{© 2010 Istituto Geograticn De Agostin S p.A, Novara. All ights reserved {© 2010 Ere Pes, Bucuresti, Romania, Al rights reserved “aitor:Ciprian Ene “Traducere: Corina Gadiut® Reactor rina Voleinschi Tehnoredactor: Lorena Loni Programator Vid lordache Sunet: Niolae Lich tr Press Plata Frese Libore rt, sector 1, Bucurett Telefon: 031.405.53-29; 021.317.9048 Fax: 021.318.7028 ‘email: erpress@zappmobile.r0 ‘ercpresrdsmall Bem, facem bale, ne span pe dig, clitim tn mi, itn paste, prepari un ceai, wdimm plantele... las doar cliteva dintrelucrrile pe care nu leam putea face dact ‘nu am avea ap. Teal gant vreodac la astaé A deschide robinetul de aps sau a tura intra pabar conginutul une sticle sunt pentru noi gesturi obignuite, naturale, pe cate le execute fied ca rcar si ne im seam Viaga noastrd de i cu 2i ar fi foarte diferits dacd nu am avea ‘mere la dspozitie apa necesar, ag ef, de cele mal multe ori © Folosim Eiri teama cA into bund 2i sar putea termina, ‘Dar suntem eu adeviratsiguri ci apa este 0 esurs nepuizabilatarene tte era eter PCN CM be tNrar try pentru viag’, sit de obicei‘Apa marina reprezints 97% din total canittt de api de pe maint. Restul de 3% este ap dulce, ins dous treimi din acea DE UNDE PROVINE APA ee a in ata CARE CURGE LA ROBINET? acoperi necesititie se, imine dose apa cate plone sau zipadi, O parte din aceasta se vari in mare, purtat bsorbitl de ub foes de find de réuri si torent, in vreme ce alt parce este sol pint la o mare adSneime, slimentind panzelefreatie, Din qe °° Tera, apa este prezent in toate cele tei stiri carac BS ccristice, In atmosfert este dispersnts sub form de vapori (stare gazoas), in timp ce in stare solids, adic sub form de gheats, acopertteitori va i Intindei de ap oc , ajunge In ase nosste prin interme c (Antarctic, de exemplu) nc aga cum se Intéempi la Polul Nord). In sist stare lich, asadar apa devirats se glsest in mari acu gi ru, n freatc8 gin toate organismele vi ‘corpul nosey este aleitult fa mare parte din aps PBR ples teasAPA ESTE ACEEASI PENTRU TOTI? Noi nu suntem obisnui sé ecanomisim apa, Atunci cand avem newoe, este suficient s8 deschidem robinetal s1s¥ o folosim. D: toatl lumeat este acest cr valabil pentru Din picate nu. Resurcle hidrologice sunt distribuite neuniform pe suprafaa globului, Jn unele zone, apa aflact la dispoziia oamenilor cste extrem de abundents, pe cind alte regiuni sunt foarte aride. Zonele cele mai bogate in ap sunt cele in cae plows cel mai des, si anume zone de coast, cele aflate in apropierea Ecuato- rului sia guilor de virsare ale marilo Fhwvi. In schimb,regiunile din Ineriorl continentelor sunt cu mult mai are gt dispun de o cant tave inferloaré de ap due. Exist, de asemenca, numero ali factori care determing abundenta sa ipsa apelin diverse zone ale Tere Consecintele acesteidistrburiineuniforme sunt extrem de grave, cSch practic un milard de persoane din toatl lumea nu au apa potabils, pe cand alte dout millarde nu a o rezervi suficients. Majritatea acetor persoane se gisete In tarilestrace ale planete Ai petra lista cu atvitiile cotidiene care necesch apa Ei bine, acum Sncearc si te gindestt cum al putea se indeplinegti dacs at aves Ia ispozite mat putin de tei iti de aps pe 2i, asa cum este cazul locuitorlor din efteva trial lumi ~\W EFECTELE POLUARII Pralblema nu consts doar in ipsa or insuficenta ape, ct iim lpea apet curate, Réuile gi lacurile sunt din ce tn ce mal poluate, asadar nu pot utlizate ca resurse hidrologce. In schimb, apa din pinza feats, desi mai putin poluat decat cea de Ia suprafas ca vurmare a efeculu de fie al plmantulu, se dovedegte afi de multe ori extrem de murda ‘Aceasta est o lth problems foarte intlnits fn file sirace, unde bolle se rispndese ca urate a calitii proaste a resurselor hidrologce. fn flecare 2,5 000 de copi din toats arses mor din cauza bolilor ansmise prin apa contaminatal Dar care sunt cauzcle polutii ape? Principat inamici" a ruilor gi lacurilor sunt scurgerile din refeaua de canaizare a oraelor, emisile gi substanpele chimice produse in industrie, recur si pesticdele sl ert cldele uilizate in agriculkurs. Toate acete oSvuti ru murdérese doar rile si laurie, «i ptrund gin so, ajungind in pinzafreaticO RESURSA LIMITATA CEVA SE SCHIMBAde santae publics Cd, dips cea Kot ution ap auge i now In medi nconjuritor, ea nu tebule of cepezice un percal penr alte poste intebuini, fe ele publice sna prnate -Salvgardates ael impli efortut consistent pei 2 sine, forma pecalilr informacea public | pps este un patrimony commun a cru valoare cues | Bite india ca expostarenresurselor de ap se fc fs fut de bil atu, su de rstrative sa polite. Apa nu are fomtee, Ea ete resurs omun, a cre octoie se face prin cooperaze intentionalCATEVA REGULI PENTRU A AJUTA APA mn dus sau cind ne apa st curg inti: este » robinetl in timp ce ne sSpunim. Il vom + Si economisim pe cit posbil apa minis pe ding,