Thales din Milet (624 - 546 .Hr.

), dup cum afirm Proclus, ar fi cunoscut

teoremele privitoare la triunghiurile asemenea, cu ajutorul crora a msurat
deprtarea unui vas de la rmul mrii. De asemenea, tot cu ajutorul unor
teoreme de geometrie, el ar fi msurat nlimea marii piramide a lui Keops.

Astzi, sub numele de teorema lui Thales sunt cunoscute legturile care
exist ntr-o configuraie de cinci puncte, ABCDE, unde A, B, D sunt coliniare,
A, C, E sunt coliniare, iar DE este paralel cu BC.

De aici se pot lmuri mai departe asemnrea a dou triunghiuri (ase

puncte) i mai departe, asemnarea a dou figuri geometrice n spaiul
tridimensional sau cu mai multe dimensiuni. Se poate caracteriza o
geometrie prin atributul thalesian, indicnd c n acea geometrie
funcioneaz teorema lui Thales.

Pentru a demonstra teorema lui Thales este necesar noiunea de

comensurabilitate. Cu alte cuvinte, segmentele care intervin trebuie s aib
o msur comun, iar raportul lor trebuie s fie un numr raional.

Cum, n general, dou segmente nu sunt comensurabile, n geometria

modern apar noiunile de numr real, corp, spaiu vectorial,
transformare liniar i pn la urm omotetie (adic asemnare n cel
mai general caz), care pot valida teorema lui Thales i pentru alte triunghiuri
cu laturi incomensurabile.

DE || BC AD / DB = AE / EC
O paralel DE la baza BC a unui triunghi ABC mparte laturile AB i AC n
segmente proporionale