cureni de aer cald n ntregul ansamblu al cldirii ;
- evacuarea ncperilor sau etajelor intens atacate i sprijinirea provizorie a construciei pentru
a se evita accidentele (n cazul n care atacul este avansat la nivelul elementelor de rezisten
sau planee din lemn) ;
- tratarea zidriei umede cu substane fungicide concentrate, solubile n ap (de ex.: clorur de
zinc 15%); tratamentul se aplic numai pe zidrie umed, deoarece numai n acest caz, soluia
antiseptic difuzeaz pn la zona de cretere a ciupercii respectiv n zona miceliului vegetativ;
tratamentele chimice nu se aplic n cazul zidriilor aparent uscate deoarece soluia fungicid
nu pate fi transmis pe traiectul miceliului devitalizat, nct soluia antiseptic nu poate ajunge
pn la zona de cretere a miceliului (care se poate afla la distane mari de locul decopertat); n
schimb, sporul de umiditate a soluiei apoase favorizeaz creterea ciuperc2. n asemenea
situaii se apeleaz la factori inhibitori de ordin fizic i anume: curent de aer cald i uscare prin
ardere cu lampa de benzin, pentru a scdea umiditatea relativ a aerului sub limita minim ;
- n cazul n care elementele de rezisten sunt din lemn (stlpi sau grinzi de susinere a
planeelor), se efectueaz sondaje i la acestea pentru a se stabili rezistena lor ;
- n cazul n care focarul de infecie este localizat la nivelul instalaiilor sanitare defecte (ca surs
de umiditate excesiv), acestea se vor repara de urgen ;
- dac focarul de infecie este determinat ca urmare a infiltraiilor de ap, din cauza terenului
insuficient, se va proceda n prim urgen la asigurarea drenrii terenului (de ex.: prin
realizarea unui canal colector etc.) .
Msurile de eradicare a ciupercii (combaterea propriu-zis) se execut n general vara (n
anotimpul uscat) sau n condiii speciale de ventilare i uscare cu aer cald (dup completa
uscare i asanare a construciei) i constau din urmtoarele :
- scoaterea i ndeprtarea din ncperi att a pieselor din lemn puternic atacate de ciuperci
precum i a celor parial atacate, care pot constitui focare pentru noi atacuri: n cazul
elementelor parial atacate,a cestea se vor seciona la 40 50 cm de la limita vizibil a atacului;
n cazul prezenei maselor sporifere, colectarea se va efectua n saci de hrtie sau polietilen,
care se distrug prin ardere; n cazul pardoselilor atacate se procedeaz la ndeprtarea acestora
i a infrastructurii (duumea oarb, grinzioare precum i a materialului de umplutur); n cazul
focarelor localizate numai la piesele din lemn din unele ncperi, se ndeprteaz pervazurile
din camerele nvecinate i se efectueaz sondaje de control sub pardoseal ;
55
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
- materialul lemnos sntos se stivuiete spaiat pentru uscare (sau se usuc n usctorii) ;
- elementele de lemn sntoase rezultate ca urmare a secionrii zonelor afectate se stivuiesc
spaiat pentru uscare, sub acoperi (1 2 luni), n usctorii ( 2 3 zile) sau n etuve, regimul de
uscare urmnd a se stabili funcie de umiditatea lemnului pentru a preveni crparea ;
Se procedeaz la uscarea n usctorii sau etuve i pentru sterilizare n cazul atacurilor incipiente
de suprafa,caz n care nu este afectat rezistena lemnului; se poate proceda la sterilizarea
lemnului care prezint mase sporifere sau atac n zona de alburn (sau a lemnului cu vase
deschise, de ex. fagul) i prin gazare, n spaii nchise (n ncperi etane, camere de gazare sau
n exterior n saci de polietilen), cu bromur de metil, oxid de etilen etc.;
- dezinfectarea zidriei afectate prin curirea miceliului i arderea repetat cu lampa de
benzin a pereilor sub protecia unor panouri de azbest pentru a preveni un eventual
incendiu, n scopul deshidratrii miceliului ciupercii pn la completa uscare a zidriei; de
asemenea, se dezinfecteaz sculele utilizate;
- la decopertarea zidriei intens stocate (pn la 25 30 cm de la limita vizibil a atacului)
deoarece zonele cu miceliu format din reeaua de hife microscopice este infiltrat n lemn (sau
zidrie n cazul unor ciuperci ca de exemplu Merullius lacrymans), la distana de cca. 15 20 cm
de la ultimul punct vizibil atacat (macroscopic); n cazul neeradicrii complete a ciupercii,
reeaua de hife microscopice evolueaz spre focare de infecii secundare i atacuri
recrudescente obinuit dup 2 3 ani ;
- nlturarea (demolarea) zidriei puternic atacate, evitndu-se umezirile excesive (dup
sprijinirea prealabil cu popi) ca i n cazul demolrii pereilor construciilor din lemn, urmnd
ca, cu ocazia reparaiilor, s se procedeze la subzidire ;
- colectarea i ndeprtarea din ncperi a materialului de umplutur i a molozului provenit din
demolri i ngroparea acestora la o adncime de 0,5 0,7 m, la o distan convenabil de
construcie (sau expunerea la uscare, la soare, n cazul n care nu prezint i spori ci numai
miceliu vegetativ i rizomorfe) ;
- efectuarea operaiilor de drenare a solului, n cazul n care una din cauzele apariiei atacului a
fost i umiditatea excesiv la nivelul infrastructurii ;
- asigurarea ventilaiei n ntreg ansamblul cldirii i crearea de aer cald n ncperi pe parcursul
lucrrilor de combatere ;
- remedierea eventualelor defeciuni existente care au favorizat apariia ciupercilor i
degradarea lemnului (instalaii interioare i exterioare, hidroizolaii etc.) .
Lucrrile de reparaii care se efectueaz dup un atac de ciuperci xilofage se execut cu o
deosebit grij, n scopul prevenirii recidivrii atacurilor. Operaiunile de reparaii se efectueaz
numai dup asigurarea uscrii i asanrii complete a construciei (care se realizeaz n
anotimpul cald) sau n condiii cu totul speciale de ventilare i uscare cu aer cald, dup cum
urmeaz :
- n cazul n care atacul s-a manifestat la nivelul pardoselilor, peste materialul de umplutur
(uscat) se toarn o plac de beton, dup uscarea plcii de baton se aplic o hidroizolaie de
bitum, care se racordeaz cu zidria netencuit pe o nlime de 10 cm ;
56
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
- n cazul degradrii i a zidriei exterioare nvecinate infrastructurii atacate, se execut canale

