TEMA PROIECTULUI

ELEMENTE DE FINISAJ TENCUIELI

EXAMEN
DE CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE PENTRU OBINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONAL NIVEL 4

CUPRINS
Pag.
ARGUMENT
3
Capitolul 1. ORGANIZAREA EXECUIEI LUCRRILOR DE TENCUIELI 4
1.1. EXECUTAREA
INDIVIDUALE

MANUAL

LUCRRILOR

CU

ECHIPE 4

1.2. EXECUTAREA LUCRRILOR CU BRIGZI SPECIALIZATE

1.3. EXECUTAREA LUCRRILOR CU BRIGZI COMPLEXE

Capitolul
2.
PREGTIREA
EXECUTRII TENCUIELILOR

SUPRAFEELOR

VEDEREA 5

Capitolul 3. PREPARAREA MORTARELOR PENTRU TENCUIELI

Capitolul 4. TEHNOLOGIA EXECUIEI TENCUIELILOR
Capitolul 5. VERIFICAREA SUPRAFEELOR TENCUITE; ABATERI
ADMISIBILE
Capitolul 6. DEFECTE LA EXECUTAREA TENCUIELILOR DRICUITE
I REMEDIEREA LOR
Capitolul 7. REPARAREA DEFECTELOR
Capitolul 8. EXECUTAREA LUCRRILOR DE TENCUIELI PE TIMP
FRIGUROS
Capitolul 9. NORME DE SNTATEA I SECURITATEA MUNCII I
P.S.I.

6
7
8

BIBLIOGRAFIE

14

ANEXE

15

9
11
11
12

AR G U M E N T

Construciile sunt destinate s asigure oameniilor condiiile necesare pentru desfsurarea

activitii materiale i spirituale .
Dezvoltarea unei societai din punct de vedere economic i social se reflect i asupra
nivelului tehnic al construciilor .
Omul a construit nca din cele mai vechi timpuri, cu mare grij pentru proporii i detalii ,
astlef ncat unele dintre operele antichitaii sunt repere importante ale patrimoniului arhitectonic al
umanitii.
In Romnia , construciile au fost dintotdeauna la loc de cinste , meteri anonimi au ridicat
cetiile Sarmisegetuza , Suceava , Neam, Bran , Hunedoara , precum si numeroase construcii
laice si bisericeti .Unele dintre acestea , cum sunt mnstiriile din nordul moldovei , sunt declarate
monumente arhitectonice unice , de valoare mondial.
Pn n anul 1867 , constructorii au utilizat ca materiale prime in special piatra natural,
lemnul , mortarele de var , i mai rar , metalul .Apariia betonului armat, dezvoltarea metodelor de
calcul i creterea produciei de oel au produs schimbarea structurii construciilor.
Romnii au avut o contribuie nsemnat i in domeniul betonului armat ; de numele
inginerilor Anghel Saligny , Ilie Radu , Gheorghe Filipescu i a altora sunt legate realizari
importante n proiectarea i execuia unor constructii.
Tencuielile sunt straturi de mortar care acopera suprafeele elementlor de construcie brute
(nefinisate) i care dup un anumit interval de timp se ntaresc devenind rezistente .
Tencuielile dricuite se execut n urmtoarele scopuri :
S protejeze materialele din care sunt executate ziduriile , tavanele , pereii desparitori i
alte elemente de construcii , contra aciuniilor ploilor , gerului , umiditaii, aritei, soarelui ,
gazelor si altor ageni novice care deterioreaz aceste materiale.
S acopere toate neregulalitaiile pereiilor implicit tavanelor i sa le dea o forma estetica
att interior ct i in exterioriorul cladirii, ceea ce se poate executa datorit proprietii
mortarului de a primi orice forma la aplicarea lui .
S creeze suprafee netede , pentru a uura ntreinerea i a asigura condiii igienice
corespunzatoare tencuielile contribuie de asemenea la marirea izolarii termice a pereiilor i
a tavanelor pe care se aplica .
Uneori tencuielile se aplica i in scopuri speciale , de exemplu : asigurarea rezistenei la
aciunea aciziilor , pentru a absorbi sunetele etc.
Tencuielile dricuite se alcatuiesc din trei straturi:
primul strat , stratulde amorsaj sau spritul
al doilea strat , stratul de baza (grundul)
al treilea strat (faa vazuta), stratul vizibil sau tinciul la tencuielile dricuite tinciul este din
mortar cu nisip cernut fin .
Pentru ca grundul sa adere bine , suprafeele de beton ,de zidire de piatra sau cele din ipci i
trestie i vor amorsa cu un strat de sprit . n acest scop pe planele de rabit se aplica un strat suport
(snir) , care umple ochiurile plasei .
3

Tencuielile dricuite au faa vazut executat din mortar cu nisip cernut , netezita cu drica
de lemn sau metalic.
Tencuielile dricuite se aplica la perei i la tavane interioare pentru construcii obinuite , la
faade simple , iar tencuielile dricuite fin se ntrebuineaz la lucrri interioare pentru incperi mai
importante .Aceste tencuieli dricuite sunt cele mai des ntrebuinate att exterior ct i la interior.

