Universitatea Babes-Bolyai

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Masterat Managementul Serviciilor Sociale

Comuna Bobota
Studenta: Petrean Adina Georgeta

Decembrie, 2!"
#lu$- %a&oca
Comuna Bobota
Prezentare generala
#omuna Bobota este ase'ata in &artea de nord-vest a $udetului Sala$, la o distanta de
"( )m de resedinta $udetului - munici&iul *alau, si 2" )m +ata de Simleu Silvaniei - cel mai
a&ro&iat oras, -cu&a o su&ra+ata de ./,0" )m&, ceea ce re&re'inta !,/1 din su&ra+ata totala a
$udetului,
Are 2n com&onen34 urmatoarele localita3i:
Bobota - sat re5edin34 de comun4
Der5ida
*alnoc
Comuna se invecineaza cu:
- la nord - comunele Su&uru de 6os si Sacaseni, $udetul Satu Mare7
- la vest - comuna #e8al, $udetul Satu Mare7
- la sud-vest - comuna #amar7
- la sud - comunele Sarmasag, Maieriste si #arastelec7
- la est - comuna #8iesd,
Bobota 2n 9arta :ose+in4 a ;ransilvaniei,
Scurt istoric
:n documente, localitatea Bobota a&are &omenita &rima data in <egistrul de la -radea,
in anul !2= sub numele de Dobur, :n decursul anilor, a&are in diverse documente si sub di+erite
denumiri: !2!( - >illa Babud, !2.2 - Babuti, !(2? - Bibot8ele)e, !(?/ - Babodt8ele)e, !=! -
Bobatele), !?= - %agy Dersida, a&arand &entru &rima data cu denumirea actuala in anul !0"/,
Du&a cum se arata in monogra+ia Sala$ului @!/0A de D, Stoica si :,P, Ba'ar, Bobota este unul
din cele mai vec8i sate romanesti din aceasta &arte a $udetului, locuitorii +iind in cursul anilor
nobili si iobagi,
- alta localitate a comunei, care a avut o im&ortanta mare intre secolele C:::-C>:, este
satul *alnoc, amintit &rima data in anul !2= sub numele de *unuc8y, A&roa&e de localitate era
#etatea *ona), a gro+ilor *anuc8i, de unde &rovine si numele satului, :n cetate, era o+iciul
salinar, de unde se a&rovi'iona toata Ungaria cu sare, #ea mai mare &arte a cetatenilor sunt de
&arere ca *alnoc era ca&itala comitatului Solnoc, Aici se &astrea'a urme ar8eologice vi'ibile,
circumvalatii asemanatoare cu cele ale castrului de la Dabaca, desco&erindu-se si un &ut vertical
si o rami+icatie ori'ontala a acestuia,
#ealalta localitate a comunei, Dersida, este mentionata &entru &rima data in anul !"(/,
sub numele de Der'sida, iar intre anii !2=-!2"= a&are cu denumirea Dobur, des&re care
istoricul Petri Mor sustine ca ar +i o denumire a localitatii Dersida, :n Dersida este mentionata
in documente eDistenta unei biserici de lemn datand din !.,
Relieful &redominant al comunei este deluros si a&artine De&resiunii Sala$ului,
Hidrografic, teritoriul comunei se incadrea'a in ba'inul raului #rasna si este traversat de la sud
la nord de acesta si de la vest la est de &araiele *anicel si 9ent,
Solurile s&eci+ice sunt soluri silvistre @brune si brunroscate de &adureA, in 'ona satelor *alnoc si
Bobota si soluri aluvionare in lunca #rasnei,
Vegetatia 'onei are ca nota caracteristica intercalarea su&ra+etelor &aduroase cu cele de &a$isti si
terenuri agricole, S&eciile &redominante de arbori sunt: +agul, gorunul, car&enul, &altinul de
cam&, teiul, +rasinul, ulmul, &arul &aduret etc, Printre s&eciile de arbusti se intalnesc: vornicerul,