de ventilare periferice legate direct cu exteriorul (i cu canalul exterior de drenare i ventilare),
aplicaia ca i n cazul aliniatului precedent, la fel i hidroizolarea soclurilor ;
- cu ocazia reparaiilor de zidrie, tencuielile se execut numai dup completa uscare a zidriei
(nti interiorul apoi exteriorul), utilizndu-se mortar cu adaos de Apastop, produsul respectiv
asigurnd izolarea i distrugerea miceliului n stadiul iniial de cretere ;
- n cazul unor atacuri deosebite i cu avizul persoanelor de specialitate se pot aplica produse
fungicide (cu grad redus de toxicitate pentru om), odat cu aplicarea tencuielilor asigurndu-se
izolarea corespunztoare ;
- gletuirea i zugrvirea pereilor se efectueaz numai dup uscarea tencuielilor i dup ce n
prealabil s-a procedat din nou la arderea cu lampa de benzin a pereilor, n scopul distrugerii
eventualilor spori diseminai pe parcursul lucrrilor ;
- operaiunile de reparaii se efectueaz numai cu material de construcii bine uscat, att lemn
ct i materiale de umplutur, neadmindu-se zgura, care din cauza porozitii ntreine
umiditatea ;
- materialul lemnos utilizat la reparaii dup atacuri de ciuperci xilofage trebuie s fie tratat
fungicid .
Se menioneaz c tratamentele chimice sunt strict de natur a preveni atacurile viitoare
(posibile n cazul nerespectrii cu strictee a msurilor de combatere asanare i protecie
chimic), dar nu sunt msuri de combatere propriu-zise deoarece prin mijloace obinuite
produsele chimice nu se pot vehicula pn la nivelul atacului existent, n schimb soluiile
apoase ale produselor fungicide pot influena chiar negativ prina aportul de umiditate.
9 INSTRUCTIUNI DE URMARIRE IN TIMP A CONSTRUCTIILOR

9.1
57
STANDARDE IN VIGOARE PRIVIND URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A