CAP. 1 ORGANIZAREA EXECUIEI LUCRRILOR DE

TENCUIELI
Lucrrile de tencuieli se execut n dou moduri : manual i mecanic.
Execuia manuala este aceea n care mortarul se aplic manual pe suprafaa de tencuit , cu toate c
prepararea i , uneori , transportul se execut mecanizat .
La executarea mecanizat a lucrrilor de tencuieli , mai exist o serie de operaii, unele
destul de grele, care nca nu sunt mecanizate , de exemplu : nivelarea grundului , aplicarea i
dricuirea stratului vizibil , tragerea profilurilor etc. Se consider c tencuielile se execut
mecanizat atunci cnd prepararea , transportul i aplicarea mortarului pentru grund se execut
mecanizat
METODE DE LUCRU
La executarea lucrrilor de tencuieli se folosesc urmatoarele metode de lucru :
metod cu echipe individuale , metod cu brigzi de specialitate i metod de lucru lan cu brigzi
complexe. Metoda de lucru se alege innd seama de volumul lucrrilor.

1.1 Executarea manual a lucrarilor cu echipe individuale

Echipele individuale se compun in general ,din 2-4 tencuitori . Aceste echipe ncep lucrul
ntr-o ncpere i execut toate operaiuniile de tencuire . Dupa terminarea completa a tencuieliilor
n aceasta ncapere , echipa trece n ncaperea urmatoare, unde execut n acelai mod , toate
lucrrile de tencuire .
n aceast metod de lucru nu se face diviziunea muncii , adica tencuitorii de calificare mai
mica nu executa lucrri mai usoare , iar cei de calificare mai mare , operatii mai grele . Toata echipa
executa succesuv operatiile de pregatire a suprafeelor , trasarea lor, aplicarea si nivelarea grundului
, tragerea profilurilor , aplicarea stratului vizual etc.
Calificarea acestor echipe este superioar deoarece nu cuprinde tencuieli de calificare
inferioar pentru opraiile mai simple , care se execut deci de ctre tencuitorii cu calificare
superioar , ceea ce nu este nici raional nici economic . Aceste echipe sunt servite de ctre alti
muncitori , care prepar i transport mortarul la locul de munc , monteaz si demonteaz schele
etc.

1.2. Executarea lucrrilor cu brigzi de specializare.

Brigzile de specializare execut lucrri de tencuieli de volume mari si sunt compuse dintrun numar de echipe , care fiecare executa numai o anumita operatie
- Se tencuiete restul suprafeei pereilor , pn la nivelul planeului interior , cuprinznd i
paleii i grafurile.
4

La casa scarii tencuieliile se execut n felul urmtor :

- Se monteaz schela de inventar la ultimul palier de pe podina ei tencuitorii tencuiesc
tavanul acestui paliet . La celelalte paliere podina se monteaza astfel ncat s se poat tencui
partea de sus a pereilor i introdusul scrii
- Se pregtesc suprafeele ce urmeaz a fi tencuite i se traseaz tencuielile pe toat nal imea
casei scrii;
- Se aplic straturile de tencuial, incepndu-se lucrul fie de la ultimul palier si cobornd n
jos , fie la mai multe paliere deodat
Tencuieli exterioare -executarea manual
-

Se niveleaz platforma din jurul cldirii , pentru montarea schelei ;

Se monteaza schela de inventar , inclusiv podinele de inventar , astfel inct de pe diferitele
niveluri la care sunt montate podinele s se poat executa faada
Se pregatesc suprafaele pereiilor care urmeaz a fi tencuite i se execut operaia de trasare
a tencuielilor;
Se aplic straturi de tencuieli ncepnd de la ultimul nivel al cldirii, n jos
Se desface schela exterioar de faada
Se execut soclul n conformitate cu detaliile prevzute n proiect
Se execut amorsarea suprafeelor i se aplica grundul
Se execut ncadramentele de la ferestre i ui, diferitele ornamente , cornie etc.
Se execut stratul de finisaj
Se execut operaiile de prelucrare a suprafeelor (curtiri, rostuiri, buceardari etc.)

1.3. Executarea lucrrilor cu brigzi complexe

Brigzile complexe sunt brigzi de specializare n componena crora intra i echipa care se ocup
cu prepararea i transportul mortarului , precum i o echipa pentru montarea i demontarea schelei.
Echipa nti este compus din patru muncitori , dintre care :un mecanic si trei muncitori
necalificai , aceasta echip prepar mortarul mecanizat .
A doua echip de trei muncitori este compus dintr-un tencuitor de categoria 4, unul de
gategoria 2 i unul necalificat. Tencuitorul puncteaza pereii , iar muncitorul necalificat l servete
cu materiale i ia msuri de protejare a dozelor i a tmplriei.
Echipa a treia ,de trei oameni este compus din doi tencuitori de categoria 2 i un ajutor
tencuitor de categoria 1. Aceasta echipa execut mecanizat grundul . Unul din tencuitori lucreaz
cu injectorul , iar cellalt i ajutorul stng mortarul czut si-l arunc pe perei, cura stlpiorii sau
fiile orizontale.
Echipa a patra , compus din doi tencuitori de categoria 2 , niveleaz grundul , ntai cu
mahalaua , apoi cu dreptarul i dup aplicarea ultimului strat de grund lucreaz cu echipa a treia.
Echipa a cincea ,este format din 22 de muncitori unul de categoria 5 , doi de categoria 4 , cinci de
categoria 3 si zece de categoria 2 i 4 necalificati. Aceast echip tencuiete manual tavanele ,
execut paletii, scafele, aplic tinciul si gletul i exexuta manual tencuielile n camere mici .

