APARATE DE JOASA SI INALTA TENSIUNE

5.1. Marimile caracteristice ale unui aparat electric.

Aparatele electrice sunt produse electrotehnice de constructie relativ complexa care nu
sunt nici surse nici consumatori de energie electrica, ci au numai rolul de a supraveghea
si de a determina desfasurarea normala a transportului de energie de la surse la
consumatori.
Marimi nominale mai semnificative pentru aparatele electrice:
Tensiunea nominala - este valoarea standardizata de tensiune pentru care este construit
aparatul si care este inscrisa pe placuta indicatoare a acestuia. In functie de valoarea
tensiunii nominale se stabilesc toate incercarile de verificare a izolatiei
aparatului.Tensiunile nominale standarde in tara noastra pentru aparate de curent
alternativ sunt:
- pentru aparatele de joasa tensiune: 24;48;127;220(230);380(400);500;660 V;
- pentru aparatele de inalta tensiune:3;6;10;15;20;35;60;110;220 si 400 kV.
Standardele precizeaza ca tensiunea de lucru aplicata in serviciul de durata la bornele
aparatului poate depasi cu cel mult 15% valoarea tensiunii nominale, in instalatiile de
inalta tensiune, si cu cel mult 10%, in instalatiile de joasa tensiune.
Curentul nominal cel mai mare curent- ales din valorile standardizate pe care aparatul
il poate suporta un timp oricat de lung, fara ca incalzirea diferitelor sale elemente sa
depasesca anumite valori prescrise de norme.
In functie de valoarea curentului nominal se stabilesc toate incercarile de verificare a
incalzirii aparatului.
Capacitatea de rupere nominala reprezinta cel mai mare curent, exprimat in kA, pe
care il poate intrerupe aparatul, ramanand in stare de functionare, atunci cand la bornele
sale este aplicata o tensiune egala cu tensiunea sa nominala.
Pentru aparatele de intrerupere destinate retelelor de curent alternativ de inalta tensiune,
se foloseste mai frecvent, in locul notiunii de ,, capacitate nominala de rupere, notiunea
de ,, putere de rupere nominala. Aceasta este data de relatia:
Pr 3 U n I r

In care:
- Pr puterea de rupere ( MVA);
- Un tensiunea nominala (kV);
- Ir curentul de rupere, definit ca cel mai mare curent, exprimat in kA, pe care
il poate intrerupe aparatul la tensiunea nominala, ramanand in stare buna de
functionare.
Curentul limita termic aptitudinea aparatelor de a suporta solicitari termice provocate
de trecerea prin aparat a curentilor de scurtcircuit. Se indica valoarea curentului de
scurtcircuit in kAef si durata acestuia( 1;5;20 s ), care poate strabate aparatul fara ca
incalzirea cailor de curent sa depaseasca anumite temperaturi stabilite prin norme.
Curentul limita dinamic exprima aptitudinea aparatelor de a suporta solicitarile
mecanice( electrodinamice) provocate de curentii de scurtcircuit care strabat aparatul. Se
indica valoarea de varf a celui mai mare curent ( in kAmax ) care poate strabate aparatul,
ramanand in stare de functionare.
Felul curentului continuu sau alternativ- si frecventa.
Serviciul nominal frecventa conectarilor si timpul cat aparatul sta efectiv sub tensiune.
1