CONSTRUCTIILOR
Legea 10/1995 Legea Calitatii in Constructii
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 766/1997 Regulament privind asigurarea

activitatii metrologice in constructii
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 766/1997 Regulament privind conducerea

si asigurarea calitatii in constructii
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 766/1997 Regulament privind stabilirea

categoriei de importanta a constructiilor
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 766/1997 Regulament privind urmarirea

comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor.
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
58
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 507/1997 Regulament de organizare si

functionare a Inspectiei de Stat in Constructii. Lucrari Publice, Urbanism si
Amenajarea Teritoriului si a inspectiilor teritoriale din subordinea acesteia.
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 272/1994 Regulament privind Controlul

de Stat al calitatii in constructii.
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 273/1994 Regulament de receptie a

lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 273/1994 Norme de intocmire a cartii

tehnice a constructiei
STAS 10000/0-75 Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor
STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode

topografice
STAS 1275-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea

rezistentelor mecanice.
STAS 1336-80 Constructii. Incercarea in situu a constructiilor prin incercari

statice
STAS 6606/2-86 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Examinarea radiografica

a imbinarilor sudate prin topire
STAS 9552-87 Defectoscopie ultrasonica. Examinarea imbinarilor sudate prin

topire.
STAS 12643-88 Controlul vizual al imbinarilor sudate prin topire
STAS 6102-86 Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii

tehnice de calitate.
STAS 6657/2-89 - Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton

precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii.
P100-2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de

locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale.
C41-74 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarii constructiilor de

locuinte, social-culturale si industriale prin metode topografice
C26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive
C205-81 Instructiuni tehnice prinvind incercarea in situu prin incercari statice,

conform STAS 1336-80 a constructiilor civile si industriale.
C236-91 Instructiuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin

smulgere, la determinarea rezistentei betonului.
C244-93 Indrumator pentru inspectarea si diagnosticarea privind durabilitatea

constructiilor din beton armat si beton precomprimat
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
9.2
URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR
Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este de doua categorii :
Urmarirea curenta;
Urmarirea speciala.
Urmarirea curenta si speciala a comportarii nu se exclud reciproc.

Urmarirea curenta se aplica tuturor constructiilor de orice categorie sau clasa de importanta si
forma de proprietate cu exceptia cladirilor pentru locuinte Parter sau P+ 1E si anexele
gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor precum si constructiilor
provizorii, si are un caracter permanent pe toata durata de existenta a constructiei.
Obiectivele urmarii curente sunt :
Observarea si inregistrarea unor fenomene sau situatii care pot sa duca la

scaderea capacitatii constructiei privitoare la siguranta in exploatare si la
functiunile pentru care a fost proiectata in scopul luarii masurilor de
interventie necesare mentinerii cerintelor de rezistenta, stabilitate si
durabilitate a constructiei.
Obtinerea informatiilor necesare optimizarii activitatii in constructii.
Urmarirea curenta are un caracter permanent. Perioada de urmarire incepe cu executia ei si se

face pe toata durata normata de functionare.
Organizarea urmaririi curente este sarcina proprietarului. Urmarirea curenta a comportarii
constructiei se efectueaza de catre responsabilul cu urmarirea in exploatare, prin examinarea
vizuala directa si cu mijloace de masurare de uz curent a constructiei. Aceasta se face in
conformitate cu prezentul program si cu Ghidul responsabilului cu urmarirea in exploatare a
constructiei GE 035-99-COCC
Urmarirea curenta a comportarii constructiei se efectuaza anual si in mod obligatoriu dupa
producerea unor evenimente deosebite.
Responsabilul cu urmarirea in exploatare va intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in Jurnalul
Evenimentelor si cuprinse in dosarul urmarii curente din Cartea Tehnica a Constructiei. In cazul
in care apar deteriorari care pot afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiei,
responsabilul cu urmarirea in exploatare a constructiei va solicita proprietarului sa comande o
inspectie extinsa si daca este cazul o expertiza tehnica a constructiei.
9.3
INSPECTIA EXTINSA A CONSTRUCTIEI
Inspectia extinsa are ca obiect o examinare detaliata, d.p.d.v. al rezistentei, stabilitatii si

durabilitatii, a tuturor elementelor structurale si nestructurale, a imbinarilor constructiei, a
59
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
zonelor reparate si consolidate anterior, precum si cazuri speciale ale terenului si zonelor
adiacente.
Aceasta activitate se efectueaza in cazuri deosebite privind siguranta si durabilitatea
constructiei, cum ar fi :
9.4
deteriorari semnificative semnalate in cadrul activitatii de urmarire curenta ;

dupa evenimente exceptionale asupra constructiei (cutremur, foc, explozii)
care afecteza utilizarea constructiilor in conditii de siguranta ;
schimbarea destinatiei sau a conditiilor de exploatare a constructiei.
ATRIBUTII ALE FACTORILOR IMPLICATI IN ACTIVITATEA DE URMARIRE IN