CAP. 2. PREGTIREA SUPRAFEELOR N VEDEREA

EXECUTRII TENCUIEL.ILOR
Pentru asigurarea unei aderene ct mai mari a mortarului pe suprafeele pe care se aplic
tencuiala,trebuie c acestea s fie ct mai rigide,plane,curate i rugoase. Cnd exist abateri
verticale sau orizontale importante ori neregulariti locale mari,ele trebuie reparate.Dac abaterile

nu depesc limitele admisibile se curat doar suprafeele respective de praf,noroi,pete de grsime

etc. Dac suprafeele de tencuit sunt netede,ele trebuie inaspriteprin cioplire,spituire etc.
n cazul zidriilor de crmid executate cu rosturile pline,rosturile se curat pe o adncime
de 1 cm pentru a asigura o legtur bun a tencuielii cu zidria. Pereii i tavanele din beton ce s-au
realizat n cofraje de inventar(metalice sau din placaj),avnd suprafee netede nu se
tencuiesc.Suprafeele lor trebuie pregtite pentru o finisare direct cu compoziia de
zugrveli,vopsitorii sau tapete.
nainte de aplicarea mortarului,suprafeele de tencuit trebuie s fie stropite cu ap,pentru a
nu se produce absorbirea excesiv a apei din mortarul de tencuiala,ceea ce ar dauna adeziunii
acestuia.
Toate suprafeele de lemn sau de metal care apar n zidrie,(ghermele,grinzt,butandrugi
stlpi,etc.) nu se tenetnese deeat dup ee au fost aeope-rite cu plasa de rabi ;cele de lemn vor
fi aeoperite sub plasa de rabi eu earton bitumat pentru a se evita umflarea lemnului n contact direet
cu tencuiala. La teneuielde pe plasa de rabi trebuie s se veriftee n primul rnd c plasa s ie bine
legat cu srm,la distane de 20...25 cm,de reeaua de hare de oel-beton.
Componentli mortarelor au un rol diferit i influeneaz prin natura , calitatea i cantitatea
lor proprietaile mortarelor,le detemin domeniile de utilizare i astfel trebute s satisfac anumite
condiii .Componenii principali ai mortarclor sunt lianii,apa i agregatele.
Liantul poate fi varul sau cimentul el determin lucrabilitatea mortarului proaspt i confer
liantului ntrit proprictati mecanice.
Apa de amestecare asigura Indratarea liantului i confer lucrabilitatea morlarului proaspt,
apa nu trebuie s conin substane organice nocive.
Nisipul cu rol de umplutur contribuie la reducerea contractiei la uscare a liantului ntarit ,
nisipul preferabil este cel cuaros.EI trebuie s aib o anumit granulozitate i s corespund la
anumite condiii de calitate n ceea ce privete coninutul de argil,substane humtice, sruri,
mic,crbune etc.
Sculele pentru executarea lucrrilor de tencuieli sunt :
-mahala ptrat lunga pentru luarea morarului din targ de pe care se ia i se arunc cu mistria
pe tavan
-mistrie pentru arunearea mortandui pe tavan sau pe perei
-fir cu plumb pentru msurarea verticalitii
-dreptar pentru msurarea verticalitii i orizontalitaii i nivelarea mortarului
-cuie i sfoar pentru punctarea stlpiorilor

CAP. 3. PREPARAREA MORTARELOR PENTRU TENCUIELI

Tencuielile obinuite dricuite au ultimul strat din nci de var aplicat pe un grund din mortar
de var gras,cu sau fr adaos de ciment.Mortarele uzuale pentru tencuieli dricuite sunt mortarele de
marca M 4, M 10.
Mortarul de var se prepam ntr-o lada cu scnduri bine ncheiat n care se pun cu lopata
cantiatile necesare de nisip i de ciment se adaug apoi treptat ap, amestecnd incontinu cu lopata
pn ce se obine um amestec cu aspect uniform i de consistenta necesara punerii n lucrare .
Prenararea mortarului de ciment-var. Pasta de var sau slamul de carbid , n cantitate
corespunztoare dozajelor indicate , se pune ntr-o lad de scnduri, n momentul msurrii
volumelor componentelor , past de var sau lamul de carbide trebuie s aib consistent de 12. Se
toarn apoi ap i se amestec bine pn la omogenizare, cu ajutorul apei de lemn.n acelai
timp ,pe o platforma alturat se amestec bine , pn la omoge- zare nisipul mpreun cu cimentul.
Se toarn apoi amestecul de nisip i de ciment peste past din lada n cantiti mici amestecndu-se
bine, pn se obine o past omogen. Se verific consistent cu ajutond conului etalon i dac
6

