1.2.

Mediul familial si ngrijirea alternativa

Familia reprezinta unitatea de baza a societatii, un mediu unde copilul poate

beneficia de
protectia si de asistenta de care are nevoie, pentru a-si putea ndeplini rolul n
societate. ntr-un
mediu cald plin de iubire, ntelegere si siguranta copilul poate fi pregatit sa
traiasca independent si
responsabil , devenind o persoana educata n spiritul pacii, demnitatii,
libertatii.
Conform Conventiei fiecare copil are dreptul la o familie, dreptul de a-si
cunoaste parintii si de a fi ngrijit de acestia. Ambii parinti au obligatii s i
sunt
responsabili pentru cresterea copilului. Ei sunt obligati sa supravegheze
copilul, sa l respecte ca
persoana, sa l informeze despre toate problemele care l privesc s i sa
coopereze cu autoritatile care
se ocupa de protectia drepturilor copilului.
parintesti se realizeaza pe

Exercitarea drepturilor

baza principiului interesul superior al copilului. Parintii prin ngrijire, educatie

trebuie sa
asigure copilului un nivel de trai adecvat pentru dezvoltarea armonioasa a
acestuia.
Copilul nu poate fi separat de parintii sai mpotriva vointei acestuia,
exceptnd cazurile cnd
autoritatile decid acest lucru pe baza legii si n interesul superior al copilului.
Copilul lipsit temporar sau permanent de mediul familial are dreptul la
protectie si
asistenta speciala din partea statului. Aceasta protectie alternativa poate
include plasamentul
familial, adoptia sau plasarea la o institutie de ngrijire a copilului. n alegerea
oricarei modalitati
autoritatile vor tine cont de necesitatea continuitatii n educare, de originea
etnica, religioasa,
culturala s i lingvistica a copilului.

1.2.3

Sa na tatea si buna starea copilului

Copiii au dreptul la cea mai buna stare de sanatate posibila, respectiv are
dreptul de a
beneficia de serviciile medicale si de recuperare
Statele parti vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectiva a acestui
drept s i, n mod
deosebit, vor lua masurile corespunzatoare pentru:
a) reducerea mortalitatii infantile si a celei n rndul copiilor;
b) asigurarea asistentei medicale s i a masurilor de ocrotire a sanatatii
pentru toti copiii, cu accent
pe dezvoltarea masurilor primare de ocrotire a sanatatii;
c) combaterea maladiilor si a malnutritiei, inclusiv n cadrul masurilor
primare de ocrotire a
sanatatii, recurgnd, printre altele, la tehnologii accesibile si la aprovizionarea
cu alimente nutritive
s i cu apa potabila, lund n considerare pericolele si riscurile de poluare a
mediului natural;
d) asigurarea ocrotirii sanatatii mamelor n perioada pre- si postnatala;
e) asigurarea ca toate segmentele societatii, n mod deosebit parintii si
copiii, sunt informate, au
acces la educatie s i sunt sprijinite n folosirea cunostintelor de baza despre
sanatatea si alimentatia
copilului, despre avantajele alaptarii, ale igienei si salubritatii mediului
nconjurator s i ale prevenirii
accidentelor;
f) crearea serviciilor de medicina preventiva, de ndrumare a parintilor si de
planificare familiala,
s i asigurarea educatiei n aceste domenii.

Statele parti vor lua toate masurile eficiente corespunzatoare, n vederea

abolirii practicilor
traditionale daunatoare sanatatii copiilor.
Statele parti se angajeaza sa favorizeze s i sa ncurajeze cooperarea
internationala n
vederea asigurarii, n mod progresiv, a deplinei nfaptuiri a dreptului
recunoscut n prezentul articol.
n aceasta privinta se va tine seama, n mod deosebit, de nevoile tarilor n
curs de dezvoltare.
Autoritatile vor lua
psihologica,

masurile necesare pentru recuperarea fizica

si

reintegrarea sociala a copiilor care au fost victimele unor neglijente,

exploatari, abuzuri, pedeapse,
torturi sau tratamente crude, inumane. Copilul are dreptul de a beneficia de
un nivel de trai care sa
permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala
beneficiaza de asistenta