EXPLOATARE A CONSTRUCTIEI
Atributii ale investitorilor
Stabilesc impreuna cu proiectantul acele constructii a caror comportare urmeaza sa fie

expusa urmariri speciale ; mentioneaza aceasta in nota de comanda si in proiectul de executie ;
asigura fondurile necesare desfasurarii acestei activitati ;
Comunica proprietarilor/utilizatorilor care preiau constructiile, obligatiile ce le revin in cadrul
urmaririi curente si daca este cazul obligatiile ce revin in cadrul urmaririi speciale ;
Asigura intocmirea si predarea catre proprietari a cartii tehnice a constructiei ;
Asigura procurarea aparaturii de masura si control prevazuta prin proiectele de urmarire,
montarea si citirea de zero ;
Sa prevada in contractul cu executantul o clauza pentru urmarirea constructiei pe timpul
executarii constructiei.
Atributii ale proprietarilor
Raspund de activitatea privind urmarirea comportarii constructiillor sub toate formele ;
Organizeaza activitatea de urmarire curenta prin mijloace si personal propriu sau prin contract
cu o firma specializata, pe baza proiectului de executie si a instructiunilor date de proiectant
(prezentul program de urmarire)
Comanda proiectul de urmarire speciala, asigura fondurile necesare si comanda efectuarea
urmaririi speciale ;
Comanda expertize tehnice la constructii in cazul aparitiei unor deteriorari ce se considera ca
pot afecta durabilitatea, rezistenta si stabilitatea constructiei respective sau dupa evenimente
exceptionale (cutremur, foc, explozii, inundatii, alunecari de teren) ;
Comanda expertize tehnice la constructiile la care s-a depasit durata de serviciu, carora li se
schimba destinatia sau conditiile de exploatare, precum si la cele la care se constata deficiente
semnificative in cadrul urmaririi curente sau speciala ;
Asigura pastrarea Cartii Tehnice a constructiei si tine la zi Jurnalul Evenimentelor ;
60
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Participa, pe baza datelor ce le detin, la anchetele organizate de diverse organe pentru

cunoasterea unor aspecte privind comportarea constructiei ;
Nominalizeaza persoanele care efectueaza urmarirea curenta si speciala, denumiti Responsabili
cu urmarirea comportarii constructiilor. Acestia trebuie sa fie autorizati de catre Inspectia de
Stat in Constructii, conform instructiunilor privind autorizarea responsabililor cu urmarirea
speciala a comportarii in exploatare a constructiilor ;
Asigura luarea masurilor de interventii provizorii, stabilite de proiectant in cazul unor situatii de
avertizare sau alarmare si comanda expertiza tehnica a constructiei.
Atributii ale proiectantilor
Elaboreaza instructiunile privind urmarirea curenta (prezentul document) ;
Stabilesc impreuna cu investitorii/proprietarii acele constructii care sunt supuse urmaririi
speciale ;
Elaboreaza proiectele de urmarire speciala pentru constructiile noi cat si in cazul constructiilor
aflate in exploatare, pe baza unei comenzi ;
Urmaresc aplicarea proiectului de urmarire speciala si introduc in acest proiect toate
modificarile datorita situatiilor de pe teren ;
Predau investitorului /proprietarului la receptia de la terminarea lucrarilor, proiectul de
urmarire speciala a constructiei cu toate modificarile survenite, pentru includerea in cartea
tehnica a constructiei ;
Stabilesc intervalele valorilor ce caracterizeaza starea normala , precum si valorile
limita de atentie , avertizare sau de alarmare pentru constructie.
Asigura luarea unor decizii de interventii in cazul in care sistemul de urmarire a comportarii
constructiei semnalizeaza situatii anormale, decizie ce o comunica in scris investitorului sau
proprietarului.
Atributii ale constructorilor
Efectueaza urmarirea curenta a constructiilor pe care le executa pe durata executiei,
daca este stipulata in contract ;
Monteaza mijloacele de observare si masurare in conformitate cu prevederile proiectului de
urmarire speciala ;
Intocmesc si predau investitorului /proprietarului documentatia necesara pentru cartea tehnica
a constructiei.
Atributii ale utilizatorilor si administratorilor
Raspund de realizarea obligatiilor contractuale stabilite cu proprietarul, privind
activitatea de urmarire a comportarii constructiilor;
Asigura intretinerea curenta a constructiei;
61
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Mentin in stare de exploatare normala mijloacele de observare si masurare montate pe

