Capitolul 3. Studiul solutiilor constructive posibile pentru S.V.

si alegerea variantei de proiectare

Schimbatorul de viteze este al doilea organ al transmisiei automobilului, in
sensul de transmitere a miscarii de la motor, avand urmatoarele functii:
de a transforma cuplul si turatia arborelui cotit astfel incat sa se obtina forta
de tractiune la roata necesara pornirii din loc a automobilului, atingerii
vitezei maxime si a depasirii diferitelor obstacole si neregularitati ale
drumului.
Sa permita deplasarea automobilului cu viteze reduse ce nu pot fi asigurate
de catre motorul cu ardere interna, care are turatia minima stabila relativ
mare.
face posibila deplasarea automobilului cu viteze reduse, ceea ce motorul cu
ardere interna nu poate face, din cauza ca nu poate functiona la o turatie mai
mica decat turatia minima stabila de functionare in sarcina.
permite schimbarea sensului de mers al automobilului, decuplarea prelungita
a motorului de transmisie la pornirea motorului sau in parcare sau la rulare
libera.
Cerintele transmisiilor pentru automobile:
Sa asigure performantele necesare de dinamicitate si de consum redus de
combustibil, prin utilizarea celei mai potrivite trepte precum si prin alegerea
numarului optim de trepte;
Sa fie simple si usor de comandat;
Sa functioneze fara zgomot;
Sa functioneze cu randament ridicat;
Sa aiba dimensiuni de gabarit si masa reduse;
Sa fie ieftine;
Sa fie sigure in functionare si sa necesite un service usor.
In cele ce urmeaza va fi prezentata solutia constructiva a unui schimbator de
viteze cu 2 arbori si motor amplasat transversal pe puntea fata a autovehicului.
Cutia de viteze cu 2 arbori sunt simple din punctul de vedere al proiectarii,
functioneaza cu zgomot redus si cu randament ridicat in treptele intermediare. Insa
cel mai important avantaj al acestora consta in dispunerea convenabila si

simplitatea constructiva la solutiile totul fata sau totul spate. Ca dezavantaj,

absenta prizei directe, fapt ce duce la solicitarea rotilor dintate si a lagarelor chiar
si in ultima treapta, ceea ce determina uzarea suplimentara a lor si cresterea
nivelului de zgomot.
Solutia prezentata contine 5 trepte de mers inainte si 1 de mers inapoi.
Schimbatorul de viteze este dispus intr-un carter comun cu diferentialul si cu
transmisia principala ce transmite puterea la cele 2 roti motoare ale puntii fata.
Randamentul unei astfel de solutii constructive este mai ridicat decat in
cazul unui schimbator de viteze cu 3 arbori, el avand in angrenare doar doua
perechi de roti dintate pentru formarea unei trepte de viteza, spre deosebire de
varianta cu 3 arbori, ce prezinta in permanenta trei perechi de roti dintate in
angrenare.
In figura 3.1 va fi prezentata o serie de scheme cinematice atat pentru
variantele constructive cu 2 arbori cat si pentru cele cu 3 arbori:

Fig 3.1 Schite ale transmisiilor utilizate la autovehicule

Schimbatorul de viteza ales este de tip monobloc si inglobeaza in aceeasi

carcasa si diferentialul, fiind prezentat in figurile 3.2 si 3.3:

Fig 3.2 Schimbator de viteze cu 2 arbori

Transmisia este dispusa transversal impreuna cu motorul. Schimbatorul de
viteza este de tipul celor cu 2 arbori si are 5 trepte de viteza de mers inainte
sincronizate, treapta a patra fiind cea de priza directa si o treapta de mers inapoi
nesincronizata. Mecanismul reductor se compune din doi arbori: primar si secundar
si un carter. Schimbatorul de viteza cu doi arbori este dispus intr-un carter comun
cu diferentialul si cu transmisia principala. Transmiterea momentului motor intre
cei doi arbori se face in toate treptele prin intermediul unui singur angrenaj de roti
dintate. De aceea randamentul unui astfel de schimbator de viteze este mai mare
comparativ cu schimbatorul de viteze cu trei arbori.

Fig 3.3 Schimbator de viteze cu 2 arbori

Diversele trepte ale cutie de viteze se obtin prin deplasarea pe arborele

secundar a sincronizatoarelor. La schimbatorul de viteze cu doi arbori se obtine o
treapta de pseudo priza directa prin cuplarea directa a treptei corespunzatoare cu
ajutorul sincronizatorului.
Treapta de mers inapoi utilizeaza un pinion suplimentar fara sincronizator
montat pe un arbore separat, dimensiunea pinionului fiind aleasa astfel incat sa se
obtina forta de tractiune necesara pentru mersul inapoi.