METODE BAZATE PE ACTIUNE ( REALA SAU FICTIVA)

a) EXERCITIUL se refera la efectuarea constienta si repetata a unor actiuni si operatii in

scopul formarii de priceperi si deprinderi practice si intelectuale, dezvoltarii unor
capacitati si aptitudini, consolidarii cunostintelor dobandite, stimularii potentialului
creativ al elevilor etc. Este o metoda ce se adapteaza diferitelor sarcini de instruire, de la
invatarea vorbirii si scrierii, pana la deprinderea calculului matematic, a desenului,
masurarii si evaluarii soatiului si timpului, manuirii corecte a unor unelte, instrumente
etc.
Avantaje: contribuie implicit i la rezolvarea altor sarcini: adncirea nelegerii
noiunilor, regulilor, prin aplicarea lor la situaii noi consolideaz cunotinele i
deprinderile dezvolt operaiile mintale i ajut la constituirea lor n structuri operaionale
sporirea capacitii operatorii a cunotinelor, priceperilor i deprinderilor, oferind
posibiliti noi de transfer productiv i eficient al acestora prevenirea uitrii i confuziilor
dezvoltarea unor capaciti i aptitudini intelectuale i fizice, a unor caliti morale i
trsturi de voin i caracter.
b) Exersarea devine eficace atunci cand se respecta o serie de conditii. Astfel, invatatorul
trebuie sa cunoasca bine structura, valoarea si limitele exercitiului de executat, sa faca
cunoscut elevilor in ce scop se efectueaza exercitiul propus, elevii sa cunoasca suportul
teoretic ce sta la baza exercitiului dat, precum si performantele de atins, sa se explice si
demonstreze in prealabil modelul actiunii, sa se asigure executarea repetata a modelului
propus etc.
c) Activitati practice se definesc ca metoda , ca un ansamblu de actiuni8 cu caracter practic
si aplicativ, constient si sistematic executate de elevi in scopul adancirii intelegerii si
consolidarii cunostintelor dobandite, verificarii si corectarii lor, precum si al insusirii
unor priceperi si deprinderi practice , aplicative, al cultivarii dragostei pentru munca.
Ceea ce este specific acestor activitati este caracterul lor tranzitiv. Adica, ele sunt
orientate in directia transformarii, intr-un fel oarecare a realitatii in scopuri utile omului si
societatii. Interesul pentru lucrarile practice, ca si eficienta lor pedagogica, sporesc
considerabil atunci cand : sunt bine organizate, executia lor face referire la cunostintele
insusite, includ elemente de creatie, genereaza sentimente de satisfactie, contribuie la
autodotarea scolii etc.
d) Metode de stimulare- a stimula este sinonim cu a te preface, a imita, a reproduce in mod
fictiv actiuni, fapte, lucruri etc. creand impresia ca acestea exista sau ca se petrec cu

adevarat. Se pot simula fenomene, activitati si ocupatii umane, situatii si fapte etc. Asa
cum jocurile didactice si invatarea prin dramatizare frecvente utilizate in clasele I IV.
e) Jocuri didactice satisfac nevoia de motricitate si gandirea concreta al prescolarilor si
elevilor scolii primare. Ele imbina spontanul si imaginarul, elementele specifice acestei
varste cu efortul solicitat si programat de procesul invatarii. Dupa continutul si
obiectivele urmarite se pot distinge jocuri senzoriale, de observare a mediului
inconjurator, de dezvoltare a vorbirii, aritmetice, de orientare, aplicative, de imaginatie,
de creatie, de indemanare, de constructii tehnice etc., dupa materialul folosit jocuir cu
materiale sau fara materiale, jocuri orale, jocuri cu intrebari, jocuri ghicitori etc.
Organizarea invatarii sub forma unor activitati cu caracter de joc aduce voiosie si
destinder, placere si bucurie, inviorand procesul de invatamant.
f) Invatarea prin dramatizare- se practica sub forma citirii pe roluri sau a interpretarii unor
roluri ce reprezinta personaje din povestiri, fabule, fapte istorice, fragmente literare etc.
Cu acest prilej, elevii traiesc mai viu si mai intens ceea ce invata, inteleg si retin mai bine
unele cunostinte.
g) Metoda algoritmarii Un algoritmm reprezinta o succesiune de operatii care se
desfasoara intotdeauna in aceeasi ordine, cu strictete stabilita si care conduce in final la
rezolvarea corecta a unei probleme sau sarcini concrete in acelasi tip.Nerespectarea
ordinii operatiilor prevazute sau neglijarea unei operatii nu permit efectuarea actiunii
respective si atingerea rezultatului dorit. Algoritmii se pot prezenta sub forme diferite: de
reguli gramaticale, ortografice, matematice, de scheme operationale, scheme de actiune
practica tehnica, complexe de insusiri etc.
h) Instruire programata porneste de la premisa ca predarea invatarea constituie un flux
continuu de informatii dirijat si controlat in permanenta prin intermediul unor conexiuni
inverse. Datorita acestui mecanism devine posibila autoreglarea permanenta a invatarii si
imbunatatirea ei calitativa.
Materialul ia forma unui program eleaborat dupa:

Principiul pasilor mici si al progresului gradat ceea ce presupune fragmentarea

materiei in unitati elementare sau secvente simple, accesibile logic si organic inlantuite;

Principiul participarii active, in sensul ca fiecarer secventa reclama si o aplicatie ( un

exercitiu de efectuare, un raspuns la o intrebare etc.) ceea ce obliga elevul sa lucreze cu

informatia data.

Principiul verificarii imediate, ceea ce inseamna ca elevul are posibilitatea sa-si

verifice imediat si de fiecare data corectitudinea raspunsului, a solutie gasite etc, prin
comparatie cu raspunsul bun ( de contro) indicat in alta parte. Aceasta reactie inversa si

imediata confirma ceea ce este corect sau infirma ceea ce este gresit. De intarire continua
permite o corectare operativa a erorilor comise, o auto reglare a invatarii

Principiul ritmului propriu de invatare. Lucrand independent, fiecare elev progreseaza

in ritmul lui specific, dupa posibilitatile lui reale. Elevii cu o gandire mai rapida strabat
secventele mai repede, cei mai lenti le parcurg mai incet.
Avantaje: metoda jocului valorific avantajele dinamicii de grup, interdependenele ,
spiritul de cooperare, participarea efectiv i total la joc angajeaz i elevii timizi sau
slabi crete gradul de coeziune al clasei ntrete trsturi morale sporete
responsabilitatea, activismul , spiritul critic, iniiativa
Aceasta metoda foloseste tipuri diferite de programare a materiei si activitatiile de
invatare. Mai des utilizate sunt : programarea liniara si programarea ramificata si trimiteri
la explicatii suplimentare in cazul comiterii unor greseli.