constructiile aflate in utilizare sau administrare;
Semnaleaza proprietarului degradarile survenite in timpul exploatarii constructiei, pentru
luarea de catre acesta a masurilor de interventii necesare pentru reparatii sau consolidari.
Atributii ale responsabilului cu urmarirea constructiei

Cunoaste in detaliu continutul instructiunilor de urmarire curenta ;
Cunoaste constructia, caracteristicile generale ale structurii, materialele folosite,
dimensiunile, caracteristicile conditiilor de fundare ;
Cunoaste obiectivele urmaririi curente ;
Cunoaste metodele de masurare stabilite ;
Cunoaste programul masuratorilor corelat cu fazele de executie sau de exploatare ;
ntocmeste rapoartele privind urmarirea curenta a constructiei ;
Asigura sezizarea celor in drept la aparitia unor evenimente sau depasirea valorilor de
control.
9.5
EFECTUAREA URMARIRII COMPORTARII IN TIMP
Masurarea tasarilor
Urmarirea tasarilor constructiei prin metode topografice consta din masurarea
modificarii cotelor unor puncte izolate, materializate prin marci de tasare, fixate solidar de
constructie, raportate la repere de referinta.
Precizia necesara masurarii deplasarilor verticale, in functie de valoarea estimata prin proiect a
tasarii maxime s max, se determina preliminar conform precizarilor din tab. 1 din STAS 2745-90.
Urmatoarele conditii sunt impuse la masurarea tasarii maxime :

Clasa conventionala de precizie
Cerinta privind precizia
ridicata
Eroarea admisibila a masurarii deplasarii verticale :
+/- 1 mm.
Metoda de nivelment recomandata (cnf tab.2 din STAS 2745-90) este nivelmentul geometric de
precizie. Alternativ se poate folosi si nivelmentul hidrostatic.
62
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Nivelmentul geometric reprezinta metoda de baza pentru masurarea deplasarilor verticale ale
constructiilor. Principalele conditiile tehnice pentru nivelmentul geometric sunt date in tab.3
din STAS 2745-90 :
Caracteristica nivelmentului geometric
Conditii tehnice pt niv.

geometric. (valori)
Viza maxima [m]
40
Inegalitatea maxima intre portee, pe statie [m]
0.4
Inegalitatea maxima cumulata a porteelor la drumuire 2.0

inchisa [m]
Neinchiderea admisibila la drumuire inchisa f(n-numarul de +/- 0.5
statii) [mm]
Executantul nivelmentului geometric poate adopta si alte valori pentru diferite caracteristici,
daca asigura indeplinirea cerintei de precizie impusa.
Repere de referinta (borne)
Datorita preciziei impuse masurarii, standardul recomanda utilizarea reperelor de
referinta de adancime, in cazul Sediu Primarie situat in comuna Optasi, judetul Olt, Romania.
Reperele de referinta trebuie amplasate :
in afara drumurilor, cailor ferate, comunicatiilor subterane, depozitelor si a

altor zone unde este posibila distrugerea reperului sau modificarea pozitiei
acestuia;
in afara zonelor din teren afectate de presiunile transmise de fundatii ;
in afara limitelor de influenta ale unor terasamente instabile, versanti
alunecatori, excavatii subterane ;
in afara zonelor de teren afectate de vibratiile produse de mijloacele de
transport, masini, mecanisme.
la o departare de constructie egala cu de cel putin trei ori grosimea stratului
de pamant sensibil la umezire ;
in locuri care sa permita un acces lesnicios la repere, pentru fixarea
instrumentelor topografice pe intreaga durata a observatiilor ;
In jurul reperelor de referinta amplasate in teren trebuie sa se execute imprejmuiri de