serviciul de 8 ore contactele pricipale ale aparatului raman inchise si sunt

parcurse de curentul de serviciu un timp suficient de lung pentru a atinge
echilibru termic, dar nu mai lung de 8 ore, dupa care circuitul principal este
interupt in sarcina;
- serviciul neintrerupt regimul de lucru in care contactele principale ale
aparatului raman inchise si sunt parcurse de curentul de serviciu un timp mai
mare de 8 ore( saptamani, luni chiar ani );
- serviciul intermittent regimul de lucru in care aparatul executa un numar
relativ mare de conectari si deconectari, in timpul carora partile conducatoare
de curent , contactele si piesele in miscare sunt puternic solicitate termic si
mecanic.
-frecventa de conectare numarul de cicluri, ( conectare+perioada de
functionare+ deconectare+ pauza),pe care aparatul le efectueaza intr-o
ora;
- durata relativa de conectare arata in cadrul uni ciclu raportul dintre
perioada in care aparatul este parcurs de curent si durata totala a
ciclului.
Robustetea mecanica numarul de cicluri in gol( operatii complete de inchidere si
deschidere, dar fara curent in circuitul principal al aparatului), pe care un aparat il poate
efectua inainte de a fi necesare revizii sau inlocuiri de piese mecanice
5.2. Aparate electrice de joasa tensiune.
Clasificarea aparatelor de joasa tensiune
1. Aparataj industrial;
Aparate de conectare manuale:
o Intrerupatoare-parghie;
o Intrerupatoare si comutatoare pachet;
o Intrerupatoare si comutatoare cu came;
o Prize si fise industriale.
Aparate de conectare manuala a motoarelor electrice:
o Comutatoare stea-triunghi;
o Autotransformatoare de pornire;
o Inversoare manuale de sens de mers
o Comutatoare de numar de poli;
o Reostate de pornire si reglare pentru motoare electrice;
o Reostate de excitatie pentru generatoare.

Aparate de comanda automata si protectie a

motoarelor electrice:
o Contactoare si ruptoare;
o Blocuri cu relee termice;
o Contactoare cu relee;
o Intrerupatoare automate in aer;
o Intrerupatoare stea-triunghi, inversoare si comutatoare
automate;
Aparate pentru actionari industriale si automatizari;
2

o Butoane de comanda;
o Chei de comanda;
o Lampi si casete de semnalizare;
o Intrerupatoare de sfarsit de cursa;
o Microintrerupatoare;
o Relee intermediare;
Aparate de protectie;
o Sigurante fuzibile de mare putere
o Aparate de protectie contra supratensiunilor;
Complete de aparate:
o Tablouri de distributie capsulate
o Celule de distributie de joasa tensiune.
2. Aparataj de instalatii( de uz casnic):
o Prize si fise;
o Intrerupatoare comutatoare de instalatii;
o Intrerupatoare automate de instalatii;
o Automate de scara;
o Sigurante fuzibile;
o Tablouri de distributie pentru instalatii interioare.
Aparate de conectare manuala
-

sunt actionate manual atat la inchidere cat si la deschidere;

servesc pentru stabilirea si intreruperea circuitului, nefiind prevazute cu
alte elemente de protectie, masura sau reglare;
- nu pot intrerupe decat curentii de serviciu mai mici sau cel mult egali cu
curentul nominal; nu au rolul si nu pot sa intrerupa curenti mari de
suprasarcina si de scurtcircuit;
- sunt destinate sa fie manevrate relative rar, durata de serviciu fiind de
1000- 6000 de cicluri, iar frecventa de conectare fiind de ordinal unei
manevre pe ora sau chiar o manevra pe zi.
Din acesta categorie fac parte:
Intrerupatoare parghie
Sunt aparate de joasa tensiune, caracterizate prin faptul ca inchiderea si deschiderea
circuitului se realizeaza cu ajutorul unui contact mobil in forma de parghie.Ele servesc
pentru conectarea la retea si intreruperea manuala a circuitelor de lumina si forta de joasa
tensiune, atat in curent continuu cat si in curent alternativ, la consumatori de importanta
redusa.Ele pot fi monopolare( utilizate indeosebi in circuite de putere mica- semanlizare,
siguranta); bipolare( utilizate in circuite de curent continuu sau la circuite monofazate de
curent alternativ circuite de lumina); tripolare( in sisteme trifazate de curent alternativ.

Fig. 1. Intrerupator parghie monopolar:

1- placa de baza;2- contact fix; 3- contact mobil; 4 borne de legare la retea; 5 maner de
actionare; 6 resort; 7- contact de rupere.