socul rosu si socul negru, cornul, alunul, singerul etc, Stratul ierbos al &adurilor este +ormat din
vranita, ur'ica moarta, leurda, &recum si mur, rogo',
Animalele intalnite aici sunt lu&ul, mistretul, ca&rioara, vie'urele, veverita, ie&urele, vul&ea etc,,
la care se adauga un numar mare de &asari, cum ar +i: &itigoiul, gaita, mierla, ciocanitoarea, uliul,
cucul, vrabia, bu+nita etc, :n a&ele raului #rasna se gasesc &esti s&eci+ici 'onelor de deal ca de
eDem&lu: mreaua, cleanul si +oarte rar, somnul, :n &erioada de &rimavara, &estii &atrund si &e
vaile laterale, in s&ecial &e *anicel,
Clima din 'ona comunei se incadrea'a in ti&ul de climat tem&erat-continental, >anturile
&redominante bat din sectorul vestic,
Populatia. #a unitate administrativ-teritoriala, comuna Bobota are in com&onenta " sate:
Bobota - resedinta de comuna, *alnoc si Dersida, Po&ulatia totala a comunei este de (!"/
locuitori, ceea ce re&re'inta a&roD, !,?. din &o&ulatia $udetului, Po&ula3ia comunei numara la
ultimul recens4mEnt ("! de locuitori, avEnd o structur4 etnic4 du&a cum urmea'4: 0=,.!1 sunt
romEni, ,/!1 mag8iari, !","2 1 rromi 5i ,!.1 alte na3ionalita3i, <eligia &redominant4 este
cea ortodoD4, +iind urmat4 ca r4s&Endire de cea &enticostal4, ba&tist4 5i martorii lui :e8ova, &e
ra'a comunei eDistEnd = biserici ortodoDe, o biseric4 &enticostal4 5i una ba&tist4,
Po&ulatia comunei nu este tocmai imbatranita, in continuare se +ormea'a noi +amilii
tinere tocmai &entru ca in a&ro&ierea comunei se a+la orasul Simleu Silvaniei care le o+era
acestora locuri de munca , &e langa agricultura +oarte &racticata aici,
Problema sociala in aceasta comunitate este alcoolismul intalnit intr-o mare masura in
'onele rurale, %u eDista vandalism , nici co&ii ai stra'ii , nici caini vagabon'i, Mai eDista si acte
de violenta in +amilii , nu in numar mare, acestea +iind ascunse in general de va'ul celorlalti,
Bocuitorii din Bobota sunt multumiti de serviciile o+erite de comunitate ,Daca ar +ii sa
adauge ceva acestea ar +i canali'are ,a&a si ga', dar toti +iind de acord cu &arerea ca &rimaria este
cea ca&abila sa re'olve aceste &robleme , lucru care se si observa din &roiectele reali'ate si
&ro&use &entru viitor de catre aceasta:
<eabilitare cladire #abinet Medical Medicina De Familie din localitatea Dersida
2/ F F:%AB:*A;
<eabilitare cladire #abinete Medicale din localitatea Bobota
2/ F F:%AB:*A;
<eabilitare stra'i in comuna Bobota in lungime de !,=0 m
2/ -2! F F:%AB:*A;
:m&re$muire teren de +otbal Bobota
2! F F:%AB:*A;
As+altarea Drumului 6udetean Bobota F *alnoc
2!!- F:%AB:*A;
#onstruirea unei ba'e s&ortive in localitatea Bobota
2! F 2!2- GCG#U;:G
P<-:G#;G P<-PUSG PG%;<U >::;-<
Alimentare cu a&a si canali'are in localitatile Bobota si Dersida
Moderni'are drumuri comunale
<estaurarea Bisericii de lemn din localitatea *alnoc
Educatie, #omuna Bobota dis&une de trei gradinite si trei scoli generale cu clasele :->::: situate
in satele Bobota, Dersida si *alnoc,
Grdini cu program normal, sat BOBOTA
Grdini cu program normal, sat ZALNOC
Grdini cu program normal, sat DERDA
coala cu clas!l! "#, sat ZALNOC
coala cu clas!l! "#, sat DERDA
coala cu clas!l! "# $G%!org%! incai & , sat
BOBOTA
Sanatate.