protectie vopsite in culori de contrast.
Marci de tasare
Marcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alcatuiesc si se fixeaza in
elementele de constructie astfel incat sa fie asigurata conservarea lor in timp, pe intreaga
durata a efectuarii observatiilor si sa fie posibila efectuarea masurarilor atat in timpul executiei
cat si in timpul exploatarii constructiilor.
Alcatuirea si dispunerea marcilor de tasare se stabilesc de catre unitatea care
efectueaza masurarile, de acord cu unitatile de proiectare, executie si exploatare, tinand seama
de precizia impusa masurarii, de particularitatile constructive (forma, dimensiuni, rigiditate) ale
63
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
constructiei, de tasarea estimata si de neuniformitatea acesteia, de conditiile geotehnice ale

amplasamentului, de particularitatile de exploatare ale constructiei, de asigurarea conditiilor
cele mai favorabile de efectuare a observatiilor cu metoda de nivelment aleasa.
Marcile de tasare se alcatuiesc si de amplaseaza astfel incat sa nu fie deteriorate sau
astupate de lucrarile sau finisajele care se executa ulterior.
Marcile de tasare sunt conform STAS 10493-76.
Utilizarea unor marci de tasare alcatuite din doua parti (o teaca inglobata in elementul
de constructie si un bolt detasabil) nu este recomandata in cazul unor masurari de precizie
foarte ridicata sau ridicata.
Efectuarea masurarii tasarilor
Inainte de inceperea unui ciclu de masuratori se va controla stabilitatea reperelor de
referinta.
Asupra constructiei se vor executa lucrari de refacere a sarpantei din lemn de rasinoase, lucrari
ce nu implica crestearea incarcarii structurii existente. In consecinta tasarile de la nivelul
terenului de fundare au fost deja consumate, deoarece cladirea este realizata in perioada 1972.
In consecinta, nu este necesar montarea altor marci de tasare.
Inspectarea elementelor structurale
Se vor inspecta periodic elementele de structura. La anumite elemente se vor masura
deformatiile in cadrul programului de urmarire a comportarii in timp.
Se vor masura deformatiile la toate elementele orizontale ale acoperisului.
In cazul producerii unui eveniment major (seism puternic, explozie, incendiu) inspectia
va fi una extinsa, cercetandu-se toate elementele structurale.
Eventualele neconformitati aparute vor fi mentionate in Jurnalul Evenimetelor si vor fi incluse
in Cartea Tehnica a constructiei. De asemenea ele vor fi aduse la cunostinta proiectantului.
Urmarirea tasarilor constructiilor invecinate
Nu este cazul, constructia nu se invecineaza cu alte constructii.
Nu este necesara urmarirea nivelului hidrostatic.
Pe parcursul inspectiei periodice care se va efectua asupra cladirii se vor verifica vizual si
elementele de inchidere si finisaj, urmarindu-se eventualele fisuri in peretii de
compartimentare, dislocari ale prinderii acestora, deformatii ale elementelor de prindere a
fatadei, ale pardoselii.
De asemenea se vor urmari deformatii ale tevilor de instalatii, neconformitati ale sistemelor de
protejare termo si hidroizolante susceptibile sa aiba originea in deformatia structurii.
64
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Inspectia se va efectua cu o periodicitate de 1 an, incepand la un an de la darea in folosinta a

constructiei.
Eventualele neconformitati aparute vor fi mentionate in Jurnalul Evenimentelor si vor fi incluse
in Cartea Tehnica a constructiei. Aceste neconformitati vor fi aduse la cunostinta
proiectantului.
Cand un seism trebuie considerat ca fiind important?
Cercetarile constant in inspectii vizuale (inspectii extinse), masurare de tasari, de
deformatii, deschiderea fisurilor, perioada de oscilatie, vor trebui efectuate dupa producerea
fiecarui seism cu magnitudinea pe scara Richter M>6.0 si/sau cand intensitatea seismului este
de grad VII sau mai mare.
Dupa producerea unui seism major este posibil ca in structura sa apara o stare de degradare
semnificativa. In acest caz proiectantul sau un expert tehnic atestat poate lua hotararare de a
schimba parametrii cercetarilor.
9.6
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.
k.
l.
m.
PRINCIPALELE FENOMENE CE TREBUIE URMARITE IN CADRUL ACTIVITATII DE

URMARIRE CURENTA SI NIVELELE DE AVERTIZARE
Fisuri, crapaturi 0.3mm.

