Microbiologia studiaza microorganismele, adica

cele mai mici vietuitoare care pot fi observate

doar la microscop. Fondatorul microbiologiei ca
stiinta este Louis Pasteur, care a introdus pentru
prima data notiunea de microb si a demonstrate
legatura cauzala dintre microbe si bolile
infectioase. El a studiat si procesele
fermentatiilor, demonstrand specificitatea
acestora si tot el a descoperit metode de
sterilizare, de fraternizare, de lucru aseptic.In
sec XX a aparut o noua ramura virologia,
datorita progreselor tehnicii microscopiei si
microscopiei electronice.
Obiectul microbiologiei:
Microbiologia medicala studiaza
microorganismele patogene si relatia lor cu
organismul parazitat. M cuprinde patru
specialitati:- bacterilogie medicala, virusologie,
micologie, parazitologie.
D.p.d.v. al interactiunilor dintre
microorganism si macroorganism relatiile
dintre acestea se pot clasifica in:
- relatiile comensale (comensalism) = specii
microbiene care traiesc pe epitelii si mucoase;
nu au influenta negative, ci chiar benefica si
alcatuiesc flora normala (comensala) sau
microbiota indigena.In anumite conditii,
echilibrul dintre organism si microbiota indigena
se poate rupe si acestea devin patogene. De
aceea se mai numeste si flora oportunista sau
conditionat-patogena.
- relatiile de patogenitate microorganisme
patogene cu actiune negative asupra
organismului prin multiplicare, invazivitate si
producerea de toxine. In afara acestor clase
mai exista bacterii apropiate care pot
fipatogene sau nu, ele fiind in principal bacteria
ale descompunerilor, adica descompun
material organica.
Clasificarea microorganismelor patogene:
In functie de dimensiuni si de complexitatea
lor, microorganismele patogene se impart in 4
grupe majore:

- Virusuri sunt cele mai mici unitati

patogene. Nu sunt vizibile la microscopul
optic. Sunt paraziti obligatoriu
intracelulari, incapabili de reproducere in
afara celulelor vii.Nu au organizare
celulara, sunt formate doar dintr-un acid
nucleic AND sau ARN si un invelis de
natura proteica.
- Bacteriile cu dimensiuni superioare
virusurilor, cu organizare mai complexa,
sunt vizibile la microscopul optic, au
organizare celulara, contin ambele tipuri
de acizi nucleic, dar nucleul nu este
separat de citoplasma, de aceea
bacteriile sunt procariote (PK) .
corion=nucleu. Se inmultesc prin
1
 diviziune, pot fi cultivate pe medii
artificial si doar unele sunt parazite
obligatoriu intracelular.
- Fungi (ciupercile) au organizare si
mai complexa decat bacteriile pot fi uni
si pluricelulare. Se inmultesc prin
diviziune, dar si prin spori si prin
inmugurire si multe din ciupercile
patogene pot trai si ca specii saprofite.
Spre deosebire de bacterii sunt
eucariote (EK), adica au nucleul separat
printr-o membrana din citoplasma.
- Parazitii- pot fi foarte variati ca
organizare: unicellular, pluricelular,
microscopic, macroscopic; sunt eucariote
si au un ciclu de viata complex care
cuprinde uneori mai multe gazed, printer
care si omul.

Bacterii caracterizare generala

Au o capacitate foarte mare de sinteza si de
multiplicare. Ritmul de diviziune este de una la
10-12 minute. In functie de modul de populare
a substantelor nutritive, bacteriile sunt
heterotrofe (isi procura metabolitii esentiali din
materia organica si printr-o serie de reactii
chimice, de aceea sunt heterotrofe
chimiosintetizante.
Morfologia bacteriilor
-se refera la dimensiuni. Au dimensiuni de
ordinul micronilor (micrometrilor,m), la forma
de existenta bacteriile pot fi in stadiu vegetativ
(cu metabolism activ) si in forma de rezistenta
(SPOR bacterian), forma si dispunere.
Exista mai multe tipuri morfologice de bacterii:

- COCII au forma sferica sau ovala sau

lanceolata sau in forma de boabe de
cafea care pot fi dispusi izolati sau in
agregate sub forma de lanturi si se
numesc STREPTOCOCI, sub forma de
gramezi sau ciorchine STAFILOCOCI,
cate doi DIPLOCOCI sau dispusi cate
patru -TETRADE.
- BACILII au forma de bastonase fie cu
capetele rotunjite fie cu capetele
retezate, fie izolati , fie agregati in lanturi
STREPTOBACILI sau cate doi
DIPLOBACILI, PALISADA, sub forma unor
litere (bacilul tuberculozei apare de
obicei dispus in astfel de formatiuni)
- ViBRIONI au forma se virgula
- BACTERII SPIRALATE spirili si
spirochete (ex. sifilis)
- COCOBACILI

Structura interna (ultrastructura)

bacteriilor

2
 -Cuprinde - elemente obligatorii peretele
bacterian,membrane
citoplasmatica,citoplasma,nucleu
-elemente facultative
capsula,cilii,pilii,flagelii,sporul
bacterian,plasmide.

Elemente obligatorii:
1. Peretele bacterian
- Este o structura rigida la suprafata
bacteriei, care ii confera forma si
rezistenta si care are o structura diferita
la cele doua mari grupe de bacteria
(bacteria GRAM + GRAM-).La bacteriile
GRAM+contin un strat mai gros de circa
70-80% depeptidoglicani (o structura
formata din molecule lungi de glucide
intretesute cu molecule proteice)
PEPTIDOGLICANI=MUREINA
(MUCOCOMPLEX) . Nu contine lipide si
mai contine acid teichoic. Bacteriile
GRAM- au un strat redus de
peptidoglicani, de circa 20%, nu contine
acid teichoic, dar prezinta inca o
membrane externa formata din
lipoproteine si glicolipide si o structura
complexa caracteristica pentru GRAM-,
antigenul O (AgO). Peretele bacterian
indeplineste rolul important de a da
rezistenta si forma bacteriei. In urma
distrugerii lui, bacteria moare.
2. Membrana citoplasmatica
Are o structura fizico-chimica de mosaic
fluid.Dpdv chimic este formata de un
strat dublu de fosfolipide marginit de
doua straturi proteice.Modelul structural
pentru m.c. este unic pentru toate
celulele din lumea vie si explica
fenomenele de transport la moleculele
de substanta dintre celula si mediul
exterior. La bacteria, din membrana
citoplasmatica se desprind niste
formatiuni in forma de tuburi, vezicule,
cu aceeasi structura ca si membrane si
care se numesc MEZOZOMI si ,,se pare,,
ca fac legatura cu nucleul bacterian.
Membrana citoplasmatica la bacteria
este sediul metabolismului si al
proceselor enzimatice de producer a
energiei si asigura in acelasi timp
schimburile de substanta prin
permeabilitate selectiva.
Curs II
Citoplasma= un sistem coloidal, dens,
omogen, care contine protein,enzyme,
lipide, saruri minerale, pigmenti,
vitamine. La bacteriile tinere citoplasma
are un aspect omogen. La celulele
3
 batrane are un aspect vacuolar adica
prezinta multe spatii numite vacuole.
Nucleul este neseparat de citoplasma,
se mai numeste la bacteria cromozom
bacterian si este format dintr-o molecula
de AND aproximativ circulara. Dpdv
genetic bacteriile sunt procariote si
haploid, avand un singur cromozom. La
unele bacterii se mai gaseste un material
nuclear extracromozomial constituit tot
din ADN si care se numeste plasmida si
care contine o serie de gene ce dau
anumite caracteristici suplimentare
bacteriilor dintr-un anumit tip (de ex
rezistenta la antibiotic). Rol in
diviziunea bacteriei si in sinteza
proteinei. Ribozomii intervin in sinteza
proteinelor.
Elementele facultative sunt:
-Capsula- este o structura de natura
mucopolizaharidica sau uneori
mucoproteica care protejeaza bacteria
de actiunea leucocitelor si reprezinta un
factor de patogenitate; in cadrul
aceleiasi specii de bacteria pot exista si
bacteria necapsulate.
-Cilii si flagelii = structuri care asigura
mobilitatea si care sunt compusi dintr-o
proteina fibrilara numita flagelina.(este
proteina contractila la fel ca miozina si
actina). Si cilii si flagelii sunt factori de
patogenitate. Poate exista un singur
flagel sau mai multi. La nivelul acestor
structure se pot gasi si antigene
flagelare.
-Pilii (fimbrii)= tot de natura proteica din
protein filamentoase, sunt mai scurti si
mai numerosi decat flagelii si au in
principal rol in aderenta bacteriilor la
diferite tesuturi sau mucoase, sunt
factori de patogenitate. Exista pili sexuali
care la unele bacteria joaca rol in
transferul materialului genetic de la o
bacteria la alta prin fenomenul de
conjugare.
- Spor bacterian poate apare la unele
bacterii in conditii strict nefavorabile si
contine materialul genetic (AND) si
invelisuri sporale.
- Metabolismul bacterian