Fig. 2 Intrerupator parghie( HEBLU) tripolar 60 A

Intrerupatoare si comutatoare pachet

Sunt aparate de conectare de joasa tensiune actionate manual, caracterizate prin faptul ca
ansamblul aparatului se obtine prin insiruirea pe acelasi ax a unui numar variabil de
elemente( pachet) de constructie similara( nu neaparat identice), fiecare element
cuprinzand o cale de curent.Pot functiona in orice pozitie sunt foarte rezistente la vibratii
si socuri.Ele sunt folosite la comanda circuitelor electrice la masini-unelte, ca
intrerupatoare si comutatoare, pe panouri si pupitre de comanda si ca intrerupatoare
capsulate.Se construiesc pentru tensiuni nominale de pana la 500 V c.a. si 400 V
cc.Curentii nominali sunt cuprinsi intre 6 si 100 A
Fig 3 Comutator pachet ( PACO) tripolar, constructie ingropata:
a) elemente componente; b) comutator asamblat
1- maneta de actionare; 2 mecanism de sacadare; 3 ax patrat de actionare a contactelor
mobile; 4 piulite si rondele de asamblare;5- disc de pertinax; 6 disc bachelita( sustin
contactele); 7 contact mobil; 8 contacte fixe; 9- contact mobil in opozitie; 10 placa de baza;
11 placa de fixare pe panou.

Intrerupatoare si comutatoare cu came

Deosebirea dintre intrerupatoarele pachet si intrerupatoarele cu came o constituie
modul de realizare a circuitului de current:
- la intrerupatoare- pachet, contactele mobile se rotesc o data cu axul de
actionare, in timp ce contactele fixe sunt asezate pe un cerc periferic;
inchiderea si deschiderea circuitului se realizeaza intre contacte cu frecare
de tip furca;
4

la intrerupatoarele cu came, contactele mobile executa miscari de

translatie, inchiderea si deschiderea circuitelor realizandu-se cu ajutorul
unor contacte de presiune punctiforme, fara frecare.
Intrerupatoarele cu came se construiesc pentru curenti nominali de 610 A si tensiuni
nominale de 250,380,500V.

Fig. 4. Intrerupator cu came.Reprezentare schematica a principiului de functionare.

1- contact fix; 2 punti de contact mobile; 3 sanie de care sunt fixate contactele mobile; 4
cama de comanda; 5 ax de comanda.

a)

b)

c)

Fig.5. Intrerupator cu came.

a) - sistemul de contacte; b) sistemul de sacadare; c) vedere generala variante de baza

Prize si fise industriale

Sunt formate din doua piese: priza reprezentand partea fixa legata la retea; fisa
reprezentand partea mobila, la care este legata conducta flexibila de alimentare a
consumatorului mobil.
Sunt utilizate pentru conectarea la reteaua electrica de joasa tensiune a consumatorilor
mobili: grupuri de sudura, masini de gaurit,s.a..
Prizele si fisele sunt numai aparate de conectare si nu au putere de rupere.Este interzis sa
se intrerupa curentul prin scoaterea fisei. Pentru intreruperea curentului este necesar sa se
monteze in circuit un aparat de intrerupere corespunzator.
In mod normal, prizele si fisele industriale sunt trifazate, dar au patru cai conducatoare,
cea de-a patra servind pentru legarea firului neutru al cordonului, prin priza la masa.
Stiftul de contact corespunzand firului neutru este mai lung, astfel incat sa stabileasca
primul contact si este astfel plasat astfel incat sa nu fie posibila introducerea fisei decat
in pozitia corecta.
Prizele si fisele industriale se construiesc in mod normal pentru tensiuni nominale de 380
V sau 500 V si pentru curenti nominali de 15,25,60 A.
Fig. 6. Prize si fise industriale.

Aparate de comanda manuala a masinilor electrice rotative.