si sociala. Ei

sociala si de asigurari sociale, iar n cazul n care parintii nu pot asigura

satisfacerea nevoilor
minime, nu pot oferi copiilor un trai decent, vor solicita acordarea unui
suport financiar.
Copilul handicap are nevoie de grijiri speciale, de aceea legea le asigura
acele drepturi
care ofera o viata decenta, demna, care sa le favorizeze autonomia si sa le
faciliteze participarea
activa la viata comunitatii. Drepturile copilului handicap sunt: dreptul la
educatie, recuperare,
recompensare, reabilitare si integrare, adaptate posibilitatilor proprii n
vederea dezvoltarii
personalitatii sale.
Sanatatea si bunastarea copilului trebuie urmarite cu perseverenta,
deoarece copilul
reprezinta viitorul. Daca un copil creste sanatos devine o persoana matura si
poate ndeplini toate
functiile biologice, sociale, psihice. O societate cu indivizi sanatosi poate face
fata oricarei situatii
aparute.

Importanta educarii parintilor ct si a copiilor este foarte importanta,

deoarece prin
alimentatie potrivita, prin respectarea normelor de igiena, respectiv printrun mod de viata adecvat
starea de sanatate poate fi obtinuta si mentinuta.

Prevenirea separarii copilului de parint i s i protect ia speciala a copilului separat de parinti

:
. Cresterea capacitatii autoritatilor administratiei publice locale n asumarea problematicii
copiilor din punct de vedere financiar, al profesionalizarii resurselor umane si
dezvoltarii serviciilor n functie de nevoile specifice identificate;
. Cresterea numarului de servicii de prevenire a separarii copilului de parinti nfiintate la
nivelul comunitatilor locale n vederea apropierii serviciilor de beneficiari;
. Cresterea eficientei parteneriatelor centrale si locale, interinstitutionale, public-private,
inclusiv prin crearea cadrului legal necesar pentru contractarea serviciilor sociale
publice pentru copii de catre organismele private acreditate;

11

. Cresterea numarului de servicii rezidentiale pe model familial, inclusiv institutii

modulate
concomitent cu scaderea numarului institutiilor de tip clasic, precum si a serviciilor
rezidentiale cu numar peste 100 de copii;
. Scaderea numarului de copii parasiti de parinti n unitatile sanitare;
. Cresterea calitatii serviciilor prin dezvoltarea sistemului de standardizare, acreditare,
licentiere si inspectie;

. Dezvoltarea s i diversificarea serviciilor de tip familial;

. Scaderea duratei de sedere a copiilor n sistemul de protectie speciala prin realizarea
cadrului legal necesar pentru integrarea copilului separat de familia sa ntr-un mediu
stabil permanent n cel mai scurt timp posibil de la luarea sa n evidenta n cadrul
sistemului de protectie a copilului;
. Cresterea numarului de servicii specializate pentru copiii separati de parinti care necesita
o
atentie speciala (copiii strazii, copiii delincventi, copiii cu dizabilitati, HIV/SIDA si
boli
cronice grave/terminale, tinerii) concomitent cu diversificarea acestor servicii.

2. Rolul familiei n educatia copilului

Copilul mic, dupa nas tere este nconjurat de familie, care devine astfel primul si cel mai
important factor educational al copilului. Rolul familiei n zilele noastre s-a schimbat. Odata cu
proclamarea emancipatiei feminine a scazut valoarea maternitatii. Femeile nu se mai straduiesc sa
devina mame ci, n interesul carierei, si umple mintea, inima s i timpul cu "cunostinte" si daca
sunt
n asteptarea unui copil se confrunta cu propriul conflict: Cariera sau maternitate?
de

Din pacate

multe ori alegerea este influentata de drepturile femeilor la "egalitate" si "libertate" si copilasii,
embrionii nenascuti sunt avortati, ucis i. Lumea acestor oameni nenascuti devine tot mai mare si
mai
mare. Guvernul estimeaza ca anual se efectueaza ntre 12.000 si 13.000 de avorturi. Cifrele
sugereaza faptul ca una din noua sarcini se ncheie cu un avort.
Daca totusi copilul se nas te, lipsesc legaturile corporale, de exemplu timpul alaptarii se scurteaza
sau lipseste n totalitate.
Cercetarile psihologice au aratat ca la cei mai multi adolescenti antisociali si adulti
infractori, n majoritate se afla cei care au crescut ori fara mama ori fara iubire de mama.