In compozitia chimica a bacteriei intra intr-un

mare procent de 75-80% apa sub forma de apa
libera si apa legata si care are rolul de a dizolva
substante de toate felurile si de a asigura un
mediu pentru desfasurarea reactiilor chimice.In
prezenta apei libere, sub actiunea
temperaturilor ridicate, proteinele bacteriene
se degradeaza usor la 5565 timp de 15-20
minute.Sporii, cu un continut foarte redus de
4
apa, se distrug mult mai greu la temperature
de circa 120 timp de o ora. De aici, o aplicatie
in modul de sterilizare.
Proteine = reprezinta circa 40-80% din
greutatea uscata a bacteriei. Pot fi simple sau
protein conjugate, cu glucide si lipide, avand
rol:
- structural
- antigenic
- in patogenitatea bacteriilor
- in transmiterea caracterelor genetice.
Din proteinele bacteriene, cele mai numeroase
sunt enzimele care asigura un metabolism
foarte intens; sunt localizate in membrane
celulara, in citoplasma, pe capsula, flageli,etc si
au si un puternic rol antigenic.
Glucidele, circa 14-20% din greutatea uscata
pot fi:
-simple
-conjugate cu proteinele, cu lipidele.
Au rol energetic,plastic, patogenic (capsula) si
rol antigenic. Lipidele sunt mai putine pana
la 10% din greutatea uscata. Pot fi simple sau
conjugate.Bacteriile nu contin cholesterol.
Continutul variat de lipide din structura
peretelui bacterian le face sa aiba o afinitate
diferita fata de coloranti.
Saruri minerale au rol foarte important
pentru asigurarea presiunii osmotic, rol in
activarea enzimelor, in mentinerea PH-ului si in
asigurarea permeabilitatii membrane celulare.
Vitaminele bacteriile pot sintetiza unele
vitamine, de exemplu unele bacteria intestinale
produc vitamine din grupul B si K. cele mai
multe bacteria produc pigmenti. In functie de
localizarea lor, pot fi bacteria cu pigmenti
intracelulari (CROMOFORE), altele cu pigmenti
in peretele cellular (PARACROMOFORE)ex.
stafilococii aurii.
Pigmentii sunt eliberati la
exteriorCROMOPARE.Rolul pigmentilor este rol
de protective a bacteriei. Mai au si functie
vitaminica sau enzimatica.Unele sunt semn de
imbatranire a bacteriei si mai joaca rol in
identificarea speciilor de bacterii.
Substante cu actiune antimicrobiana:
Unele bacteria pot sintetiza substante cu rol
antibacterian asupra altor specii de bacteria
de ex.bacili GRAM_care produc POLIMIXINE si
POLICIANINE care omoara alte bacteria. Alte
bacteria produc substante cu actiune impotriva
propriei specii (substante bacteriocine).
Metabolismul bacterian: totalitatea
proceselor biochimice prin care substratul
nutritive este transformat in energie si
constituent celulari. Bacteriile au metabolism
energetic si metabolism de sinteza.Dupa sursa
de energie, bacteriile patogene sunt
chimiosintetizate, adicafolosesc reactiile
chimice. Dupa tolerant fata de oxygen exista
5
bacteria aerobe care se pot dezvolta in
prezenta oxigenului si sunt capabile de
respiratie oxibiotica. Exista bacteria anaerobe
care traiesc si se inmultesc in absenta
oxigenului sunt bacteriile fermentatiilor si
realizeaza o respiratie ANOXIBIOTICA. Tipuri
intermediare bacteria aerobe facultative
anaerobe si bacteria anaerobe facultative
aerobe.
Actiunea factorilor fizici, chimici, biologici
asupra microorganismelor
Microorganismele patogene pot fi:

-Reduse ca numar prin DEZINFECTIE

-Eliminate, distruse prin STERILIZARE.