:n comuna eDista 2 dis&ensare umane, o +armacie si un cabinet stomatologic,
Cai de acces. Begatura comunei cu &rinci&alele centre urbane se reali'ea'a, &e cale rutiera, &e
drumul Guro&ean G0! *alau-Satu Mare, care traversea'a comuna &e o distanta de / )m si trece
&rin satul Bobota, Accesul satelor comunei catre centrul de comuna se +ace &rin drumul $udetean
D6 !!B Sarmasag-Dersida-*alnoc-#amar, care are o lungime de !(,? )m &e teritoriul comunei,
#omuna este traversata &e o distanta de / )m de calea +erata, &e traseul *alau-#arei, eDistand o
8alta in satul Dersida,
Economia,
De'voltarea socio-economic4 a comunei Bobota du&a <evolu3ie a +ost si este un &roces
lent, bulversat de restructurarea minier4 care era de +a&t activitatea s&eci+ic4 in comun4, care a
lasat in urm4 =2 de 5omeri si tot atEtea +amilii +4r4 venituri,
Prin m4suri tem&orare de &rotec3ie social4 5i &reocu&area &entru identi+icarea de solu3ii,
administra3ia local4 5i $ude3eana a sto&at &ar3ial du&4 anul 2 declinul general al comunei,
-dat4 cu +acilita3ile a&4rute &entru investitori se &roduc muta3ii semni+icative 2n con+igura3ia
economic4 a comunei si anume:
- num4rul +irmelor care 25i des+45oar4 activitatea este 2n cre5tere7
- o &arte din +irmele eDistente 25i m4resc ca&acitatea de &roduc3ie7
- o &arte din +irme 25i sc8imb4 &ro&rietarii 5i &ro+ilul, trecEnd la &roduc3ii intensive7
- a&ar +irme noi cu gam4 variat4 de &roduse7
- comer3ul 5i deservirea &o&ula3iei cunoa5te o de'voltare cores&un'4toare7
Hn &re'ent &e teritoriul comunei 25i des+45oara activitatea un num4r de ( de
2ntre&rin'4tori7
Princi&alele &roduse ob3inute de +irmele care 25i des+45oar4 activitatea 2n comuna Bobota
sunt: c4rbune, argil4 mobile, geamuri termo&an, &roduse lactate, ciu&erci, iar cele mai im&ortante
+irme sunt: S,# Glite S,A , S,#, Pro+il Glass S<B, S,#, Mavas S<B,, S,#, Maia #om S<B,
S#, #ostedo S<B
<esursele naturale de care comuna dis&une si care &ot +i valori+icate: carbune
@lignitA, argila de buna calitate, nisi& aluvionar si a&a minerala +eruginoasa, sul+atata si
bicarbonata, Aceste a&e minerale au +ost valori+icate in cadrul bailor din satul *alnoc, a'i
a+landu-se in degradare, dar care, &rin reali'area unor investitii &ot +i redesc8ise, Bocul de
am&lasare a bailor *alnoc este la 0 )m de drumul Guro&ean G0!, legatura reali'andu-se &rin
drumul $udetean D6 !!B: #amar-Bobota-Sarmasag,
Din &4cate terenurile agricole 2n su&ra+a34 de (=" 8a,sunt nelucrate 2ntr-o &ro&or3ie
de .1,
urism.#u o bogat4 'estre cultural4 5i s&iritual4, cu tradi3iile 5i obiceiurile ei, la care se adaug4
+rumuse3ile 5i resursele naturale ale 'onei, comuna &oate +i un &unct turistic interesant,
- &roblem4 2nca nere'olvat4 2n acest sens este re&re'entat4 de unita3ile de ca'are,
comuna nedis&unEnd de o ba'4 8otelier4 sau de &ensiuni agroturistice, #omuna Bobota este o