nu corespunde prevederilor din proiect , se mai adaug ap, amestecndu-se din nou pn la
omogenizare. Prepararea mecanizat a mortarelor .
Mortarele pe baza de ciment i var hidratat se prepar numai prin procedee mecanice
asigurndu-se urmtoarele condiii: -dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului ,
cu tolerante de + 2% sau -2% pentru liani i + 3% sau 3%pentru agregate; -amestecarea ingrijt a
mortarului pn la omogenizarea complet. n cazul utilizrii varului hidratat nu mai este necesar
operaia de stingere a varului.
Mortarele pe baza de ciment i var-past se prepar prin procedee mecanice (sau manuale) ,
iar dozarea componenilor se va efectua gravimetric sau volumetric, respectndu-se toleranele
indicate pentru liani i agregate. n funcie de tipul mortarului de aplicat , consistent mortarelor
trebuie s fie cuprins ntre limitele indicate pentru mortarele de tencuiala .
Mortare aplicate mecanizat; -pentru pri 12 -pentru grund 10...12 pentru prepararea
mecanizat a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare foriata sau betoniere cu cdere liber.
Un malaxor este alctuit dintr-o tob cilindric cu un ax orizontal i este prevzut la partea
superioar cu o plnie de alimentare cu materiale. .Axul are palete oblice sau elicoidale care
execut afnarea i amestecarea materialelor componente.

CAP.4. TEHNOLOGIA EXECUIEI TENCUIELILOR

Tencuieli brute. Tencuielile se execut fr grij deosebit pentru obinerea unor suprafee
plane i perfect verticale. dndu-se atenie numai acoperiri cu mortar a ntregi suprafee de tencuit i
grosimii tencuielii.
Mortarul se aplic manual, prin aruncare pe suprafa de tencuit direct cu canciocul si mistria sau cu
fraul, lund mortarul din targ de mortar sau din lada containerului. Uneori cu mortarul din targ
se pune nti pe o mahala ptrat i de pe aceast se ia cu mistria i se arunc pe tavan sau pe perete.
La perei, mortarul se aplic ncepnd de jos n sus, ntr-un strat continuu nivelnd-ul dosul
mistriei sau cu mahalaua lung, n aa fel c grosimea tencuielii s rezulte de 1 ... 1,5 cm. n unele
cazuri de exemplu n subsolurile care servesc c depozite de magazine, la calcanele care rmn
vizibile un timp mai ndelungat etc., tencuielile se dricuiesc.
Netezirea cu dric se execut dup ce mortarul s-a ntrit puin, frecnd suprafa i apasam
din acelai timp dric, pentru a ndes mortarul aplicat, la nevoie stropind cu ap suprafa de
dricuire. Tencuieli simple. Tencuielile simple snt acelea la care suprafa tencuit trebuie s fie
plan, vertical, respectiv orizontal, iar fa vzut, dricuit. Aceste tencuieli, numite i tencuieli
dricuite, snt cele mai des ntrebuinate i se folosesc att n interior ct i la exterior.
Tencuielile simple sunt alctuite din trei straturi: pri, grund i stratul vizibil. Principalele
operaii ce se execut la aceste tencuieli snt legate tocmai de realizarea celor trei straturi, precedat
de trasarea suprafeelor.
Tencuielile dricuite sunt tencuieli simple la care suprafa tencuit trebuie s fie
plan,vertical respective orizontal,iar fa vzut dricuit. Principalele operaii ce se execut la
aceste tencuieli sunt legate de realizarea celor trei straturi precedat de trasarea suprafeelor.
Trasarea suprafeelor cuprinde dou operaii:
punctarea
executarea stlpiorilor(sau fixarea reperelor)
Punctarea const n aplicarea pe suprafa de tencuit a unui numr de martari realizai din
mortar,astfel c fa acestor martori s corespund nivelului fetei grundului urmeaz s fie
aplicat.ntre martori se execut stlpiori care servesc pentru nivelarea grundului Pentru executarea
acestor operaii la perei n partea szudsaariacestora. la o distan de 20 cm de la tavan i 20 cm de
7

