LICEUL TEORETIC Liviu Rebreanu , REPUBLICA MOLDOVA, 2016

REFERAT LA OBIECTUL
NOI SI LEGEA

LA TEMA:

PEDEAPSA PENAL

MOTTO:Orice tip de pedeaps, prevzut de Codul Penal, este

un beneficiu pentru societate.

A EFECTUAT: Jignea Cristian

A VERIFICAT: Chisaru Silvia.

1.Notiunea de Pedeapsa Penala

Pedeapsa constitue o sanctiune de drept penal ce consta intr-o masura de
constringere, aplicata de instanta judecatoreasca fata de persoanele vinovate de
savirsirea unei fapte socialmente periculoase, prevazuta de legea penala si
calificata respective ca infractiune.
Pedeapsa este principalul mijloc de realizare prin constringere a ordinii de drept
penal. Daca a fost incalcata ordinea legala(de drept) si este exclusa o alta
modalitate de a o restabili, ramine doar ca organele de drept ale statului sa
intevina imediat si sa aplice pedeapsa, dupa care va urma executarea ei. Numai
astfel poate avea loc reincadrarea in societate a infractorilor, transformarea
constiintei lor inapoiate. Incadrata intr-un ansamblu de mijloace menite sa apere
ordinea de drept, pedeapsa, in calitate de o ultima masura, devine indispensabila
de fiecare data, cind ordinea de drept este grav incalcata. In acest caz, pedeapsa
trebuie sa contribuie la asigurarea apararii sociale, la curmarea activitatii
infractionale si sa-i creeze infractorului asemenea imposibilitati ca el sa nu mai
comita noi infractiuni.

2.Scopurile pedepsei
Pedeapsa are drept scop: 1)prevenirea savirsirii de noi infractiuni atit din
partea condamnatului, cit si din partea altor pesoane;
2)corectarea si reeducarea condamnatilor in spiritul
atitudinii cinstite fata de munca, al respectarii stricte a legilor.
Constringerea este esenta sau natura pedepsei, preventia speciala si generalascopurile de baza ale ei, iar corectarea si reeducarea- metodele, caile de realizare
a scopurilor pedepsei. Educarea unui cetatean constient al societatii nu este o
functie proprie dreptului penal, ci aceasta apare ca un mijloc de prevenire a
infractiunii.

3.Categoriile de pedepse
Art. 21 C.P. al Republicii Moldova prevede urmatoarele categorii de
pedepse

PRINCIPALE

COMPLEMENTARE

Privatiunea de libertate.

Retragerea gradului militar sau special.

Munca corectionala fara privatiune de

libertate .
Privatiunea de dreptul de a ocupa anumite
functii sau de a exercita o anumita activitate.
Amenda.

Destituirea din functie.

Mustrarea publica.
Repartizarea intr-un batalion disciplinar.
Trimiterea la un preventoriu de educatie prin
munca.
Confiscare averii.

Confiscare averii.

Decaderea din drepturi parintesti.

Ridicarea contraechivalenta a mijlocului de

transport.

EXCEPTIONALE

Pedeapsa capitala ( cu moartea ).

4.Reflectii asupra Mottou-lui:

Orice tip de pedeapsa prevazuta de Codul Penal este un beneficiu
pentru societate
Cresterea numarului de infractiuni si a nivelului de criminalitate, cu care se
confrunta in ultimii zece ani majoritatea tarilor din lume, a determinat
comunitatea international sa reflecteze in modul cel mai serios asupra
probabilitatilor de a reactiona la acest fenomen si asupra modaliatilor de
tratare a infractorilor. Cu alte cuvinte, criminalitatea a devenit un fenomen
social cu caracter de masa si, ca urmare, o mare parte din populatie vine in
contact cu sistemul justitiei penale. In sensul aplanarii evolutiiei acestui
proces, legea penala prevede o serie de pedepse penale, integrate intr-un
sistem de pedepse, scopul carora (mentionat mai sus ) este, in fond,
prevenirea infractiunilor ulterioare, in cadrul societatii. Referitor la mottoul
mentionat mai sus, tind sa-mi expun parerea ca exista argumente atit in
favoarea, cit si in defavoarea asertiunii propuse.

ARGUMENTELE PRO:

Prin privatiunea de libertate (art.27 C.P.) infractorul este izolat de societatea,careia ii poate aduce
prejudicii in continuare. Plasat intr-un teritoriu specializat pe un termen stabilit de instanta de
judecata, infractorul isi va ispasi vina,concomitent urmind calea corectarii si a reeducarii
constiintei. Beneficiul societatii consta in micsorarea pericolului de infractiuni pe perioada
privatiunii de libertate a condamnatului.
Prin pedeapsa de munca corectionala, fara privatiune de libertate (art.27 C.P.), isi ispasesc vina
infractorii cu un pericol redus pentru societate, prin indeplinirea unor functii, fie la locul lui de
munca,fie in alt loc, doar in favoarea comunitatii si a statului. Astfel,rascumpararea prin munca a
infractiunii devine o lectie importanta dar folositoare pentru societate, care realizeaza ca pentru
orice fapta savirsita ilegal se plateste si prin munca,cu retinerea tuturor veniturilor. Cu atit mai
mult,munca este un element benefic societatii, ce permite recuperarea prejudiciului provocat prin
comiterea infractiunii.
Prin privarea de dreptul de a ocupa anumite functii (art.28 C.P.) sau prin destituirea din functie
(art.30 C.P.),in baza unor incalcari necuviincioase a acesteia, in cadrul societatii se perfectioneaza
sistemul de functionare a tuturor sferelor de activitate, care influenteaza direct economia si nivelul
de trai al societatii. Paralel,se elibereaza locuri de munca cadrelor noi si specializate in domeniu.

