Glandele suprarenale

Glandele suprarenale (adrenale)

sunt glande cu secreie intern, situate
la mamifere la polul superior al celor
doi rinichi ca o caciul.La om,
glandele sunt situate la nivelul
vertebrei a XII-a toracice si sunt
vascularizate de arterele suprarenale
superioar, medie si inferioar si vena
suprarenal. Inervarea este asigurat
de plexul celiac si plexul renal.
Prin secretarea hormonilor
corticosteroizi si catechoaminelor
(inclusiv cortisolul si adrenalina) ele
sunt responsabile cu regularea strilor
de stres, a rezistentei la infectii i
substane antigenice, a metabolismului
si a sexualiatii (echilibrul dintre
hormonii androgeni -- masculini --
si estrogeni -- femeieti determin
sexul animalului, ca aspect si ca
activitate sexuala).
 Glanda suprarenal este formata din : -zona
medular i zona cortical.
 Zona medular

Reprezint zona central a glandei i este inconjurat de

zona corticala.Celulele cromafine, principala sursa de
catecholamine, secret hormonii: adrenalina si
noradrenalina.
Aceti hormoni hidrosolubili, derivai din aminoacidul
tirozina acioneaza sinergic cu sistemul nervos simpatic.
Ele sunt si principala surs de dopamin.
 Zona cortical

Reprezint zona periferic a glandei ale carei celule sintetizeaz

cortizolul (n conditii normale de via ele secret echivalentul a
35-40 mg de acetat de cortizon pe zi).Alte celule din zona cortical
secret hormonii corticosteroizi (liposolubili, pe baza de colesterol)
urmtori:
- mineralocorticozii, care acioneaz la nivelul rinichilor stimuland
reabsorbia apei i a sodiului i eliminarea potasiului;
- glucocorticozii, cu rol hiperglicemiant, hiperlipemiant;
- sexosteroizii, care gestioneaza dezvoltarea sexual prin dou
tipuri de hormoni: androgeni si estrogeni.
 Adrenalina si noradrenalina
Aceti hormoni sunt eliberai prin
stimulare nervoas simpatic i au
acelai efect ca si aciunea simpatic
direct asupra organelor, dar cu durata
de cinci-zece ori mai mare. Astfel,
catecolaminele stimuleaz frecventa i
forta de contracie a inimii, produc
constricia vaselor de la nivelul pielii i
organelor interne, precum si dilatarea
celor din cord, creier i vase, cresc
tensiunea arterial (pe termen limitat
ns), produc relaxarea musculaturii
netede din organe si cresc contracia
muschilor scheletici, determin dilataia
bronsic, intensific reaciile
metabolice pentru furnizarea de
energie.
Uneori ns la nivelul
medulosuprarenalei apar tumori care
prezint o secreie crescut de
catecolamine.
 Cea mai cunoscut este
feocromocitomul, tumoare benign
sau malign (canceroasa) care se
manifest prin crize cu hipertensiune
arterial sever (ce poate ajunge la
330/240 mm Hg), dureri de cap,
palpitaii, cresterea frecvenei
cardiace, dureri toracice sau
abdominale, ameeli, tulburri de
vedere, transpiraii, vrsaturi. Criza
dureaza de la 10-15 minute pn la
cteva ore (de regul, mai puin de o
or). ntre crize, tensiunea arterial
este normal sau puin crescut.
Diagnosticul se pune prin dozarea
catecolaminelor din snge si diverse
teste imagistice, iar tratamentul
const n ndepartarea formaiunii.
 Hipersecreia glandelor suprarenale

n cazul n care corticosuprarenala secret o cantitate mai mare de

cortizon, una dintre cele mai importante afeciuni este sindromul
Cushing, caracterizat prin hipertensiune arterial, obezitate cu
rotunjirea feei care capt un aspect de lun plin, osteoporoz,
hirsutism (dezvoltarea excesiv a pilozitii feei), lipsa mestruaiei
sau impotena la brbai, apariia vntilor, apariia vergeturilor pe
piept, abdomen sau coapse i depuneri de grsime la nivelul cefei.
Aceast afeciune apare mai frecvent la femei cu vrste de 20-40
ani.
SINDROMUL CUSHING
Sindromul Cushing este produs prin
cresterea nivelului de glucocorticoizi.
Acetia pot proveni printr-o afeciune la
nivelul suprarenalei: o hiperplazie, adic o
ngroare difuza a glandei sau prin
formatiuni tumorale benigne sau maligne
(canceroase).

O alta cauza posibil ar fi creterea

nivelului de ACTH (prin afectarea hipofizei)
sau secretarea acestei substane de unele
tumori maligne (bronice, pancreatice,
timice) sau prin administrare de cortizon sau
ali derivai de sintez n exces pentru
tratarea unor afeciuni (reumatismale,
autoimune, neurologice, dermatologice,
astm etc.).
 Boala se manifest prin obezitate la nivelul trunchiului i feei, n timp ce
membrele inferioare rmn subiri. Astfel, faa apare rotunjit, ca o lun
plin, gatul devine ingroat, n spate, ntre umeri se formeaz o depunere ca
o cocoas i depozite masive apar la nivelul abdomenului i mai ales
subombilical.

Pe piele se observ striaii (vergeturi) roz-violet, care pot ajunge de la 1-2

cm la 10-15 cm lungime i caiva milimetri pan la un centimetru n laime,
brzdnd tot tegumentul, pe abdomen, coapse, sni. Faa este
congestionat, iar acneea apare pe obraz, spate, torace. Pilozitatea de pe
corp se intensific la barbai, iar la femei capat un aspect masculin. Apar
i dureri osteoarticulare (din cauza osteoporozei), iar masele musculare se
reduc vizibil, producand oboseal marcat. Se produce hipertensiune
arterial (cresc atat maxim, ct i minim) permanent i progresiv.

La femei, apar tulburri menstruale, iar la barbai modificari de dinamic

sexual. Se produce i o fragilitate vascular, manifestat prin echimoze
(vnati), hematemez (varsaturi cu sange), melen (scaun cu sange digerat),
hematurie (sange n urin), gingivoragii (hemoragii gingivale). Psihic apar
fenomene de depresie, anxietate, labilitate emotional.
Tratamentul const in nlaturarea sursei de cortizol n exces, de obicei prin
metode chirurgicale.
 BOALA ADDISON
Afeciune cronic, cu scadere a nivelurilor de hormoni suprarenali, maladie
care nedescoperit i netratat la timp are o evoluie grav, boala Addison
putnd pune viaa n pericol. Afectarea glandei poate fi de natur
autoimun, tuberculoas (sau mai rar prin alte infecii), tumoral sau
hemoragic.
Boala se mai poate produce prin afectarea hipofizei, cu scaderea ACTH-
ului, chiar daca suprarenala e sanatoasa.

Se manifest prin oboseal i slabiciune muscular sever i precoce

n evoluia bolii, intensificarea pigmentaiei tegumentelor, mucoaselor i
prului, scadere n greutate, hipotensiune arterial, tulburri digestive
(great, vrsaturi, diaree, scderea apetitului), depresie.
Hiperpigmentaia apare atat pe zonele expuse (se produce dup o
expunere la soare, dar devine permanent), ct i n zonele de friciune
(coate, genunchi, plici, zone de frecare cu hainele), aprnd i pete pe
mini, faa, antebrae, gambe sau colorarea mucoaselor (buze, gingii,
limba, zona vulvo-vaginal sau anal).
Tratamentul const n administrarea de hormoni suprarenali.
Cauze - Candva, cauza bolii era ndeosebi tuberculoza. Astzi, cauza
cea mai frecvent este retracia cortical (involuia
corticosuprarenalelor). Aceasta, care atinge ambele suprarenale, poate
surveni izolat, n cadrul unui sindrom poliendocrin autoimun (anticorpii
produi de catre sistemul imunitar atacnd glandele suprarenale),
asociind tiroidita limfocitara cronica, insuficienta ovariana, diabetul
insulinodependent, sau poate fi legata de un deficit enzimatic al
metabolismului acizilor grai cu lant lung.

Simptome i semne - Acestea se instaleaz progresiv: oboseala fizic i

psihic, resimite mai ales seara, pigmentarea maronie a pielii la plicile de
flexiune, a zonelor de friciune si a mucoaselor, hipotensiune arteriala,
anorexie, tendina la hipoglicemie i o preferin deosebit pentru sarea de
buctarie .
Debutul bolii Addison este insidios. Perioada de stare este caracterizat de
urmatoarele semne si simptome:
melanodermia hiperpigmentarea tegumentelor i mucoaselor,
areolelor mamare, labii mari, scrot, interliniile palmare, coate,
genunchi;
hipotensiunea arterial se accentueaz n ortostatism i pot
aprea n stri lipotimice.