la peretele vecin se bate in rostul de zidrie un cui astfel nct floarea lui s rmn n afar
peretului cu 1-1,5 cm.
Pe floarea acestui cui se atinge firului cu plumb lsnd greutatea cumpenei s atame aproape
de pardoseal Alturi'de sfoar la 20 cm de pardoseal,se bate un al doilea cui pn ce floarea lui
atinge sfoar.Dup baterea celor dou cuie se controleaz grosimea tencuielii de-a lungul sforii.ntre
aceste dou cuie se mai bate un cui n acelai mod,la mijlocul distanei.Se repet operaia i la
cealalt margine a peretelui.ntre cuiele de lng tavane se ine ntins o sfoar lipit de floarea
cuiului i se bate n lungul sforii,la intervalle de 1-2 m cte un cui pn ce floarea acestuia atinge
sfoar.n acelai mod se procedeaz i ntre cuiele intermediare precum i ntre cuiele de lng
pardoseal.n jurul tuturor acestor turte se aplic turte de mortar ce se niveleaz pn la floarea
cuiului formnd aa-numiii martori.ntre martorii astfel executai se aplic fii verticale de mortar
de 8-12 cm lime nivelate cu un dreptar,prin micarea suscesiva a acestuia n sus i n jos,rezemat
pe martori .
Dreptarul se ine n poziie vertical adar la ncperile mici fiile se execut in pozitte
orizontal. La trasarea tavanului n centru lui se fixeaz un martor de ipsos gros de 1-1,5 cm. Pe
acest martor se ine paralel cu unul din perei un dreptar lung i cu ajutorul unui boloboc aplicat pe
acesta se aaz dreptarul n poziie orizontala la capetele lui se fixeaza un martor de ipsos prin
umplerea cu mortar a spaiului dintre dreptar tavan. asrectel apoi dreptarul n poziiile
perpendiculare i se procedeaz la fel fixndu-se ali doi martori la capetele dreptarului , n nou
poziii. Folosind martorii astfel se puncteaz n mod analog linii pe lng perei.
Aplicarea priului sau amortisajul este primul strat al tencuielii i are c scop s asigure o
bun legtur a acestuia cu suprafa support.Pereii din zidrie de crmid se stropesc eu ap i se
amorseaz prin stropirea cu un mortar fluid care va avea aceeai compoziie c a mortarului pentru
stratul de grund. La suprafeele de beton i de zidrie de piatr,pentru pri se folosesc lapte de
ciment(ciment cu ap)uneori cu un mic adaos de nisip.Stratul de pri aplic fie manual,fie
mecanizat.Aplicarea mecanizat se realizeaz cu mainile de tencult .
Manual,stratul de pri se aplic cu ajutorul unei maturi scurte astfel nct s formeze un
strat ct mai subire(circa 3 mm) numai ct este necesar s acopere toat suprafa cu un strat
continuu. Stratul de pri nu se niveleaz ci trebuie s rmn aa cum a rezultat din aruncarea
mortarului. Pe suprafeele de rabi nu se aplic pri ci un strat support pentru grund care se numete
mir din mortar de var cu ipsos de var cu ciment. Aplicarea grundului se face numai dup ce priul
s-a ntrit dar nu mai devreme de 24 ore de la aplicarea acestuia n cazul suprafeelor de beton i de
o ora n cazul suprafeelor din crmid.Mortarele folosite pentru stratul du grund trebuie s aib
consistent de 7-8 cm n cazul aplicrii manuale i de 9-13 cm la aplicarca mecanizat.Grosimea
stratului de grund trebuie s fie de 20 mm la tencuielile pe suprafee din crmid,piatr i beton.
Aplicarea manual se realizeaz prin aruncarca mortarului cu canciocul,cu mistria sau cu
fraul.Mortarul se ntinde ntre stlpiori apoi cu ajutorul dreptarului se niveleaz.Suprafta
grundului nu se niveleaz,ea trebuie s rmn aspr pentru c s se asigure bun aderena a
stratului vizibil.

CAP.5.VERIFICAREA SUPRAFETELOR TENCUITE;

ABATERI ADMISIBILE
Pe parcursul executarii lucrarilor , trebuie sa se verifive respectarea tehologiilor de
executie ,utilizarea tipului de mortar si a compozitiei mortarului indicat in proiect , precum si
aplicare straturilor successive in grosimile prescrise ; de asemenea este necesar sa se urmareasca
aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate, splararii prin ploaie sau inghetarii.

Aspectul general al tencuielilor se verifica visual , cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor , a
scafelor (ca prelucrare ), san u abia denivelari , ondulatii , fisuri , impuscaturi provocate de
granulele de var nestins , urme vizibile de reparatii locale etc.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte goluri , portini neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tamplaria , in spatele radiatoarelor etc.
Planeitatea suprafetelor tencuite se verifica cu un dreptar de 2m lungime , prin asezarea
scestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala .
Verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiilor se verifica cu dreptarul , bolobocul
si cu firul cu plumb.
Grosimea stratului de tencuiala se verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau
prin sondaje speciale, care se fac in locurile mai putin vizibile , pentru a nu stica aspectul
tencuielilor prin reparatii ulterioare.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul support se verifica prin ciocanirea cu un ciocan
de lemn ;un sunet gol arata deprinderea in cazuri speciale m aderenta l support a tencuielilor se
verifica si prin extrageri de carote din tencuiala.
Bataterile admisibile sunt
Defecte
Unflaturi
Zgrunturi mari
Neregularitati ale suprafetelor

Abateri
nu se admit
nu se admit
maxim doua neregularitati in orice directie
La tencuieli interioare 1mm/m
La tencuieli exterioare maximum 2mm/m

Abateri de la veticala
Abateri fata de orizontala

Maximum 1mm/m

CAP.6. DEFECTELE LA EXECUTAREA TENCUIELILOR

DRISCUITE SI REMEDIEREA LOR

Pe suprafetele tencuite pot aparea diferite defecte de exemplu:

coscoviri
craoaturi
pete
impuscaturi etc
Aceste defecte se dateaza mai multor cause , dintre care cele mai des intalnite sunt:
pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor tencuielii;
executarea gresita a lucrarilor de tencuieli
greseli la executarea alor lucrari
intretinerea sau exploatarea necoresunzatoare a constructiei.
Coscovirea tencuielii
In cele mai multe cazuri , tencuielile se coscovesc si cad din cauza nerespectarii
Conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele ce urmeaza sa fie tencuite , pentru
a asigura o buna aderenta(legatura)dintre acestea si mortarul aplicat.
Slaba aderenta se poate datora faptului ca suprafata tencuita a fost prea neteda sau nu a fost
bine curatata de praf , nori , pete de grosime etc. inainte de aplicare mortarului . Coscovirea
9