Tasari, inclinari diferentiate vizibile.
Deformarea elementelor de rezistenta sau ansamble vizibile cu ochiul liber.
Vibratii suparatoare.
Dezagregarea betoanelor si coroziunea otelurilor.
Deplasari vizibile orizontale, verticale sau inclinate, sau prin efecte secundare vizibile ca de
exemplu deplasari ale trotoarelor, scarilor si a altor elemente.
Aparitia de rosturi, crapaturi, smulgeri.
Distorsionarea traseului conductelor.
Alterari ale gradului de protectie si etanseitate fonica, termica, infiltratii de apa.
Exfolierea sau craparea straturilor de protectie, condens, ciuperci, mucegai.
Infundarea scurgerilor.
Deteriorarea izolatiilor (termice, protectie la foc, hidroizolatii).
Se va urmarii functionalitatea la parametrii proiectati a tuturor instalatiilor (sanitare,
termice, ventilatii, electrice, gaze).
9.7
JURNALUL EVENIMENTELOR
Constatarile efectuate cu ocazia controalelor de urmarire curenta si speciale se vor

inscrie in ,,Jurnalul evenimentelor conform modelului din HOTARAREA GUVERNULUI
ROMANIEI nr. 273 din 14 iulie 1994.
65
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
Nr.
Crt.
Data
evenimentului
Categoria
evenimentului
Prezentarea
evenimentului si
a efectelor sale
asupra
constructiei cu
trimiteri la actele
din documentatia
de baza
Numele,
prenumele si
unitatea
persoanei care
inscrie
evenimentul si
semnatura sa
Semnatura
responsabilului cu
cartea tehnica a
constructiei
Instructiuni de completare:
1. Evenimentele care se scriu in jurnal se codifica cu urmatoarele litere in coloana 2 Categoria
evenimentului:
UC rezultatele verificarilor periodice din cadrul urmariri curente;
US rezultatele verificarilor si masuratorilor din cadrul urmaririi speciale, in cazul in care
implica luarea unor masuri;
M masuri de interventie in cazul constatarii unor deficente (reparatii, consolidari, demolari
etc.);
E evenimentele exceptionale (cutremure, inundatii, incendii, ploi torentiale, caderi massive de
zapada, prabusiri sau alunecari de teren etc.);
D procese verbale intocmite de organele de verificare, pe fazele de executie a lucrarilor;
C rezultatele controlului privind modul de intocmire si de pastrare a cartii tehnice a
constructiei.
2.
Evenimentele consemnate in jurnal si care isi au correspondent in acte cuprinse in
documentatia de baza se prevad cu trimiteri la dosarul respective, mentionandu-se natura
actelor.
9.8
INSTRUCTIUNI IN EXPLOATARE
Pentru o buna exploatare pe toata durata de viata a structurii, sunt necesare anumite
operatii:
a. Verificarea periodica si repararea, daca este cazul, a sistemelor de colectare si evacuare a
apei existente pe amplasament.
66
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00
b.
c.
d.
e.
f.
g.
Refacerea tencuielilor exterioare si interioare in caz de deteriorare.

Verificarea periodica a termo si hidroizolatiei de pe acoperisul si suprafata laterala a
sarpantei.
Verificarea periodicasi repararea sistemelor de instalatii sanitare, invelitorii, pentru
evitarea infiltrarii apei in elementele structurale.
Verificarea periodica si repararea sistemelor de instalatii electrice, pentru evitarea
incendiilor (scurt circuit, etc.), imposibilitatii alarmarii si avertizarii in caz de incendiu,
electrocutarii accidentale.
Nu este permisa incarcarea structurii cu sarcini suplimentare fata de cele prevazute din
calcul.
Nu este permisa practicarea de goluri in pereti sau plansee sau mutarea peretilor.
Data:
14.03.2016.
67
Intocmit:
Ing. Bogdan Ionica
TC337-2016_PT_DOC_R_CSR.01.00

TC337-2016 PT Doc R CSR.01.00

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TC337-2016 PT Doc R CSR.01.00

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSTRUIRE SEDIU DE PRIMARIE IN

