Nu mi se par deosebite sarbatorile de azi... Am uitat sa le simtim si sa le intelegem.

Cateva zile la
sfarsitul anului nu fac oamenii mai buni si mai intelegatori... decat aparent. Cunosc oameni care
odata intrati in Noul An, isi vor considera iertate pacatele din anul precedent si greselile uitate... Ii
privesc si zambesc, ii las cu ale lor daca asa se simt mai linistiti.
Vom fi fericiti atunci cand chiar si singuri ne simtim echilibrati, si Doamne cat mai am eu de lucrat
la asta... In fiecare an de Craciun si Anul Nou imi ignor tristetile, dar anul asta am decis sa le infrunt
si intr-un final poate le voi accepta si le voi gasi un loc in mine in anul ce urmeaza, pentru ca acum
ele imi umplu sufletul. Decat sa fie gol mai bine asa ...plin de tristeti. In mine totul e acceptare
acum...
Sfarsit de an...si ce an! Vom cladi alte vise si ne vom indrepta spre alte idealuri cu riscul de a fi din
nou dezamagiti. Nu imi displac urarile de sarbatori, dar nu simt sinceritate in ele. Eu va doresc
liniste si frumusete sufleteasca... si nu doar de sarbatori. Asta vreau si pentru mine. Si puterea de a
ierta.