comun4 cu un bogat trecut istoric si cultural, *estrea istoric4, etnogra+ic4, resursele naturale,
i'vorul sul+uros Bobota, i'voarele +eruginoase Bobota 5i *alnoc, &re'en3a lalelei &estri3e,
bisericile din lemn din Dersida 5i *alnoc, #entrul #ultural, FEntana lui Sincai, #imitirul Groilor,
Masa Pinti , Mu'eul Sincai-#o&osu 5i toate celelalte locuri 2nc4rcate de istorie constituie reale 5i
valoroase o&ortunita3i &entru de'voltarea 2n 'on4 a agroturismului, Sigur c4 marile &ers&ective
agroturistice &e care le are 2i con+er4 comunei Bobota o garan3ie &entru de'voltarea sa , cu
r4s+rEngeri nemi$locite &entru mai binele comunita3ii locale, Sub as&ect turistic, i'voarele
minerale sul+uroase la *alnoc, cu binecunoscutele e+ecte tera&eutice, &rintr-o eD&loatare ra3ional4
5i o dotare cores&un'4toare, ar &utea +ace din aceasta localitate un im&ortant centru turistic-
balnear
Dovada a trecutului 'buciumat al romanilor stau monumentele istorice si ar8itecturale, siturile
ar8eologice, care &ot +i gasite a'i si &e meleagurile comunei Bobota, du&a cum urmea'a:
Asezare din epoca bronzului - la sud-est de satul Bobota, locul numit Ba Dambul
<otund, &e malul stang al raului #rasna7
Asezare din epoca bronzului - locul numit Dealul lui Balota, in 'ona satului Bobota7
Cimitirul vec!i - morminte cultice in locul numit #oasta Sorliti7
"epozit fusilier si situri preistorice - in locul numit >alea Pesterii7
Biserica de lemn Sfintii Ar!ang!eli - din Dersida7
Biserica de lemn Sfintii Ar!ang!eli - din *alnoc7
Biserica Sfintii Ar!ang!eli #i!ail si $avril - situata in satul Bobota7
Cetatea medievala Padurea C!e%i - din *alnoc7
&antana lui $!eorg!e Sincai - situata &e drumul Guro&ean G0!, imediat du&a intrarea in
localitatea Bobota7
#uzeul Sincai'Coposu - situat in satul Bobota7
Casa memoriala Corneliu Coposu - situata in localitatea Bobota7
roita de lemn - reali'ata de mesteri maramureseni, ridicata in cinstea $ert+ei aduse de
catre locuitorii comunei Bobota in celd e-al doilea <a'boi Mondial7
Sarbatori locale. Alaturi de obiceiurile legate de sarbatorile de #raciun, Anul %ou, Pasti
si Bobotea'a, &recum si de momentele im&ortante din viata omului: nastere, casatorie, moarte, in
localitatea Bobota sunt organi'ate in +iecare an, in data de (') noiembrie, *ilele Comunei
Bobota, -riginalitatea creatiei &o&ulare in aceasta 'ona se caracteri'ea'a &rin $ocurile &o&ulare
batranesti din satul Dersida, necunoscute in aceasta +orma &ana in &re'ent, in alte locuri din tara,
#a o bucurie &entru tinerii comunei, in comuna Bobota eDista si o Discoteca, desc8isa la
+iecare s+arsit de sa&tamana , loc in care se creea'a noi relatii sociale tocmai &entru ca in aceasta
discoteca , care este destul de mare, vin tineri si din alte localitati, ba c8iar din orasele *alau si
Simleu Silvaniei,
Bibliogra+ie :
http://www.primariabobota.ro/