tencuielilor este provocata , uneori si din cauza insuficientei udarii suprafetei de zidarie sau
de beton ,tencuite , mai ales daca acesta , in moementul aplicarii mortarului a fost prea
uscata.
De asemenea , la executarea tencuielilor exterioare pe peretii expusi la soare si vant , apa din
mortar se evapora oarte repede , mortarul isi pierde rezistenta si tencuiala se desprinde cu timpul si
cade . De aceea . pet imp foarte calduros, acesti pereti se uda bine inate de aplicarea mortarului si
apoi se protejeaza cu rogojini care trebie mentinute umede 45 zile.
La tecuieli exterioare . stratul vizibil , incalzit de soare sau batut de vant , se contracta si se
desprinde de grund.Cauza este lipsa de aderenta provocata de suprafata prea neteda a grundului sau
neudarea suprafetei inainte de aplicarea stratului vizibil , si in acest caz este necesar ca grundul l,
inasprit la executarea lui cu crestaturi de misterie , sa fie bien udata si apoi stratul vizibil sa fie
protejat de soare si vant
Crapaturi si tencuiala
Crapaturile pot aparea in toate cazurile pe linia de despartire a doua materiale diferite pe
care s-a aplicat tencuiala , in special intre lemn sau metal si zidarie m daca la executarea pe zidarie ,
caapaturile apar de multe ori din cauza tasarii fundatiilor sau a grinzilor pe care se sprijina zidaria ,
In aceste caz , carapatura apare pe toate grosimea zidariei si se vede pe tencuiala pe ambele
fete ale peretelui.
In unele cazuri crapaturile apar de multe ori din cauza tasarii fundatiilor sau a grinzilor pe
care se sprijina zidaria .In acest caz , crapatura apare pe toata grosimea zidariei si se vede tencuiala
pe ambele fete ale petetelui.
In unele cazuri rapaturile sunt provocate de compozitia gresita a mortarului . Astfel folosirea
mortarelor grase aplcate intr-un strat gros duce la formarea fisurilor de contractie deoareceaceste
mortare la uscare isi micsoareaza volumul.Fisurile de contractie se formeaza , de asemenea , la
folosirea mortarelor care au stat prea mult si au inceput priza in lada de mortar.
Pete de Tencuiala
Unul din defectele care stica aspectu tencuielilor al zugravelii il formeaza petele.
Ele pot fii de diferite culori , in functie de cauza care le-a provocat.Astfel din cauza exploatarii
gresite si a lipsei de intretinere ila locuinte, pe tencuiala cosurilor din camere apar pete de culoare
maro.Acest defect se datoreaza unui lichid negru ce se scurge pe cos si care se formeaza prin
arderea incomplete a combustibilui provocat de un defect al sobei sau al cosului .In acest caz ,
lichidul negru ppatrunde prin zidaria cosului si apare in camera cu I oata urat mirositoare.
Cauza unor astfel de pete se constata prin usita de curatire din camera sau din pod, in care
caz interiorul cosului este umezir de un astfel de lichid.Uneori , pete cu aspect asemanator apare sip
e peretii fara cosuri , datorita existentei sub tencuiala a unor materii bituminoase cu care a fost patat
peretele si care nu au fost indepartate complet la pregatirea suprafetelor prentu tencuieli.Astfel de
pete pot fi provocate si de instalatia de scurgere, daca tencuiala a fost aplicata partial direct pe tubul
de fonta acoperit in general cu catran , sau daca imbinarea tuburilor nu este etansa in care caz
lichidul din tubul de scurgere,trecand prin franghia gurdonata de la mansonul de imbibare, pateaza
tencuiala .
Pete de imoprtanta mai mica , avand culoare roscata , apar uneori pe tencuiala din cauza
Prezentei la mica adancime a tuburilor de instalatie electrica sau de apa sau barelor de otelbeton etc.
care , ruginind ,pateaza tencuiala.
Astfel de pete se repara de zugravi.Acoperind locurile de culoare alba sunt cele care
datoresc aplicarii tencuielii, pe zidaria umeda.Apa din zidarie evaporandu-se lasa cate o pata pe
suprafata tencuielii, diferite saruri duse din masa zidariei provocand patarea tencuielilor sau a
zugravilor. Astfel de pete, dupa uscarea zidariei si dupa o noua zugravire, nu mai apar.
Uneori din aceiasi cauza, umiditatea din zid nu lasa saruri pe suprafata si actiunea ei se
rezuma numai la partea zugravelii.Aceste defecte dispar odata cu uscarea zidariei.
Daca umezeala pe pereti se mentine vara si iarna si dureaza mai multi ani, aceasta
dovedeste ca umiditatea vine de la o sursa permanenta si fenomenul se numeste igrasie. Umezeala,
care apare numai pet imp de iarna si in special in partea de jos a colturilor exterioare ale camerei,
10

datorita condensarii aburului din camera pe partile reci ale zidurilor. In acest caz nu este necesara
nici o reparatie, ci numai o buna incalzire si aerisire a camerei respective.
Imupuscatori de var
Acest defect este provocat de calitatea necorespunzatoaare a varului stins folosit la
prepararea mortarului. Varul bulgari contine il el parti de calcar cu diferite viteze de stingere.Alaturi
de partile care desfac imediat cand intra in contact cu apa, sunt si parti de var bulgarii care se sting
mai greu, uneori dupa 34 saptamani de la amestecarea lor cu apa. Aceste parti de var nestins,
fiind iin tencuiala absorb umiditatea din mortar, din zidarie sau din atmosfera si incep sa se stinga
marindu-si volumul. Ca rezultat, pe suprafata tencuielii apar umflaturi, apoi cazand tencuiala raman
gauri conice de dimensiuni de pana la 3.4 cm diametru, avand la mijloc o bucata de var. Aceste
pot fi prevenite prin respectarea regulilor de stingere a varului, mentinerea lui in timp necesar 4/6
saptamanii in graoapa de var.