Asupra microorganismelor toti factorii pot avea

urmatoarele efecte:
-BACTERICIDE,VIRULICIDE,FUNGICIDE
-
BACTERIOSTATICE,VIROSTATICE,FUNGOSTATICE
(reducerea multiplicarii microorganismelor)
-mutagene (produc modificari genetice).
Factori fizici: temperature,presiune osmotic,
radiatiile, ultrasunetele, filtrarea.
Temperatura in functie de temperatura
optima de dezvoltare,bacteriile se clasifica in
CRIOFILE. Rezista la temperature joase, intre 0
si 35, cu o temperature optima la 15C,
bacteria MEZOFILE, traiesc intre 10-45, cu o
temperature optima la 37C si bacterii
TERMOFILE care traiesc la temperature de
peste 40.Temperaturaactioneaza asupra
microorganismelor atat prin temperature
ridicate, cat si prin temperature foarte joase. La
temperature ridicate bacteriile mor prin
coagularea proteinelor din citoplasma, fenomen
accentuat de prezenta apei sterilizare umeda
(c.m.eficienta se realizeaza in instalatii numite
autoclave) sau uscata. Alt fenomen de actiune
a temperaturii este pasteurizarea = incalzire
la 60-80 15-20 minute (nu se disting toti
microbii, cid oar formele vegetative, sporii nu
se distrug).Alt fenomen de actiune al
temperaturii este tindalizarea = sterilizare
prin caldura, dar blanda (expunerea
materialului la 70-80 in trei reprise, la interval
de 24 de ore. Temperature poate actiona si prin
temperature joase. La temperature foarte
joase, dar instalate lent, treptat, bacteriile mor
datorita formarii cristalelor de ghiata din apa di
citoplasma. La temperature foarte joase (-60,-
80) instalate brusc, bacteriile nu mor, ci sunt
congelate si se conserva. La -70 bacteriile
congelate pot trai minim trei luni.
Liofilizare= congelare+dezhidratare (metoda
de pastrare a bacteriilor, a vaccinurilor,etc)
PRESIUNE OSMOTICA (P.O.) este asigurata
in celulele bacteriene de prezenta sarurilor
minerale; presiunea osmotic a celulei

6
bacteriene corespunde unei concentratii de
NaCl 0,9%. In mediile hipertone (cu
concentratie mare de saruri si mica de apa) apa
din celulele bacteriene iese in mediul extern si
bacteriile se deshidrateaza si mor
(RATATINARE). In mediile hipotone (concentratie
mica de saruri si mare de apa) apa patrunde in
celula bacteriana care se umfla si crapa.
PH-ul= concentratia ionilor de hydrogen. PH-ul
optim pentru bacteria este in jurul valorii de
7,2-7,4.

LIPSESTE
Patogenitatea bacteriilor
Agent patogen=microorganismul cu
capacitatea de a determina un proces infectios
in contact cu macroorganismele.Aceasta
capacitate se numeste PATOGENITATE si este
datorata factorilorde patogenitate prin care
mijloacele de aparare ale microorganismului
sunt invinse. Aparitia unui process infectios si
formele lui de manifestare sunt dependente pe
de-o parte de factorii de aparare ai
organismului si factorii de patogenitate cu
microorganism pe de cealalta parte.
Pentru a fi patogene microorganismele trebuie
sa indeplineasca urmatoarele:

J - sa se adapteze la poarta de intrare

J -sa adere la tegumente si mucoase
J - sa se multiplice intr-un ritm intens
J -sa aiba capacitatea de a difuza in
organism si sa elaboreze substante care
actioneaza la distanta (toxine)
J Factorii de aderare:
J - cilii, flagelii care produc niste proteine
numite adezine cu rol de aderare. In
procesul de aderare la epitelii si
mucoase intervin si receptorii specifici de
la nivelul acestora.
J Factorii de multiplicare permit germenilor
sa se multiplice mult mai rapid decat
poate interveni apararea organismului
gazda.
J factorii constitutionali intra capsula, o
structura mucopolizaharidica care
impiedica fixarea pe germeni a
fagocitelor.
J - peretele bacterian are in componenta lui
la unele specii de bacterii structuri de
obicei de natura proteica care le confera
rezistenta la fagocitoza (factor
VI,proteina M de la streptococi patogeni
si protein A de la stafilococi
patogeni).Factor VI vine de la virulenta;
J Proteina M vine de la streptococii
patogeni;

Proteina A vine de la stafilococii

patogeni.

7
 J Coagulaza este o enzima pe care o pot
produce unele bacteria si care determina
la locul infectiei, a unui cheag = coagul
de fibrin care impiedica actiunea
fagocitelor. Acest coagul este produs din
materialul gazdei si de aceea nu este
atacat de sistemul imunitar.
J Alt factor constitutional leucocidine.
1 Factori de invazivitate
J -hialuronidaze (enzime care dezagrega
acidul hialuronic);
J -colagenaze (enzyme care dezagrega
colagenul);
J -fibrinolizine cu care distrug fibrinogenul;
J -lipaze omoara acizii grasi, grasimile;
J -DNA sau AND-aze, ARN-aze (distrug acizii
nucleic care nu invadeaza)
1 Factori de toxinogeneza
J Unele bacterii au proprietatea de a elabora
toxine (bacteria toxigene). In functie de
modul de eliberare din celula bacteriana
exista doua tipuri de toxine:
1 1. EXOTOXINE
J - sunt toxine difuzibile (pot ajunge la
distant de germenul care le-a produs);
J -sunt produse de bacteriile GRAM+, sunt
de natura proteica, sunt termolabile se
pot distruge la 60
J -capacitatea lor nociva este foarte mare si
este specifica pentru un anumit tesut
sau organ, adica au afinitate specifica
(ex.toxina bacilului difteric are afinitate
pentru miocard, nervii periferici)
J - actiunea exotoxinelor survine dupa o
perioada de latent, este ireversibila
odata ce toxina s-a legat de substrat
J - pot fi neutralizate doar cat timp sunt
circulante
J - sunt puternic antigenice, stimuleaza
raspunsul imun al organismului, care
produce antitoxine
1 -exista posibilitatea ca, din exotoxine, prin
neutralizarea gruparilor toxice si
pastrarea gruparilor antigenice, se pot
prepara vaccinuri numite anatoxine.
1 2. ENDOTOXINE
1 -sunt constituenti celulari,apartin peretelui
bacteriilor GRAM-
1 -nu sunt difuzibile si sunt eliberate doar
dupa moartea bacteriei
1 -au structura chimica, glucido-lipido-
peptidica
1 -sunt termostabile, rezista la 100-120
timp de o ora, au o capacitate nociva
slaba, este nevoie de cantitati mari
pentru a produce boala;
1 -actioneaza asupra vaselor sanguine,
adica au tropism vascular si pot produce
EXTRAVAZAREA plasmei, pete
hemoragice, edeme, chiar si mici
8
 hemoragii la nivelul tesutului, mai produc
distrugerea leucocitelor(leucopenia)si in
urma distrugerii leucocitelor produc niste
substante pirogene care determina
cresterea temperaturii, deci hipertermie.
1 - actiunea endotoxinelor se manifesta
rapid, fara perioade de latent, stimuleaza
slab raspunsul imun al organismului si
din ele nu se pot prepara vaccinuri.
1 Cea mai grava forma de actiune a
endotoxinelor este socul endotoxic
determinat prin distrugerea unui nr mare
de bacteria dintr-o data, ceea ce duce la
eliberarea brusca a unei cantitati mari de
endotoxina. Ca si simptom ale socului
endot.scaderea tensiunii arteriale,
hipertermie.
J