Apartenenta la mama apare ca o necesitate de siguranta pentru copilul nou nascut, iar lipsa ei
provoaca nesiguranta si tensiune.
Nu numai rolul mamei ci si al tatalui s-a schimbat. n zilele noastre sunt multi "tati n
umbra", care doar cu trupul sunt prezenti n familie: se uita la televizor, citesc ziarul sau dorm si
n
situatii de criza bat cu pumnul n masa, ngrozind copiii si familia. Sunt si tati, care din cauze
financiare, pentru binele familiei accepta mai multe locuri de munca si lucreaza toata ziua. Acesti
tati sunt mai constienti mai responsabili, dar responsabilitatea lor de multe ori este ghidata din
necesitate financiara.
Psihanalistul Mitscherlich spune ca societatea europeana este o societate fara tata, divorturi, copii nascuti n afara casatoriei- adica multi copii nu-si cunosc tatal, eventual din vedere
s i nu au posibilitatea de a cunoaste ce este "barbatul". Exemplul patern nu-l vede nici la gradinita,
mai rar n scoala primara s i idealul l alege din televizor, eventual lecturi, unde barbati puternici
prin
constitutie, cu forta rezolva situatiile de conflict , exemplu: Rambo, Superman, etc.
Pentru copil are o importanta majora dezvoltarea spirituala n familie. Parintii, deoarece au
dat viata copiilor lor, au obligatia de a-i educa, si de aceea trebuie considerati primii si principalii
lor educatori. Aceasta functie educativa a lor este att de importanta nct, acolo unde lipseste, cu
greu poate fi suplinita.
Familia este, asadar, prima scoala a virtutilor sociale de care nici o societate nu se poate lipsi.
Viziunea sanatoasa asupra copilului s i educatia morala corecta se poate asigura numai
atunci daca parintii n cadrul casatoriei construiesc educarea copilului pe sentimentul de ncredere
si
siguranta ntr-o iubire reciproca, care asigura armonia familiei.

Importanta familiei n procesul de nvat are

(articol

editat de Emilia Manea)

Cercetari recente asupra dezvoltarii creierului uman au demonstrat ca parintii sunt ntr-adevar
primii
"profesori" ai copiilor lor. Tot ceea ce parintii fac sau nu fac n mod obisnuit se va regasi mai
trziu

si n obiceiurile copiilor. De exemplu, copilul caruia i se citesc n mod curent povesti va dovedi
mai
trziu un interes mai mare pentru citit. Din pacate nsa, nu prea multi parinti si fac timp pentru a
le
citi copiilor poves ti n fiecare zi.
Dupa primii trei ani de viata, creierul copilului ajunge pna la 90% din greutatea unui
creier de adult, asa ca nu-i de mirare ca n acesti trei ani copilul s i dezvolta capacitatea de
nvatare.
Atunci cnd parintii le vorbesc, le cnta sau le citesc copiilor, creierul este realmente "pe
receptie",
adica se creeaza legaturi noi ntre celulele nervoase, iar legaturile vechi se ntaresc. Acest proces
de
dezvoltare a creierului trebuie sustinut nu numai printr-o alimentatie adecvata copiilor ci si printro
buna stimulare a simturilor (auz, vaz etc.).

14

Atitudinea pozitiva a parintilor fata de literatura si de citit n sine este de asemenea un

factor ajutator n procesul de nvatare, chiar si numai prin entuziasmul aratat de parinti pentru
carti.
Copiii care s i vad parintii citind cu placere vor nvata astfel ca cititul este ceva distractiv s i vor
fi
mai trziu receptivi la nvatarea lui n s coala.
Orice parinte trebuie sa nteleaga ca joaca este de fapt "munca" copilului, iar nvatarea este
mai usoara cu ajutorul jocului. Ideile originale nu sunt de lepadat, asa ca ncurajati-l/ajutati-l pe
copil sa nvete o poezioara un cntecel sau chiar sa "regizeze" o mica piesa de teatru pentru
familie.
Doctorii ncurajeaza cititul povestilor de catre parinti, ca pe o adevarata metoda de stabilire a