CAP.7. REPARAREA DEFECTELOR

Defectele de tencuieli se repara numai dupa stabilirea si inlaturarea cauzelor care le-au
provocat si anume:
-deterioararea tencuielii provocata de tasarea inegala a terenului de fundare se repara dupa
terminarea tasarii;
-tencuielile avariate prin trepizarii produse de executarea unor lucrari pe planseul respective se
repara dupa terminarea acestor lucrari.
-tencuielile avariate de imbibarile cu apa se repara dupa inlaturarea defectelor din instalatie care au
provocat imbibarea cu apa si dupa uscarea stratului-suport
Repararea degradarilor se executa astfel: tencuiala desprinsa de pe stratul-suport se inlatura,
iar locul respectiv se curata cu circa 25 cm dincolo de limitele suprafetei cu defect.
Dupa acesta, locul curatat se uda cu apa si reparatia se executa cu acelasi mortar si in acelasi ordine
a operatilor ca si tencuiala initiala.
Cand sa deterioara numai fata vazuta a tencuieli locul deteriorate se curate cu grija, se uda cu apa si
se aplica pe stratul respective de mortat in acelasi mod ca la tencuiala initiala.
Repetarea tencuielilor vechi nu se limiteaza la portinile de tencuiala cazute, ci la lovirea
tencuielii cu un ciocan de lemnsau din cauciuc dur. Dupa indepartarea cauzelor care au provocat
deteriorarile si dupa indepartarea tencuielilro burdusite, suprafata descoperita se curate cu grija de
resturile de mortar si de praf, cu ajutorul unei perii; eventuale defecte ale stratului-suport trebuie
remediate respectand toate conditiile cerute de materialul din care este executata acasta suprafata.
Numai dupa aceasta se executa tencuieala, cu acelasi mortar si aceleasi straturi ca si restul
tencuielii.
Daca pe tencuiala veche apar fisuri si daca din examinarea lor sa constata ca tencuiala nu este
desprinsa de stratul-suport, repararea tencuielii se limiteaza la largirea si curatarea fisurilor cu
spaclu; dupa indepartarea prafului cu peria si udarea cu apa , crapaturile se driscuiesc cu mortar de
var, de ciment sau de var cu ciment.
Mortarul pentru grund care foloseste la reparatii trebuie sa fie preparat cu acelasi liant ca sic
el vechi insa cu un adios suplimentar de ciment.
Fata vazuta trebuie preluata astfel incat reparatia facuta san u apara diferit.

CAP.8. EXECUTAREA LUCRARILOR DE TENCUIELI PE TIMP

FRIGUROS

11

Pe timp friguros lucrarile de tencuielii se executa in incaperi incalzite folosindu-se mortar

obisnuit; numai in cazuri cu totul exceptionale se executa in aer liber, luandu-se masuri
corespunzatoare de inchidere si incalzire a spatiului de lucru.
La executarea lucrarilor de tencuieli interioare pet imp friguros este necesar a se lua din timp
toate masurile pregatitoare suplimentare ca: inchiderea golurilor de usi si ferestre si asigurarea
incalzirii incaperilor, atat in timpul cat se lucreaza cat si in perioada de uscare a tencuielilor.
Incalzirea spatiilor nu trebuie sa aiba ca scop accelerarea uscarii deoarece prin aceasta
fortare se pericliteaza calitatea lucrarilor si totodata se face risipa de combustibil. Pe toata perioada
executarii tencuielilor, pana cand umiditatea tencuielii va scadea pana la 8%, temperature in
incaperea respective nu trebuie sa scada sub +5 %.
Mortarele care se folosesc la executarea tencuielilor pet imp friguros vor fi de ciment sau
ciment-var. la prepararea lor se utilizeaza de preferinta nisipuri silicioase cu un continut minim de
fractiune su 0.2 mm si cu un procent cat mai redus de parti levigabile.
Consistenta mortarelor masurate cu conul-etalon va fi de 68 cm, iar rezistenta minima la care
mortarul nu mai este periclitat de inghet, este de 50% N/cm .
Pentru accelerarea prizei si intaririi mortarului de ciment se poate folosi adaosul de clorura
de calciu in proportie de pabna la 2% din greutatea cimentului; nu se permite folosirea in acelasi
scop a sari de bucatarie.
La prepararea mortarului se va da o deosebita atentie pentru respectarea dozajului, precum si
a timpului de amestecare care se va sporii cu 50% fata de timpul de amestecare pet imp de vara.
Temperature minima a mortarului la locul de lucru va trebui sa fie de cel putin +8C.
Temperature mortarului la iesirea din malaxor nu trebuie sa depaseasca +50C la mortarele
de ciment-var si +25C la mortarele de ciment.
Pentru obtinerea temperaturii necesare a mortarului, se incalzeste in primul rand apa, pana la cel
mai mult +80C.