Comform legii, este inadmisibil inlocuirea privatiunii de libertate cu amenda,ceea ce sporeste

securitatea societatii in sensul ca infractorii periculosi,indiferent de situatia lor materiala,nu-si pot
amina pedeapsa platind amenda.
In scopul asigurarii caracterului personal al pedepsei confiscarii averii (art.33 C.P.) si, mai ales,
pentru a preveni consecintele sociale negative pe care o atare pedeapsa le-ar putea produce, legea
prevede ca anumite bunuri ale condamnatului sint exceptate de la confiscare. Se are in vedere
obiectele absolute necesare condamnatului si persoanelor pe care le intretine.
Beneficiile de care se bucura societatea de pe urma executiei oricarui tip de pedeapsa pervazuta
de C.P. sunt diverse, in conformitate cu diferite criterii luate in consideratie de instanta vis-a-vis de
pedeapsa infractorului.
In fond, pedepsele infractorilor urmeaza asigurarea securitatii in societate, protejarea victimelor si
respectarea drepturilor acestora,precum si promovarea in societate a ideii de respectare a legii.

ARGUMENTELE CONTRA:

Pedepsele privative de libertate au o serie de efecte negative, cum ar fi: influenta distructiva a
mediului de detentie asupra personalitatii individului, intreruperea legaturilor si relatiilor sale
sociale positive, pozitia de inferioritate in care este plasat individual dupa eliberare din detentie etc.
Pedeapsa penala amenda (art.29 c.P.),care consta intr-o suma de bani pe care condamnatul este
obligat sa o plateasca in contul statului, precum si confiscarea averii aduc daune societatii de ordin
material si financiar. Aceasta dauna se rasfringe asupra persoanelor intretinute de catre
condamnat,in caz ca exista, cum ar fi sotie,copii,parinti etc.
Daune de ordin moral asupra personalitatii vinovatului pot fi cauzate de asa pedepse: mustrarea
publica (art.31 C.P.), munca corectionala fara privatiune de libertate, retrogradarea in functie (art.34
C.P.),comform careia autorului i se poate retrage ordinele,medaliile si titlurile onorifice sau poate
suporta degradare militara. Prin aplicarea acestor forme de pedepse se exercita o influenta
preponderent negativa asupra psihicului condamnatului, afectindui-se pozitia sociala.
Amintind de victimele infractiunilor, o buna parte din acestea nu-si pot compensa prin sentinta
prejudiciile suportate. Astfel,pedeaspa aplicata infractorului nu beneficiaza cu nimic leziunile
corporale,pierderile materiale mari sau cele umane suportate de victime.
Masura exceptionala- pedeapsa cu moartea (art.22 C.P.),desi se prevede pentru infractiuni contra
statului, pentru omor premeditat, pentru viol cu urmari extreme de grave etc., are un caracter
nebenific societatii prin faptul ca reprezinta un o incalacare directa a dreptului la viata a oricarie
finite umane,prevazut in Art.3 de Declaratia Universala a Drepturilor Omului. In plus,erorile
comise la pronuntarea verdictului sunt ireparabile si pot fi citate numeroase exemple cind au fost
executate persoane nevinovate, uneori chiar in urma celor mai riguroase procese judiciare.

CONCLUZIE: Pedeapsa, sub orice forma prevazuta de Codul

Penal,inclusiv al Republicii Moldova, urmeaza sa instaureze o stare
de siguranta si securitate in societatea bintuita de infractiuni,paralel,
mizindu-se pe evolutia vietii sociale,politice,economice,individuale
etc. in directia valorilor morale umane si a valorilor drepturilor
omului. Gradul de complicitate a infractiunilor difera de la caz la caz,
precum si caracteristica pedepsei cuvenite. Din cauza acestor variatii
si diversitati de incalcari penale deducem atit beneficii, cit si situatii
malefice ce se rasfring asupra societatii statului.Este important ca
infractorii sa fie pedepsiti in modul corespunzator pentru infractiunea
comisa.Trebuie sa fie aplicate acele pedepse care ne permit sa
reducem recidiva,adica care abordeaza problemele ce fac persoana sa
comita infractiuni.De aceea subliniez ca amenintarea cu pedeapsa
prevazuta de lege nu ar fi eficienta ,daca ea,pedeapsa,n-ar fi aplicata
in mod efectiv fata de infractori. In acest sens mentionez importanta
rolului instantei de judecata si competenta altor organe de afaceri
interne.Insa raspunderea esentiala in directia eficacitatii sistemului de
pedepse penale o poarta societatea insasi,pentru ca societatea a creat
coruptia,a tolerat ideea de abuz de drepturi si de incalcare a ordinii
legale sau a principiilor morale,si tot societatea manifesta
indiferenta fata de diverse momente ce genereaza infractiunea.
Practica si realitatea demonstreaza ca nu doar infractiunile aduc
daune societatii, dar si mai toate tipurile de pedepse.

SURSE:
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptpenal/pedeapsa-penala/
http://www.referatele.com/referate/drept/online1/Noi-si-Legea--Pedeapsa-penala-si-tipurile-ei-referatele-com.php
http://lex.justice.md/viewdoc.php?
action=view&view=doc&id=333674&lang=1