legaturilor dintre parinte si copil. n plus, cititul povestilor sau rasfoirea mpreuna a unei carti cu
poze pentru copii da prilejul petrecerii unor clipe fericite mpreuna cu copiii. Parintii nu sunt nsa
singurele persoane care-i pot citi copilului, mai ales daca programul lor este ncarcat. Bunicii sau
orice alta persoana care se ocupa de copil i pot citi acestuia sau chiar sa-i spuna povesti.
Des i exista un mare numar de programe de televiziune destinate copiilor, s-a dovedit ca
vocabularul folosit n astfel de emisiuni este mult mai redus comparativ cu cel dintr-o carte cu
povesti obisnuita. n plus, timpul petrecut de un copil la televizor ntr-o zi este echivalent cu
timpul
alocat ntr-o saptamna cititului de placere. n consecinta este bine ca cititul si uitatul la televizor
sa
fie echilibrate, cel putin pentru copiii mici mai ales n favoarea cititului. Chiar si n cazul n care
exista programe educative pentru copii la televizor, din pacate nu toti parintii opteaza pentru
acestea.

B. SERVICII REZIDENTIALE 1. Beneficiari a)copiii separati temporar sau definitiv, de

parintii lor, ca urmare a stabilirii in conditiile legii a masurii plasamentului in aceste servicii;
b)copiii pentru care a fost dispus, in conditiile legii, plasamentul in regim de urgenta c)tinerii
care au implinit varsta de 18 ani si beneficiaza de protectie speciala d)cuplurile mama copil,
in situatia constatarii riscului de abandon al copilului din motive neimputabile parintelui sau
in situatia includerii acestuia intr-un program de restabilire a legaturilor familiale 2. Atributii
a)asigura cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul si conditiile igienico-sanitare necesare
protectiei speciale a copiilor, tinerilor si , dupa caz, mamelor care beneficiaza de acest tip de
serviciu, in functie de nevoile si de caracteristicile fiecarei categorii de beneficiari b)asigura,
dupa caz, supravegherea starii de sanatate, asistenta medicala , recuperarea, ingrijire si
supraveghere permanenta a beneficiarilor c)asigura paza si securitatea beneficiarilor d)asigura
beneficiarilor protectie si asistenta in cunoasterea si exercitarea drepturilor lor e)asigura
accesul beneficiarilor la educatie, informare, cultura f)asigura educatia informala si
nonformala a beneficiarilor, in vederea asimilarii cunostintelor si a deprinderilor necesare
integrarii sociale g)asigura socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relatiilor cu comunitatea
h)asigura climatul favorabil dezvoltarii personalitatii i)asigura participarea beneficiarilor la
activitati de grup si la programe individualizate, adaptate nevoilor si caracteristicilor j)asigura
interventie de specialitate k)contribuire la realizarea obiectivelorcuprinse in planul
individualizat de protectie l)asigura posibilitati de petrecere a timpului liber.

C. SERVICII DE TIP FAMILIAL

1. Beneficiari
a)copiii pentru care urmeaza a fi instituita tutela, in conditiile legii;

b)copiii fata de care a fost stabilita, in conditiile legii, incredintarea in vederea adoptiei;
c)copiii separati, temporar sau definitiv, de parintii lor, ca urmare a stabilirii , in conditiile
legii, a masurii plasamentului;
d)copiii pentru care a fost dispus , in conditiile legii, plasamentul in regim de urgenta;
e)tinerii care au implinit varsta de 18 ani si care beneficiaza, in conditiile legii, de protectie
speciala.
2. Atributii
a)formarea, informarea si sustinerea adecvata a familiei substitutive pentru ingrijirea
copilului;
b)evaluarea periodica a nevoilor copilului si revizuirea planului individualizat de protectie in
concordanta cu acestea;
c)mentinerea de catre copil a relatiilor cu familia naturala si cu alte persoane importante din
viata acestuia;
d)prioritate acordata interesului superior al copilului in toate deciziile luate de familia
substitutiva care afecteaza copilul;
e)implicarea altor specialisti de catre familia substitutiva atunci cand nevoile copilului o cer;
f)respectarea de catre familia substitutiva a drepturilor si demnitatii copilului;
g)oferirea de ingrijiri individuale copilului si protectia copilului impotriva abuzurilor ,
exploatarii si neglijentei;
h)sustinerea de catre familia substitutiva a exercitarii de catre copil a drepturilor sale in
conformitate cu capacitatile in dezvoltare ale copilului;
i)mentinerea fratilor impreuna ;
j)desfasurarea de activitati in vederea integrarii sau reintegrarii in familia naturala, extinsa sau
substitutiva.

Miftode, V. (coord.), Dimensiuni ale asistentei sociale: forme si strategii de protectie a

grupurilor defavorizate, Botosani, Eidos 1995