CAP.9. NORME DE SNTATEA I SECURITATEA MUNCII I

P.S.I.
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementri cu aplicabilitate naional, care
cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfurarea principalelor activiti din economia
naional, n condiii de securitate a muncii.
Respectarea coninutului acestor prevederi nu absolv unitile economice de rspunderea
pentru prevederea i asigurarea oricror altor msuri de securitate a muncii adecvate condiiilor
concrete de desfurare a activitilor respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementri
privind asigurarea sntii i securitii n munc, sistem compus din:
Norme generale de protecie a muncii, care cuprind principalele msuri de prevenire a
accidentelor de munc i bolilor profesionale, general valabile pentru orice activitate;
Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind msurile de prevenire a accidentelor de
munc i bolilor profesionale specifice unor anumite activiti, detaliind prin aceast prevederile
Normelor generale de protecie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme se aplic cumulativ i au valabilitate naional, indiferent
de form de organizare sau de proprietate n care se desfoar activitatea pe care o reglementeaz.
Structura sistemului naional de norme specifice de securitate a muncii urmrete corelarea
prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multor activiti i reglementarea unitar a
msurilor de securitate a muncii pentru activiti caracterizate prin riscuri comune.
Structura fiecrei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemic a
aspectelor de securitate a muncii, practicat n cadrul Normelor generale de protecie a muncii.
12

Conform acestei abordri, procesul de munc este tratat c un sistem complex structurat, compus
din urmtoarele elemente care interacioneaz :
Executantul: omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munc;
Sarcina de munc: totalitatea aciunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de
producie i n anumite condiii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munc;
Mijloace de producie: totalitatea mijloacelor de munc (instalaii, utilaje, maini, aparate,
dispozitive, unelte, etc.) i obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.), care se
utilizeaz n procesul de munc;
Mediul de munc: ansamblul condiiilor fizice, chimice, biologice i psihosociale n care
unul sau mai muli executani i realizeaz sarcina de munc.
Reglementarea msurilor de securitate a muncii n cadrul Normelor specifice de securitatea
muncii, viznd global desfurarea uneia sau mai multor activiti n condiii de securitate a muncii,
se realizeaz prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitii muncii la nivelul fiecrui
element component al sistemului -executant - sarcina de munc - mijloace de producie - mediu de
munc - propriu proceselor de munc din cadrul activit-ilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului naional de reglementri normative pentru asigurarea securitii
muncii constituie, alturi de celelalte reglementri juridice referitoare la sntatea i securitatea n
munc, baza pentru:
activitatea de concepie a echipamentelor de munc i a tehnologiilor;
autorizarea funcionarii unitilor;
instruirea salariailor cu privire la securitatea mun-cii;
cercetarea accidentelor de munc i stabilirea cauze-lor i responsabilitilor.

13

BIBLIOGRAFIE
Constanin Rosoga Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaje si izolatii
Manual pentru clasa aXIa si aXIIa licee industriale cu profil de constructii
EDP 1993

Constanin Rosoga Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii

Manual pentru clasa aIXa si aXIa licee industriale cu profil de constructii
EDP 1993

Vasile Maciuca -

Materiale de constructii
Manual pentru clasa aXIa licee industriale
EDP 1994

14

ANEXE

Fie de observaie a procesului tehnologic

la tencuieli umede

Care
sunt
operaiile
premergtoare
executarii
tencuielilor
umede

Care
sunt Cerine de calitate Ce defeciuni de Cum
pot
operaiile
ale
tencuielilor executie
pot remediate
succesive
umede
afecta calitatea
privind
tencuielilor
executarea
umede
tencuileilor
umede

1.
Pregatirea
suprafeei suport:
curairea pereilor
de
resturi
de
mortar, cioplirea
denivelrilor,
curarea prafu-lui,

1.Trasarea
grosimii
tencuieli
2. Punctarea i
executarea
martorilor
3.
Aplicarea

1.Pegatirea corect a
suprafeei suport
2.Rspectarea
dozajelor la prepararea mortarului
3.Respectarea
grosimii stratului de

1.Umezrea neuniform
a
suprafeei
2.
Trasarea
greita
a
suprafeei
3. Nrespectarea

fi

In cazul tencuielilor
remedierea const n
ndepartarea
tecuielii executate greit i

15

umezirea
suprafeei

priului
4.Executarea
fiilor
5.Aplicarea si
nivelarea
grundului
6.
Aplicarea
tinciului
7.Finisarea prin
dricuire

tencuiala
4,Respectarea
verticalitii, orizontalitii i planeitii
suprafeei tencuite

dozajelor
la refacerea corect
prepararea
a acesteia
mortarului
4.Executarea
greita a fiilor
5.Executarea
incorect
a
straturilor
tencuielii

16

Scule pentru executarea lucrrilor de tencuieli:

a - canciog; b mistrie; c mahala ptrat; d mahala lung; e dric; f
dric profilat; g drica dreptar; h dric de oel; i dreptare din lemn; j
dreptare metalice

Trasarea i executarea grundului la perei

a trasarea suprafeelor folosind fii verticale; b trasarea i
nivelarea grundului folosind fii orizontale; c reper metalic de
inventar; d netezirea grundului de tencuiala n cazul folosirii
dreptarului profilat si al reperelor metalice; 1 dreptar profilat; 2
reper metalic.

17