Sunt utilizate pentru comanda pornirii sau opririi, schimbarea sensului de rotatie sau
variatia vitezei motoarelor, precum si pentru reglarea excitatiei generatoarelor. Aceste
aparate sunt simple fara elemente de protectie.
Intrerupatoarele cu tambur
Servesc exclusiv pentru comanda motoarelor electrice.Prin legarea corespunzatoare a
contactelor de pe tambur pot fi folosite drept: comutator intrerupator, comutator steatriunghi, inversor de sens de rotatie.Este folosit pentru comanda motoarelor la intensitati
mari de curent 60.10 A.
Fig.7. Intrerupator manual cu tambur.
1- placa de baza din bachelita; 2 borna; 3 contact fix; 4 element arcuitor; 5 carcasa; 6 perete
izolant; 7 port contact mobil; 8 contact mobil; 9 disp. de sacadare; 10 ax actionare.

Comutatoare stea- triunghi manuale.

Servesc pentru comanda pronirii si opririi motoarelor electrice asincrone cu rotorul in
scurtcircuit si au rolul de a reduce valoarea curentului absorbit de motor in timpul
pornirii.Utilizarea comutatorului stea- triunghi este necesara acolo unde reteaua nu
suporta curent mare absorbit de motor la pornirea directa in triunghi
Constructiv comutatoarele stea triunghi manuale se realizeaza sub forma unor
comutatoare cu tambur avand noua contacte fixe ( sase pe o latura corespunzatoare
bornelor motorului si trei pe cealalta latura pentru cele trei faze ale retelei).Comutatorul
nu poate fi manevrat decat in ordinea: zero-stea- triunghi

Fig.8. Comutator stea- triunghi.

1 contacte mobile; 2 contacte fixe; 3 maneta de actionare; 4 placa de baza din bachelita;
5- mecanism de sacadare; 6 ac izolant; 7- capacdin tabla; 8- perete lateral.

Fig. 9. Modul de realizare a conexiunilor la un comutator stea triunghi tip tambur:

a) pozitia zero; b) pozitia stea; c) pozitia triunghi.

Fig. 10. Schema de conexiuni stea triunghi realizata cu un intrerupator I si un comutator parghie.

Autotransformatoare de pornire
Se utilizeaza numai acolo unde motorul a fost astfel proiectat incat, in functionare
bobinajul statoric sa fie conectat in stea si este absolut necesara reducerea curentului de
pornire. Cu ajutorul autotransformatorului se realizeaza reducerea curentului de pornire
prin reducerea tensiunii de alimentare deci se produce o scadere importanta a cuplului de
6

pornire.Aparatul este constituit dintr-un autotransformator cu ploturi si un comutator cu

cutite sau tip controler.
Cu ajutorul comutatorului, montat de obicei impreuna cu A.T. intr-o cuva cu ulei, se
pot realiza contactele I,II,III; inainte de pornire, in pozitia zero a controlerului, toate cele
trei contacte sunt deschise; pentru pornire se inchid mai intai contactele I, care pun in
scurtcircuit capetele de nul ale infasurarilor transformatorului( transformatorul este un
transformator trifazat in V , avand deci numai doua faze bobinate);in pozitia urmatoare
se inchid contactele II; motorul fiind pus astfel sub tensiune redusa, porneste; In
momentul in care motorul a atins turatia de regim( curentul absorbit de la retea nu mai
scade), se trece pe pozitia III functionare de regim cu motorul alimentat de la retea.
Fig.11 Schema functionala a unui autotransfotmator de pornire.

Inversoare de sens manuale

Sunt utilizate pentru inversarea sensului de rotatie al motoarelor asincrone. Realizeaza
acest lucru prin schimbarea intre ele a doua faze ale circuitului de alimentare
Constructiv se aseamana foartemult cu comutatoarele stea triunghi.
Fig.12 Scheme de conexiuni ale unor inversoare de sens de mers:
a) realizat cu ajutorul unui comutator pachet;b) realizat cu ajutorul unui comutator cu came;
b) realizat cu ajutorul unui comutator tambur.

Comutatoare de numar de poli

Turatia sincrona a unui motor de curent alternativ este data de relatia: