Templul zeiei Artemis din Efes

Templul zeiei Artemis din Efes (n greac: Artemision, lat. Artemisium),

cunoscut i ca Templul Dianei, a fost un edificiu antic grec construit pentru zeia
Artemis. Templul a fost ridicat n anul 550 .Hr. n Efes, ora aflat atunci pe teritoriul
imperiului babilonian. Templul zeiei Artemis din Efes se afl la 50 km la sud de
oraul Izmir, Turcia. Din templul original, considerat una din cele apte minuni ale
lumii nu au rmas dect puine relicve.
EFES
Pentru muli, oraul i-a pstrat faima peste veacuri,
legandu-si numele de templul zeiei Artemis, una dintre
cele apte minuni ale lumii antice. Mare centru religios al
Asiei Mici, Efesul a fost totodat cel mai bogat ora
portuar al Ioniei, centru comercial de prim rang, iar, dup
invenia monedei, n prima jumtate al secolului al VII-lea
i.e.n. banca Asiei Mici . Superioritatea lui economic,
se datora poziiei geografice favorabile fa de mare i
mai ales fa de drumurile care pe uscat legau occidentul
cu orientul. La Efes se afla portul sacru , i captul
drumului regal care strbtea ntreaga Anatolie pentu a
lega Occidentul cu Mesopotamia i Orientul ndeprtat.
Prosperitatea economic, deosebit la care ajunsese
inainte de cucerirea persan (546 .e.n.) a permis cettenilor si s realizeze
nenumrate opere de arhitectur, reprezentative. Este dificil de imaginat
frumuseea oraului n perioada n care Homer si-a scris opera nemuritoare sau n
epoca roman, cand se afla n fruntea a peste 500 de orae, avnd o populaie de
peste 250 000 de locuitori. In plin primvar., in aprilie cnd aveau loc magnifice
srbtori n cinstea zeiei Artemis, oraul primea zeci de mii d de vizitatori; atleti,
muzicani, actori de teatru atrgeau spectatori nu numai din inprejurimi dar chiar
din Athena ,i Ierusalim pentru ca templul Artemisei era venerat de intreaga lume.
Originile oraului, fondarea lui, se pierd in trecutul indeprtat. Legendele
mitologice ni-l amintesc cu mult inainte de migraia grecilor in Asia Mic. Aflat la
vrsarea Caistrului in mare, aproximativ mijlocul loniei, oraul era inconjurat de
campii fertile. Strabon spune c, cei mai vechi locuitori ai Efesului au fost carienii si
lelegii stabilii In jurul templului zeiei-mame Kybele, templu care, sub greci, va fi
inchinat zeiei Artemis. Pausanias afirm ca in Efes predominau lydienii, oraul fiind
constituit dintr-un amestec de populatii, de triburi diferite, dintre care gruparea
amazoanelor>> era cea mai puternic.
In spturile efectuate pe colina Ayasoluk, pe care azi se ridic
impuntoarele ziduri ale unei ceti bizantine, s-au gsit, ca i la Troia, numeroase
urme de civilizatii suprapuse; resturi miceniene au fost gsite in fundul unui put si
se presupune c minuenii din Creta au colonizat i aceast regiune in mileniul al II-
lea i.e.n.
Dup tradiie, fondatorul oraului a fost Androcies, unul din fiii legendarului
rege atenian Codros. La sfiritul secolului al XI-lea sau in secolul al X-lea i.e.n. cel
mai tarziu, acesta sosete cu un prim grup de coloni si se stabileste pe o insul
situat la 1,2 km vest, de templul zeiei-mame Kybele, in apropierea portului
Coressos, in fata orasului.Aceasta insula nu este alta decat colina aflata astazi in
fata stadionului.Ei intalnesc aici cultul zeitei Kybele, zeita-mama, pe care il adopta
alaturi de curtul zeitei Artemis si ridica pe locul primei asezari temple in cinstea
Atenei si a lui Apollo.
Efes a fost condus de regele lidian, Kreisos, la mijlocul secolului al VI-lea i.h. .
Oraul a ajuns la "Epoca de Aur" i a devenit un bun model pentru lumea Antica.
Mai trziu, Efes a fost dominat de persani. Aa cum efeseni nu a aderat la
"Rebeliunea Ionica" mpotriva persanilor, oraul a fost salvat de la distrugere.
Alexandru cel Mare a ctigat impotriva persanilor si orasele ionice au primit
independena n anul 334. Efes a fost n mare prosperitate n vremea lui Alexandru
cel Mare.Pn la sosirea lui, Efes era format din dou sisteme de guvernare,
democraticc i oligarhic. Dar sistemul oligarhic a fost nclcat cu venirea unui nou
conductor, i o rebeliune a existat n Efes.
Templul lui Artemis a fost incediat i distrus de ctre susintorii oligarhiei n
356 i.h..Dar se crede c un nebun cunoscut sub numele de Herostratus a dat foc
templului pentru a face numele su nemuritor. Legenda spune ca in noaptea in care
templul a ars, s-a nascut Alexandru cel Mare, iar zeita Artemis a fost prea ocupata
cu naterea lui, neavand timp sa se ocupe de protejarea templului. Din templu nu
au ramas decat puine urme.Pana astazi au mai ramas doar cateva statui din
templu care au fost o sursa de inspiratie pentru picturi aflate in catedrale mari din
lume, cum ar fi Catedrala din Vatican. Alexandru cel Mare a propus repararea, dar
Efesenii au refuzat pentru motivul c "Dumnezeu nu poate construit un templu
pentru un alt Dumnezeu.". Deci, Alexander, care a fost foarte mndru de el nsui ca
un Dumnezeu, a dat nite privilegii speciale oraului. Un arhitect efesean,
Dinocrates a restaurat Templul lui Artemis.
Templul lui Artemis este cunoscut ca unul dintre cele apte minuni ale lumii
antice. Acesta a fost construit a fost construit ntre anii 550-650 .Hr. n zonele din
Efes pe o suprafa plan, un sit sacru pentru Zeita Mama,Cybele ,sit care are de-a
lungul secolelor, sa transformat ntr-o mlatin. Acesta a fost proiectat de arhitectul
cretan Chersiphron i fiul su, Metagenes i finanat de Croesus din Lydia.
Lidienii(urmati de persi) au cucerit Efesul la mijlocul anilor 500S. Cu toate acestea,
situl sacru din Efes a fost considerat a fi mult mai vechi dect att. Dac ai vizita
Efes astzi, ati putea vedea doar ruinele fundatiei acestei construcii minunate din
epoca elenistic, realizate n ntregime din marmur i pline de capitale i arbori de
coloane sculptate. Cele mai frumoase rmasite din acest templu sunt expuse astazi
in British Museum din Londra.Cele mai multe dintre exponate fac parte din templul
din timpul secolului al 6-lea .Hr
 Noul Artemis a fost reconstruit n secolul al 2-lea .Hr.. Situat n partea de sus
a celui anterior, avea dimensiuni enorme: 127 de coloane din fiecare 17,5 metri
nlime. Din pcate acesta a fost distrus de incendiu, reconstruit i din nou demolat
de cutremure, reconstruit din nou i n cele din urm jefuit de goi un an mai trziu.
Statuia cu multe rnduri Artemis era simbolul templului, semnificand
abunden, vntoare i viaa slbatic. Statuia autentica a lui Artemis este astzi
expusa n Muzeul Selcuk. Mai multe copii ale acestei statui au fost descoperite n
timpul ultimelor spturilor ce dateaz din perioada roman.

Zeia Artemis era reprezentat cu numeroase randuri de sani

ce simbolizau forele vii i hrnitoare ale naturii. In spatele capului
purta discul lunii pline ornat cu grifoni, lar in jurul gatului, podoabe
sirnbolizind viaa vegetala. Pe brate se aflau incrustate tot felul de
animale. De la brau in jos era invelita intr-o fust strans, imprit
in dreptunghiuri decorate in relief cu capete de lei, sfinci, albine,
berbeci, cerbi, tauri si grifoni. Intreaga statuie exprima ideea de
putere i mister.

Stilohatul Artemisionului arhaic msura 55,10 x 115,44 m,

astfel c templul, construit :intre 560 i 550 te.n., apare ca cea
mai mare construcie a lumii greceti, prima mare construcie
executat n intregime in marmur. Prin dimensiunile sale,
acest templu era de patru ori mai mare decat Parthenonul.
Cella templului accentueaz inc forma micenian de megaron
inchis in spate, fr opistoclom.
Artemisionul desi e influenat de prototipul samian, ne prezinta o
serie de noi trasturi si imbunatatiri aduse ordinului lonic asiatic:
baza efesiana era mai puin complicate si delicate decat cea
samian; coloanele monolite, inalte de 19 m aveau un numr variabil
de caneluri (40, 44. 48) separate prin muchii ascutite ca la ordinul
doric; antablamentul, fr friza, era compus dear din arhitrava si
cornia.

Inlimea coloanelor Artemisionului elenistic era de 60 picioare (17,65 m),

fiind mai mici decit cele ale tempiului arhaic, iar fusurile coloanelor aveau 24
caneluri desprite prin listele. Coloanele, decorate cu basoreliefuri la partea
inferioar, dup modelul vechi, se inaltau pe piedestale cubice. Una
dintre coloane se spune c a fost executat de Scopas. Replici ale
exemPlelor arhaice, noile reliefuri imit prin stilul lor, tendintele ultime
ale artei clasice.

Capitelul Artemisi-onului arhaic din Efes ,(560 i.e.n.)

prezint o asemnare evident cu ,cel al coloanei naxiene cu
Sfinx; cercul de ove este aproape identic, volutele ies mult n afara
fusului coloanei. Numrul mare de caneluri, intilnirea lor n muchii
ascuite, reflect clar influena coloanelor persane.

Bibliografie

Carti: CHAMOUX, Franois, Civilizaia Greac, vol. II,editura

Meridiane, Bucureti, 1985, pp 101-104
LVQUE, Pierre, Aventura greac, vol. II,editura Meridiane,
Bucureti, 1987, pp 54-56
LUCACEL, Ion, Ionia Orase Antice In Asia Mica pp 101-136
SUMMERSON, John, The Classical Language of
Architecture,Thames and Hudson Ltd., London 1996 pp 336-337
Internet:http://www.ephesus.us/ephesus/templeofartemis.htm ,
20.11.2016
http://www.ancient-origins.net/ancient-places-asia/grand-and-
sacred-temple-artemis-wonder-ancient-world-003120, 11.12.2016
http://www.centruldepelerinaj.ro/articol/cele-7-minuni-ale-lumii-
antice-templul-zeitei-artemis-din-efes ,18.12.2016
https://ro.wikipedia.org/wiki/Templul_zei
%C8%9Bei_Artemis_din_Efes ,10.12.2016
Antipater Sidonului, care a inteles i a vizitat toate cele apte minuni, a declarat c
templul a fost mai minunat dect oricare dintre celelalte ase minuni:
Am privit pe pereii impregnabil Babilonului a lungul cruia carele pot rasa i pe
Zeus de malurile Alpheus, am vzut grdinile suspendate, i Colosul din Helios,
marii muni de om de piramide nobile , iar mormntul gigantic de Mausolus; dar
cnd am vzut casa sacru Artemis, care se nal spre nori, ceilali s-au pus n
umbr, pentru soarele nsui nu a privit la egal cu ei n afara Olympus.