COMUNA OPTASI, JUDETUL OLT

Ing. Bogdan Ionica

Sef proiect rezistenta

Ing. Mihai Dobrotescu

LUCRARI DE TERASAMENTE ............................................................................................... 5

UMPLUTURI REALIZATE DIN PAMANT ARGILOS COMPACTAT .............................................................. 11

MASURI PENTRU PAMANTURILE SENSIBILE LA UMEZIRE ....................................................... 12

ARMATURI DIN OTEL BETON............................................................................................ 30

Zidaria structurala confinata ...................................................................................................................... 37

SARPANTA DIN LEMN DE RASINOASE .................................................................................... 48

INSTRUCTIUNI DE URMARIRE IN TIMP A CONSTRUCTIILOR ................................................................ 57

STANDARDE IN VIGOARE PRIVIND URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR ........................................................... 57

La acest contract, executarea lucrarilor de terasamente se face mecanizat, metodele de

Eventualele neconcordante intre situatia luata in considerare in proiect, pe baza

-STAS 9824/0-74: Trasarea constructiilor. Prescriptii generale

Materiale: agregate, balast, pamant pentru umplutura

-transportul pamantului se va face cu autobasculante incarcate cu mijloace mecanizate

Executia Lucrarilor de Sapatura

CONDITII DE PROTECTIA MUNCII

La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta

Deficientele constatate la lucrarile de terasamente se vor consemna in Procesul - verbal de

2 UMPLUTURI REALIZATE DIN PAMANT ARGILOS COMPACTAT

Umpluturile exterioare trebuie sa fie uniform compactate si sa indeplineasca conditiile

CONDITIA DE CALITATE A COMPACTARII

Gradul de compactare al umpluturii, pentru asigurarea unei bune calitati, trebuie sa

VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARII

Verificarea calitatii lucrarii se va face urmarind folosirea unui material corespunzator si

Conform Normativ C5685 abaterea admisibila fata de gradul de compactare prevazut in

3 MASURI PENTRU PAMANTURI SENSIBILE LA UMEZIRE

CLASIFICAREA TERENURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE

Grupa A pamanturi care la umezire nu se taseaza semnificativ sub propria lor

Grupa B pamanturi care la umezire se taseaza suplimentar atat sub actiunea

MASURI DE PROTECTIE PENTRU EVITAREA INFILTRARII APEI IN TEREN

1. Indiferent de grupa de P.S.U. si de solutiile adoptate, se vor lua intotdeauna masuri

Conductele purtatoare de apa ce intra si ies din cladiri vor fi prevazute cu

Se vor realiza trotuare etanse in jurul constructiilor, cu latimea minima de

Sistematizarea verticala si in plan a teritoriului prin asigurarea colectarii si

Prin masuri adecvate (trotuare, compactarea terenului in jurul

Incintele sapaturilor pentru fundatii sau conducte vor fi amenajate (pante,

La fundarea directa pe teren neconsolidat si la amplasarea retelelor

Umpluturile in jurul fundatiilor si peretilor subsolurilor se vor executa

Prin masuri adecvate, se va exlude umezirea terenului de fundare

Pentru evitarea umezirii in perioada executiei, dar mai ales pe perioada

Clasele de betoane selectate sunt utilizate in mod curent in tara noastra.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

-STAS 790 84: Apa pentru betoane si mortare

MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETOANELOR

Se vor utiliza sorturile 0 - 3; 3 - 7; 7 - 20; 20 - 31 cu specificatiile respective pentru diferitele

Tipurile de betoane care se vor utiliza sunt aratate in tabelul urmator:

Pentru fiecare marca de beton se va intocmi un program de incercari care va lua in

Pentru toate marcile de betoane, in functie de caracteristicile sorturilor de agregate din

-agregate dozate individual: 2%

(0.1 litri / litru )

Se va verifica saptamanal si ori de cate ori se considera necesar, functionarea corecta a

cu agregatele si numai dupa ce temperatura amestecului a coborat sub 40C se va adauga si

Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in lucrare se va face cu

CONTROLUL CALITATII BETONULUI

Rezultatele Incercarilor efectuate pe serii de cate trei epruvete, la varsta de 28 de zile

Rezultatele Incercarilor efectuate pe probele recoltate la santier trebuie sa respecte conditjile

Aceasta conditie este echivalenta cu conditia I din NE 01299. Clasa betonului nu se

Pentru fiecare categorie de elemente (fundatii, pereti, stalpi, plansee, etc.) se va

Reguli Generale de Betonare